Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1266
Cronica Vãii Jiului Vineri, 27 Ianuarie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Gunoiul care “împute” lucrurile în Consiliul Local Petrila
ApaServ a achitat toate restanþele cãtre ABA Jiu
A
paServ Valea Jiului a moºtenit datoriile fostei societãþi de apã. Astfel, ApaServ a avut de achitat restanþe cãtre Administraþia Bazinalã Apã Jiu. La finele anului trecut, cei de la societatea de ape s-au achitat ºi de ultima ratã. “În luna noiembrie 2016 a fost achitatã ultima ratã din Convenþia de eºalonare în sumã de 2.730.324 lei încheiatã cu Administraþia Bazinalã
de Apã Jiu. Datoriile curente au fost achitate la scadenþã, ApaServ Valea Jiului nu are datorii restante la bugetul local ºi bugetul consolidat al statului”, spune Costel Avram, directorul general al ApaServ Valea Jiului. Mai mult, ApaServ a încheiat anul 2016 cu profit. Veniturile totale ale societãþii au fost în sumã de 24.800.00 lei în timp ce cheltuielile au fost de 21.844.000 lei, profitul net rezultat fiind în valoare de 2.392.000 lei. Monika BACIU
G
unoiul – o problemã care pare fãrã rezolvare. Consilierii petrileni sunt dezbinaþi ºi de gunoaie, nu doar de interesele politice. ªedinþa Consiliului Local Petrila nu a fost una deloc liniºtitã. >>> PAGINA A 3-A
Curtea de Apel Alba Iulia dã sentinþa în dosarul ”Prostituate pentru VIP-uri”
M
agistraþii Curþii de Apel Alba Iulia ar urma sã se pronunþe, astãzi, în dosarul grupãrii de prostituþie din Valea Jiului, din care fãcea parte ºi fiul unui fost consilier judeþean. Inculpaþii au fost condamnaþi, pe fond, la pedepse cu suspendare. Completul de judecatã de la Curtea de Apel Alba Iulia ar urma sã pronunþe, astãzi, soluþia în cazul
apelurilor declarate de cei trei inculpaþi ºi de procurorii DIICOT, în dosarul de proxenetism în care a fost condamnat ºi fiul unui fost consilier judeþean. Daniel Ovidiu Pleºcan a fost condamnat de Tribunalul Hunedoara la trei ani de închisoare cu suspendare, sentinþe asemãnãtoare fiind dictate ºi în cazul celorlalþi doi inculpaþi, Silviu Praþa ºi Mihaela Ciociu. Nemulþumiþi de soluþia
primei instanþe au fost ºi procurorii DIICOT. Aceºtia ar fi vrut o sentinþã cu executare în cazul celor trei ºi au încercat sã convingã instanþa de apel sã modifice sentinþele. Totodatã, la judecarea apelului au fost reaudiate victimele identificate de procurori, dar ºi inculpaþii au putut administra probe în favoarea lor. Cei trei au fost acuzaþi de procurori de constituirea unui grup infracþional
organizat, trafic de minori ºi proxenetism în formã continuatã. Anchetatorii au susþinut cã, în perioada iulie – decembrie 2014, membrii grupãrii ar fi recrutat cinci
tinere, dintre care douã minore, pe care le-ar fi determinat sã practice prostituþia, în mai multe locuri de cazare de pe Valea Jiului. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri 27 Ianuarie 2017
7 ani de procese pentru o soluþie amiabilã! D
acã în basme, cifra ºapte este consideratã a fi una magicã, pentru municipalitatea de la Petroºani cifra 7 reprezintã numãrul de ani în care s-a judecat un litigiu. 7 ani a durat procesul cu Romsilva pentru scoaterea din fondul forestier a unui teren în suprafaþã de 46 de hectare pentru continuarea lucrãrilor la dezvoltarea domeniului schiabil Parâng. Dupã 7 ani, instanþa de la Alba vine cu o soluþie surprizãtoare. Lasã cele douã pãrþi, respectiv Primãria Petroºani ºi Romsilva, sã se înþeleagã pe cale amiabilã. “Instanþa pune în discuþie posibilitatea soluþionãrii pe cale amiabilã a prezentului
litigiu având în vedere concluziile raportului de expertizã ºi dezlegarea ICCJ prin decizia de casare. Acordã termen intermediar la data de 22 februarie 2017 pentru lãmurirea conflictului pe cale amiabilã”, aratã soluþia Curþii de Apel Alba Iulia.
