Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1436
Cronica Vãii Jiului Marti, 10 Octombrie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Exploatarea de la mina Lupeni –
Cãrbunarii au gãsit cum sã scape de puºcãrie n ciuda raziilor repetate efectuate Îde poliþiºtii TF, hoþii de
huilã nu se dau bãtuþi. Pe o piaþã în care cererea de cãrbune este tot mai mare odatã cu venirea frigului, cãrbunarii au gãsit soluþia de a scãpa de lege. Furturile de huilã au crescut în aceastã perioadã dat fiind faptul cã huila trece ca pâinea caldã iar cererea pe piaþa neagrã este mai mare decât oferta. Chiar dacã s-au luat mãsuri fãrã precedent pentru a-i þine pe hoþi la distanþã,
fenomenul nu poate fi oprit. Cert este cã nu mai pierd minerii, cel puþin teoretic, pentru cã huila furatã din vagoane nu mai este responsabilitatea CEH –ului pânã când nu intrã pe poarta termocentralelor. De multe ori hoþii nu ajung dupã gratii, pentru cã mai nou îºi folosesc ºi copiii minori pentru a scãpa de rãspundere. Astfel furã sute de kilograme de huilã ºi când sunt prinºi se constatã cã nu au vârsta pentru a rãspunde penal. Pãrinþii lor ar putea fi traºi la rãspundere, însã la apariþia oamenilor legii se fac imediat nevãzuþi ºi când sunt identificaþi ºi luaþi la întrebãri, nu recunosc cã ºi-au trimis odraslele la furat. Pe de altã parte, nu doar din gãri se furã cãrbune ci ºi de la exploatãrile miniere, unde cei care pãzesc huila sunt în unele cazuri în cãrdãºie cu hoþii.
PE PROPRIA RÃSPUNDERE
E
xploatarea cãrbunelui de la mina Lupeni se desfãºoarã, dupã data de 30 septembrie 2017, pe propria rãspundere. A cui? A statului român ºi a celor care au solicitat prelungirea activitãþii la unitatea minierã fãrã a avea un rãspuns ferm din partea Comisiei Europene. Doi oameni au murit Maximilian GÂNJU pe rãspunderea statului român. >>> PAGINA A 3-A
Soþiile minerilor decedaþi vor lucra la minã amiliile F îndoliate ale celor doi mineri de la Lupeni primesc tot sprijinul colegilor lor din sindicat, iar vãduvele urmeazã sã fie angajate la mina în care au murit bãrbaþii lor. Niciuna nu avea servici ºi decizia a fost luatã chiar cu acordul ministrului Toma
Petcu, în noaptea tragediei. „Am avut discuþii chiar atunci, în noaptea aceea, pentru angajarea celor douã soþii, care doresc. Apoi am vorbit ºi cu dânsele, pentru cã nu lucreazã niciuna dintre ele ºi, în momentul în care se liniºtesc ºi vor dori angajarea, o putem face. Din pãcate, atât mai
putem noi face pentru colegii noºtri”, a spus Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele. Iuliu Lucian Codlean a fost îngropat de ziua lui, duminicã, atunci când ar fi trebuit sã împlineascã 40 de ani, iar Florin Ioan Suciu va ajunge în pãmânt astãzi. ªi el urma sã îºi sãrbãtoreascã cei 44
de ani, la sfârºitul acestei sãptãmâni, duminicã. Soþiile lor au primit un ajutor financiar de aproximativ 70.000 de lei de la Sindicatul muntele, iar liderii de la Lupeni
s-au ocupat de toate cele necesare ºi le asigurã de sprijin ºi în continuare. „Cele douã femei, în funcþie de pregãtirea pe care o au, vom încerca sã
aibã locuri bune de muncã ºi bine plãtite”, a mai adãugat liderul de sindicat. Ambii mineri au pierit striviþi de galeria pe care au construit-o ca sã scoatã huilã din mina Lupeni – o minã care, de la finele lunii trecute, ar fi trebuit sã intre pe un program de închidere. Unul a supravieþuit pânã la Bucureºti, însã, rãnile grave i-au adus sfârºitul mult mai repede. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Octombrie 2017
Bani pentru Spitalul de Urgenþã Petroºani inisterul Sãnãtãþii a alocat bani pentru continuarea M lucrãrilor la Spitalul de Urgenþã
Petroºani. La Spitalul de Urgenþã din Petroºani au început în urmã cu câþiva ani lucrãri de realizare a unei noi clãdiri. “Propunem rectificarea bugetului Instituþiilor Publice ºi Activitãþilor Finanþate integral sau parþial din venituri proprii pe anul 2017 ºi municipiului Petroºani, prin majorarea bugetului atât la venituri cât ºi la cheltuieli cu suma de 4.000 mii lei. În baza adresei (…) Spitalul de Urgenþã Petroºani, solicitã ca suma de 4000 lei alocatã de Ministerul sãnãtãþii cãtre autoritãþile
administraþiei publice locale, pentru spitalele din subordinea acestora, prin Direcþia de Sãnãtate Publicã a judeþului Hunedoara prin contractul (...) sã se utilizeze pentru continuarea lucrãrilor obiectivului de investiþii RK Spital – Spitalul de Urgenþã Petroºani. De asemenea, propunem ca în baza solicitãrii Spitalului de Urgenþã Petroºani ºi a prevederilor OG 7/2017 privind reglementarea unor mãsuri fiscal – bugetare în domeniul sãnãtãþii, sã se efectueze
virãri de credite bugetare între capitolele de venituri, astfel încât totalul bugetului sã rãmânã neschimbat”, aratã proiectul de hotãrâre prin care
Bursa locurilor de muncã pentru absolvenþi – 20 octombrie
A
genþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã va organiza bursa locurilor de muncã pentru absolvenþi în data de 20 octombrie. Potrivit unui comunicat de presã remis de AJOFM Hunedoara, evenimentul va avea loc la nivelul celor 42 de agenþii teritoriale pentru ocuparea forþei de muncã ºi are ca scop facilitarea accesului absolvenþilor la posturile disponibile ºi interacþiunea directã cu agenþii economici. Pot participa ºi celelate categorii de persoane care nu au loc de muncã sau care doresc schimbarea acestuia. Acþiunea se va desfãºura în reþeaua teritorialã a judeþului Hunedoara, între orele 9 00 –13 00 , în urmãtoarele locaþii: • AGENÞIA LOCALà DEVA - Deva, str. Piaþa Unirii nr. 2, tel. 0755.999916 • AGENÞIA LOCALà HUNEDOARA – Hunedoara, B-dul Corvin nr. 14, tel. 0755.999917 • AGENÞIA LOCALà PETROªANI – Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 90, tel. 0755.999927 • PUNCTUL DE LUCRU LUPENI – Lupeni, str. Narciselor nr. 11, tel. 0755.999919 • PUNCTUL DE LUCRU VULCAN – Vulcan, str. Mihai Viteazu, Bloc 92, parter, tel. 0755.999920 • PUNCT DE LUCRU SIMERIA – Simeria, str. Piaþa Unirii, C.T.4, tel. 0755.999921 • PUNCT DE LUCRU ORêTIE – Orãºtie, str. O. Goga nr. 25, tel. 0755.999922 • PUNCT DE LUCRU BRAD –
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Brad, str. Independenþei, nr. 3, tel. 0755.999923 • PUNCT DE LUCRU CÃLAN – Cãlan, str. Independenþei, nr. 13, parter, tel. 0755.999924 • PUNCT DE LUCRU HAÞEG – Haþeg, str. Libertãþii, nr. 5, tel. 0755.999925 Obiectivul principal al acestui eveniment îl constituie creºterea gradului de ocupare pentru absolvenþi, nefiind excluse alte categorii de persoane aflate în cãutarea unui loc de muncã, prin întâlnirea directã a cererii cu oferta de locuri de muncã, în condiþiile unei concurenþe loiale ºi transparente, care sã permitã realizarea unui echilibru între acestea, în timpul cel mai scurt. Angajatorii pot beneficia de subvenþii, conform prevederilor Legii nr. 76/2002, dacã oferã absolvenþilor oportunitatea de a ocupa locurile de muncã pe care le au disponibile. Cu aceastã ocazie, reamintim absolvenþilor înregistraþi la agenþiile pentru ocuparea forþei de muncã faptul cã pot beneficia de
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
prime de încadrare, urmare a angajãrii cu normã întreagã, pe o perioadã mai mare de 12 luni. Agenþii economici din judeþ pot depune oferte de locuri de muncã vacante pânã în data de 20 octombrie 2017 la A.J.O.F.M. Hunedoara, Deva, Piaþa Unirii, nr. 2, tel. 0254.216.151, e-mail: ajofm@hd.anofm.ro sau la cea mai apropiatã agenþie localã pentru ocuparea forþei de muncã. Totodatã, agenþii economici care doresc sã participe la aceastã acþiune organizatã la nivel naþional se pot adresa Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã sau Agenþiei locale/Punctului de lucru în raza cãrora au sediul.
