Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1437
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 11 Octombrie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Spectacol în memoria TATIANEI STEPA
„C
ântec pentru prieteni” – în memoriam Tatiana Stepa este numele sub care Cãtãlin Stepa invitã publicul sã cânte pe muzica mamei sale. Va fi un spectacol dedicat celei care a fost Tatiana Stepa, iar organizatorii sunt primãria din Lupeni ºi Consiliul Judeþean Hunedoara, care au alocat împreunã 15.000 de lei. Nume sonore, precum Mircea Baniciu, Cristian Buicã, Cãtãlin Stepa ºi Luminiþa Donisã sunt doar câteva capete de pe afiº, alãturi de poetul Sorin Poclitaru. „Mã bucur foarte mult cã am reuºit sã facem asta pentru Cãtãlin Stepa, în memoria mamei sale,
care a fost un om deosebit, care a reuºit, de-a lungul timpului sã rãmânã în amintirea celor din aceastã þarã. Am vorbit ºi cu Consiliul Judeþean ºi ºi ei contribuie cu o sumã de bani, aºa încât am reuºit sã organizãm acest spectacol. Practic, o sã organizãm douã spectacole, sâmbãtã 14 octombrie, de la ore diferite”, a precizat Lucian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Spectacolul va fi cu invitaþii din partea organizatorilor ºi se va desfãºura de la ora 16,00 ºi de la ora 19,00, sâmbãtã, în data de 14 octombrie, la Palatul Cultural din localitate. Diana MITRACHE
Închiderea minei Petrila aduce bani bugetului local
Î
nchiderea minei Petrila încã mai genereazã bani bugetului local. Societatea clujeanã care se ocupã de ecologizarea perimetrului minier a solicitat edililor aprobarea excavãrii a peste 18.000 metri cubi de sol vegetal de pe Dealul Maleii pentru revegetarea perimetrului minier de la mina Petrila. Puþin peste 120.000 de lei va încasa Primãria Petrila în urma asocierii. >>> PAGINA A 5-A
Când va fi ianugurat cinematograful 3D din Petroºani?
M
ai trebuie mici finisaje, sã fie aduse scaunele ºi câteva echipamente, iar lucrãrile la cinematograful 3D din Petroºani sunt gata. Primul film va putea fi vizionat, însã, abia în luna decembrie. Termenul de execuþie era oricum stabilit pentru luna ianuarie a anului 2018, însã, autoritãþile locale spun cã vor face o surprizã
de sãrbãtori celor ce locuiesc în zonã ºi vor inaugura cinematograful, dotat dupã ultimele standarde în domeniu. „Termenul este în ianuarie, însã, din discuþiile pe care le-am avut cu constructorul, sper ca în decembrie sã finalizãm totul ºi sã putem sã ianugurãm acest cinematograf. Mai sunt câteva lucrãri, de adus scaunele, mocheta ºi cam atât”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, care marþi
dimineaþã a fost în locaþia cinematografului, pentru a verifica stadiul lucrãrilor. Cinematograful va fi administrat de Primãria municipiului Petroºani ºi aici vor fi delegaþi câþiva angajaþi ai acestei instituþii, urmând ca apoi sã se creeze în organigramã posturi ºi pentru acest serviciu. Tocmai de aceea ºi preþurile vor fi acceptabile, pentru biletele la film. ”Cu siguranþã,
nu va fi un preþ foarte mare. Nu am discutat concret pe preþul biletelor, dar suntem la faza la care vorbim cu cine va fi cel care va distribui filmele, pentru cã trebuie sã avem un contract cu un distribuitor autorizat de
filme”, a mai adãugat primarul din Petroºani. În 12 iulie 2016 s-a dat ordinul de începere a lucãrilor de cãtre Compania Naþionalã de Învestiþii, în urma efectuãrii proiectului ºi a avizãrii tehnice la Bucureºti. Primãria Petroºani suportã, din bugetul local, aproximativ 200 de mii de lei, care presupun: utilitãþile, instalaþia de gaz metan ºi alimentarea cu energie electricã, cu apã ºi canalizarea. Investiþia costã în jur
de 3 milioane de lei ºi se deschide în vechea locaþie a unui cinematograf, ce a dispãrut dupã Revoluþie. Pânã atunci, în Valea Jiului au funcþionat opt cinematografe ºi numai la Petroºani existau trei, amplasate douã în centrul municipiului ºi unul în Cartierul Aeroport. Acum, dupã Vulcan, va fi unul ºi la Petroºani, în locul în care a funcþionat cândva Cinema 7 Noiembrie, iar în plan este unul ºi la Lupeni. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Se lucreazã haotic pe Autostrada Lugoj-Deva
onstatarea este C fãcutã de ministrul Transporturilor, acesta fiind
nemulþumit de modul "haotic" în care decurg lucrãrile la lotul al treilea al acestei autostrãzi, pentru cã se lucreazã cu 27 de subcontractori nesupravegheaþi. "Am cerut o situaþie cu toate firmele care lucreazã în România ºi cu toate disputele legate de întârzieri. Constructorul nu poate rãmâne blocat în nodul de la Holdea ºi poate lucra. Câþi bani dãm la firmele strãine ºi câþi la
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Octombrie 2017
Dupã ce a pierdut licitaþia,
Pregoterm a contestat un contract de peste 120 de milioane de lei
români? Câte dispute au fãcut firmele strãine pentru bani nemunciþi ºi câte cele româneºti? Niciuna. Îi monitorizez. Lotul 3 Lugoj-Deva a stagnat, sunt foarte nemulþumit, se lucreazã haotic, nu putem lucra cu 27 de subconstructori nesupravegheaþi pe un ºantier, se dãrâmã terasamentul la autostradã ºi noi nu luãm nicio mãsurã”, a precizat ministrul Transporturilor. Specialiºtii în drumuri estimau recent cã cei 15 kilometri de pe autostrada Lugoj - Deva, Lotul 2, de la Margina la Holdea, vor costa aproximativ 240 de milioane de euro ºi va fi cea mai scumpã bucatã de autostradã din România. M. GÂNJU
Laurenþiu Nistor, în comisia de anchetã la ANRE
D
eputatul PSD Hunedoara, Laurenþiu Nistor, este membru al comisiei de anchetã la Autoritatea Naþionalã de Reglementare în domeniul Energiei. Parlamentarii încep anchetã la ANRE pentru a vedea care sunt motivele pentru care preþul energiei a explodat. Comisia parlamentarã va fi condusã de deputatul PSD Iulian Iancu – preºedinte, senatorul PNL Daniel Zamfir – vicepreºedinte ºi Ioan Cupã (ALDE) – secretar. Din Comisie mai fac parte parlamentarii: Gheorghe Marin, Radu ªtefan Oprea, Miron Alexandru Smarandache, Marius Bota, Dumitru Chiriþã, Laurenþiu Nistor ºi alþii. "Avem în analizã acest obiectiv: de ce au crescut preþurile. Vom lua în calcul toate elementele care contribuie la formarea preþului la consumatorul final pe tot lanþul energetic, adicã în ce fel s-au stabilit preþurile la producãtor, cum s-a stabilit tariful de transport, atât la energie electricã, cât ºi la gaze, de ce a fost crescut în
anumite procente, evoluþia tarifului la distribuitor ºi în ce mãsurã au fost recunoscute costurile, în ce mãsurã a fost corectã recunoaºterea lor ºi cum se regãseºte ea în calitatea serviciului. Mã refer la continuitate, pentru cã aþi vãzut cã au fost foarte multe momente de întreruperi, ºi la calitatea lui, ca atare, cãtre consumatorul final", a spus Iulia Iancu, preºedintele comisiei parlamentare. Laurenþiu Nistor este preºedintele Comisiei pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare (din feb. 2017) ºi vicepreºedintele din Comisia pentru administraþie publicã ºi amenajarea teritoriului (pânã în feb. 2017). Comisia de anchetã la ANRE este formatã din 11 parlamentari. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
regoterm, societatea P din Vulcan de gospodãrie a contestat licitaþia
Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitare “Sistemul integrat de gestionare a deºeurilor judeþul Hunedoara” privind colectarea ºi transportul deºeurilor municipale ºi al deºeurilor similare provenind din locuinþe. “Prin contestaþia nr. 4684/28.09.2017, înregistratã la Consiliul Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor cu nr. 40908/29.09.2017, formulatã de Pregoterm SA (...) împotriva documentaþiei de atribuire, elaboratã de cãtre A.D.I „Sistemul Integrat de Gestionare a Deºeurilor jud. Hunedoara”, (...), în calitate de autoritate contractantã, în cadrul procedurii de licitaþie deschisã, organizatã în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Delegarea gestiunii serviciului de salubrizare în zona de 4 Petroºani (Valea Jiului)”, (...) s-a solicitat obligarea autoritãþii contractante sã ia mãsurile de
remediere a documentaþiei de atribuire, în sensul revocãrii sau modificãrii/ completãrii acesteia, pentru înlãturarea motivelor de nelegalitate”, aratã documentele CNSC. Consiliul Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor a respins însã solicitarea celor de la Pregoterm. sortare Vulcan ºi Petroºani”. “Respinge, ca inadmisiValoarea estimatã a contracbilã, contestaþia formulatã tului este de 120,826,977 de Pregoterm SA în contra- RON, fãrã TVA. dictoriu cu A.D.I „Sistemul Potrivit datelor tehnice, Integrat de Gestionare a societãþile participante la Deºeurilor jud. Hunedoara”. licitaþie trebuiau sã îndepliPrezenta decizie este neascã mai multe criterii, iar obligatorie pentru pãrþi. Pregoterm nu le-a îndeplinit. Împotriva prezenþei decizii Monika BACIU se poate formula plângere în termen de 10 zile de la Angajãm urgent comunicare”, aratã decizia CNSC. AGENÞI DE PAZÃ Contractul priveºte “colectarea cu contract de muncã, cu un salariu separatã ºi translunar net în valoare de 1.400 lei. portul separat al deºeurilor menajere Relaþii la telefon 0732808952 ºi al deºeurilor similare, operarea ºi administrarea staþiei de transfer Petroºani ºi operarea ºi administrarea staþiilor de
- ANGAJARE -
PETROªANI
comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Octombrie 2017
Au maºini, dar nu în staþiuni.
