Skip to main content

CVJ Nr 1267 luni 30 ianuarie 2017

Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1267

Cronica Vãii Jiului Luni, 30 Ianuarie 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Incendiu în Colonia Petroºani

ompierii militari din Petroºani au P reuºit sã evite un adevãrat dezastru, în Colonia Petroºani, dupã ce acoperiºul unei locuinþe a luat foc. Incendiul ar fi pornit de la o improvizaþie la instalaþia electricã.

Pompierii militari au fost alertaþi de locuitorii cartierului care au vãzut flãcãrile care cuprinseserã acoperiºul unei locuinþe ºi se extindea cu repeziciune ºi la anexele acesteia precum ºi la un bar care funcþiona în clãdire. Salvatorii se aºteptau la ce este mai rãu dat fiind faptul cã în Colonie locuinþele sunt lipite una de alta ºi ºi-au mobilizat mai multe echipe de intervenþie. O suprafaþã de circa 100 de metri pãtraþi de acoperiº a fost afectatã de foc, însã

interiorul celor douã clãdiri a scãpat datoritã intervenþiei prompte. ”Am intervenit cu trei autospeciale de stingere ºi una SMURD. Într-un timp scurt, circa 15 minute, am reuºit sã localizãm incendiul, pentru cã exista riscul sã se extindã cu repeziciune ºi la clãdirile din apropiere. Focul a afectat acoperiºul construcþiei, dar s-a reuºit lichidarea incendiului înainte ca ºi interiorul casei sã fie afectat ºi astfel s-au limitat pagubele care, altfel, erau foarte mari ”, a declarat comandantul Detaºamentului de Pompieri Petroºani, Adrian Avram. Cauza incendiului ar fi un scurt circuit electric provocat de o improvizaþie. Maximilian GÂNJU

Poliþia l-a „scãpat” pe Simota cu „profesionalism”. Palesicã e ºi el cu zâmbetul pe buze

B

ilanþul pe 2016 al Poliþiei din Hunedoara aduce în prim plan, aºa cum reiese din cifrele seci, profesionalismul cu care au lucrat angajaþii de aici. Au excelat la capitolul ordinii ºi siguranþei publice, dar nu au suflat o vorbã despre „profesionalismul” cu care l-au scãpat printre degete pe Alin Simota de la Petroºani, persoanã ce se aflã acum pe site-ul Poliþiei Române, la categoria „persoane urmãrite”. (https://politiaromana.ro/ro/persoane-urmarite?nume= &localitate=Petrosani) Asta, deºi se ºtie exact unde se aflã omul de afaceri din Petroºani ºi chiar a fost reperat de autoritãþi. >>> PAGINA A 6-A

Conducerea CEH cere pensionarea nemulþumiþilor

D

irectorul minei Lonea a fost schimbat ºi în locul sãu a venit un specialist de la mina Livezeni, iar decizia i-a nemulþumit pe trei dintre ºefii de la Lonea.

Potrivit directorului general al CEH, Mihael Melczer, decizia a fost luatã din cauzã cã minerii de aici nu au fãcut planul, deºi le-a dat materialele necesare. ªi pentru cã cei trei

sunt acum în foaie de boalã, nemulþumiþi de noua conducere, le cere personal sã plece la pensie. „Am decis sã fac aceastã schimbare, pentru cã mina Lonea mergea foarte prost. Acesta a fost motivul pentru care Duma, Hurez ºi Rãscolean, trei dintre ºefii de aceastã minã, ºi-au luat foi de boalã. Vreau doar sã îi anunþ cã îi aºtept sã îºi facã dosarele de pensie, pentru cã unul are din 2012, celãlalt din 2014 ºi

ultimul din 2015, condiþii de pensionare. Foaia de boalã nu este o soluþie”, a precizat Mihael Melczer, director general al CEH. Conducerea CEH l-a adus la mina Lonea pe Samuel Dioane, în funcþia de director, iar la Livezeni, locul lui Dioane a fost luat de Mihai Stoicescu. Fostul director Rogobete de la Lonea a fost pus pe funcþia de inginer ºef producþie ºi a rãmas tot la mina Lonea. În fapt, decizia conducerii a fost luatã pe

motiv cã minerii de aici aveau preconizatã o producþie de 400 de tone pe zi ºi asta, dupã ce au diminuat planul iniþail, iar pe poarta minei ieºeau zilnic 250, 182, ori

maxim 308 tone de huilã. Mai mult, aceste schimbãri, dupã cum spune Mihael Melczer, vor continua ºi la alte unitãþi miniere. Diana MITRACHE


2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni 30 Ianuarie 2017

Amenzi din cauza gunoaielor

C

urtea de Justiþie a Uniunii Europene ar putea decide soarta României. Gropile de gunoi neconforme ar putea pune România la platcã, iar factura ar putea fi de ordinul milioanelor de euro. Una din gropile de gunoi care nu a fost închisã este chiar în Valea Jiului, la Vulcan. Aceasta nu mai funcþioneazã de anul trecut, însã nu a fost închisã ºi ecologizatã. Groapa de la gunoi de la Vulcan nu a fost inclusã pe programul de închidere a gropilor de gunoi neconforme, din cauza problemelor cu terenul pe care este amplasatã. Aproape jumãtate din suprafaþa terenului este proprietate publicã. Ministrul Mediului, Daniel Constantin, a anunþat cã sunt semnale cã, la jumãtatea lunii februarie, CE intenþioneazã sã trimitã România în faþa Curþii de Justiþie a Uniunii Europene. Mai mult, autoritãþile comunitare iau în calcul aplicarea unei proceduri accelerate, astfel ca în 6 luni sã se termine procesul. În cazul în care þara noastrã pierde procesul, existã premisele de a plãti o amendã de 1,7 milioane de euro, plus penalitãþi zilnice de întâziere ce pot varia de la câteva mii de

euro la zeci de mii de euro, pânã la conformare.

M

anagementul deºeurilor,

în aer În 35 de judeþe s-au implemenetat un program de management al deºeurilor. Judeþul Hunedoara se numãrã printre cele 35 de judeþe. Din cauza contestaþiilor, s-a ajuns în situaþia ca doar 35 de judeþe sã dispunã de programe de management integrat al deºeurilor, dar numai într-unul singur sã ºi funcþioneze. Potrivit ministrului Mediului, situaþia s-a blocat atunci când a fost vorba de concesionarea serviciului de salubritate, exact situaþia în care se aflã judeþul Hunedoara cu deponeul ecologic de la Bârcea Mare. Mai mult, Consiliul Judeþean Hunedoara a aprobat, la finalul sãptãmânii trecute, mai multe proceduri printre care documentaþii, acordarea unui mandat pentru aprobarea

documentaþiilor ºi a procedurii de atribuire a contractelor de delegare în Adunarea Generalã a Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã „Sistem Integrat de Gestiune a Deºeurilor” Judeþ Hunedoara, acordarea unui mandat pentru semnarea contractelor de delegare precum ºi acordarea mandatului Asociaþiei în vederea organizãrii procedurilor de licitaþie publicã deschisã pentru atribuirea contractelor de delegare a unor activitãþi componente ale serviciului de salubrizare. “În data 06.04.2016 a avut loc Publicarea pe SEAP a documentaþiei de atribuire nr.2812 privind Delegarea gestiunii serviciului de operare ºi administrare a Centrului integrat de management al deºeurilor ( CMID ) Barcea Mare, procedura care a fost anulatã de cãtre Consiliul Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor prin

Decizia CNSC nr.1549/C9/1594/05 .09.2016.Drept urmare, Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã “Sistemul Integrat de Gestionare a Deºeurilor” Judeþul Hunedoara a procedat la refacerea documentaþiile de atribuire pentru delegarea gestiunii serviciului de salubrizare în cele 4 zone ale judeþului Hunedoara. Prevederile Documentaþiilor de atribuire menþionate mai sus se vor actuali-

za/completa, dacã este cazul, pe parcursul aplicãrii procedurii de atribuire a contractului de delegare, în funcþie de recomandãrile A.N.A.P., respectiv solicitãrile de clarificãri din partea ofertanþilor ºi de modificãrile de naturã tehnicã, tehnologicã ºi legislativã impuse de cãtre autoritãþile abilitate pe toatã perioada de atribuire”, aratã documentele CJH. Serviciul public de salubrizare a localitãþilor face parte din sfera ser-

- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi.