consilierii locali de la Petroºani au aprobat alocarea sumei de 4000 de mii lei cãtre SUP. Anul acesta, Ministerul Sãnãtãþii a aprobat suma de 3.500.000 lei, pentru anul 2017, pentru Spitalul de Urgenþã Petroºani pentru proiectul de investiþii Reparaþii Capitale RK Spital – Spitalul de Urgenþã Petroºani. Lucrãrile la noul corp al Spitalului de Urgentã din Petroºani au început de acum doi ani, dar, aºa cum se întâmplã în toate domeniile, banii vin cu pipeta. Investiþia are o valoare de 130 de milioane de lei. Spitalul de Urgentã Petroºani este amplasat într-o incintã delimitatã care are suprafaþa de 27.098 mp. Pe amplasament se realizeazã lucrãri de extindere la corpul principal de spitalizare (cu un corp nou la care accesul se va realiza printr-o pasarelã închisã la etajele 1 ºi 2) ºi la clãdirea existentã a ambulatoriului. Totodatã, vor avea loc lucrãri de recompartimentare a saloanelor. Monika BACIU
- ANGAJARE Angajãm urgent
AGENÞI DE PAZÃ
cu contract de muncã, cu un salariu lunar net în valoare de 1.400 lei. Relaþii la telefon 0732808952
PETROªANI comercializeazã pentru dumneavoastrã
CRISTAL DE BOEMIA
Prin magazinul alimentar nr. 16 Piaþa Agroalimentarã Petroºani
SORTIMENTE DIVERSE pentru toate gusturile ºi pentru toate ocaziile.
Vã aºteptãm sã ne treceþi pragul, acum, ºi pentru un
CRISTAL DE BOEMIA! 0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Octombrie 2017
Exploatarea de la mina Lupeni – pe propria rãspundere
E
xploatarea cãrbunelui de la mina Lupeni se desfãºoarã, dupã data de 30 septembrie 2017, pe propria rãspundere. A cui? A statului român ºi a celor care au solicitat prelungirea activitãþii la unitatea minierã fãrã a avea un rãspuns ferm din partea Comisiei Europene. Doi oameni au murit pe rãspunderea statului român.
C
omisia Europeanã: Producþia de la mina Lupeni opritã la 30 septembrie 2017
Documentul oficial al Comisiei Europene aratã clar cã producþia de cãrbune de la mina Lupeni trebuia opritã la data de 30 septembrie 2017. “Încetarea permanentã a datelor de producþie a cãrbunelui în cele douã mine sunt: mina Lonea: 31 decembrie 2018; mina Lupeni – 30 septembrie 2017” – traducere cazul SA.43414 Închiderea unor mine de cãrbune în România. Cazul SA.43414 Închiderea unor mine de cãrbune în România face referire la închiderea celor douã exploatãri miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Este decizia din data de 24.11.2016, iar textul oficial al Comisiei Europene a fost publicat în data de 21.04.2017 pe site-ul CE.
Pui în S pecialiºti: aplicare ce ai
Specialiºtii din domeniu susþin cã statul român, Complexul Energetic Hunedoara ar fi trebuit sã punã în aplicare ce au, pânã la o nouã decizie a CE. Abia dupã ce Comisia Europeanã îºi dãdea, oficial, acceptul privind prelungirea exploatãrii, se putea realiza din nou extracþia cãrbunelui. Existã însã o convenþie semnatã de sindicate care prevede prelungirea activitãþii de exploatare la mina Lupeni pânã în anul 2018.
Memorandumul privind prelungirea activitãþii nu a fost aprobat în ºedinþã de Guvern. Ministrul Energiei, Toma Petcu spune cã nici nu este nevoie. ”Nu era nevoie de un Memorandum ca sã se prelungeascã activitatea, pentru cã memorandumul iniþial prevedea perioada de întrerupere a exploatãrii ºi perioada de închidere. În perioada de închidere se face prin exploatare. Cu alte cuvinte, extracþiile din minã pot continua chiar ºi pe perioada de închidere. Când se va stabili pe noua procedurã ºi noul termen de CE va fi o închidere tot prin exploatare. Nu va fi o închidere de genul mâine sigilãm mina ºi nimeni nu mai intrã în ea”, a declarat ministrul Energiei, Toma Petcu, la Lupeni. Exploatarea minelor, la care face referire ministrul Energiei, se leagã de lucrãrile de post închidere. Adicã într-adevãr este nevoie de angajaþi. “Autoritãþile române au susþinut cã cele douã mine (Lonea ºi Lupeni-n.r.) sunt extinse pe suprafeþe mari ºi funcþioneazã pe mai multe premise. Prin urmare, ei pretind cã este necesar sã se menþinã angajarea per-
sonalului care efectueazã lucrãrile de închidere, în etape, în scopul de a preveni inundaþiile ºi pentru evacuarea apelor subterane din galerii. Planul de închidere include, de asemenea, izolarea în condiþii de siguranþã a mai multor facilitãþi. În cele din urmã, în conformitate cu legislaþia în vigoare, la data de închidere a minei, de asemenea, este obligatoriu sã aducã echipamentul minier în sus (de exemplu, motoare de maºini, redresoare, staþie de transformare) deoarece acestea conþin lubrifianþi care pot polua apele subterane”, mai aratã acelaºi document. Vocile de la CEH spun cã se aºteaptã memorandumul. Sãptãmâna trecutã, cu o zi înainte de data la care trebuia opritã producþia la mina Lupeni, Stamin Purcaru, preºedintele Consiliului de Administraþie al CEH declara cã aºteaptã un memorandum. “Trebuie sã aparã acel memorandum. Am discutat cu domnul secretar de stat, memorandumul va trebui iniþiat de Ministerul de Finanþe ºi dus în Guvern. Exact, conform deciziei iniþiale (mina Lupeni trebuie sã îºi înceteze activitatea de producþie în 30 septembrie 2017 – n.r.), dar conform demersurilor noastre ºi a ceea ce am fãcut pânã acum nu este nicio problemã dacã activitatea continuã, pentru cã pe luna septembrie nu am atras niciun leu din ajutorul de stat”, a declarat, vineri 29 septembrie 2017, cu o zi înainte de termenul
oficial privind încetarea producþiei de la mina Lupeni, Stamin Purcaru, preºedintele Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara. Un rãspuns al Complexului Energetic Hunedoara aratã cã s-au fãcut demersurile necesare privind notificarea Comisiei Europene. “S-au efectuat demersurile necesare pentru renotificarea Comisiei Europene cu privire la prorogarea termenului de oprire a producþiei la EM Lupeni”, aratã un rãspuns al Complexului Energetic Hunedoara, din data de 6 octombrie 2017. Potrivit regulamentului 2010/787/UE, închiderea unitãþilor miniere trebuie sã se realizeze pânã la data de 31 decembrie 2018. “Ajutorul pentru o întreprindere, destinat în mod specific acoperirii pierderilor aferente producþiei curente ale unitãþilor de producþie a cãrbunelui, poate fi considerat compatibil cu piaþa internã numai dacã îndeplineºte urmãtoarele condiþii: exploatarea unitãþilor în cauzã de producþie a cãrbunelui trebuie sã facã parte dintr-un plan de închidere al cãrui termen-limitã nu depãºeºte data de 31 decembrie 2018”, aratã decizia 2010/787/UE.