Salvamontiºtii se pregãtesc de iarnã N
u mai puþin de 3 maºini de intervenþie pentru zonele montante existã în Valea Jiului, însã, niciuna nu este în vreo staþiune aglomeratã. Echipa Salvamont Hunedoara a decis ca acestea sã stea la un punct aflat în cel mai vestic colþ al Vãii Jiului ºi de acolo sã ajungã în staþiuni, când sunt solicitate. Asta, spun acum salvatorii montani, va îngreuna intervenþiile ºi, cel puþin la Straja, se cautã soluþii alternative, pentru orice eventualitate. „Ne lipseºte o maºinã 4x4 pentru Straja, pentru cã s-a creat o reorganizare a Serviciului Salvamont Judeþean. Acesta a avut un mijloc alocat pe punctul Salvamont Straja, un mijloc ce stãtea, 24 de ore din 24, în Straja. 3 astfel de maºini vor fi de acum cantonate pe zona Câmpul lui Neag, la un centru ce este acum în formare ºi, când este nevoie de ele, acestea ajung în punctele locale Salvamont cu afluenþã turisticã mare, cum sunt Straja sau Parâng. Din punctul nostru de vedere rapiditatea intervenþiei este astfel îngreunatã, dar am discutat cu primarul din Lupeni ºi cãutãm
bilã din judeþul Hunedoara ºi peste 150 de evacuãri din zona înaltã, iar doi copii pasionaþi de escaladarea montanã au murit, în zona centralã a Retezatului, în urma unei avalanºe.
S
alvamontiºtii au obþinut locul opt la competiþia din Dolomiþi
sã gãsim o soluþie pentru a avea propria noastrã bazã”, a declarat George Resiga, ºef Salvamont Straja Lupeni Echipele Salvamont sunt deja pregãtite pentru noul sezon ºi ºi-au echipat bazele aºa cum este necesar. „Deja, de aproximativ o lunã de zile, pregãtim sezonul turistic de iarnã. Ca ºi paºi majori, suntem pe definitivarea a ceea ce se cheamã acreditarea acestui serviciu din Straja. Mai trebuie o singurã fazã sã trecem, pentru cã urmeazã sã vinã aici cei din cadrul Salvamont România. În punctul din Straja am fãcut reparaþiile necesare, ne-am aprovizionat cu lemne, a fost verificatã aparatura medicalã, a mijloacelor de transport pentru intervenþie ºi suntem gata”, a mai adãugat George Resiga. Sezonul trecut au avut loc peste 400 de intervenþii pe zona schia-
O echipã formatã din salvatori montani români a reuºit sã obþinã locul 8 la o competiþie organizatã de salvamontiºtii italieni în Munþii Dolomiþi, fiind prima datã când România a fost invitatã sã participe la acest concurs. Întrecerea a fost în perioada 7-8 octombrie în Italia au participat, în total, 51 de echipaje, dintre care trei din România, echipa Dacia reuºind sã obþinã locul 8, echipa Sibiu, locul 14, ºi echipa Carpaþi, locul 33. Competiþia a constat în deplasarea contracronometru a echipelor formate din câte patru salvamontiºti pe munte, printr-o zonã foarte accidentatã, cu porþiuni amenajate cu cabluri, cu lanþuri, apoi coborâri pe pereþi verticali în rapel sau prin cãþãrare sau descãþãrare, iar în ultima parte a acþiunii a trebuit transportatã ºi targa de salvare montanã. Diana Mitrache Maximilian GÂNJU
Pensionare înºelate de douã escroace
E
scroacele au lãsat douã pensionare din Petroºani fãrã mai multe podoabe din aur, dupã ce le-au ”prezentat” o ”ofertã de nerefuzat” la detergenþi ºi deodorante. Douã tinere sunt cãutate de poliþiºtii din Petroºani dupã ce au pãgubit consecutiv douã pensionare din municipiu folosindu-se de aceeaºi metodã. Escroacele s-au recomandat ca reprezentante ale unui lanþ de magazine ºi le-au cerut victimelor sã le lase în locuinþele lor pentru a le arãta oferta. ”Poliþia Municipiului
Petroºani a fost sesizatã de o femeie în vârstã de 72 de ani, din Petroºani, despre faptul cã, în jurul orei 10:00, la domiciliul ei s-au prezentat douã tinere care s-au recomandat ca fiind reprezentante ale unui lanþ de magazine ºi care i-au propus sã îi ofere cadou, produse pe care le comercializeazã magazinul (detergenþi, deodorante etc.). Dupã ce au fost invitate în locuinþã, pentru „prezentarea produselor”, una dintre tinere, profitând de vârsta înaintatã ºi neatenþia persoanei vãtãmate, a sustras dintr-o vitrinã un inel ºi o verighetã din aur”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Câteva ore mai târziu, tinerele, prin aceeaºi metodã, au lãsat o altã pensionarã de 71 de ani fãrã patru inele din aur ºi o pereche de cercei din aur. Poliþiºtii au fãcut un dosar penal pentru furt calificat ºi încearcã sã le prindã pe cele douã escroace. Maximilian GÂNJU
Închisoare cu suspendare pentru furnizorul de droguri al elevilor eminenþi eþeaua de traficanþi de R droguri din care
fãcea parte ºi un tânãr de 21 de ani, din Petroºani, a fost destructuratã de DIICOT în urma unei sesizãri fãcute de medicii din Gorj. Aceºtia au alertat ofiþerii antidrog dupã ce mai mulþi elevi au ajuns la spital din cauza consumului de substanþe interzise. Ofiþerii BCCO au fãcut 20 de percheziþii pe raza judeþelor Gorj, Mehedinþi, Hunedoara ºi Bucureºti, iar 12 tineri au fost arestaþi pentru trafic de droguri. Printre aceºtia era ºi un elev olimpic iar totul a plecat de la o sesizare a
medicilor care s-au confruntat cu o avalanºã de intoxicãri în rândul elevilor. Nu mai puþin de 25 de copii au ajuns într-o singurã sãptãmânã la spital dupã ce consumaserã etnobotanice achiziþionate de la traficanþi. Membrii grupãrii au optat pentru judecarea dosarului în procedurã simplificatã ºi instanþa a fost
îngãduitoare iar pedepsele dictate cu suspendare. Astfel, Constantin Cristian Sporea, Dragoº Voicu, Leonard Vlãdulescu ºi Tiberius Groza zis ”Morsã” au primit trei ani de închisoare cu suspendare ºi un termen de supraveghere de patru ani. Florian Turbatu, zis ”Vulturul” ºi Camiul
Ilaºcu au primit doi ani de închisoare cu suspendare. George Mijea, zis ”ªoc” ºi Cristian Dumitru zis ”Pascolo” au primit un an ºi cinci luni, respectiv un an ºi patru luni, tot cu suspendare. Marian Cazacu, zis „Broascã sau Nini” ºi Tiberiu Mãlãncuºi, zis „Aburel” au fost condamnaþi la doi ani ºi zece luni de închisoare cu suspendare iar Alexandru Udriºtoiu, zis ”Coco”, elevul olimpic de la Liceul Teologic au primit doi ani ºi opt luni de închisoare cu suspendare. Cosmin Ciuclea a fost condamnat la trei ani ºi douã luni cu suspendare, aceasta
fiind cea mai mare pedeapsã primitã de cãtre membrii grupãrii. Decizia instanþei din Gorj nu este definitivã ºi a fost atacatã cu apel de cãtre unii inculpaþi dar ºi
procurori. Dosarul a ajuns pe rolul Curþii de Apel Craiova iar urmãtorul de termen de judecatã este la finele acestei luni. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Mãsuri de protecþie socialã extinse pentru angajaþii CEH
9
50 de angajaþi ai minei Lupeni ar rãmâne pe drumuri, dacã unitatea minierã s-ar închide mâine. În acest sens, sindicatele încearcã sã obþinã o serie de mãsuri de protecþie socialã pentru cei care îºi pierd locurile de muncã. S-a vorbit, în ultimele zile, de data la care mina Lupeni trebuia sã îºi înceteze activitatea. Conform decizie Comisiei Europene, data era de 30 septembrie. Numai cã potrivit legilor româneºti, mai bine de trei sferturi dintre angajaþii unitãþii miniere ar fi rãmas fãrã