INFORMAÞII LA TELEFON 0731.254.100

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014

ORGANIZAÞIA SALVAÞI COPIII FILIALA HUNEDOARA ANGAJEAZÃ

- PSIHOLOG -

cu 1/2 normã, în Petrila. Cerinþe: z licenþiat în Psihologie; z capacitatea ºi disponibilitatea de a lucra în echipã; z capacitatea ºi dorinþa de a lucra cu copii; z punctualitate; z abilitãþi de comunicare,

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

o persoanã activã. Acte necesare: z scrisoare de intenþie; z CV europass; z copie dupã diplome ºi actele personale; z recomandare. Documentele se depun la sediul organizaþiei (Petrila, str. 8 Martie, nr. 60), pânã în data de 30.01.2017, între orele 10.00 – 15.00. Interviul va avea loc în data de 31.01.2017, începând cu ora 12.00.

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

viciilor comunitare de utilitãþi publice ºi se desfãºoarã sub controlul, conducerea sau coordonarea autoritãþilor administraþiei publice locale ori ale asociaþiilor de dezvoltare intercomunitarã, în scopul salubrizãrii localitãþilor, prin intermediul unei infrastructuri tehnicoedilitare specifice care, împreunã cu mijloacele de colectare ºi transport al deºeurilor, formeazã sistemul public de salubrizare a localitãþilor. Monika BACIU

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9. 80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175 Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni 30 Ianuarie 2017

Guvernul îºi saboteazã planul de guvernare

Companiile de stat fãrã investiþii, CEH pe linie moartã

G

uvernul îºi saboteazã propriul program de guvernare. Investiþiile în companiile de stat nu sunt prioritare pentru Guvern. Companiile de stat vor fi lãsate în acest an fãrã bani de investiþii. Executivul a adopotat un memorandum cu tema “mandatarea reprezentanþilor statului în Adunarea generalã a acþionarilor/Consiliul de administraþie, dupã caz, la societãþile naþionale, companiile naþionale ºi societãþile cu capital integral sau majoritar de stat, precum ºi la regiile autonome, în vederea luãrii mãsurilor ce se impun pentru repartizarea unei cote de minim 90% din profitul net realizat al anului 2016 sub formã de divi-

dende/vãrsãminte la bugetul de stat”. Mai exact, profitul companiilor de stat urmaeazã a fi virat în bugetul de stat.

EH, fãrã profit ºi fãrã C investiþii

Complexul Energetic Hunedoara nu are nici profit ºi nici investiþii. Mai mult decât atât, datoriile societãþii energetice sunt de ordinul sutelor de milioane de euro, iar acum soarta

CEH se joacã pe cartea insolvenþei. Declararea de cãtre instanþã a insolvenþei Complexului Energetic Hunedoara ar putea reaºeza societatea pe o linie de supravieþuire. De investiþii nici nu se pune problema la CEH, ci doar de aprovizionarea cu materiale de strictã necesitate. ªi marile investiþii au fost lãsate de izbeliºte. Proiectul privind retehnologizarea termocentralei Paroºeni s-a

împotmolit. 4% ar mai fi executat din proiect, iar statul român nu gãseºte fonduri pentru finalizarea lucrãrii de care depind ºi avizele de mediu. Puþin peste 5 milioane de lei ar fi necesari pentru finalizarea proiectului, însã anul trecut, creditorii CEH s-au opus alocãrii sumei. La termocentrala de la Mintia situaþia este mai criticã. Aici nu au fost demarate lucrãrile de investiþii. Asta în condiþiile în care în urmã cu câþiva ani, miniºtrii din fostul Guvern Ponta au bãtut pasul pe loc ºi se contrazic singuri. În condiþiile în care a tãiat investiþiile la companiile de stat, programul de guvernare prevede.... culmea! - investiþii. “Cãrbunele rãmâne o componentã importantã a mixului de materii prime energetice a

Dosarul Pregoterm, excepþii admise de Tribunal irectorul societãþii de D gospodãrie localã din Vulcan, Marius Danci este acuzat de delapidare, în acest dosar fiind inculpaþi ºi Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan, Gabriel Velea, fost secretar al primãriei ºi fostul consilier local Gheorghe Dunã.

Dosarul se aflã pe rol la Judecãtoria Petroºani încã de anul trecut, însã inculpaþii au ridicat mai multe excepþii. Doar Marius Danci a avut câºtig de cauzã la Tribunalul Hunedoara, judecãtorii stabilind cã prejudiciul nu bate în toate actele de urmãrire penalã. Instanþa a arãtat cã prin procesul verbal de aducere la cunoºtinþã a calitãþii de inculpat ºi de punere în miºcare a acþiunii penale ”s-a reþinut fapta inculpatului de a-ºi însuºi pentru sine ori pentru altul, contravaloarea cantitãþii de 26381 kg fier vechi valorificat pentru care nu existã facturi în sumã de 19936 lei, însã prin rechizitoriu s-a reþinut împotriva inculpatului fapta de

a-ºi însuºi sumele de bani rezultate în urma valorificãrii fierului vechi rezultat din dezmembrarea echipamentelor ºi reþelelor din punctele termice ºi de-a folosi ºi dispune de astfel de bunuri aflate în administrarea sa, provocând un prejudiciu bugetului Consiliului Local al Primãriei Municipiului Vulcan în valoare de 480.247,13 lei”. Totodatã, Tribunalul Hunedoara a respins restul cererilor ºi excepþii invocate de inculpaþi împotriva legalitãþii rechizitoriului, a administrãrii probelor ºi a efectuãrii actelor de urmãrire penalã. Procurorul are la dispoziþie 5 zile de la comunicarea soluþiei pentru a remedia neregularitãþile actului de sesizare ºi sã comunice judecãtorului de camerã preliminarã dacã menþine dispoziþia de trimitere în judecatã ori solicitã restituirea cauzei. Cei patru au fost trimiºi în judecatã în august 2016, iar Ile este acuzat de fals intelectual pentru cã a iniþiat o hotãrâre de consiliu pentru trecerea unor mijloace fixe ale societãþii de termoficare din domeniul public în cel privat al

Primãriei Vulcan, deºi acestea nu ar mai fi existat. Ile a susþinut cã nu a comis infracþiunea de fals intelectual dat fiind faptul cã hotãrârea nu a avut un efect ºi nu s-a creat un prejudiciu, iar mijloacele fixe la care fac referire procurorii existã. Marius Danci, directorul Pregoterm, societate aflatã în subordinea municipalitãþii, este cercetat pentru delapidare, purtare abuzivã ºi abuz în serviciu ºi într-un alt dosar, fiind reþinut, la începutul acestui an, de anchetatori. Aceºtia susþin cã Danci îºi însuºea diferite sume de bani din casieria societãþii, folosindu-se de delegaþii ori achiziþii fictive. Totodatã, o serie de bunuri care ar trebui sã acopere prejudiciul creat, în cazul în care va fi gãsit vinovat de instanþã, i-au fost puse sub sechestru. Maximilian GÂNJU

României. Pe termen mediu, producþia de huilã trebuie menþinutã pentru a asigura funcþionarea unui nou grup energetic la termocentrala Mintia ºi un grup la termocentrala Paroºeni, pentru producerea de energie electricã ºi energie termicã în sistemele centralizate de termoficare de la Deva ºi din Valea Jiului (Petroºani, Lupeni, Vulcan etc.). La termocentrala Mintia, în urmãtorii 10 ani, se poate implementa un proiect cu un grup energetic (200 MW sau 500 MW), cu eficientã ridicatã (randament 43—