enþinerea producþiei M cu rambursarea ajutorului
Statul român poate decide însã menþinerea activitãþii extractive. În
acest caz trebuie rambursat ajutorul de stat. “În decembrie 2010, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Decizia 2010/787/UE a Consiliului privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive. În temeiul respectivei decizii, industria minierã poate beneficia de sprijin de stat numai dacã acesta este necesar pentru facilitarea închiderii unei mine, fiind folosit pentru acoperirea pierderilor de producþie ºi a costurilor excepþionale rezultate din închidere. Decizia a fost adoptatã pe fundalul unei politici a UE de încurajare a utilizãrii unor surse regenerabile de energie ºi trecerea la o economie cu emisii scãzute de carbon care sã fie durabilã ºi sigurã ºi în contextul importanþei tot mai reduse pe care cãrbunele autohton o are în mixul energetic general al statelor mem-
bre ale UE. Ajutoarele pentru închidere pot sã acopere pierderile din exploatare, în anumite limite, ºi trebuie sã se bazeze pe un plan de închidere aprobat. În Decizia Consiliului se prevede cã o minã care a primit ajutoare de închidere trebuie sã sisteze activitãþile de minerit cel mai târziu la sfârºitul anului 2018”, aratã acelaºi regulament 787. În aceste condiþii, mina Lupeni funcþioneazã “pe lângã” deciziile Comisiei Europene, iar celelalte unitãþi miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara susþin costurile de producþie ale minei din Lupeni. România trebuie sã renotifice Comisia Europeanã cu privire la prelungirea termenului de închidere a celor douã unitãþi miniere. Potrivit unei convenþii, sindicatele au solicitat cã anul închiderii minelor neviabile sã fie împins pânã în 2024. Monika BACIU
4 Actualitate
Apometrele inteligente montane de Apa Serv Valea Jiului sunt eficiente M ai multe gospodãrii din Petroºani, branºate la reþeaua de apã potabilã au apometre antifurt. Investiþia a fost fãcutã experimental ºi s-a realizat pe fonduri europene. Rezultatele dupã circa trei ani de analizã a sistemului sunt remarcabile spune conducerea Apa Serv Valea Jiului.
Toþi consumatorii care vor beneficia de reþele noi de apã, realizate în baza proiectului european derulat de Apa Serv Valea Jiului, vor avea instalate apometre cu telecitire. Operatorul de apã a instalat acest tip de contor inteligent la circa 20 de gospodãrii din cartierul Coloniezona Turnu de Apã, iar timp de circa trei ani de zile s-a analizat cât sunt de eficiente, ce avantaje aduc ºi dacã este se impune înlocuirea contoarelor clasice cu unele cu telecitire.
”Rezultatele sunt foarte bune, iar avantajele sunt de ambele pãrþi. Atât pentru noi cât ºi pentru consumatori, pentru cã omul nu mai trebuie sã-ºi facã citirea ºi sã ne-o transmitã, sã batã drumuri. Nu mai trebuie sã stea acasã ºi sã aºtepte
angajaþii Apa Serv sã vinã ºi sã-i citeascã consumul. De la noile echipamente se
trimit mai multe rapoarte care indicã dacã apometrul a mers invers, un consum mediu precum ºi alte date ºi nu doar indexul, astfel încât angajaþii îºi vor putea da seama dacã e vorba de un furt sau o defecþiune sau o tentativã. Pe POIM avem în plan montarea acestor echipamente pe toate noile reþele de apã ce vor fi realizate”, a explicat directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram. Dupã montarea apometrelor inteligente s-a constatat reducerea furturilor de apã, una din marile probleme cu care încã se confruntã regia de apã. Maximilian GÂNJU
UPET ar putea ajuta la ancheta de la Mina Lupeni
P
“Am fost sunaþi de cei de la ITM sã îi ajutãm în anchetã. Dupã ce va veni adresa oficialã le vom pune la dispoziþie specialiºtii care sã îi ajute la desfãºurarea anchetei”, a declarat rectorul UNiversitãþii Petroºani, prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Mihai. Oficialii de la Universitate spun cã în trecut au mai acordat sprijin. “Au mai fost cazuri când specialiºtii noºtri ºi-au adus aportul la desfãºurarea unor astfel de anchete”, a mai spus sursa citatã. Ministrul Energiei spunea cã la nivel ministerial se va face o anchetã, aceasta desfãºurându-se în paralel cu
Ciupercarii avertizaþi de salvamontiºti frig, ceaþã, ninge, sau plouã ºi vremea s-a E înrãutãþit simþitor la munte, aºa încât salvamontiºtii atrag atenþia celor ce se aventureazã dupã ciuperci sau fructe de pãdure sã fie precauþi. „Vremea este destul de rece, vizibilitatea este redusã pentru urmãtoarele zile ºi noi îi sfãtuim pe cei care urcã la munte în zona noastrã, la peste 1500 m, sã aibã la ei echipament de iarnã, pentru cã, în unele locuri, chiar existã gheaþã la sol, iar deplasarea este îngreunatã ºi periculoasã. Ar fi bine ca, în cazul în care se decid sã facã trasee, turiºtii sã anunþe în ce zonã pornesc”, a spus George Resiga, ºef Salvamont Straja. Zeci de oameni din Valea Jiului aleg sã urce pe munþi în cãutarea fructelor de pãdure, ori a ciupercilor ºi tocmai din acest motiv, salvamontiºtii trag un semnal de alarmã. În plus, ei li se adreseazã ºi turiºtilor, care vor sã urmeze diverse trasee în munte ºi, mai ales aceºtia, sunt sfãtuiþi sã anunþe prezenþa lor în zonele înalte. Diana MITRACHE
CJH încurcã apele ApaServ
este 200 de cabane vor fi racordate la noul sistem de canalizare din staþiunea montanã Straja. Acesta este primul de acest gen din staþiunile montane din Valea Jiului.