niciun venit. La mina Lupeni sunt angajate 1100 de persoane. Dintre acestea doar 158 îndeplinesc condiþiile de pensionare. Potrivit ordonanþei de urgenþã 36 din 30 aprilie 2013, angajaþii care îºi pierdeau locurile de muncã ar fi beneficiat de venituri de completare numai pânã la finalul anului 2018. În acest caz e vorba de 950 de persoane care nu ar îndeplini condiþiile de pensionare ºi nu ar putea beneficia de veniturile de completare. Ordonanþã de Urgentã nr. 36 din 30 aprilie 2013 prevede aplicarea în perioada 2013-2018 a unor mãsuri de protecþie socialã acordatã per-
soanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare. “Persoanele concediate în condiþiile prezentei ordonanþe de urgenþã beneficiazã de urmãtoarele drepturi: indemnizaþie de ºomaj, stabilitã potrivit reglementãrilor legale în vigoare; venit lunar de completare; plãþi compensatorii acordate de cãtre operatorii economici din bugetele de venituri ºi cheltuieli ale acestora, în conformitate cu prevederile contractelor colective sau individuale de muncã aplicabile, respectiv încheiate la nivelul fiecãrui operator economic”, aratã textul OUG 36/2013.
Venitul lunar de completare prevãzut se stabileºte odatã cu indemnizaþia de ºomaj ºi este egal cu diferenþa dintre câºtigul salarial individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de muncã, dar nu mai mult decât câºtigul salarial mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat con-
Mãriri salariale pentru mineri? inerilor din Valea Jiului le-ar putea M fi majorate salariile,
dacã productivitatea muncii va creºte. Declaraþia îi aparþine ministrului Energiei, Toma Petcu. Minerii care lucreazã în subteran au salarii de circa 3000 de lei, suma micã pentru gradul de risc la care se supun. “Este o activitate în condiþii foarte grele, ºi sunt puþini cei care mai
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Octombrie 2017
vor sã vinã în acest domeniu. Spre ca societatea sã se recredibilizeze pe piaþa de achizi-
þii ºi sã reuºim sã cumpãrãm toate echipamentele ºi materialele necesare”, a spus ministrul Energiei, Toma Petcu. În funcþie de productivitatea muncii, salariile angajaþilor de la CEH ar putea fi mãrite. “Sunt foarte puþini cei care vor sã mai vinã în aceastã activitate. Noi am încurajat ºi am încercat sã atragem forþã de muncã nouã. O problemã care mi-au spus-o (minerii-n.r.) este faptul cã nu mai vor sã vinã sã lucreze în minã. Noi am reuºit în acest an sã majorãm unele sporuri, pentru cã salarizarea nu putem sã o mãrim doar printr-o decizie a ministerului sau a companiei, pentru cã este o companie de stat, se supun legilor în vigoare. Atunci când se
cedierea, comunicat de Institutul Naþional de Statisticã, ºi nivelul indemnizaþiei de ºomaj. “Venitul de completare prevãzut la art. 7 lit. b) se acordã lunar pe perioade stabilite diferenþiat, în funcþie de vechimea în muncã a persoanelor concediate în condiþiile prezentei ordonanþe de urgenþã, dupã cum urmeazã: a) 12 luni, pentru persoanele care au o
vechime în muncã cuprinsã între 3 ani ºi pânã la 10 ani; b) 20 de luni, pentru persoanele care au o vechime în muncã cuprinsã între 10 ani ºi pânã la 15 ani; c) 22 de luni, pentru salariaþii care au o vechime în muncã cuprinsã între 15 ani ºi pânã la 25 de ani; d) 24 de luni, pentru salariaþii care au o vechime în muncã de cel puþin 25 de ani”, mai aratã textul OUG. În acest sens, sindicatele fac demersuri pentru prelungirea la 3 ani a mãsurilor de protecþie socialã. Mai mult, existã discuþii ale acestora cu ministrul Muncii pentru ca minerii care au un stagiu de cotizare de 15 ani sã poatã ieºi la pensie anticipatã. Acest lucru poate fi reglementat printr-o hotãrâre de Guvern sau de cãtre Parlament. Monika BACIU
Revitalizarea zonelor miniere
fac majorãri pentru stat se majoreazã ºi la ei. Am reuºit sã gãsim anumite posibilitãþi legale de majorare a unor sporuri care li se aplicã. Anul acesta productivitatea muncii va fi mult mai mare faþã de cea din anul anterior, ºi ca atare o sã mergem cu o prognozã de productivitate pe anii viitori mai mare. Pe baza productivitãþii muncii am creat cadrul legal pentru CEO, pentru orele suplimentare ºi majorarea bugetului de salarii. Avem cadrul legal o sã facem acelaºi lucru ºi aici, în momentul în care indicatorii ne spun foarte clar cã avem o productivitate mai mare a muncii. La sfârºitul anului CEH va avea o productivitate a muncii mult mai mare decât în anii anteriori ºi putem sã discutãm atunci ºi despre majorãri de salarii”, a mai spus ministrul. La câteva zile de la declaraþia ministrului, salariul directorului general al CEH a fost majorat. Acesta ajunge sã câºtige circa 18.000 de lei. Monika BACIU
M
inele din Valea Jiului se închid rând pe rând. Declinul a început în urmã cu zeci de ani. Nicio soluþie nu s-a dovedit a fi cu adevãrat viabilã pentru Valea Jiului, care a rãmas captivã în sfera monoindustrialã. Zilele acestea au loc noi dezbateri pe proiectul Legii Minelor. Ministrul Economiei, Gheorghe ªimon, aprecizatã cã “proiectul va contribui la revitalizarea zonelor miniere cu tradiþie în România, la crearea de noi locuri de muncã ºi siguranþa celor existente”. Noua lege urmeazã sã înlocuiascã Legea minelor nr.85/2003. Echipa Ministerului Economiei, coordonatã de ministrul Gheorghe ªimon, a subliniat importanþa consultãrilor publice cu toþi factorii din sectorul minier, ºi integrarea propunerilor constructive ale acestora în proiectul de lege a minelor. Reprezentanþii companiilor din
minerit au enunþat o serie de amendamente, între care definirea perimetrelor de prospecþiuni ºi exploatare, transferul de licenþã, definirea termenului de gol minier sau privind timpul necesar eliberãrii titlurilor de proprietate. ”Discuþia cu reprezentanþii societãþilor din minerit s-a axat pe fezabilitatea companiilor ºi pe modul în care proiectul va contribui la revitalizarea zonelor miniere cu tradiþie în România, la crearea de noi locuri de muncã ºi siguranþa celor existente, în zonele defavorizate”, a declarat ministrul ªimon. El a subliniat importanþa armonizãrii opiniilor divergente ºi clarificarea situaþiilor anterioare, create de actul normativ în vigoare, Legea 85/2003. Pãrþile au convenit ca noua lege sã fie corelatã cu condiþiile actuale din minerit, cu accent pe eficientizarea exploatãrii ºi valorificarea resurselor minerale, în condiþii similare celor din UE. Monika BACIU
24 de mineri, premiaþi ÎNCHIDEREA MINEI PETRILA ADUCE de Ministerul Energiei BANI BUGETULUI LOCAL ocietatea clujeanã u mai puþin de S care se ocupã de N24 de mineri vor ecologizarea perimetrufi premiaþi de Ministerul Energiei. Ei sunt angajaþi la Complexul Energetic Hunedoara ºi sunt cei care au sãpat contra-cronometru dupã colegii lor.