45%, parametri ultracritici sau ultrasupracritici), (în locul celor 2 grupuri existente), respectiv un grup energetic de 150—200 MW, cu pat fluidizat sau parametrii supracritici, la Paroseni, dotate cu instalaþii de mediu corespunzãtoare”, aratã planul de guvernare al PSD. De investiþii în sectorul minier nici nu poate fi vorba. Tot PSD promitea în urmã cu câþiva ani retehnologizãri în mineritul din Valea Jiului. ªi tot chinezii au fost consideraþi salvatorii industriei extractive din Valea Jiului. Numai cã asiaticii nu au mai venit, iar minele din Valea Jiului au rãmas cu tehnica de acum zeci de ani. Monika BACIU

Trimis în judecatã pentru viol

B

ãrbatul de 44 de ani, din Petrila, este judecat pentru viol dupã ce a abuzat sexual o fetiþã de 12 ani ºi pe mama acesteia. Individul a dat vina pe bãuturã când a fost audiat de procurori. Teribila faptã a avut loc în a treia zi din acest an chiar în locuinþa sa unde îºi invitase concubina ºi pe fetiþa acesteia. Ludovic Mihail a petrecut cu bãuturã din belºug ºi i-a cerut femeii sã întreþinã relaþii sexuale cu el. Femeia s-a împotrivit ceea ce l-a scos din minþi pe individ ºi a forþat-o sã-i satisfacã poftele, ca mai apoi sã facã acelaºi lucru ºi cu copila de numai 12 ani. Raportul medicilor legiºti, în urma examinãrii celor douã victime, mamã ºi fiicã, a confirmat cã au fost abuzate sexual. Ludovic Mihail a fost arestat preventiv ºi trimis în judecatã pentru douã infracþiuni de viol. Dosarul sãu a fost înregistrat zilele trecute pe rolul Judecãtoriei Petroºani iar instanþa urmeazã sã stabileascã ºi primul termen. Petrileanul a cerut judecãtorilor sã fie eliberat din arest ºi judecat sub control judiciar, cerere respinsã atât de instanþa de fond cât ºi de Tribunalul Hunedoara. (Maximilian GÂNJU) GÂNJU)


4 Actualitate

Tichete de Paºte pentru pensionarii din Petroºani ensionarii, dar ºi alte categorii de P persoane aflate în dificultate vor beneficia de tichete cu ocazia sãrbãtorilor Pascale.

Primãria ºi Consiliul Local al municipiului Petroºani, acordã de câþiva ani încoace, tichete sociale cu ocazia Paºtelui pentru persoanele care fac parte din categoriile vulnerabile. “Beneficiile de asistenþã socialã reprezintã o formã suplimentarã

sau de substituire a veniturilor individuale/familiale obþinute din muncã, în vederea asigurãrii unui nivel de trai minimal, precum ºi o formã de sprijin în

scopul promovãrii incluziunii sociale ºi creºterii calitãþii vieþii anumitor categorii de persoane. Criza economicosocialã cu care se

confruntã þara noastrã ºi implicit Valea Jiului a avut efecte negative asupra tuturor segmentelor de activitate, categoriilor sociale ºi fenomenelor economico-sociale. Dificultãþile materiale, lipsa resurselor, rata crescutã a ºomajului ca urmare a lipsei locurilor de muncã, contureazã situaþia de sãrãcie în care se regãsesc o parte din familiile din municipiul nostru. þinând cont de diversitatea beneficiilor de asistenþã socialã care pot fi acordate în bani

sau în naturã din bugetele locale, ca mãsuri complementare celor prevãzute în Legea Asistenþei Sociale, din bugetul de stat, considerãm oportunã acordarea acestor tichete sociale unor persoane sau familii aflate în dificultate“, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Tichetele sociale se vor acorda urmãtoarelor categorii de persoane/familii care îndeplinesc urmãtoarele condiþii la acordarea

beneficiilor sociale: beneficiazã de venitul minim garantat, beneficiazã de cantinã socialã, beneficiazã de alocaþie pentru susþinerea familiei, pensionarii ale cãror venituri cumulate sunt mai mici sau egale cu suma de 900 de lei, persoanele cu handicap grav ºi accentuat care nu realizeazã alte venituri decât indemnizaþia de handicap ºi indemnizaþia lunarã de însoþitor pentru persoanele cu handicap grav ºi ºomerii indemnizaþi care beneficiazã de venituri mai mici sau egale cu suma de 800 de lei. Monika BACIU

Fãrã penalitãþi la Marginalizaþi social, dar responsabilizaþi sociali vor avea taxele de salubrizare Asistaþii mai puþine facilitãþi, la

L

upenenilor nu li se vor percepe penalitãþi la taxele de salubrizare. Aceºtia pot sã achite taxele pânã la data de 31 martie, fãrã a fi penalizaþi.

„Termenul de PLATÃ pentru taxa de salubrizare pentru care nu se percep penalitati este 31 martie 2017 pentru lunile ianuarie, februarie, martie. 30 iunie 2017 - pentru lunile aprilie, mai, iunie. 30 septembrie 2017 - pentru lunile iulie, august, septembrie ºi 15 decembrie 2017 - pentru lunile octombrie, noiembrie, decembrie. Se poate plati si anticipat pentru intreg anul 2017”, spune consilierul local, Cristian Roºu. Mai mult, autoritãþile

locale de la Lupeni încearcã sã rezolva problemele apãrute la ghiºeul de încasare a taxelor ºi impozitelor locale. În scurt timp va fi amenajat un punct de încasãri ºi în zona Nivelt. “In curand se deschide un nou punct de plata pentru aceasta taxa. Cine a platit aceasta taxa din 25 ianuarie pana astazi si a achitat si penalitati o sa-si regaseasca suma platita ca penalitate scazuta din suma de luna urmatoare”, mai spune consilierul local. Monika BACIU

Petrila. Reprezentanþii Direcþiei de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Petrila vor sã îi responsabilizeze pe cei care trãiesc pe banii statului.

Aceºtia au propus în planul de acþiuni pentru prevenirea ºi combaterea marginalizãrii sociale eliminarea gradualã a unor beneficii. Astfel, asistaþii sociali de la Petrila vor avea doar asiguraþi de primãrie 50 de KW în loc de 75 de KW/lunã, iar la apa potabilã cantitatea a fost redusã de la 3 mc/persoanã/lunã la 2 mc/persoanã/lunã. Mãsura a dus la discuþii în consiliul local, acolo unde consilierii liberali s-au arãtat nemulþumiþi de eliminarea gradualã a facilitãþilor. Cei de la SPLAS Petrila le-au explicat con-

silierilor cã asistaþii sociali beneficiazã de o serie de drepturi neimpozabile, acestea putând ajunge la câteva mii de lei lunar. “Încercãm sã îi responsabilizãm pe oameni. Acordãm ajutoare de urgenþã sã îi ajutãm pe oameni sã intre în rândul celor fãrã probleme. Preferãm sã îi ajutãm sã se branºeze, iar treptat sã eliminãm aceste facilitãþi”, au spus cei de la SPLAS Petrila. În cadrul politicilor de asistenþã pentru cei aflaþi în momente sau în

perioade dificile, statul ºI comunitãþile locale trebuie sã adopte mãsuri care sã determine ieºirea cetãþenilor din aceste situaþii. Astfel, în baza programului pentru prevenirea ºi combaterea marginalizãrii sociale, cei din categoriile de risc vor beneficia la Petrila de energie electricã pânã la 50 KW/familie/ lunã, apã pânã la 2 mc/persoanã/ lunã, scutire de 50% la impozitul pe locuinþã pentru familiile beneficiare de ajutor social, dar ºi alte facilitãþi. Monika BACIU

Avariile provocate de ger au pus Apa Serv la cheltuieli

A

variile provocate de ger au obligat operatorul de apã ºi canalizare din Valea Jiului la cheltuieli considerabile. Greul n-a trecut dat fiind faptul cã un nou val de ger va lovi Valea Jiului. Specialiºtii Apa Serv Valea Jiului spun cã avariile apãrute în reþelele de distribuie sunt provocate de

realizarea defectuoasã a unor proiecte edilitare, cum este cazul în Petrila, unde a fost asfaltatã o stradã ºi rigolile au fost realizate deasupra reþelei de apã. Pentru cã odatã cu construirea rigolei s-a redus adâncimea de îngheþ, la care erau amplasate þevile de apã, când este ger acestea îngheaþã. Potrivit directorului general al societãþii, Costel Avram, în acest caz þevile sunt la o

distanþã de circa 20 de centimetri sub rigolã ºi nu la aproape un metru cum erau înainte de refacerea drumului.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 30 Ianuarie 2017

D

are de seamã

Pe de altã parte, conducerea Apa Serv Valea Jiului a þinut sã le explice acþionarilor toate problemele cu care se confruntã în perioada de ger. Costel Avram a fãcut un tur prin consiliile locale din cele ºase localitãþi ale Vãii Jiului, acþionari la societate, iar vineri s-a aflat în faþa legislativului judeþean, Consiliul Judeþean Hunedoara fiind acþionarul majoritar. Maximilian GÂNJU

CJH a luat act de activitatea Apaserv

C

onsiliul Judeþean Hunedoara, acþionarul majoritar al ApaServ Valea Jiului, a luat act de activitatea celor de la societatea de apã.