S
pecialiºtii Universitãþii din Petroºani i-ar putea ajuta inspectorii de la Inspectoratul Teritorial de Muncã în ancheta de la Mina Lupeni. Dupã accidentul de la Lupeni, trei anchete sunt în derulare. ITM a solicitat, verbal, ajutorul Universitãþii Petroºani.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Octombrie 2017
cea de la ITM ºi UPET. ”Aºteptãm în urmãtoarea perioadã atât ITM-ul cât ºi procuratura sã-ºi facã anchetã. O sã ne facem ºi noi propria anchetã ºi nu o sã comunicãm rezultatul ei înaintea rezultatelor de la ITM ºi de la Parchet ca nu cumva sã inducem noi pe piaþã vreo idee sau sã dãm noi un anumit verdict înainte de a fi dat de cãtre autoritãþile competente în domeniu. ITM-UL va cere opinia specialiºtilor de la Institutul de Mine din Petroºani, vor avea ºi punctul de vedere al unor experþi din zona universitarã asupra cum s-a produs incidentul, care au fost cauzele. Expertiza va fi mult mai amãnunþitã decât putem noi sã oferim”, spunea ministrul Energiei, Toma Petcu, la Lupeni. Trei mineri au fost surprinºi în surparea care a avut loc, joi, la Mina Lupeni, dupã prãbuºirea tavanului unui abataj. Doi dintre ei au fost scoºi la suprafaþã, în viaþã, dupã ore bune de cãutãri, al treilea fiind gãsit fãrã suflare. Între timp, minerul transportat la Spitalul de Urgenþã Floreasca a decedat, bilanþul accidentului ridicându-se la doi morþi ºi un rãnit. Monika BACIU
În urma implementãrii investiþiei de cãtre Apaserv Valea Jiului ºi condiþiile din cabane vor fi îmbunãtãþite simþitor. Constructorul a întâmpinat probleme, care au fost depãºite.
“Constructorul a întâmpinat o greutate, jos, în municipiul Lupeni. Am dat de o rocã foarte tare. Am avut discuþii ºi pe lângã faptul cã am rezolvat în Straja, am avut o discuþie cu Asociaþia Cabanierilor din Straja ºi mai facem ºi mai mult decât am prevãzut în proiect”, a declarat Costel Avram, directorul general al ApaServ Valea Jiului. Hidroconstrucþia SA Bucureºti este firma care executã lucrãrile
Încep reparaþiile la acoperiºul pieþei din Petroºani
A
coperiºul pieþei din Petroºani va fi reconstruit în totalitate, iar firma care a câºtigat licitaþia, organizatã de administraþia localã, va ajunge în teren în scurt timp. Administratorul pieþei spune cã deja trebuie sã soseascã materi-
pentru partea de canalizare de pânã în oraº ºi a câºtigat licitaþia cu cel mai bun preþ, la suma de 2.089.035, 61 lei, fãrã TVA, preþ mult mai mic fatã de estimãrile din caietul de sarcini, care au fost de peste 3,4 milioane de lei fãrã TVA. Lucrãrile au început în 19 septembrie 2016, iar investiþia Apa Serv este de 1,2 milioane de lei ºi este fãcutã doar cu banii din economiile societãþii de apã din Valea Jiului. Lungimea reþelei de canalizare este de 1,8 km, având aproximativ 60 de cãmine. Proiectul de introducere a canalizãrii în Straja costã puþin peste 2 milioane de lei, finanþarea fiind asiguratã de Consiliul Judeþean Hunedoara Pe de altã parte, Consiliul Judeþean Hunedoara încurcã
alele necesare ºi sã înceapã lucrul. Asta, pentru cã zeci de oameni care lucrau în diverse chioºcuri din halã, au rãmas ºomeri, din cauzã cã locaþia nu mai poate fi folositã. „În cursul acestei sãptãmâni, am înþeles cã vor sosi atât materialele, cât ºi echipele de lucru. Cred cã totul va dura cam o lunã de zile, o lunã ºi jumãtate, dupã cum estimeazã constructorul”, a menþionat Sorin Creþu, administra-
apele ApaServ Valea Jiului. Instituþia judeþeanã nu ºi-a dat acordul pentru a se putea face plãþile cãtre constructorul care realizeazã lucrãrile la canalul colector din staþiunea montanã Straja. “Lucrãrile sunt gata în proporþie de 95%. Din cauza birocraþiei de la Consiliul Judeþean Hunedoara nu am putut face plãþile cãtre constructor. Constructorul nu a primit niciun ban pânã acum. Dacã acesta va cere penalitãþi, ApaServ nu le va plãti”, a declarat Costel Avram, directorul general al ApaServ Valea Jiului. În replicã, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Bobora, susþine cã plãþile vor fi fãcute în cursul zilei de astãzi. “Astãzi se vor face
torul Pieþei Centrale Petroºani. O furtunã puternicã, dar care nu a durat mai mult de câteva minute, la începutul lunii septembrie, a distrus complet acoperiºul Pieþei Centrale din municipiul Petroºani. Tabla, scândurile ºi bucãþi mari din construcþie au fost pur ºi simplu spulberate de vântul puternic, iar toate s-au prãbuºit peste zona în care se aflã chioºcurile de pâine, sau în spatele pieþei. Potrivit site-ului electronic de licitaþii publice, lucrarea de la Petroºani a fost licitatã la preþul de 250.967,65 lei ºi cu aceºti bani se va reface acoperiºul pe o suprafaþã de circa 1.300 de metri pãtraþi, vor fi înlocuite bunurile distruse de infiltraþiile din urma ploilor, dar ºi zugrãveala întregii clãdiri. Diana MITRACHE
plãþile pentru ceea ce s-a executat pânã acum. Astãzi (luni-n.r.) au fost angajaþi din cadrul Direcþiei Tehnice în
Straja pentru a vizualiza lucrãrile”, a declarat Mircea Bobora, preºedintele CJH. Monika BACIU
4 Actualitate
Apometrele inteligente montane de Apa Serv Valea Jiului sunt eficiente M ai multe gospodãrii din Petroºani, branºate la reþeaua de apã potabilã au apometre antifurt. Investiþia a fost fãcutã experimental ºi s-a realizat pe fonduri europene. Rezultatele dupã circa trei ani de analizã a sistemului sunt remarcabile spune conducerea Apa Serv Valea Jiului.
Toþi consumatorii care vor beneficia de reþele noi de apã, realizate în baza proiectului european derulat de Apa Serv Valea Jiului, vor avea instalate apometre cu telecitire. Operatorul de apã a instalat acest tip de contor inteligent la circa 20 de gospodãrii din cartierul Coloniezona Turnu de Apã, iar timp de circa trei ani de zile s-a analizat cât sunt de eficiente, ce avantaje aduc ºi dacã este se impune înlocuirea contoarelor clasice cu unele cu telecitire.