În ziua tragediei, ministrul Toma Petcu, care a sosit personal la mina Lupeni, a cerut ca echipele care sapã sã se succeadã la 6 ore, aºa încât oamenii sã nu fie epuizaþi de efort, pentru ca sã avanseze spre frontul în care erau captivi cei 3 mineri. Printre cei 24 de ortaci, care vor primi premii în bani, se numãrã ºi cei 8 mineri care au reuºit sã se salveze, în momentul în care tavanul galeriei s-a prãbuºit. Este o recompensã în bani, spun sindicaliºtii care au fost anunþaþi despre
premiile ce urmeazã sã vinã de la Minister, pentru tot efortul pe care oamenii l-au depus, atunci când au luptat sã ajungã la colegii lor. Din pãcate, al doilea miner, Florin Ioan Suciu a fost îngropat marþi la prânz. Duminica viitoare ar fi împlinit 44 de ani, dar a murit la Spitalul Floreasca din Capitalã. Duminica trecutã a coborât în pãmânt ºi Iuliu Lucian Codlean, chiar în ziua în care ar fi trebuit sã împlineascã 40 de ani. Diana MITRACHE
lui minier a solicitat edililor aprobarea excavãrii a peste 18.000 metri cubi de sol vegetal de pe Dealul Maleii pentru revegetarea perimetrului minier de la mina Petrila. Puþin peste 120.000 de lei va încasa Primãria Petrila în urma asocierii.
“Având în vedere adresa SC Castrum Corporation SRL prin care solicitã aprobarea excavãrii ºi recoltãrii unei cantitãþi de sol vegetal de aproximativ 18.500 mc din Dealul Maleii, proprietate a oraºului Petrila (...), în baza unui contract ferm încheiat între pãrþi. Þinând cont de faptul cã terenul propus a fi exploatat la ora actualã nu are nicio valoare economicã, acesta fiind nefolosit de la data trecerii în proprietatea oraºului Petrila prin HGR nr. 1169/2004, fiind denivelat
ºi greu accesibil iar SC Castrum Corporation SRL solicitã sol vegetal pentru revegetarea suprafeþelor cuprinse în Proiectul Tehnic de închidere ºi ecologizare Sucursala Mina Petrila, luând în considerare faptul cã SC Castrum Corporation SRL este dispusã sã plãteascã 6.5 lei/mc de pãmânt excavat, fapt care ar aduce la bugetul local un venit de aproximativ 120.250 lei; consider oportun încheierea unui contract de asociere în participaþiune între Consiliul Local al oraºului Petrila ºi SC Castrum Corporation SRL în condiþiile stipulate în prezentul proiect de
Nicio amendã la SNIM pentru deficienþele din subteran
D
acã unitãþile miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara sunt precum o bombã cu ceas, la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului situaþia este mai bunã. Deficienþele constatate de inspectorii de muncã nu au fost la fel de grave, ca la CEH. La SNIMVJ nu a fost aplicatã nicio amendã.
“Societatea de Închideri de Mine Valea Jiului. Controale de fond: 12. Controale tematice: 5. Total: 17. Mãsuri dispuse: 47. Mãsuri verificate: 49. Sancþiuni: 47. Avertismente: 47”, aratã un rãspuns al ITM Hunedoara. Deficienþele de la SNIM nu au fost într-atât de grave, încât sã fie aplicate amenzi. Scopul principal al activitãþii Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului - S.A. este producerea cantitãþii de huilã
energeticã preconizatã pânã la epuizarea rezervelor deschise în vederea asigurãrii unei lichidãri organizate a activitãþii, în condiþii de legalitate ºi pentru atenuarea consecinþelor sociale ºi regionale ale închiderii. Oprirea exploatãrii la unitãþile miniere Paroºeni ºi Uricani este stabilitã pentru data de 31 decembrie 2017. Monika BACIU
hotãrâre (...), întrucât aceastã asociere este în avantajul oraºului Petrila, având ca rezultat final nivelarea ºi revegetarea
suprafeþelor afectate, predarea acestora dupã finalizare pe bazã de procese verbale precum ºi ecologizarea ºi refacerea, prin modelarea suprafeþei a imobilului teren de la Preparaþia Petrila”, aratã nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre aprobat de Consiliul Local Petrila. Închiderea unitãþilor miniere presupune ºi ecologizarea ºi refacerea mediului natural al suprafeþelor ocupate de activitatea minierã respectivã. Monika BACIU
4 Actualitate
Mãsuri de protecþie socialã extinse pentru angajaþii CEH
9
50 de angajaþi ai minei Lupeni ar rãmâne pe drumuri, dacã unitatea minierã s-ar închide mâine. În acest sens, sindicatele încearcã sã obþinã o serie de mãsuri de protecþie socialã pentru cei care îºi pierd locurile de muncã. S-a vorbit, în ultimele zile, de data la care mina Lupeni trebuia sã îºi înceteze activitatea. Conform decizie Comisiei Europene, data era de 30 septembrie. Numai cã potrivit legilor româneºti, mai bine de trei sferturi dintre angajaþii unitãþii miniere ar fi rãmas fãrã
niciun venit. La mina Lupeni sunt angajate 1100 de persoane. Dintre acestea doar 158 îndeplinesc condiþiile de pensionare. Potrivit ordonanþei de urgenþã 36 din 30 aprilie 2013, angajaþii care îºi pierdeau locurile de muncã ar fi beneficiat de venituri de completare numai pânã la finalul anului 2018. În acest caz e vorba de 950 de persoane care nu ar îndeplini condiþiile de pensionare ºi nu ar putea beneficia de veniturile de completare. Ordonanþã de Urgentã nr. 36 din 30 aprilie 2013 prevede aplicarea în perioada 2013-2018 a unor mãsuri de protecþie socialã acordatã per-
soanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare. “Persoanele concediate în condiþiile prezentei ordonanþe de urgenþã beneficiazã de urmãtoarele drepturi: indemnizaþie de ºomaj, stabilitã potrivit reglementãrilor legale în vigoare; venit lunar de completare; plãþi compensatorii acordate de cãtre operatorii economici din bugetele de venituri ºi cheltuieli ale acestora, în conformitate cu prevederile contractelor colective sau individuale de muncã aplicabile, respectiv încheiate la nivelul fiecãrui operator economic”, aratã textul OUG 36/2013.