Dupã ce Costel Avram, alãturi de echipa sa, a prezentat bilanþul anului 2016, dar ºi prioritãþile pentru anul 2017 tuturor consilierilor locali din Valea Jiului a venit ºi rândul consilierilor judeþeni. Conducerea societãþii de apã s-a aflat, la finalul sãptãmânii trecute, la Deva, acolo unde a prezentat bilanþul ºi în faþa consilierilor judeþeni.

“Am ajuns astãzi la ”ultima staþie” în demersul meu ºi al colegilor din conducerea Apa Serv Valea Jiului de a le prezenta acþionarilor noºtri realizãrile anului 2016 ºi estimãrile noastre pentru anul 2017 în ceea ce priveºte activitatea operatorului regional de servicii de apã ºi canalizare din Valea Jiului. În acest

sens, am luat parte astãzi la ºedinþa Consiliului judeþean Hunedoara. Le-am vorbit consilierilor judeþeni despre rezultatele noastre care aºeazã Apa Serv-ul între cele mai bune societãþi comerciale din România ce opereazã acest tip de servicii de utilitate publicã. Am vorbit despre investiþii, despre rezul-

tatele economic-financiare, dar ºi despre ce aºteptãri avem pentru noul an 2017. Este cât se poate de clar cã sprijinul Consiliului judeþean Hunedoara – principalul nostru acþionar – este unul decisiv în toate acþiunile noastre. Din fericire, aºa cum am constatat ºi în 2016, dar ºi astãzi, la prezentarea bilanþului de activitate al

Distracþie ºi mult soare pe pârtiile de schi din Valea Jiului oate pârtiile de schi din staþiunile montane T Straja ºi Parâng au fost pregãtite pentru iubitorii sporturilor de iarnã, care ºi-au propus sã ajungã la sfârºitul sãptãmânii la munte. Iar cei care au urcat la munte, nu au regretat! Vremea frumoasã ºi distracþia au fost la înãlþime.

Stratul de zãpadã mãsura între 25 ºi 60 de centimetri, iar cabanierii le-au pregãtit turiºtilor o distracþie de vis. La Straja, de pildã, au ajuns "gaºca" de la Winter Tours cu multe premii, competiþii, petreceri pe terasa Montana în compania Jägermeister Brass Band & Wild Cats, ºi multe provocãri pentru iubitorii de distracþie. Iar din meniu nu au lipsit nici licorile menite sã îi mai încãlzeascã.

În paralel, iubitorii schiului de turã au avut parte ºi ei de condiþii deosebite în mai multe zone din masivele Retezat ºi Parâng. Cele mai cãutate zone pentru schi de turã au fost în Masivul Parâng, din staþiunea Parâng pânã aproape de Vârful Cârja, iar în Straja, s-a putut merge pânã pe Vârful Mutu, de la pârtie în sus spre vârf. "Toate pârtiile au fost pregãtite pentru acest sfârºit de sãptãmânã ºi se prezintã în condiþii foarte bune. De asemenea, se poate practica schiul de turã pe vãile din masivele Parâng ºi Retezat pentru cã este mai frig ºi zãpada a îngheþat", spune ºeful Serviciului Public Judeþean Salvamont Hunedoara, Ovidiu Bodean. De altfel, salvamontiºtii au asigurat permanenþa în toate staþiunile.

Apa Serv, avem atât în preºedintele Mircea Bobora, cât ºi în cea mai mare parte a consilierilor judeþeni, oameni care nu doar apreciazã munca noastrã, ci ne susþin de fiecare datã în tot ceea ce facem. Le-am mulþumit public ºi le mulþumesc încã o datã pentru acest lucru”, spune Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. Acþionarii APA SERV Valea Jiului Petroºani sunt Judeþul Hunedoara, Municipiul Petroºani, Oraºul Aninoasa, Oraºul Petrila, Municipiul Vulcan, Oraºul Uricani, Municipiul Lupeni. APA SERV Valea Jiului este Operatorul Unic Regional cãruia i-au fost delegate exclusiv

serviciile publice de alimentare cu apã ºi canalizare, precum ºi exploatarea acestora pe întreg teritoriul Vãii Jiului. APA SERV VALEA JIULUI este Operatorul Regional cu o experienþã îndelungatã în accesarea / derularea Proiectelor cu finanþare Europeanã. Ultimul exemplu elocvent îl constituie finalizarea în termen a Proiectului Major „Extinderea ºi reabilitarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara (Valea Jiului)” finanþat prin POS Mediu 2007 – 2013 în valoare de 143.391.966 lei. Valoarea totalã plãtitã dupã implementare este de 118.406.893 lei Monika BACIU

Cupa Parâng, ediþia a II-a upa Parâng ajunge la a C doua ediþie. La

sfârºitul acestei sãptãmâni, în staþiunea montanã Parâng va avea loc cea de-a doua ediþie a Cupei Parâng. Consiliul Local a alocat suma de 2.600 de lei pentru organizarea evenimentului. “Pentru a putea organiza în bune condiþii cea de-a II-a ediþie a Cupei Parâng, care se va desfãºura în data de 04 februarie 2017, pe pârtia A, concursul de schi alpin pentru copii ºi adulþi se va desfãºura pe zece categorii de vârstã. Scopul acestei competiþii este de a atrage un numãr cât mai mare de turiºti în zona Parâng, de a încuraja practicarea acestor sporturi ºi de a promova potenþialul turistic al acestei zone. În acest sens, având în vedere importanþa

acestui eveniment sportiv pentru comunitatea localã, fiind un concurs mult aºteptat de pasionaþii sporturilor de iarnã, propun implicarea Consiliului Local în organizarea acestor manifestãri în calitate de coorganizator ºi alocarea din bugetul local a sumei de 2.600 de

lei”, aratã Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Suma este necesarã pentru achiziþionarea cupelor, medaliilor, diplomelor ce vor fi oferite participanþilor precum ºi pentru afiºele pentru promovarea competiþiilor. Monika BACIU


4 Actualitate

Tichete de Paºte pentru pensionarii din Petroºani ensionarii, dar ºi alte categorii de P persoane aflate în dificultate vor beneficia de tichete cu ocazia sãrbãtorilor Pascale.