”Rezultatele sunt foarte bune, iar avantajele sunt de ambele pãrþi. Atât pentru noi cât ºi pentru consumatori, pentru cã omul nu mai trebuie sã-ºi facã citirea ºi sã ne-o transmitã, sã batã drumuri. Nu mai trebuie sã stea acasã ºi sã aºtepte
angajaþii Apa Serv sã vinã ºi sã-i citeascã consumul. De la noile echipamente se
trimit mai multe rapoarte care indicã dacã apometrul a mers invers, un consum mediu precum ºi alte date ºi nu doar indexul, astfel încât angajaþii îºi vor putea da seama dacã e vorba de un furt sau o defecþiune sau o tentativã. Pe POIM avem în plan montarea acestor echipamente pe toate noile reþele de apã ce vor fi realizate”, a explicat directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram. Dupã montarea apometrelor inteligente s-a constatat reducerea furturilor de apã, una din marile probleme cu care încã se confruntã regia de apã. Maximilian GÂNJU
UPET ar putea ajuta la ancheta de la Mina Lupeni
P
“Am fost sunaþi de cei de la ITM sã îi ajutãm în anchetã. Dupã ce va veni adresa oficialã le vom pune la dispoziþie specialiºtii care sã îi ajute la desfãºurarea anchetei”, a declarat rectorul UNiversitãþii Petroºani, prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Mihai. Oficialii de la Universitate spun cã în trecut au mai acordat sprijin. “Au mai fost cazuri când specialiºtii noºtri ºi-au adus aportul la desfãºurarea unor astfel de anchete”, a mai spus sursa citatã. Ministrul Energiei spunea cã la nivel ministerial se va face o anchetã, aceasta desfãºurându-se în paralel cu
Ciupercarii avertizaþi de salvamontiºti frig, ceaþã, ninge, sau plouã ºi vremea s-a E înrãutãþit simþitor la munte, aºa încât salvamontiºtii atrag atenþia celor ce se aventureazã dupã ciuperci sau fructe de pãdure sã fie precauþi. „Vremea este destul de rece, vizibilitatea este redusã pentru urmãtoarele zile ºi noi îi sfãtuim pe cei care urcã la munte în zona noastrã, la peste 1500 m, sã aibã la ei echipament de iarnã, pentru cã, în unele locuri, chiar existã gheaþã la sol, iar deplasarea este îngreunatã ºi periculoasã. Ar fi bine ca, în cazul în care se decid sã facã trasee, turiºtii sã anunþe în ce zonã pornesc”, a spus George Resiga, ºef Salvamont Straja. Zeci de oameni din Valea Jiului aleg sã urce pe munþi în cãutarea fructelor de pãdure, ori a ciupercilor ºi tocmai din acest motiv, salvamontiºtii trag un semnal de alarmã. În plus, ei li se adreseazã ºi turiºtilor, care vor sã urmeze diverse trasee în munte ºi, mai ales aceºtia, sunt sfãtuiþi sã anunþe prezenþa lor în zonele înalte. Diana MITRACHE
CJH încurcã apele ApaServ
este 200 de cabane vor fi racordate la noul sistem de canalizare din staþiunea montanã Straja. Acesta este primul de acest gen din staþiunile montane din Valea Jiului.
S
pecialiºtii Universitãþii din Petroºani i-ar putea ajuta inspectorii de la Inspectoratul Teritorial de Muncã în ancheta de la Mina Lupeni. Dupã accidentul de la Lupeni, trei anchete sunt în derulare. ITM a solicitat, verbal, ajutorul Universitãþii Petroºani.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Octombrie 2017
cea de la ITM ºi UPET. ”Aºteptãm în urmãtoarea perioadã atât ITM-ul cât ºi procuratura sã-ºi facã anchetã. O sã ne facem ºi noi propria anchetã ºi nu o sã comunicãm rezultatul ei înaintea rezultatelor de la ITM ºi de la Parchet ca nu cumva sã inducem noi pe piaþã vreo idee sau sã dãm noi un anumit verdict înainte de a fi dat de cãtre autoritãþile competente în domeniu. ITM-UL va cere opinia specialiºtilor de la Institutul de Mine din Petroºani, vor avea ºi punctul de vedere al unor experþi din zona universitarã asupra cum s-a produs incidentul, care au fost cauzele. Expertiza va fi mult mai amãnunþitã decât putem noi sã oferim”, spunea ministrul Energiei, Toma Petcu, la Lupeni. Trei mineri au fost surprinºi în surparea care a avut loc, joi, la Mina Lupeni, dupã prãbuºirea tavanului unui abataj. Doi dintre ei au fost scoºi la suprafaþã, în viaþã, dupã ore bune de cãutãri, al treilea fiind gãsit fãrã suflare. Între timp, minerul transportat la Spitalul de Urgenþã Floreasca a decedat, bilanþul accidentului ridicându-se la doi morþi ºi un rãnit. Monika BACIU
În urma implementãrii investiþiei de cãtre Apaserv Valea Jiului ºi condiþiile din cabane vor fi îmbunãtãþite simþitor. Constructorul a întâmpinat probleme, care au fost depãºite.
“Constructorul a întâmpinat o greutate, jos, în municipiul Lupeni. Am dat de o rocã foarte tare. Am avut discuþii ºi pe lângã faptul cã am rezolvat în Straja, am avut o discuþie cu Asociaþia Cabanierilor din Straja ºi mai facem ºi mai mult decât am prevãzut în proiect”, a declarat Costel Avram, directorul general al ApaServ Valea Jiului. Hidroconstrucþia SA Bucureºti este firma care executã lucrãrile
Încep reparaþiile la acoperiºul pieþei din Petroºani
A
coperiºul pieþei din Petroºani va fi reconstruit în totalitate, iar firma care a câºtigat licitaþia, organizatã de administraþia localã, va ajunge în teren în scurt timp. Administratorul pieþei spune cã deja trebuie sã soseascã materi-
pentru partea de canalizare de pânã în oraº ºi a câºtigat licitaþia cu cel mai bun preþ, la suma de 2.089.035, 61 lei, fãrã TVA, preþ mult mai mic fatã de estimãrile din caietul de sarcini, care au fost de peste 3,4 milioane de lei fãrã TVA. Lucrãrile au început în 19 septembrie 2016, iar investiþia Apa Serv este de 1,2 milioane de lei ºi este fãcutã doar cu banii din economiile societãþii de apã din Valea Jiului. Lungimea reþelei de canalizare este de 1,8 km, având aproximativ 60 de cãmine. Proiectul de introducere a canalizãrii în Straja costã puþin peste 2 milioane de lei, finanþarea fiind asiguratã de Consiliul Judeþean Hunedoara Pe de altã parte, Consiliul Judeþean Hunedoara încurcã
alele necesare ºi sã înceapã lucrul. Asta, pentru cã zeci de oameni care lucrau în diverse chioºcuri din halã, au rãmas ºomeri, din cauzã cã locaþia nu mai poate fi folositã. „În cursul acestei sãptãmâni, am înþeles cã vor sosi atât materialele, cât ºi echipele de lucru. Cred cã totul va dura cam o lunã de zile, o lunã ºi jumãtate, dupã cum estimeazã constructorul”, a menþionat Sorin Creþu, administra-