început P roces în 2012
Procesul dintre cele douã pãrþi a debutat în anul 2012 la Curtea de Apel Alba Iulia. La judecarea cauzei pe fond, dupã ºase înfãþiºãri, instanþa a dat câºtig de cauzã municipalitãþii de la Petroºani. “Admite excepþia inadmisibilitãþii petitului privind anularea adresei nr. 23547/VS/10.05.20 12. Admite în parte acþiunea în contencios
ANUNÞ DE LICITAÞIE
administrativ formulatã de reclamantul Municipiul Petroºani, prin primar cu sediul în Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 93, jud. Hunedoara în contradictoriu cu pârâta Regia Naþionalã a Pãdurilor – ROMSILVA SA cu sediul în Bucureºti, str. Petricani, nr. 9A, sector 2 ºi în consecinþã: Obligã pârâta sã emitã avizul pentru scoaterea definitivã din fondul
Lupeni, str. Bãrbãteni, judeþ Hunedoara, preþul de începere a licitaþiei este de 8700 lei ºi la orele 14:00 a imobilului CASÃ DE VACANÞÃ, în suprafaþã de 76 mp, situat în Uricani – Câmpul lui Neag, judeþ Hunedoara, preþul de începere a licitaþiei este de 7500 lei. Invitãm doritorii cumpãrãtori sã se prezinte, depunând o garanþie reprezentând 10% din preþul de începere a licitaþiei pentru fiecare imobil.
Aducem la cunoºtinþa generalã cã în ziua de 31.01.2017 orele 13:45 are loc, în localitatea Petroºani, str. 1 decembrie 1918, nr. 100, cam. 6, jud. Hunedoara, la sediul B.E.J. Rãducanu Cecilia – Camelia, vânzarea la licitaþie publicã, a imobilului GARAJ în suprafaþã de 20 mp, situat în
forestier naþional, prin transfer din proprietatea publicã a statului în proprietatea publicã a reclamantului, a suprafeþelor de teren destinate realizãrii pârtiilor pentru practicarea schiului, precum ºi realizãrii instalaþiilor de transport pe cablu aferente acestora, necesare pentru executarea proiectului “Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng”, arãta
soluþia Curþii de Apel Alba Iulia din data de 29 noiembrie 2012. În 30 septembrie 2013, litigiul a ajuns la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Romsilva a atacat decizia Curþii de Apel Alba Iulia la Curtea Supremã. O soluþie în dosar a fost datã în 8 octombrie 2014. La acel moment, Curtea Supremã a casat soluþia instanþei de la Alba ºi a trimis dosarul spre rejudecare. “Admite recursul declarat de Regia Naþionalã de Pãdurilor – Romsilva împotriva sentinþei nr. 396 din 29 noiembrie 2012 a Curþii de Apel Alba Iulia – Secþia de Contencios Administrativ ºi Fiscal. Caseazã sentinþa atacatã ºi trimite cauza spre rejudecare aceleiaºi instanþe.
- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi.
INFORMAÞII LA TELEFON 0731.254.100
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
ORGANIZAÞIA SALVAÞI COPIII FILIALA HUNEDOARA ANGAJEAZÃ
- PSIHOLOG -
cu 1/2 normã, în Petrila. Cerinþe: z licenþiat în Psihologie; z capacitatea ºi disponibilitatea de a lucra în echipã; z capacitatea ºi dorinþa de a lucra cu copii; z punctualitate; z abilitãþi de comunicare,
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
o persoanã activã. Acte necesare: z scrisoare de intenþie; z CV europass; z copie dupã diplome ºi actele personale; z recomandare. Documentele se depun la sediul organizaþiei (Petrila, str. 8 Martie, nr. 60), pânã în data de 30.01.2017, între orele 10.00 – 15.00. Interviul va avea loc în data de 31.01.2017, începând cu ora 12.00.
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Irevocabilã”, aratã soluþia Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie din data de 8 octombrie 2014. O lunã mai târziu, în data de 29 noiembrie 2014, dosarul s-a reîntors la Curtea de Apel Alba Iulia pentru rejudecare. A fost nevoie de încã trei ani pentru lãmurirea pãrþilor. S-au realizat expertize, contraexpertize, a fost suspendatã cauza ºi repusã pe rol. Pânã sãptãmâna aceasta s-au derulat actele dintre cele douã pãrþi, Romsilva ºi Primãria Petroºani. Asta pentru ca instanþa sã le dea posibilitatea celor douã pãrþi sã rezolve pe cale amiabilã litigiul. De scoaterea din fondul forestier a celor 46 de hectare de teren depinde continuarea lucrãrilor de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng. Monika BACIU
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9. 80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175 Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri 27 Ianuarie 2017
Gunoiul care “împute” lucrurile în Consiliul Local Petrila
unoiul – o problemã G care pare fãrã rezolvare. Consilierii
petrileni sunt dezbinaþi ºi de gunoaie, nu doar de interesele politice. ªedinþa Consiliului Local Petrila nu a fost una deloc liniºtitã. Deponeul ecologic de la Bârcea Mare nu funcþioneazã, iar gunoiul menajer trebuie depus în alte locaþii special amenajate. Proiectul de hotãrâre privind “stabilirea tarifului de salubrizare pentru activitatea de colectare, sortare, transport ºi depozitare deºeuri menajere ºi încheierea unui act adiþional la contractul de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare al oraºului Petrila” a fost încã un sâmbure care a generat aprinse discuþii în rândul consilierilor locali.