Primãria ºi Consiliul Local al municipiului Petroºani, acordã de câþiva ani încoace, tichete sociale cu ocazia Paºtelui pentru persoanele care fac parte din categoriile vulnerabile. “Beneficiile de asistenþã socialã reprezintã o formã suplimentarã

sau de substituire a veniturilor individuale/familiale obþinute din muncã, în vederea asigurãrii unui nivel de trai minimal, precum ºi o formã de sprijin în

scopul promovãrii incluziunii sociale ºi creºterii calitãþii vieþii anumitor categorii de persoane. Criza economicosocialã cu care se

confruntã þara noastrã ºi implicit Valea Jiului a avut efecte negative asupra tuturor segmentelor de activitate, categoriilor sociale ºi fenomenelor economico-sociale. Dificultãþile materiale, lipsa resurselor, rata crescutã a ºomajului ca urmare a lipsei locurilor de muncã, contureazã situaþia de sãrãcie în care se regãsesc o parte din familiile din municipiul nostru. þinând cont de diversitatea beneficiilor de asistenþã socialã care pot fi acordate în bani

sau în naturã din bugetele locale, ca mãsuri complementare celor prevãzute în Legea Asistenþei Sociale, din bugetul de stat, considerãm oportunã acordarea acestor tichete sociale unor persoane sau familii aflate în dificultate“, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Tichetele sociale se vor acorda urmãtoarelor categorii de persoane/familii care îndeplinesc urmãtoarele condiþii la acordarea

beneficiilor sociale: beneficiazã de venitul minim garantat, beneficiazã de cantinã socialã, beneficiazã de alocaþie pentru susþinerea familiei, pensionarii ale cãror venituri cumulate sunt mai mici sau egale cu suma de 900 de lei, persoanele cu handicap grav ºi accentuat care nu realizeazã alte venituri decât indemnizaþia de handicap ºi indemnizaþia lunarã de însoþitor pentru persoanele cu handicap grav ºi ºomerii indemnizaþi care beneficiazã de venituri mai mici sau egale cu suma de 800 de lei. Monika BACIU

Fãrã penalitãþi la Marginalizaþi social, dar responsabilizaþi sociali vor avea taxele de salubrizare Asistaþii mai puþine facilitãþi, la

L

upenenilor nu li se vor percepe penalitãþi la taxele de salubrizare. Aceºtia pot sã achite taxele pânã la data de 31 martie, fãrã a fi penalizaþi.

„Termenul de PLATÃ pentru taxa de salubrizare pentru care nu se percep penalitati este 31 martie 2017 pentru lunile ianuarie, februarie, martie. 30 iunie 2017 - pentru lunile aprilie, mai, iunie. 30 septembrie 2017 - pentru lunile iulie, august, septembrie ºi 15 decembrie 2017 - pentru lunile octombrie, noiembrie, decembrie. Se poate plati si anticipat pentru intreg anul 2017”, spune consilierul local, Cristian Roºu. Mai mult, autoritãþile

locale de la Lupeni încearcã sã rezolva problemele apãrute la ghiºeul de încasare a taxelor ºi impozitelor locale. În scurt timp va fi amenajat un punct de încasãri ºi în zona Nivelt. “In curand se deschide un nou punct de plata pentru aceasta taxa. Cine a platit aceasta taxa din 25 ianuarie pana astazi si a achitat si penalitati o sa-si regaseasca suma platita ca penalitate scazuta din suma de luna urmatoare”, mai spune consilierul local. Monika BACIU

Petrila. Reprezentanþii Direcþiei de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Petrila vor sã îi responsabilizeze pe cei care trãiesc pe banii statului.

Aceºtia au propus în planul de acþiuni pentru prevenirea ºi combaterea marginalizãrii sociale eliminarea gradualã a unor beneficii. Astfel, asistaþii sociali de la Petrila vor avea doar asiguraþi de primãrie 50 de KW în loc de 75 de KW/lunã, iar la apa potabilã cantitatea a fost redusã de la 3 mc/persoanã/lunã la 2 mc/persoanã/lunã. Mãsura a dus la discuþii în consiliul local, acolo unde consilierii liberali s-au arãtat nemulþumiþi de eliminarea gradualã a facilitãþilor. Cei de la SPLAS Petrila le-au explicat con-

silierilor cã asistaþii sociali beneficiazã de o serie de drepturi neimpozabile, acestea putând ajunge la câteva mii de lei lunar. “Încercãm sã îi responsabilizãm pe oameni. Acordãm ajutoare de urgenþã sã îi ajutãm pe oameni sã intre în rândul celor fãrã probleme. Preferãm sã îi ajutãm sã se branºeze, iar treptat sã eliminãm aceste facilitãþi”, au spus cei de la SPLAS Petrila. În cadrul politicilor de asistenþã pentru cei aflaþi în momente sau în

perioade dificile, statul ºI comunitãþile locale trebuie sã adopte mãsuri care sã determine ieºirea cetãþenilor din aceste situaþii. Astfel, în baza programului pentru prevenirea ºi combaterea marginalizãrii sociale, cei din categoriile de risc vor beneficia la Petrila de energie electricã pânã la 50 KW/familie/ lunã, apã pânã la 2 mc/persoanã/ lunã, scutire de 50% la impozitul pe locuinþã pentru familiile beneficiare de ajutor social, dar ºi alte facilitãþi. Monika BACIU

Avariile provocate de ger au pus Apa Serv la cheltuieli

A

variile provocate de ger au obligat operatorul de apã ºi canalizare din Valea Jiului la cheltuieli considerabile. Greul n-a trecut dat fiind faptul cã un nou val de ger va lovi Valea Jiului. Specialiºtii Apa Serv Valea Jiului spun cã avariile apãrute în reþelele de distribuie sunt provocate de

realizarea defectuoasã a unor proiecte edilitare, cum este cazul în Petrila, unde a fost asfaltatã o stradã ºi rigolile au fost realizate deasupra reþelei de apã. Pentru cã odatã cu construirea rigolei s-a redus adâncimea de îngheþ, la care erau amplasate þevile de apã, când este ger acestea îngheaþã. Potrivit directorului general al societãþii, Costel Avram, în acest caz þevile sunt la o

distanþã de circa 20 de centimetri sub rigolã ºi nu la aproape un metru cum erau înainte de refacerea drumului.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 30 Ianuarie 2017

D

are de seamã

Pe de altã parte, conducerea Apa Serv Valea Jiului a þinut sã le explice acþionarilor toate problemele cu care se confruntã în perioada de ger. Costel Avram a fãcut un tur prin consiliile locale din cele ºase localitãþi ale Vãii Jiului, acþionari la societate, iar vineri s-a aflat în faþa legislativului judeþean, Consiliul Judeþean Hunedoara fiind acþionarul majoritar. Maximilian GÂNJU

CJH a luat act de activitatea Apaserv

C

onsiliul Judeþean Hunedoara, acþionarul majoritar al ApaServ Valea Jiului, a luat act de activitatea celor de la societatea de apã.

Dupã ce Costel Avram, alãturi de echipa sa, a prezentat bilanþul anului 2016, dar ºi prioritãþile pentru anul 2017 tuturor consilierilor locali din Valea Jiului a venit ºi rândul consilierilor judeþeni. Conducerea societãþii de apã s-a aflat, la finalul sãptãmânii trecute, la Deva, acolo unde a prezentat bilanþul ºi în faþa consilierilor judeþeni.

“Am ajuns astãzi la ”ultima staþie” în demersul meu ºi al colegilor din conducerea Apa Serv Valea Jiului de a le prezenta acþionarilor noºtri realizãrile anului 2016 ºi estimãrile noastre pentru anul 2017 în ceea ce priveºte activitatea operatorului regional de servicii de apã ºi canalizare din Valea Jiului. În acest

sens, am luat parte astãzi la ºedinþa Consiliului judeþean Hunedoara. Le-am vorbit consilierilor judeþeni despre rezultatele noastre care aºeazã Apa Serv-ul între cele mai bune societãþi comerciale din România ce opereazã acest tip de servicii de utilitate publicã. Am vorbit despre investiþii, despre rezul-

tatele economic-financiare, dar ºi despre ce aºteptãri avem pentru noul an 2017. Este cât se poate de clar cã sprijinul Consiliului judeþean Hunedoara – principalul nostru acþionar – este unul decisiv în toate acþiunile noastre. Din fericire, aºa cum am constatat ºi în 2016, dar ºi astãzi, la prezentarea bilanþului de activitate al

Distracþie ºi mult soare pe pârtiile de schi din Valea Jiului oate pârtiile de schi din staþiunile montane T Straja ºi Parâng au fost pregãtite pentru iubitorii sporturilor de iarnã, care ºi-au propus sã ajungã la sfârºitul sãptãmânii la munte. Iar cei care au urcat la munte, nu au regretat! Vremea frumoasã ºi distracþia au fost la înãlþime.