apele ApaServ Valea Jiului. Instituþia judeþeanã nu ºi-a dat acordul pentru a se putea face plãþile cãtre constructorul care realizeazã lucrãrile la canalul colector din staþiunea montanã Straja. “Lucrãrile sunt gata în proporþie de 95%. Din cauza birocraþiei de la Consiliul Judeþean Hunedoara nu am putut face plãþile cãtre constructor. Constructorul nu a primit niciun ban pânã acum. Dacã acesta va cere penalitãþi, ApaServ nu le va plãti”, a declarat Costel Avram, directorul general al ApaServ Valea Jiului. În replicã, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Bobora, susþine cã plãþile vor fi fãcute în cursul zilei de astãzi. “Astãzi se vor face
torul Pieþei Centrale Petroºani. O furtunã puternicã, dar care nu a durat mai mult de câteva minute, la începutul lunii septembrie, a distrus complet acoperiºul Pieþei Centrale din municipiul Petroºani. Tabla, scândurile ºi bucãþi mari din construcþie au fost pur ºi simplu spulberate de vântul puternic, iar toate s-au prãbuºit peste zona în care se aflã chioºcurile de pâine, sau în spatele pieþei. Potrivit site-ului electronic de licitaþii publice, lucrarea de la Petroºani a fost licitatã la preþul de 250.967,65 lei ºi cu aceºti bani se va reface acoperiºul pe o suprafaþã de circa 1.300 de metri pãtraþi, vor fi înlocuite bunurile distruse de infiltraþiile din urma ploilor, dar ºi zugrãveala întregii clãdiri. Diana MITRACHE
plãþile pentru ceea ce s-a executat pânã acum. Astãzi (luni-n.r.) au fost angajaþi din cadrul Direcþiei Tehnice în
Straja pentru a vizualiza lucrãrile”, a declarat Mircea Bobora, preºedintele CJH. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Octombrie 2017
Doi stâlpi ai familiilor pentru 200 de stâlpi de minã
oi mineri au plãtit cu viaþa D pentru cã
Ministerul Energiei ºi Complexul Energetic Hunedoara sã gãseascã fondurile necesare pentru achiziþionarea de echipamente. Cei doi, erau stâlpii familiilor lor. Moartea lor a deschis calea spre aprovizionarea unitãþilor miniere. Dupã ce au constatat, la prima vedere, cã stâlpii din minã ar fi fost problema accidentului colectiv de la mina Lupeni, oficialii au gãsit bani pentru aprovizionare. “Se pare cã sistemul de susþinere la grinzi a rezistat, însã la stâlpi ar fi niºte probleme, spun ei, ºi din cauza aceasta stâlpii s-au micºorat de la 2.10 au cedat undeva la 1.80 ºi acolo se pare cã va fi o problemã. În maximum douã sãptãmâni vor veni 200 de astfel de stâlpi noi de susþinere”, a spus
ministrul Energiei, Toma Petcu, la Lupeni. Problemele de la Complexul Energetic Hunedoara sunt vechi. Nu este o noutate pentru nimeni faptul cã minerii lucreazã în condiþii extrem de dure, însã pânã acum toatã lumea a închis ochii, iar de vinã este situaþia companiei de stat. “Este o companie de stat ºi este obligatã sã aibã o procedurã transparentã de achiziþie. Repet, datoritã situaþiei companiei, la licitaþii nu se prezenta nimeni. Au fost trei proceduri de licitaþie unde nu a mai venit nimeni ºi practic nu au avut de unde sã cumpere. Cu stâlpii, s-a reuºit o înþelegere cu o societate care va aduce stâlpi noi, cu condiþia ca banii sã fie plãtiþi la momentul livrãrii. Avem banii pentru aceºti 200 de stâlpi. Ulterior, prin livrãri succesive ºi plãþi în acelaºi timp, compania sã obþinã din nou credibilitate pe piaþa de achiziþii ºi sã putem cumpãra
toate echipamentele ºi materialele necesare”, a mai spus sursa citatã.
A
lba-neagra cu stâlpii
Societãþile au fãcut alba-neagra cu stâlpii. Achiziþiile de la CEH au fost contestate. Douã firme, Gerom Internaþional ºi Gamiatricos au vrut sã le “facã viaþa mai uºoarã” minerilor. I-au omorât. Corupþia i-a ucis pe cei doi mineri. Chiar oficialii Gerom Internaþional, îi acuzau în urmã cu vreo douã luni pe cei de la
Gamiatricos de faptul cã au câºtigat o licitaþie, dar nu o pot onora. „Din informaþiile pe care le avem, oferta tehnicã depusã de aceastã societate, se baza pe stâlpi hidraulici proveniþi din Cehia sau Polonia, la un preþ mai mare cu aproximativ 10% faþã de stâlpii hidraulici livraþi anterior de GEROM INTER-
NAÞIONAL SÃ. Dupã ce GAMIATRICOS SRL a fost desemnat câºtigãtor, acesta s-a adresat societãþii noastre, trimiþând o cerere de ofertã de preþ tocmai pentru achiziþia stâlpilor hidraulici pe care trebuie sã îi livreze cãtre COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA. Acest fapt, dovedeºte cã GAMIATRICOS SRL nu are capacitatea de a respecta oferta tehnicã care a stat la bazã licitaþiei, stâlpii pe care doreºte sã îi furnizeze fiind diferiþi fatã de cei ofertaþi. Ulterior, GAMIATRICOS SRL a contactat printr-un intermediar societatea GEROM INTERNAÞIONAL SA pentru a achiziþiona de la acesta: – ventile (care sunt piese componente ale stâlpului hidraulic); – serviciul de zincare a pieselor ce intrã în com-
CEH a luat amendã 10.000 de lei pentru Minerul supravieþuitor are neconformitãþile nevoie de consiliere psihologicã de la mina aoul Cizmaºiu a fost Lupeni R prins de surpare în faþa frontului ºi, cu mâinile goale a sãpat în pãmântul care îl despãrþea de ortacii lui. Putea vorbi doar cu unul dintre ei ºi s-a hrãnit cu ce a gãsit în sacul unuia dintre ei, care nu mai rãspundea la chemãri. Nu credea cã a murit ºi a început sã sape pentru a ajunge la el.
A þinut mereu legãtura cu cei de afarã ºi cu minerul aflat cel mai aproape de salvatori, care îi rãspundea. Din nefericire, el este singurul care a supravieþuit ºi acum are nevoie de tot suportul necesar. „Cu el discutãm zilnic ºi mã rog ca Dumnezeu sã îi dea putere sã treacã peste acest eveniment. Este bine din punct de vedere al stãrii fizice. Starea este bunã, cu probleme la piciorul stâng care este prins între atele gipsate, cu o durere la umãrul drept, cu zgârieturi pe coate, pentru cã aºa s-a târât. ªi-ar fi dorit sã participe la înmormântarea colegului sãu, dar medicii au hotãrât cã nu este momentul oportun. Psihic este consiliat de
A
ctivitatea minei Lupeni s-a aflat în vizorul inspectorilor de la Inspectoratul Teritorial de Muncã.