Venitul lunar de completare prevãzut se stabileºte odatã cu indemnizaþia de ºomaj ºi este egal cu diferenþa dintre câºtigul salarial individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de muncã, dar nu mai mult decât câºtigul salarial mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat con-
Mãriri salariale pentru mineri? inerilor din Valea Jiului le-ar putea M fi majorate salariile,
dacã productivitatea muncii va creºte. Declaraþia îi aparþine ministrului Energiei, Toma Petcu. Minerii care lucreazã în subteran au salarii de circa 3000 de lei, suma micã pentru gradul de risc la care se supun. “Este o activitate în condiþii foarte grele, ºi sunt puþini cei care mai
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Octombrie 2017
vor sã vinã în acest domeniu. Spre ca societatea sã se recredibilizeze pe piaþa de achizi-
þii ºi sã reuºim sã cumpãrãm toate echipamentele ºi materialele necesare”, a spus ministrul Energiei, Toma Petcu. În funcþie de productivitatea muncii, salariile angajaþilor de la CEH ar putea fi mãrite. “Sunt foarte puþini cei care vor sã mai vinã în aceastã activitate. Noi am încurajat ºi am încercat sã atragem forþã de muncã nouã. O problemã care mi-au spus-o (minerii-n.r.) este faptul cã nu mai vor sã vinã sã lucreze în minã. Noi am reuºit în acest an sã majorãm unele sporuri, pentru cã salarizarea nu putem sã o mãrim doar printr-o decizie a ministerului sau a companiei, pentru cã este o companie de stat, se supun legilor în vigoare. Atunci când se
cedierea, comunicat de Institutul Naþional de Statisticã, ºi nivelul indemnizaþiei de ºomaj. “Venitul de completare prevãzut la art. 7 lit. b) se acordã lunar pe perioade stabilite diferenþiat, în funcþie de vechimea în muncã a persoanelor concediate în condiþiile prezentei ordonanþe de urgenþã, dupã cum urmeazã: a) 12 luni, pentru persoanele care au o
vechime în muncã cuprinsã între 3 ani ºi pânã la 10 ani; b) 20 de luni, pentru persoanele care au o vechime în muncã cuprinsã între 10 ani ºi pânã la 15 ani; c) 22 de luni, pentru salariaþii care au o vechime în muncã cuprinsã între 15 ani ºi pânã la 25 de ani; d) 24 de luni, pentru salariaþii care au o vechime în muncã de cel puþin 25 de ani”, mai aratã textul OUG. În acest sens, sindicatele fac demersuri pentru prelungirea la 3 ani a mãsurilor de protecþie socialã. Mai mult, existã discuþii ale acestora cu ministrul Muncii pentru ca minerii care au un stagiu de cotizare de 15 ani sã poatã ieºi la pensie anticipatã. Acest lucru poate fi reglementat printr-o hotãrâre de Guvern sau de cãtre Parlament. Monika BACIU
Revitalizarea zonelor miniere
fac majorãri pentru stat se majoreazã ºi la ei. Am reuºit sã gãsim anumite posibilitãþi legale de majorare a unor sporuri care li se aplicã. Anul acesta productivitatea muncii va fi mult mai mare faþã de cea din anul anterior, ºi ca atare o sã mergem cu o prognozã de productivitate pe anii viitori mai mare. Pe baza productivitãþii muncii am creat cadrul legal pentru CEO, pentru orele suplimentare ºi majorarea bugetului de salarii. Avem cadrul legal o sã facem acelaºi lucru ºi aici, în momentul în care indicatorii ne spun foarte clar cã avem o productivitate mai mare a muncii. La sfârºitul anului CEH va avea o productivitate a muncii mult mai mare decât în anii anteriori ºi putem sã discutãm atunci ºi despre majorãri de salarii”, a mai spus ministrul. La câteva zile de la declaraþia ministrului, salariul directorului general al CEH a fost majorat. Acesta ajunge sã câºtige circa 18.000 de lei. Monika BACIU
M
inele din Valea Jiului se închid rând pe rând. Declinul a început în urmã cu zeci de ani. Nicio soluþie nu s-a dovedit a fi cu adevãrat viabilã pentru Valea Jiului, care a rãmas captivã în sfera monoindustrialã. Zilele acestea au loc noi dezbateri pe proiectul Legii Minelor. Ministrul Economiei, Gheorghe ªimon, aprecizatã cã “proiectul va contribui la revitalizarea zonelor miniere cu tradiþie în România, la crearea de noi locuri de muncã ºi siguranþa celor existente”. Noua lege urmeazã sã înlocuiascã Legea minelor nr.85/2003. Echipa Ministerului Economiei, coordonatã de ministrul Gheorghe ªimon, a subliniat importanþa consultãrilor publice cu toþi factorii din sectorul minier, ºi integrarea propunerilor constructive ale acestora în proiectul de lege a minelor. Reprezentanþii companiilor din
minerit au enunþat o serie de amendamente, între care definirea perimetrelor de prospecþiuni ºi exploatare, transferul de licenþã, definirea termenului de gol minier sau privind timpul necesar eliberãrii titlurilor de proprietate. ”Discuþia cu reprezentanþii societãþilor din minerit s-a axat pe fezabilitatea companiilor ºi pe modul în care proiectul va contribui la revitalizarea zonelor miniere cu tradiþie în România, la crearea de noi locuri de muncã ºi siguranþa celor existente, în zonele defavorizate”, a declarat ministrul ªimon. El a subliniat importanþa armonizãrii opiniilor divergente ºi clarificarea situaþiilor anterioare, create de actul normativ în vigoare, Legea 85/2003. Pãrþile au convenit ca noua lege sã fie corelatã cu condiþiile actuale din minerit, cu accent pe eficientizarea exploatãrii ºi valorificarea resurselor minerale, în condiþii similare celor din UE. Monika BACIU
24 de mineri, premiaþi ÎNCHIDEREA MINEI PETRILA ADUCE de Ministerul Energiei BANI BUGETULUI LOCAL ocietatea clujeanã u mai puþin de S care se ocupã de N24 de mineri vor ecologizarea perimetrufi premiaþi de Ministerul Energiei. Ei sunt angajaþi la Complexul Energetic Hunedoara ºi sunt cei care au sãpat contra-cronometru dupã colegii lor.
În ziua tragediei, ministrul Toma Petcu, care a sosit personal la mina Lupeni, a cerut ca echipele care sapã sã se succeadã la 6 ore, aºa încât oamenii sã nu fie epuizaþi de efort, pentru ca sã avanseze spre frontul în care erau captivi cei 3 mineri. Printre cei 24 de ortaci, care vor primi premii în bani, se numãrã ºi cei 8 mineri care au reuºit sã se salveze, în momentul în care tavanul galeriei s-a prãbuºit. Este o recompensã în bani, spun sindicaliºtii care au fost anunþaþi despre
premiile ce urmeazã sã vinã de la Minister, pentru tot efortul pe care oamenii l-au depus, atunci când au luptat sã ajungã la colegii lor. Din pãcate, al doilea miner, Florin Ioan Suciu a fost îngropat marþi la prânz. Duminica viitoare ar fi împlinit 44 de ani, dar a murit la Spitalul Floreasca din Capitalã. Duminica trecutã a coborât în pãmânt ºi Iuliu Lucian Codlean, chiar în ziua în care ar fi trebuit sã împlineascã 40 de ani. Diana MITRACHE
lui minier a solicitat edililor aprobarea excavãrii a peste 18.000 metri cubi de sol vegetal de pe Dealul Maleii pentru revegetarea perimetrului minier de la mina Petrila. Puþin peste 120.000 de lei va încasa Primãria Petrila în urma asocierii.