Stratul de zãpadã mãsura între 25 ºi 60 de centimetri, iar cabanierii le-au pregãtit turiºtilor o distracþie de vis. La Straja, de pildã, au ajuns "gaºca" de la Winter Tours cu multe premii, competiþii, petreceri pe terasa Montana în compania Jägermeister Brass Band & Wild Cats, ºi multe provocãri pentru iubitorii de distracþie. Iar din meniu nu au lipsit nici licorile menite sã îi mai încãlzeascã.

În paralel, iubitorii schiului de turã au avut parte ºi ei de condiþii deosebite în mai multe zone din masivele Retezat ºi Parâng. Cele mai cãutate zone pentru schi de turã au fost în Masivul Parâng, din staþiunea Parâng pânã aproape de Vârful Cârja, iar în Straja, s-a putut merge pânã pe Vârful Mutu, de la pârtie în sus spre vârf. "Toate pârtiile au fost pregãtite pentru acest sfârºit de sãptãmânã ºi se prezintã în condiþii foarte bune. De asemenea, se poate practica schiul de turã pe vãile din masivele Parâng ºi Retezat pentru cã este mai frig ºi zãpada a îngheþat", spune ºeful Serviciului Public Judeþean Salvamont Hunedoara, Ovidiu Bodean. De altfel, salvamontiºtii au asigurat permanenþa în toate staþiunile.

Apa Serv, avem atât în preºedintele Mircea Bobora, cât ºi în cea mai mare parte a consilierilor judeþeni, oameni care nu doar apreciazã munca noastrã, ci ne susþin de fiecare datã în tot ceea ce facem. Le-am mulþumit public ºi le mulþumesc încã o datã pentru acest lucru”, spune Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. Acþionarii APA SERV Valea Jiului Petroºani sunt Judeþul Hunedoara, Municipiul Petroºani, Oraºul Aninoasa, Oraºul Petrila, Municipiul Vulcan, Oraºul Uricani, Municipiul Lupeni. APA SERV Valea Jiului este Operatorul Unic Regional cãruia i-au fost delegate exclusiv

serviciile publice de alimentare cu apã ºi canalizare, precum ºi exploatarea acestora pe întreg teritoriul Vãii Jiului. APA SERV VALEA JIULUI este Operatorul Regional cu o experienþã îndelungatã în accesarea / derularea Proiectelor cu finanþare Europeanã. Ultimul exemplu elocvent îl constituie finalizarea în termen a Proiectului Major „Extinderea ºi reabilitarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara (Valea Jiului)” finanþat prin POS Mediu 2007 – 2013 în valoare de 143.391.966 lei. Valoarea totalã plãtitã dupã implementare este de 118.406.893 lei Monika BACIU

Cupa Parâng, ediþia a II-a upa Parâng ajunge la a C doua ediþie. La

sfârºitul acestei sãptãmâni, în staþiunea montanã Parâng va avea loc cea de-a doua ediþie a Cupei Parâng. Consiliul Local a alocat suma de 2.600 de lei pentru organizarea evenimentului. “Pentru a putea organiza în bune condiþii cea de-a II-a ediþie a Cupei Parâng, care se va desfãºura în data de 04 februarie 2017, pe pârtia A, concursul de schi alpin pentru copii ºi adulþi se va desfãºura pe zece categorii de vârstã. Scopul acestei competiþii este de a atrage un numãr cât mai mare de turiºti în zona Parâng, de a încuraja practicarea acestor sporturi ºi de a promova potenþialul turistic al acestei zone. În acest sens, având în vedere importanþa

acestui eveniment sportiv pentru comunitatea localã, fiind un concurs mult aºteptat de pasionaþii sporturilor de iarnã, propun implicarea Consiliului Local în organizarea acestor manifestãri în calitate de coorganizator ºi alocarea din bugetul local a sumei de 2.600 de

lei”, aratã Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Suma este necesarã pentru achiziþionarea cupelor, medaliilor, diplomelor ce vor fi oferite participanþilor precum ºi pentru afiºele pentru promovarea competiþiilor. Monika BACIU


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni 30 Ianuarie 2017

Poliþia l-a „scãpat” pe Simota cu „profesionalism”. Palesicã e ºi el cu zâmbetul pe buze

B

ilanþul pe 2016 al Poliþiei din Hunedoara aduce în prim plan, aºa cum reiese din cifrele seci, profesionalismul cu care au lucrat angajaþii de aici. Au excelat la capitolul ordinii ºi siguranþei publice, dar nu au suflat o vorbã despre „profesionalismul” cu care l-au scãpat printre degete pe Alin Simota de la Petroºani, persoanã ce se aflã acum pe site-ul Poliþiei Române, la categoria „persoane urmãrite”. (https://politiaromana.ro/ro/persoane-urmarite?nume=&localitate=Petrosani) Asta, deºi se ºtie exact unde se aflã omul de afaceri din Petroºani ºi chiar a fost reperat de autoritãþi. Nici Sorin Constantin Palesicã nu a fost un caz uºor, însã poliþiºtii au lucrat degeaba la dosar.

S

imota probabil râde din Dubai, de bilanþul IPJ Hunedoara Presa centralã a scris încã din octombrie anul trecut cã, „Alin Simota ºi-a fãcut cunoscut, pe pagina sa de Facebook, locul exotic în care s-a ascuns de autoritãþile statului român, fãrã sã mai þinã cont cã pe numele sãu existã un mandat de arestare. Milionarul din Valea Jiului a fost dat în urmãrire internaþionalã încã din luna ianuarie 2016, când Tribunalul Hunedoara a decis cã mai are de executat un rest de câteva luni din pedeapsa de doi ani de închisoare, într-un dosar în care a fost condamnat pentru conflict de interese”, am citat din ziarul Adevãrul. Afaceristul din Petroºani ar fi plecat din þarã în luna ianuarie anul trecut, la câteva zile dupã ce a fost pus în libertate de Judecãtoria

Deva, pentru ispãºirea condamnãrii de doi ani de închisoare. „Alin Simota a formulat o contestaþie la executare împotriva pedepsei de 2 ani închisoare, susþinând cã a executat-o în integralitate ºi chiar mai mult decât cuantumul pedepsei ce i-a fost aplicat, motiv pentru care a solicitat punerea de îndatã în libertate”, informa instanþa, în motivarea deciziei.

Simota este cercetat în alte douã dosare, pentru infracþiuni de crimã organizatã, evaziune fiscalã, înºelãciune, infracþiuni de spãlare de bani. El este urmãrit internaþional prin INTERPOL, dar le zâmbeºte poliþiºtilor de la Petroºani ºi din întreg judeþul Hunedoara, de pe Facebook, unde posteazã zilnic imagini cu el la soare, bronzat ºi puþin schimbat la fizionomie. Asta, aºa ca sã îl recunoascã ãia de ar veni sã îl viziteze.

P

alesicã, liber ºi nevinovat

Un alt caz a agitat media ºi care a titrat cu litere de o ºchioapã despre „Vestul sãlbatic de la Straja”, le aduce o patã pe obrazul oamenilor de la poliþie, care, dupã ce l-au încarcerat la presiunea mass-media, l-au eliberat fãrã nicio problemã, în luna aprilie

Cronica lui Nik... Supãrarea prostului pe sat...

n personaj care poartã de U ceva timp eticheta de "expirat", s-a supãrat ca prostul pe sat. Bãtrânii de la þara aveau o vorba – spuneau cã acolo unde-i minte multã (nu-i cazul la persoana în cauzã !) este ºi prostie pe mãsurã.

Celebrul personaj de pe plaiurile dâmboviþene a ºocat opinia publicã cu intervenþiile sale abuzive în actul de guvernare ºi în cel legislativ, care au

fãcut-o sã cadã pe spate. Ba, mai mult, în fruntea unei oaste de strânsurã a început sã mãrºãluiascã în capitalã ºi, prin simpatie, în alte câteva oraºe din þarã, în dispreþul total faþã de lege (privind organizarea ºi desfãºurãrii protestelor de stradã), având drept scop, promovarea ºi susþinerea aberaþiilor, într-un cuvânt a „poftelor” pachidermului (animal cu pielea groasã). Sub o privire, deloc profesionistã (deci la îndemâna oriºicui !) se constatã cã adunãtura pestriþã ºi jalnicã, în acelaºi timp,

e formatã dintr-o falangã extrem de activã -(organizare, mobilizare, sloganuri ... pe reþelele de socializare ºi alte mijloace specifice !) cu o componentã „stradalã” care dã tonul sau conduce turma ... bãnuitã a fi formatã din informatori, colaboratori sau naiba ºtie cum se mai numesc respectivele persoane, care, sanchi, dupã puterile lor, îºi aduc contribuþia la siguranþa naþionalã (?!), fapt care ne poate duce la concluzia cã sunt finanþaþi din resurse bugetare (!!!).