câteva zile, pentru cã aici este partea cea mai delicatã”, a spus Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele de la CEH. Raoul Cizmaºiu are 40 de ani ºi a fost salvat din Mina Lupeni dupã 14 ore de la surparea galeriei în care muncea. Doi colegi i-au murit acolo, unul sub pãmânt, celãlalt la Bucureºti, deºi a încercat sã facã totul, la peste 400 de metri adâncime. Fiind prins lângã frontul de lucru, el le-a spus colegilor lui cum s-a zbãtut, cum a discutat cu cel care supravieþuise ºi cât a suferit în orele în care ºi-a cãutat un adãpost sigur. Acum este internat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani ºi medicii spun cã se va face bine curând. Diana MITRACHE
În acest an, Complexul Energetic Hunedoara a primit o amendã de 10.000 de lei din cauza neconformitãþilor constatate de inspectorii ITM. Zeci de controale au avut loc la Complexul Energetic Hunedoara, iar în urma verificãrilor s-au dat amenzi de 17.000 de lei. “Amenzi: 2. Valoare: 17.000. EM Lupeni - 10.000 lei pentru neconformitãþi la cãile de acces în abatajul mecanizat (subdimensionate). EM Vulcan - 7.000 lei pentru neconformitãþi în acordarea echipamentului individual de protecþie”, aratã un rãspuns al ITM Hunedoara. De la începutul anului ºI pânã la data de 30 septembrie, ITM a efectuat 24 de controale de fond, 19 controale tematice. Au fost dispuse 187 de mãsuri. Tot inspectorii ITM au verificat dacã Complexul Energetic Hunedoara a dispus mãsurile care s-au impus în urma controalelor ºI au fost aplicate
ponenþa stâlpului hidraulic, ceea ce aratã încã o datã cã GAMIATRICOS SRL nu va respecta propunerea tehnicã depusã în cadrul procedurii la care a participat. Aceste aspecte, ne-au fãcut sã considerãm cã societatea Gamiatricos SRL doreºte sã inducã în eroare COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA ºi de aceea GEROM INTERNAÞIONAL SA a înaintat contestaþie la rezultatul procedurii de achiziþie a stâlpilor hidraulici echipaþi cu ventil cãtre Complexul Energetic Hunedoara SA ºi CNSC, instituþie care ºi-a declinat competenta înregistrând automat contestaþia noastrã la Tribunalul Hunedoara”, arãta un comunicat al Gerom Internaþional. Monika BACIU
187 de sancþiuni ºI 185 de avertismente. Doi oameni ºi-au pierdut viaþa în accidentul de muncã de la mina Lupeni. de data aceasta, moartea nu i-a avertizat pe mineri. Le-a luat viaþa. În anul 2015, ITM a dispus suspendarea activitãþii la mina Lupeni tot din cauza neconformitãþilor. Monika BACIU
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
Cronica Vãii Jiului |Marti, 10 Octombrie 2017
Petroºaniul îºi deschide porþile investitorilor rimarul municipiului P Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, a discutat cu Paula Pîrvãnescu, secretarul de stat în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerþ ºi Antreprenoriat, în vederea redirecþionãrii unor investitori. La nivelul ministerului, secretarul de stat ºi-a propus sã realizeze ºi Catalogul Investitorului. Din acest catalog, investitorii vor putea afla informaþii legate de zonele în care îºi pot reloca afacerile. Oficialul ºi-a arãtat deschiderea pentru promovarea municipiului Petroºani ºi a întregii Vai a Jiului. Secretarul de stat s-a aflat la Petroºani, la sfârºitul sãptãmânii trecute. Aceasta a discutat cu reprezentanþii administraþiilor locale din Valea Jiului cu privire la posibilitãþile pe care le oferã zona potenþialilor investitori. Dezideratul primarului municipiului Petroani este de a dezvolta localitatea astfel încât modul de viaþã al cetãþenilor sã fie în concordanþã cu cele din statele europene. Iar pentru acest lucru este nevoie ºi de investitori. “M-am întâlnit cu doamna secretar de stat Paula Pârvãnescu, care este la Ministerul Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii. A fost o întâlnire la care au fost prezenþi, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, ºi colegii primari din Valea Jiului. Eu, în ceea ce priveºte Petroºaniul am prezentat câteva avantaje
competitive, în ceea ce priveºte posibilitatea venirii unor investitori aici. Avem o zonã industrialã la fosta preparaþie Livezeni, de 11,5 hectare, care este teren la cota 0, se poate construi acolo, este ecologizat printr-un program fãcut cu finanþare de la Banca Mondialã, cu toate avizele de la Mediu ºi tot ceea ce presupune o astfel de operaþiune pentru cã este foarte important pentru un investitor ca terenul pe care vine sã facã o investiþie sã fie ecologizat cu acte în regulã. Am prezentat câteva avantaje competitive ale Petroºaniului, cum ar fi existenþa forþei de muncã ºi calificatã, dar ºi o forþã de muncã care este disponibilã ºi în urma acestor restructurãri din minerit, dar ºi ca urmare a faptului cã pensionarii din Valea Jiului sunt relativ tineri, cei care ies la pensie la 45 de ani ºi care au habar despre tehnicã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Un plus în atragerea investitorilor îl constituie ºi faptul cã drumurile care fac legãtura cu Valea Jiului, în special, cu municipiul Petroºani sunt modernizate sau în curs de modernizare. “Am subliniat ºi faptul cã deja existã douã cãi de acces foarte bune cãtre Valea Jiului, drumul DN 66 de la Simeria la Petroºani, dar ºi de la Petroºani la Târgu Jiu. S-a finalizat, în mare parte asfaltarea Defileului ceea ce este un mare
avantaj pentru noi. Pe de altã parte, faptul cã Valea Jiului este la o distanþã relativ egalã de mari poli urbani, cum ar fi Cluj, Timiºoara, Craiova, poate fi, de asemenea, un avantaj competitiv. De asemenea, avem o universitate, avem patru colegii dintre care ºi tehnice ºi care pot sã pregãteascã aproape în orice domeniu, forþã de muncã pentru un posibil investitor sau investitori care doresc sã vinã în Petroºani”, a mai spus sursa citatã. Mai mult, edilii mizeazã ºi pe celelalte facilitãþi, conexe, pe care le oferã localitatea. Avem cel mai mare spital din Valea Jiului, existã ºcoli care pot specializa muncitori în diferite meserii, dar existã ºi posibilitãþi de petrecere a timpului liber. “Nu de neglijat au fost ºi ceea ce înseamnã condiþiile pe care le oferã oraºul, atât din punct de vedere social, ceea ce înseamnã educaþie, sãnãtate, infrastructurã, dar ºi în ceea ce înseamnã petrecerea timpului liber, reþeaua de baze sportive, bazinul de înot, dar ºi ceea ce înseamnã dome-
niul schiabil pe perioada iernii. Sunt o serie întreagã de avantaje pe care Petroºaniul le-ar putea prezenta în raport cu alte localitãþi din zona noastrã”, a mai spus primarul municipiului Petroºani. Anul trecut, un investitor privat a deschis o halã de producþie. Acest lucru reprezintã un plus valoare ºi o notã de încredere pentru alþi
Actualitate 7
danþã cu Codul Fiscal. “Putem sã oferim ceea ce prevede legea, pentru cã nu putem sã dãm alte facilitãþi pentru cã nu ne lasã Consiliul Concurenþei, însã noi avem ºi o hotãrâre de Consiliu prin care putem sã dãm niºte redevenþe foarte mici pentru investitorii care vor sã construiascã ºi sã facã locuri de muncã la Petroºani”, a mai spus Iacob-Ridzi. La Petroºani, edilii au realizat ºi o platformã prin care potenþialii investitori pot afla mai multe informaþii legate de halele, terenurile disponibile sau de facilitãþile oferite. Oficialii Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerþ ºi Antreprenoriat au dat dovadã de deschidere totalã în ceea ce priveºte dezvoltarea Vãii Jiului prin redirecþionarea unor investitori în zonã. Monika BACIU
Sute de mii de lei pentru ajutorarea unor asistaþi
V
aloarea totalã a ajutoarelor de urgenþã este de 518.800 de lei, banii fiind alocaþi din bugetul statului pentru sprijinirea a 200 de familii ºi persoane singure afectate de incendii, fenomene hidrometeorologice periculoase sau care suferã de probleme de sãnãtate grave ce pot conduce la riscul de excluziune socialã. Astfel, 162 de familii ºi persoane singure care se confruntã cu situaþii deosebite cauzate de probleme grave de sãnãtate ori alte cauze care pot conduce la riscul de excluziune socialã, din judeþele Arad, Argeº, Bacãu, Bihor, Botoºani, Brãila, Buzãu, Cãlãraºi, Constanþa, Dâmboviþa, Gorj,
ªCOALA SANITARÃ POSTLICEALÃ PETROªANI FACE ÎNSCRIERI PENTRU ANUL ªCOLAR 2017/2018 SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST TAXA DE ªCOLARIZARE PLÃTIBILÃ ÎN RATE!