“Având în vedere adresa SC Castrum Corporation SRL prin care solicitã aprobarea excavãrii ºi recoltãrii unei cantitãþi de sol vegetal de aproximativ 18.500 mc din Dealul Maleii, proprietate a oraºului Petrila (...), în baza unui contract ferm încheiat între pãrþi. Þinând cont de faptul cã terenul propus a fi exploatat la ora actualã nu are nicio valoare economicã, acesta fiind nefolosit de la data trecerii în proprietatea oraºului Petrila prin HGR nr. 1169/2004, fiind denivelat
ºi greu accesibil iar SC Castrum Corporation SRL solicitã sol vegetal pentru revegetarea suprafeþelor cuprinse în Proiectul Tehnic de închidere ºi ecologizare Sucursala Mina Petrila, luând în considerare faptul cã SC Castrum Corporation SRL este dispusã sã plãteascã 6.5 lei/mc de pãmânt excavat, fapt care ar aduce la bugetul local un venit de aproximativ 120.250 lei; consider oportun încheierea unui contract de asociere în participaþiune între Consiliul Local al oraºului Petrila ºi SC Castrum Corporation SRL în condiþiile stipulate în prezentul proiect de
Nicio amendã la SNIM pentru deficienþele din subteran
D
acã unitãþile miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara sunt precum o bombã cu ceas, la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului situaþia este mai bunã. Deficienþele constatate de inspectorii de muncã nu au fost la fel de grave, ca la CEH. La SNIMVJ nu a fost aplicatã nicio amendã.
“Societatea de Închideri de Mine Valea Jiului. Controale de fond: 12. Controale tematice: 5. Total: 17. Mãsuri dispuse: 47. Mãsuri verificate: 49. Sancþiuni: 47. Avertismente: 47”, aratã un rãspuns al ITM Hunedoara. Deficienþele de la SNIM nu au fost într-atât de grave, încât sã fie aplicate amenzi. Scopul principal al activitãþii Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului - S.A. este producerea cantitãþii de huilã
energeticã preconizatã pânã la epuizarea rezervelor deschise în vederea asigurãrii unei lichidãri organizate a activitãþii, în condiþii de legalitate ºi pentru atenuarea consecinþelor sociale ºi regionale ale închiderii. Oprirea exploatãrii la unitãþile miniere Paroºeni ºi Uricani este stabilitã pentru data de 31 decembrie 2017. Monika BACIU
hotãrâre (...), întrucât aceastã asociere este în avantajul oraºului Petrila, având ca rezultat final nivelarea ºi revegetarea
suprafeþelor afectate, predarea acestora dupã finalizare pe bazã de procese verbale precum ºi ecologizarea ºi refacerea, prin modelarea suprafeþei a imobilului teren de la Preparaþia Petrila”, aratã nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre aprobat de Consiliul Local Petrila. Închiderea unitãþilor miniere presupune ºi ecologizarea ºi refacerea mediului natural al suprafeþelor ocupate de activitatea minierã respectivã. Monika BACIU
6 Actualitate
Parcãri noi, la Lupeni na din marile U probleme cu care se confruntã toate localitãþile Vãii Jiului este cea a parcãrilor, deoarece numãrul în creºtere al autoturismelor face ca acestea sã fie parcate haotic ºi in cea mai mare parte pe carosabil, ceea ce îngreuneazã traficul ºi pune in pericol de cele mai multe ori siguranþa cetãþenilor. Aceastã problema este pe cale sã se rezolve în municipiul Lupeni. Municipalitatea de aici a început de luni derularea lucrãrilor de amenajare a unor parcãri noi în Zona Bucura-Parângului.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Octombrie 2017
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI LUPENI -ANUNÞ-
Potrivit primarului Lucian Resmeriþã, în localitate au fost identificate mai multe zone unde în perioada imediat urmãtoare vor fi amenajate locuri de parcare. " Întrucât ne dorim retragerea autoturismelor parcate pe arterele rutiere, contribuind astfel atât la fluidizarea traficului dar ºi la siguranþa
cetãþenilor, de luni am început derularea lucrãrilor de amenajare a unor noi parcãri în Zona Bucura-Parângului. În aceastã zonã vor fi amenajate parcãri în zece locaþii, în perioada urmãtoare avem în vedere amenajarea unor parcãri noi ºi în alte zone ale localitãþii", a declarat primarul Lucian Resmeriþã.
Primãria Municipiului Lupeni, în conformitate cu prevederile art. 7 al Legii nr. 52/ 2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, anunþã elaborarea Proiectului de hotãrâre nr. 165/2017 privind însuºirea raportului informãrii ºi consultãrii publicului precum ºi aprobarea documentaþiei Plan Urbanistic de Detaliu (P.U.D.) ,,EXTINDERE SPAÞIU COMERCIAL” nr. 1/2017. Dezbaterea publicã va avea loc în data de 23.10.2017, ora 14,00 în Sala de ºedinþe din cadrul Primãriei Municipiului Lupeni. Proiectul de hotãrâre însoþit de anex-
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI VULCAN HOTÃRÂREA NR.90/2017
privind aprobarea asocierii U.A.T Municipiul Vulcan cu S.C INTERLOG COM SRL Brad, Asociaþia Institutul Intercultural Timiºoara , S.C Ramisa ªatra SRL Vulcan ºi dl Moroºanu Doru în vederea constituirii Asociaþiei Grup de Acþiune Localã Municipiul Vulcan Consiliul Local al munIcipiului Vulcan, Analizând expunerea de motive, întocmitã de primarul municipiului Vulcan, înregistratã sub nr.93/9612/11.09.2017 prin care se propune aprobarea asocierii U.A.T Municipiul Vulcan cu SC INTERLOG COM SRL Brad, Asociaþia Institutul Intercultural Timiºoara , SC Ramisa ªatra SRL Vulcan ºi dl Moroºanu Doru în vederea constituirii Asociaþiei Grup de Acþiune Localã Municipiul Vulcan; Vãzând Proiectul de hotãrâre nr. 93/9613/2017, raportul Direcþiei ADPP din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Vulcan înregistrat sub nr. 96/9614/2017, avizul comisiei de specialitate „Juridicã ºi de disciplinã”, înregistrat sub nr. 101 /9615/2017, de pe lângã Consiliul local; În conformitate cu prevederile : -art. 1, alin 1 ºi 2 , art. 2-8, art. 20-27 din OG nr. 26/2000 cu privire la asociaþii ºi fundaþii, cu
modificãrle ºi completãrile ulterioare - programelor operaþionale pentru finanþare europeanã Programul Operaþional Regional (POR) 2014-2020 ºi Programul Operaþional Capital Uman (POCU) 2014-2020 ºi Ghidul specific Apel: POCU/85/5/1/Reducerea numãrului de comunitãþi marginalizate (roma ºi non-roma) aflate în risc de sãrãcie ºi excluziune socialã din oraºe cu peste 20.000 locuitori, cu accent pe cele cu populaþie aparþinând minoritãþii roma, prin implementarea de mãsuri/ operaþiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC. -art. 35 alin (3) ºi alin. (6) din Legea nr. 273/2006 a finanþelor publice locale , cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; În temeiul art. 36, alin. (1) , alin. (2), lit. d ) ºi lit. e) , alin 6, lit a), pct. 2,11 ºi 14 , alin. 7 lit c), art. 45. alin 2), lit f) din Legea 215/2001 privind administraþia publicã localã, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
HOTÃRêTE: Art.1 Se aprobã asocierea U.A.T Municipiul Vulcan cu S.C INTERLOG COM SRL Brad, Asociaþia Institutul Intercultural Timiºoara , SC Ramisa ªatra SRL Vulcan ºi dl Moroºanu Doru, în vederea constituirii Asociaþiei Grup de Acþiune Localã Municipiul Vulcan, persoanã juridicã de drept privat, neguvernamentalã, autonomã, nonprofit, apoliticã ºi fãrã scop lucrativ, în vederea obþinerii de finanþare nerambursabilã în cadrul programelor operaþionale pentru finanþare europeanã.