2016, când, subit, tânãra „snopitã în bãtaie” ºi-a retras plângerea. „Instanþa înceteazã procesul penal împotriva inculpatului Sorin Palesicã, pentru infracþiunea de lovire ºi alte violenþe. Dispune punerea de îndatã a acestuia în libertate. Constatã cã inculpatul, aflat în Penitenciarul Aiud, a fost reþinut în perioada 7 februarie – 12 aprilie”, se aratã în decizia formulatã de Judecãtoria Petroºani. ªi acest caz a aruncat oamenii legii, de la poliþiºti la jandarmi, în derizoriu, iar în plin proces de reabilitare, poliþiºtii au fost puºi în faþa faptului împlinit.

B

ilanþul poliþiei nu aminteºte cazurile grave

Poliþiºtii spun, însã, în bilanþul pe care l-au oferit, la finele sãptãmânii trecute, cã s-au axat pe activitãþi de prevenire. „Concentratã pe oferirea unui serviciu public poliþienesc de calitate, Poliþia Hunedoreanã a desfãºurat toate activitãþile necesare îndeplinirii misiunii cu care a fost învestitã, derulând acþiuni concrete în scopul prevenirii criminalitãþii ºi a promovãrii rolului activ al comunitãþii ºi al cetãþeanului în asigurarea

Aceºtia se feresc de camerele tv,, apar „mascaþi”, sunt cei mai vocali ... O altã secþiune, este cea a slugilor corporatiste (majoritatea adepþi ai Nicuºorului userist) care „luptã”, în principal, împotriva celor care nu sunt de acord cu externalizarea profitului multinaþionalelor (vezi mãsurile preconizate de Guvern !), ori de câte ori li se oferã ocazia, indiferent dacã situaþiile îi privesc sau nu. Afiºeazã un aer boem, hipsteroid de-a dreptul, apar însoþiþi de odrasle, animale de companie ... rânjesc superior ... Mai întâlnim, aºa-ziºi lideri de partide, care, în nãuceala lor, lipsiþi de

climatului de ordine ºi siguranþã publicã. Misiunile poliþiºtilor au vizat atât domeniul ordinii ºi siguranþei publice, cât ºi creºterea nivelului de siguranþã rutierã, eficientizarea activitãþii de combatere a infracþiunilor contra persoanei ºi a patrimoniului, precum ºi pentru prevenirea ºi combaterea infracþiunilor din domeniul victimizãrii minorilor ºi a faptelor comise cu violenþã”, se aratã în comunicatul remis presei. Tot la ora bilanþului se aratã cã „important de precizat este faptul cã, în toate cazurile infracþiunilor grave, comise cu violenþã, autorii au fost identificaþi ºi deferiþi justiþiei”. Degeaba, am adãuga noi....

alternative, soluþii de politici publice, din comoditate, graviteazã în jurul Nevolnicului. A, era sã uit de oengiºtii sorosiºti, finanþaþi ”din afarã” pentru trãdare, vânzare ... dezordine socialã ... O altã componentã protestarã, este cea formatã din indivizi, plãtiþi sau nu, cãrora li se

Diana MITRACHE exploateazã ignoranþa prin prostealã, pe faþã. Ultima gãselniþã a Nevroticului, este bugetul pentru „servicii” ! Poate vã întrebaþi,de ce ? Simplu. ªi „protestatarii” trebuie sã fie recompensaþi, nu ? ªi, nu numai ...!!! Mare-i grãdina Ta, Doamne ! Nic


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni 30 Ianuarie 2017

Haine groase pentru oamenii sãrmani

T

emperaturile extreme i-au adus din nou pe voluntarii de la Caritas ºi Crucea Roºie în stradã. Tinerii au fãcut pachete cu haine groase ºi au plecat sã le împartã prin oraº. Au cãutat oameni sãrmani, pe la containere, la adãposturi ºi în zonele în care aceºtia stau ºi unde sãptãmâna trecutã le-au dus câte un sendviº ºi ceai cald ºi

le-au oferit haine cãlduroase. Asta, pentru cã temperaturile sunt foarte scãzute ºi pe timpul zilei. „Nu mã aºteptam sã primesc haine. Am 9 copii ºi mai caut prin gunoi, cã suntem sãraci. Mi-au zis cã vor veni ºi acasã sã le aducã haine groase copiilor. Le mulþumesc”, a spus unul dintre cei care au primit haine de la voluntari. Totul a pornit de la ideea cã aceºti oameni au nevoie de ajutor ºi voluntarii de la Caritas, ca ºi cei de la

Crucea Roºie, au scotocit chiar ºi în zonele mãrginaºe ale oraºului, în cartierele sãrace, ca sã ducã ºi copiilor lor cele necesare. „Am încercat sã rãspundem unei iniþiative a voluntarilor. Practic ideea a pornit de la ei, pentru cã a fost o iarnã geroasã chiar ºi am simþit nevoia sã intervenim, atât ca sã îi ajutãm pe oamenii strãzii, dar ºi pe cei care lucreazã în spaþii deschise. Ne gândim la cei de la tonetele de ziar ºi pentru

Bãtrâni ºi tineri, într-un proiect comun la Petroºani

S

unt foarte mulþi oameni vârstnici care nu au cu cine sã schimbe o vorbã ºi cam tot atâþia tineri care au nevoie de un sfat, de o povaþã ºi nu au de unde sã o ia. Tocmai de aceea, la Caritas, din 24 februarie, vor fi aºteptaþi cei care simt nevoia de socializare. Se vor învãþa

unii pe alþii ce este esenþial ºi nu vor mai sta singuri acasã. Cum au gândit acest proiect, ne spun chiar cei care vor gãzdui periodic întâlnirile între generaþii.

„Este un proiect nou, pe care l-am câºtigat de la o fundaþie din Germania ºi, în fiecare lunã, vom încerca sã aducem împreunã, la sediul Caritas din

care este o perioadã grea”, a spus Ramona Bulzan, voluntar Caritas. Cei de la Caritas le-au dus ceaiuri, mâncare ºi fructe acestor oameni, iar

Petroºani, vârstnici ºi tineri voluntari. Vârstnicii vor învãþa de la tineri sã foloseascã un telefon sau un calculator, iar tinerii vor fi învãþaþi sã deprindã abilitãþi care nu le sunt la îndemânã, cum ar fi sã gãteascã”, a spus Alexandru Kelemen, coordonator Caritas Petroºani. Întâlnirile încep în scurt timp ºi toþi cei care vor, pot veni la Caritas, mai ales sã socializeze. Sediul este lângã biserica catolicã, pe ºoseaua de centurã a Petroºaniului. „Orice vârstnic, care doreºte sã aibã o întâlnire cu tinerii, care vrea

Începe construcþia unei Siguranþa noi grãdiniþe în Petroºani copiilor, Colonia din pe primul loc Î nPetroºani, vechea grãdiniþã nu mai poate fi funcþioanlã, iar cei mici merg mai mulþi kilometri, pe jos, prin frig, pânã la ªcoala nr 2. Acolo, în douã sãli de clasã, sunt toþi preºcolarii, însã, noua grãdiniþã va fi construitã în curtea ºcolii, pe ruinele vechiului atelier mecanic. Lucrãrile încep imediat ce vremea va permite. „Suntem în stadiul în care avem licitaþia fãcutã ºi contractul semnat pentru reabilitare. Cum ne va permite timpul, se vor apuca de lucrãri”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. La ªcoala nr 2

din Colonia Petroºani vin cei mai sãraci copii, care locuiesc în zona de case a Petroºaniului, în vechea colonie minereascã ºi pãrinþii lor au fost nevoiþi sã îi aducã la ºcoalã dupã ce vechea clãdire a fost închisã de DSP. Chiar ºi transportul acestora este o problemã, însã, existã posibilitatea ca micuþii sã primeascã, odatã cu finalizarea lucrãrilor de la grãdiniþã, ºi un microbuz care sã îi ducã pânã în curtea ºcolii, unde va funcþiona grãdiniþa nouã. Diana MITRACHE

entru autoritãþile locale de la Vulcan siguranþa P elevilor reprezintã o prioritate.