potenþiali investitori care vor sã vinã sã dezvolte afaceri la Petroºani. “Este un plus faptul cã anul trecut a mai venit un investitor ºi le-am ºi explicat despre acest lucru, despre faptul cã existã disponibilitate, forþã de muncã care ar dori sã se angajeze într-o astfel de unitate. Domnii de la minister ºi-au luat toate informaþiile ºi urmeazã un catalog al zonelor pretabile pentru investiþii, nu numai strãine, ci ºi româneºti, dar acum vorbim stric de Petroºani ºi Valea Jiului. a fost pentru prima datã când am vãzut o implicare foarte serioasã în ceea ce înseamnã posibilitatea direcþionãrii cãtre Valea Jiului a unor investitori”, a mai precizat primarul din Petroºani. Municipalitatea de la Petroºani le poate oferi facilitãþi investitorilor, însã acestea în concor-
RELAÞII LA TELEFON 0724157808/0731254100
Harghita, Hunedoara, Ialomiþa, Iaºi, Maramureº, Neamþ, Olt, Sãlaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vaslui, Vâlcea, Vrancea ºi din municipiul Bucureºti, vor primi ajutoare în valoare totalã de 383.900 de lei. Beneficiarii acestor ajutoare au fost identificaþi în urma anchetelor sociale realizate de cãtre agenþiile judeþene pentru plãþi ºi inspecþie socialã, banii provenind din fondurile prevãzute cu aceastã destinaþie în bugetul Ministerului Muncii ºi Justiþiei Sociale. Maximilian GÂNJU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Octombrie 2017
Henþ cu mâna
HUILA CARE UCIDE FOTBALUL Raul Cismaºiu 39 ani, Iuliu Codlean 40 de ani. Oameni în floarea vâstei, cu un destin comun: fotbalul ºi mineritul. Un minerit care a produs drama.
Unul a avut mai mult norc, Raul, celãlat, Codlean nu s-a mai putut feri din faþa morþii. Tragedia din 5 octombrie de la mina
Fotbal, Liga a III-a, Seria a 4-a
LIDERUL, GREU DE RÃPUS A.C.S. ªirineaa rãmâne invincibilã ºi dupã etapa a 7-a, remizând la Lipova, dupã ce a condus cu 1-0. C.S.M. Lugoj bate la scor în deplasare, 3-0 la C.N.P. Timiºoara, la fel ca ºi cei de la Gloria Lunca Teuz Cernei, 4-1 la Becicherecu Mic. Meci dramatic la Giarmata, 2-2 cu A.C.S.O. Filiaºi: oaspeþii au condus
Lupeni a mai îndoliat o familie, cea a fostului jucãtor al fostei echipe Minerul Bãrbãteni, Iuliu Codlean. Îmi aduc aminte perfect de acest bãiat, de bucuria lui în iunie 2003, când promova, alãturi de Duleanþu, Dichi Ambruº, Vali Pop, Tesluþã, Vajda sau Udrea, în Divizia „C”.
Era cel mai firav dintre ei, dar extrem de bãtãios. Când fotbalul n-a mai mers, Codlean s-a reîntors în subteran. Împreunã cu Cismaºiu un alt talentat fotbalist, încercat de greutãþile vieþii, (care joacã ºi acum la Hercules Lupeni). Ca sã-ºi asigure oamenii liniºtea la
pensie, în þara lui Vosganian ºi Dragnea care vor sã punã impozite pe spartul ouãlelor în tigaie ºi pe deschisul ferestrelor. Un destin tragic, cu Cismaºiu care a fost mângâiat de ceva mai mult noroc - ºi Codlean, sacrificând fotbalul pentru destinul huilei.
ªOIMII LIPOVA - A.C.S. ªIRINEASA 1-1 ªoimii Lipova (antr. Flavius Sabãu): Iliescu - Mandache, Bercu, Pascu, Tomuº Pit(min. 46 Filimon), Bier, S. Copil (min. 85 Lãcustã) (min. 83 Vasiu) (min. 46 Stoin) A.C.S. ªirineasa (antr. Gabi Mangalagiu): Mincã - D. Lazãr, Ioniþã, Oiþã, Anghelina - Zaina (min. 80 Mãrgãrit), Ov. Popescu (min. 90+2 Lãzãrescu), I. Iordache, Gruia - Roman(min. 90+1 Bãrbuþi), Cocinã (min. 73 Vezan) Arbitru: Dragoº Luca - Cluj Obs. F.R.F.: Sorin Ciotlãuº - Deva Golurile: 0-1: Gruia (min. 49) cu un ºut la colþul lung, dupã o pasã primitã de la Zaina; 1-1: Vasink (min. 74) din apropiere.
cu 1-0, gazdelele au întors pentru 21, apoi a fost 2-2! ªase goluri în meciul de la Ghiroda, 4-2 în jocul cu Inter Bãleºti, Totic ºi Niþã de la gazde reuºind fiecare câte o dublã. GOLGETERI 6 goluri: Baranyi - A.C.S. Ghiroda, Al. Popescu - C.S.U. II Craiova 4 goluri R. David - Cetate Deva, Vasinic - ªoimii Lipova
ªI TOTUªI NEÎNVINªI! „ªirineasa” de Petroºani a trecut cel de-al 7-lea val fãrã sã fie rãpusã. Ba chiar cu puþin noroc putea câºtiga! A avut o primã reprizã în care a avut cãteva ocazii de a marca clar. L. Roman (in. 15), Cocinã (min. 20) sau I. Iordache (min. 37 ºi 45) n-au putut fructifica ocazii mari de gol. La reluare Ov. Popescu (min. 48) dã semnalul golului din minutul urmãtor, abia în min. 59 prin Pascu, gazdele au prima ocazie, Filimon (min. 68) putea ºi el sã înscrie , vine golul de 1-1, ªirineasa e din nou în joc, dar I. Iordache (min. 78) ºi Zaina (min. 79) nu pot înscrie din situaþii favorabile.
„M
eritam sã câºtigãm”
Fotbal, Liga a II-a
SIBIUL SE DISTANÞEAZÃ Fostele echipe divizionare „A” U.T.A. ºi Pandurii Tg. Jiu, comportament modest într-un meci de 2-2. DUnãrea Cãlãraºi vine puternic din urmã, fiind pe loc de promovare, dupã 6-0 cu ªtiinþa Miroslava. Revelaþia campionatului este nou promovata A.F.C. Hermannstadt Sibiu, 2-0 cu Ripensia Timiºoara.
„Am primit un gol dintr-o neatenþie, ne-a fost greu dupã 20 de minute în Cupa României. Dupã ocaziile avute, meritam sã câºtigãm mai departe” - Gabriel Mangalagiu antr. A.C.S. ªirineasa.
- MEMORIA FOTOGRAFIEI UN CODLEAN MAI PUÞIN...
Bucurie pe feþele celor de la Minerul Bãrbãteni în 2003, echipa promova în Divizia „C”. O fotografie document, cu un fotbalist mai puþin din 2017, Iuliu Codlean (în medalion)
Paginã realizatã de Genu TUÞU