ART.2 Se aprobã Proiectul Actului Constitutiv al Asociaþiei Grup de Acþiune Localã Municipiul Vulcan prevãzut în Anexa nr. 1 care face parte integrantã din prezenta hotãrâre . ART.3 Se aprobã Proiectul Statutului Asociaþiei Grup de Acþiune Localã Municipiul Vulcan prevãzut în Anexa nr. 2 care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. ART.4 (1) Asociaþia Grup de Acþiune Localã Municipiul Vulcan va avea sediul în România, Municipiul Vulcan, Bld. Mihai Viteazu . nr. 31, cam. 14 ºi un patrimoniu iniþial de 1250 lei . (2) Se aprobã contribuþia proprie a UAT Municipiul Vulcan la patrimoniul iniþial, în sumã de 500 de lei. ART.5 Se desemneazã primarul municipiului Vulcan ing. Gheorghe Ile sã reprezinte U.A.T. Municipiul Vulcan în primul Consiliu Director al Asociaþiei Grup de Acþiune Localã Municipiul Vulcan. ART.6 Se aprobã contractul de comodat pentru sediul Asociaþiei Grup de Acþiune Localã Municipiul Vulcan , prevãzut în Anexa nr. 3 care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. ART.7 Se împuterniceºte Primarul Municipiului Vulcan, ing. Gheorghe Ile, sã semneze în numele autoritãþii publice locale Unitatea Administrativ Teritorialã Municipiul Vulcan , în calitate de membru fondator al ASOCIAÞIEI GRUP DE ACÞIUNE LOCALÃ MUNICIPIUL VULCAN (GAL Vulcan) asociaþie în curs de constituire, forma finalã a actului
ele aferente poate fi consultat la avizierul Primãriei Municipiului Lupeni (parter) ºi se poate obþine, în copie, pe bazã de cerere depusã la Registratura Primãriei municipiului Lupeni Precizãm cã propuneri, sugestii, recomandãri pe marginea proiectului de hotãrâre se primesc la sediul Primãriei Municipiului Lupeni – Registraturã, pot fi transmise prin fax la numãrul 0254/ 560515 sau în format electronic la urmãtoarea adresã de e-mail: primaria@e-lupeni.ro, pânã în data de 18.10.2017. Persoanele sau organizaþiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referã, menþionând data trimiterii ºi datele de contact ale expeditorului. PRIMAR, Prof. LUCIAN – MARIUS RESMERIÞÃ constitutiv ºi statutul GAL Vulcan, conform prevederilor legale ºi condiþiilor impuse prin cererea de finanþare, prin Programul Operaþional Capital Uman (POCU, cu respectarea cerinþelor conþinute în Modelul Cadru al Strategiei Locale de Dezvoltare (SDL) . ART.8 Se împuterniceºte Topalã Marilena Cabinetul de avocat sã îndeplineascã procedurile prevãzute de lege pentru dobândirea personalitãþii juridice a Asociaþiei Grup de Acþiune Localã Municipiul Vulcan prin înregistrarea la Registrul asociaþiilor ºi fundaþiilor de pe lângã grefa Judecãtoriei Petroºani. ART.9 Primarul municipiului Vulcan, Direcþia Tehnicã ºi Direcþia Economicã vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotãrâri. ART.10 Împotriva prevederilor prezentei hotãrâri se poate face contestaþie în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. ART.11 Prezenta hotãrâre se comunicã Instituþiei Prefectului judeþul Hunedoara, primarului municipiului Vulcan, Direcþiei Tehnice ºi Direcþiei Economice ºi se aduce la cunoºtinþã publicã. VULCAN, 15.09.2017 PREªEDINTE DE ªEDINÞÃ: Consilier Bãrbiþã Eugenia CONTRASEMNEAZÃ: SECRETAR, Jr. Peter Rodica Prezenta hotãrâre a fost adoptatã prin vot liber exprimat , fiind exprimate 18 voturi „pentru”
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Octombrie 2017
România, prin INSEMEX, a participat la IECEx Dezbateri despre certificarea echipamentelor care pot funcþiona în atmosfere potenþial explozive
pecialiºtii de la INSEMEX au S participat, la sfârºitul lunii septembrie, la reuniunea anualã a Comitetului Electrotehnic Internaþional Ex (IECEx) ce a avut loc la Washington.
Astfel România, prin cercetãtorii din Petroºani, au luat parte la dezbaterile legate de evaluarea, încercarea ºi certificarea echipamentelor tehnice care pot funcþiona în atmosfere potenþial explozive. Organizaþia Naþiunilor Unite, prin UNECE, a recunoscut IECEx ca un sistem internaþional de certificare pentru
promovarea securitãþii echipamentelor, serviciilor ºi a personalului asociat în legãturã cu dispozitivele, sistemele ºi instalaþiile utilizate în atmosfere potenþial explozive. Prin participarea la acest sistem creºte securitatea în exploatare a echipamentelor ºi instalaþiilor asigurându-se operarea, exploatarea ºi întreþinerea acestora în conformitate cu standardele IEC.
Reprezentantul PTB Germania, domnul Tim Krause, a prezentat în calitate de organizator al Programului pentru Încercãri Interlaboratoare (PTP) stadiul actual al programelor în desfãºurare, programe de încercãri la care participã ºi INSEMEX. În cadrul întâlnirii au fost aprobate noi documente ºi revizii ale celor existente, astfel încât
sistemul IECEx sã fie în acord cu noile ediþii ale standardelor, precum ºi în ton cu celelalte sisteme de certificare existente, fie IEC, fie naþionale sau internaþionale. Institutul din Petroºani dispune de laboratoare de încercãri (ExTL), fiind un organism de certificare (ExCB). Ambele sunt acreditate de Sistemul IECEx în Schema de certificare echipamente. În perioada 25-29.09.2017 la Washington D.C., USA a avut loc cea de-a XIX-a întâlnire anualã a Sistemului IECEx (Comitetul Electrotehnic Internaþional Ex). Din partea României au participat dr. ing.
ApaServ cumpãrã gaz natural de pe Bursã
S
ocietatea de apã din Valea Jiului cautã cele mai bune preþuri. ApaServ achiziþioneazã gaze naturale de pe Bursa Românã de Mãrfuri. Cantitatea de gaze naturale necesarã societãþii de apã este de 3.961MWh. Potrivit documentelor, “acest pret va cuprinde toate costurile legate de
George Artur Gãman – director general, dr. ing. Emilian Ghicioi – director tehnic ºi dr. ing. Sorin Burian – ºef Departament Securitatea Instalaþiilor ºi Echipamentelor Antiexplozive la INCDINSEMEX Petroºani. La întâlnirea Comitetului de Management ExMC au participat ºi domnul James M. Shannon preºedintele Comitetului Electrotehnic Internaþional (IEC) ºi domnul Ulrich Splinder vicepreºedinte IEC.
România participã la aceste reuniuni încã de la prima ediþie (1998) prin INSEMEX, institutul din Petroºani fãcând parte dintre fondatorii Sistemului IECEx. La acea vremea exista numai Schema IECEx pentru certificarea echipamentelor, în timp apãrând ºi dezvoltându-se Schema pentru Reparaþii ºi Schema pentru Certificarea Personalului. La întâlnirea din acest an au participat 127 de delegaþi din 33 de þãri.
Candelele solidaritãþii se aprind pe 13 octombrie la Petroºani
A
devenit deja tradiþional cã în fiecare an organizaþiile Caritas din România organizeazã cel mai amplu gest de solidaritate: Un milion de stele pentru nevoiaºi. Vineri, 13 octombrie de la orele 18.00 Organizaþia Caritas din Petroºani vã invitã sã participaþi la acþiune în zona Centrului Civic, lângã Teatrul I D Sârbu. Veniþi, aprindeþi o lumânare ºi printr-o donaþie la faþa locului împreunã putem ajuta vârstnicii ºi familiile aflaþi în nevoie. Anul trecut la Petroºani s-au adunat 2.741 lei din care am ajutat peste 50 de familii în nevoie ºi vârstnici cu pachete de alimente în ajunul Crãciunului. Vã mulþumim ºi vã asteptãm alãturi de noi sã aprindem ºi în acest an o candelã ce simbolizeazã ajutorul unei persoane aflate în nevoie!