Astfel, începând din aceastã primãvarã, în apropierea unitãþilor de învãþãmânt se vor amenaja noi treceri de pietoni semnalizate cu semafoare. “Veºti bune pentru elevii scoliilor din Vulcan, încep primele lucrãri din anul 2017. Sãptãmâna viitoare vor începe lucrãrile de amplasare semafoare la trecerile de pietoni pe strada Traian, în dreptul ªcolii Gimnaziale Nr. 6 ºi pe strada 1 Mai în dreptul ªcolii Gimnaziale Teodora Lucaciu. Copiii noºtrii au prioritate!”, spune Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan. Primele semafoare de la trecerile de pietoni din Vulcan au fost montate încã de anul trecut. Trei treceri de pietoni din preajma unitãþilor de învãþãmânt de pe strada Nicolae Titulescu, din Vulcan, au fost semaforizate, astfel încât copiii sã fie în siguranþã atunci când traverseazã strada. (M.B.)

acum le duc haine ºi chiar pãturi, pentru cã foarte mulþi nu au unde se încãlzi, rãmânând pe strãzi ºi nopþile. Diana MITRACHE

pur ºi simplu sã socializeze, este bine-venit în casa Sfânta Varvara, de pe strada Enãchiþã Vãcãrescu nr 12 ºi prima întâlnire va fi în 24 februarie. Ne vom cunoaºte, ne vom juca ºi tot anul 2017 vom avea activitãþi comune”, a conchis Alexandru Kelemen. Cel puþin 100 de bãtrâni din Petroºani ºi Petrila nu au cum sã se mai deplaseze ºi nici cu cine sã schimbe o

vorbã, iar singurii care le trec pragul sunt voluntarii de la Caritas. Ei le fac cumpãrãturile, le alinã singurãtatea ºi îi ajutã sãptãmânal în gospodãrie. Acest proiect, care va începe în luna februarie, se adresezã celor care sunt singuri, dar care se pot deplasa. Trebuie doar sã îºi facã curaj sã treacã pragul casei unde vor gãsi tinerii dornici sã îi ajute. Diana MITRACHE


8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Luni 30 Ianuarie 2017

Henþ cu mâna

SÃRÃCIA DE PE LÂNGÃ CASÃ În urmã cu mai bine de zece ani, dar ºi mai încoace, ehipele noastre de fotbal de frunte de la ora aceea, Jiul Petroºani

ºi Minerul Lupeni, se rãsfãþau în cantonamentele exotice în þãri precum Croaþia, Turcia, Cipru. Exitau bani, exista

pasiune. Acum nimeni nu mai îndrãzneºte nici mãcar sã se gandeascã la aºa ceva. Nici mãcar la vreo staþiune din România. Existã ceva zvonuri cã Jiul Petroºani va pleca pe la Turda pentru un cantonament centralizat de iarnã. Acum echipele se

pregãtesc sã se adune pe lângã reºedinþele lor, dar ºi pe acolo doar în nota unor obiºnuite antrenamente. Sãrãcia devine din ce în ce mai accentuatã, nimeni nu îºi mai permite un pahar de apã platã. Oricum, cred cã la nivelul Ligii a IV-a competiþia îºi va pierde

din interes, dupã ce F.R.F. a anunþat cã revine asupra deciziei de a se promova fãrã jocuri de baraj, urmând a se disputa din nou aceste baraje. Cine se mai bagã?

INTERVIU. EXCLUSIVITATE

LA ÎNCEPUT DE MANDAT, NOUL DIRECTOR AL C.ª.S. PETROªANI, GHEORGHE “LELE” RÃDUCU

C

u aproape trei decenii ca antrenor la secþia de lupte libere a Clubului Sportiv ªcolar Petroºani (CSSP), prof. Gheorghe Rãducu (n. 9 oct. 1968) a devenit noul director al respectivei instituþii, prilej cu care l-am abordat pentru o direcþie despre sportul ºcolar. Reporter: Un nou an, un nou director la CSSP. Cum ai primit vestea, tu ca un vechi “combatant” în acest loc? Gheorghe Rãducu: Pãi, eu oricum sunt un veteran al CSSP-ului: din 1979 ca sportiv, din 1990 ca antrenor. S-au strâns ceva ani… Fostul director, domnul Zoltan Toth a dorit sã renunþe la aceastã funcþie, rãmânând în continuare la secþia de schi alpin, mã

Reporterul concentrat pe declaraþiile directorului CSSP susþine pe mai departe, sperãm sã fie bine. Avem foarte multe proiecte de finalizat, la sediul clãdirii centrale, în Parâng, la sala de sport. Reporter: Cu ce “inventar” pleacã la drum noul director? Gheorghe Rãducu: Avem ºase secþii, gimnasticã aerobicã, handbal, schi, sanie, tenis de câmp, lupte libere, cu antrenori calificaþi, un total de 12 antrenori care se ocupã de pregãtirea a circa 420 de

sportivi. Reporter: Cum a fost bilanþul anului trecut? Gheorghe Rãducu: E din ce în ce mai greu, nu numai la noi, ci în toatã þara. Mai ales în oraºele care ºi-au pierdut importanþa economicã. Actuala generaþie rãspunde tot mai greu solicitãrilor, mai ales când dau de un efort mãrit. Reporter: Care este stadiul proiectelor materiale? Gheorghe Rãducu: Mi-aº dori enorm sã punem

Reporter: Care a fost reacþia colegilor la numirea ta ca director? Gheorghe Rãducu: Majoritatea au avut o reacþie bunã. La urma urmei, suntem o mânã de oameni acolo, noi ne-am ajutat reciproc. Reporter: Cum îºi va împãrþi timpul antrenorul Rãducu ºi directorul Rãducu? Gheorghe Rãducu: Am doi colegi Vasile Fãgaº ºi Cristina Popa, care vor prelua din timpul meu de antrenamente, dar voi fi ºi eu în lupta la slatea. Reporter: Care speri cã vor fi performanþele sportive în acest an la secþiile CSSP? Gheorghe Rãducu: Cred cã luptele libere sunt ºi un sport olimpic, suntem în primii 5-6 la nivel naþional. Deasemenea, handbalul ºi gimnastica aerobicã se impun în plan naþional. În general, lucrurile stau bine peste tot. Reporter: Ce îºi doreºte la început de mandate noul director al CSSP? Gheorghe Rãducu: Sã terminãm sala de sport în acest an, sã avem performanþe sportive din ce în ce mai bune ºi cât mai mulþi campioni naþionali.

în practicã înfiinþarea secþiei tir cu arcul, aici colaborând cu aninosenii, care au o bazã foarte bunã ºi amenajarea unei pârtii de sanie modernã. Baza din Parâng este în regulã, avem probleme cu personalul. Reporter: Din Parâng coborâm în oraº: care mai e stadiul lucrãrilor la sala de sport? Gheorghe Rãducu: În septembrie a.c. sala va împlini 35 de ani de existenþã. Acum este un ºantier, mi-ar plãcea sã o avem gata în toamnã, la acest moment aniversar. Va fi o salã modernã, cu circa 500-600 locuri, o salã polivalentã unde se vor putea desfãºura concursuri de talie internaþionalã, la handbal, lupte sau gimnasticã. Sperãm sã fie gata la toamnã. Paginã realizatã de Genu TUÞU


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
CVJ Nr 1267 luni 30 ianuarie 2017 by Geza Szedlacsek - Issuu