furnizare (preþul de furnizare a gazelor naturale, tarifele reglementate aferente serviciilor de transport, înmagazinare ºi distribuþie, tarif de dezechilibru, precum ºi
orice alte cheltuieli)”. ApaServ a achiziþionat cantitatea necesarã de gaz natural cu suma de 120,54 MWh. Nu este pentru prima datã când ApaServ
apeleazã la Bursa Românã de Mãrfuri. Aici, preþurile sunt mai mici decât la furnizor, astfel cã se realizeazã ºi economii. Monika BACIU
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Octombrie 2017
Henþ cu mâna
ªTAFETA DINTRE SEMICERCURI Handbalul a fost mereu bine reprezentat la nivelul Petroºaniului, chiar dacã în ultimii 15-20 de ani mai mult la echipele de junioare. Dar la nivel naþional! El
a început ca sport de performanþã la Clubul Sportiv ªcolar Petroºani (CSSP) în anii '50, cu profesorii Cãpãþânã ºi Pintea apoi ºtafeta a fost dusã mai
departe, cu antrenorii Lia Barabas, Eugen Bartha, Sicã Mãrgulescu, Ioan Polifronie sau Sandu Mileti. Ba chiar în anii '60-'70 echipa a jucat în Divizia “A”! De patru decenii încoace, o sportivã, ºi o antrenoare, Edith Mileti, conectatã la greutãþile altor
vremuri, a încercat sã þinã sus ºtacheta acestui sport, crescând ºi îndrumând generaþii de sportive. Prof. Edit Mileti va marca puternic evoluþia handbalului la CSSP, mai ales dupã anul 2000, prin rigurozitatea ºi priceperea de care va da dovadã în pregãtirea sportivilor handbaliºti,
cu rezultate notabile în plan naþional. Discret, pe un traseu lin, în ultimii patru ani, Edith Mileti preda ºtafeta lui Daniel Brânzãu. Edith Mileti va rãmâne un bun sfãtuitor din umbrã, Daniel Brânzãu duce mai departe ºtafeta. ªi de ce nu, tradiþia ºi performanþele.
ALTE MECIURI CAMPIONII, DEZLÃNÞUIÞI! DIN LIGA A IV-A Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara
Iosif Kalai (Inter Petrila), golgeterul Ligii a IV-a Hunedora
Inter Petrila ºi-a zdrobit adversarul în deplasare 5-0 la ªoimul Bãiþa, Kalai(2), Bg. Matei (2) ºi Keszeg fiind autorii golurilor victoriei. Mânerul Uricani(antr. Traian Câmpean), din nou zdrobitã 0-5 la Geoagiu, jucãtorul R. Paul marcând 4 goluri. La fel ºi C.S.M. Vulcan, 0-4 la Orãºtie fãrã drept de apel. Retezatul Haþeg a învins cu 4-1 (autori Ov. Popesc 2, Simioneac, Dancescu resp. Lupea) la Aurul Brad.
Cu gândul la Halep! Cei 30 (!?) de spectatori zgribuliþi din tribunele stadionului din “Dealul Institutului” practic au vãzut un fotbal oferit cu linguriþã de douã echipe vizibil apãsate de crizã de puncte ºi cea de efectiv. La rândul lor, spectatorii erau conectaþi la telefoane pentru a urmãri finalã Garcia – Halep ce se disputã la aceeaºi orã, practic ignorând în totalitate ceea ce se întâmplã pe gazon. Oricum Hercules Lupeni s-a impus mai clar, având ºi câteva ocazii: min. 31, portarul Deliu intervine excelent la loviturã liberã executatã de A. Harangozo de la 18 m, apoi Sipos (min. 63) trage de la 8 m în portar, Pârvulescu (min. 68) rateazã de la 5 m, Cipr. Pescar (min.70) trimite razant cu capul de la 6 m, iar Alin Gorgan (min. 90+1) nu nimereºte poarta din 3m! O parodie de toamnã dusã într-un registru fotbalistic, cu gândul cã cele douã echipe au fost în ultimii cinci ani campioane ale Ligii a IV-a...
GLORIA GEOAGIU – MINERUL URICANI 5 – 0 (2 – 0)
Ov. Popesc (Retezatul Haþeg) a reuºit o dublã în meciul de la Brad
Univ. Petroºani – Hercules Lupeni 0-2 (0-1) Universtitatea Petroºani (antr. Viorel Mihãilescu): Deliu – Panzaru, Ceru, Tuza, Matras – Bernic, Horobet (min. 28 Fl. Maria), Sg. Stanciu, Tont – Cl. Rus, Mihãilescu. Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu): Dãneasa – Stoicoiu (min. 60 Gavrilã), Buturca, Bosneag, Ionaºcu – Cipr. Pescar, Harangozo, M. Pop, Sipos – R. Moldovan, Pârvulescu. Arbitru: Cãtãlin Jurgiu – Hunedoara Obs. A.J.F.: Rãzvan Sandra – Hunedoara / Spectatori: 30 Golurile: 0-1: Stoicoiu de la 8 m, gafa Deliu.; 0-2: Sg. Stanciu autogol.
REZULTATELE ETAPEI A 7-A DIN 7 OCT. 2017
Gloria Proinstal Geoagiu (Antr. Pepenaru Ciprian): 25 Bodea Mihai – Mãrginean Ioan, Bobelicã Radu (Moþ Adrian min. 46), Pãduraru Ioan, Þuligã Raul, Paul Robert, Vîrlan Andrei (cap), Samuilã Rareº (Pojoni Andrei min. 54), Dosan Adrian, Popovici Adrian (Paul Sorin min. 58), Savin Daniel (Pop Fabian min. 77). Goluri: Samuilã Rareº min. 24, Paul Robert min. 38, 61, 73, 90. ACS Minerul Uricani (Antr. Câmpean Traian): Beleni Iosif ( Cîmpean Traian min.77) – Vîlcicã Paul (Mavroian ªtefan min. 46), Bãlãnean Bogdan, Erdos Andrei, Tulpea Adelin, (Þîmpu Adi min. 63) Nechita Alexandru, Suvac Florin, Scurtu Daniel, Trestian Gabriel, Preoteasa George, Anghelina Andrei. Arbitru: Coroiu Flavius (Deva) Observator: Gîþ Cristian (Deva)
DACIA ORêTIE CSM VULCAN 4 – 0 (3 – 0) Dacia Orãºtie (Antr. Firu Cosmin): Pintescu Andrei – Bãeºu Marian, Sav Victor, Noja Raul (Teglã Tudor min. 42), Lupºa Marius, Dreptate Darius(Ioniþã Iulian min. 52), Duicã Ciprian, Vaºarhelean Claudiu (Pricãjan Adrian min. 72), Popa Laurenþiu, Damiean Marius (Mercurean Ioan min. 52), Blaga Ovidiu, Goluri: Noja Raul min. 25, 39, Blaga Ovidiu min. 43, Duicã Ciprian min. 83. CSM Mihai Viteazu Vulcan (antr.Mârºava Dorel): ªuteu Vasile – Viºa Ionuþ, Vajda Andrei, Pantilimon Radu, Buduroi Cãtãlin, ªilip Andrei, Talpã Ionuþ (Moldovan Lucian min. 46), Mândreci Dacian, Bob Ioan (Cocolea Rãzvan min. 86), Bãdãrãu Silviu, Bãrcãceanu Gheorghe (Epure Virgil min. 73). Arbitru: Herczeg Leopold(Bãcia) Observator: Gavrilã Valentin (Criºcior)
ªOIMUL BÃIÞA – INTER PETRILA 0 – 5(0 – 1) CLASAMENT
ACS ªoimul Bãiþa (Antr. Pisoiu Ioan): Huzum Cosmin – Vîrtan Emil, Sevastiþa Andrei (Mateescu Sebastian min. 49), Vajda Janoº, Chelariu Nicolae, Pisoiu Ioan (Demian Raul min. 75), Stamatin Claudiu, Benea Flavius (Fiþ Tiberiu min. 84), Salamon Lorant, Petresc Alexandru, Hotþ Cãtãlin. CS Inter Petrila (Antr. Cîmpean Adrian): Haring Marius – Torkoº Ionuþ, Filip Marian (Pãduraru Cãlin min. 83), Matei Bogdan, Duma Adrian (Alexandru Dumitru min. 83), Bocu Alin (Perºe Robin min. 81), Cîmpean Adrian, Kalai Iosif, Tãian Vlad, Keszeg Bogdan, Duma Cristian(Mareº Marius min. 77). Goluri: Matei Bogdan min. 20, 81, Keszeg Bogdan min. 66, Kalai Iosif min. 75, 83. Arbitru: Thirt Daniel(Cãlan) Observator: Capotescu Vasile (Hunedoara)
Paginã realizatã de Genu TUÞU