D
ouã variante
Edil Sal Prest, societatea de gospodãrire din Petrila, a prezentat douã propuneri consilierilor. Una în care gunoiul este transportat la Horezu ºi altã variantã în care deºeurile menajere sunt depozitate la Petroºani, pe platforma
de la Dâlja. Varianta cu depozitarea gunoiului la Petroºani costã 317,02 lei/tona de deºeuri depozitatã, în timp ce varianta Horezu costã 293,71 lei/tona de deºeuri depozitatã. Proiectul a stârnit rumoare în rândul consilierilor locali. “Am vrut sã vã readuc aminte cã acum câþiva ani, noi am avut posibilitatea sã creem un deponeu ecologic la noi în oraº unde costurile noastre de depunere erau eglae cu zero, dar astãzi ne propuneþi sã alegem din douã variante. Eu nu voi vota acest proiect. Nu votez niºte proiecte de hotãrâri care vin dupã ce noi puteam sã avem în oraºul Petrila un deponeu care sã ne fi asigurat mai multe variante ºi soluþii pentru problemele pe care noi astãzi le avem tocmai pentru cã la acea vreme ne-am încãpãþânat”, a spus consilierul local
Vacile pasc din ghenele de gunoi Î n secolul XXI, la Lupeni vacile pasc din ghenele de gunoi. Lupenenii sunt exasperaþi de vacile lãsate libere pe domeniul public.
Pe parcursul anului trecut, fostul primar al municipiului Lupeni, Cristian Resmeriþã a amendat proprietarii de animale de mai multe ori, însã acþiunile sale nu au avut efectul scontat. Vacile sunt tot abandonate de
proprietari, iar acestea au devenit parte integrantã a peisajului urban. „Dacã am un lucru pe care nu l-am reuºit eu acesta este. Am reuºit sã reparãm infrastructura, am reuºit sã facem de toate, dar nu am reuºit sã îl liniºtesc pe ãsta cu vacile lui. Asta las urmãtorului primar”, a declarat Cristian Resmeritã, senator, fost primar al municipiului Lupeni, în ultimele 6 luni ale anului trecut. Vacile maidaneze stau
Constantin Ramaºcanu (PNL). Oficialii primãriei Petrila susþin cã varianta depozitãrii gunoiului la Horezu este mai ieftinã, dat fiind faptul cã acolo operatorul este privat, în timp ce platforma de la Dâlja este administratã de Pregoterm, societatea de gospodãrire din subordinea Primãriei municipiului Vulcan. “Viceprimarul s-a interesat ºi la Horezu, iar acolo preþul de depunere este mai mic. La fel este ºi preþul negociat cu transportatorul, de la Petrila la Horezu. La Horezu e operator privat, iar la Dâlja e Pregotermul, iar preþul este aprobat în Consiliul Local Vulcan ºi nu negociazã. E preþul pentru toatã Valea Jiului. Am luat în calcul cele douã variante pentru cã cu cât putem duce mai mult la Horezu e mai bine pentru cã e în interesul
de cel puþin 2 ani pe strãzile din Lupeni ºi proprietarul lor a fost amendat în repetate rânduri, dar degeaba. Animalele stau tot pe stradã ºi, cu toate cã s-a intervenit ºi la APIA, cã proprietarul sã nu mai primeascã subvenþie, nimeni nu l-a convins sã le ia acasã. Acum, consilierii locali de la Lupeni vin cu o altã propunere. Aceea de a se construi un adãpost pentru animalele lãsate nesupravegheate. “Solicit sã aveþI în vedere la alcãtuirea bugetului local pentru anul 2017, sumele optime pentru construirea unui adãpost pentru animalele mari (vaci) lãsate nesupravegheate de proprietari, pe domeniul public”, aratã consilierul local Cristian Roºu în propunerea fãcutã la elaborarea bugetului local al municipiului Lupeni pentru anul 2017. Lupenenii sunt exasperaþi de vacile lãsate sã umble libere prin oraº. În acest sens ºi aceºtia s-au adresat municipalitãþii. “Am depus cãtre
nostru, e un preþ mai mic, dar în condiþiile în care nu se poate transporta la Horezu, sã avem posibilitatea sã ducem ºi la Dâlja. În funcþie de justificãrile pe care Edil le depune la primãrie, în funcþie de asta vom proceda”, a spus Vasile Jurca, primarul oraºului Petrila. ªi reprezentanþii serviciului de gospodãrire din Petrila au oferit lãmuriri suplimentare. “Preþurile sunt estimate la un tonaj aproximativ de 5850 de tone. Costurile preconizate sunt pe tot anul ºi le-am estimat la 5850 de tone. Este o medie pe cele patru luni de funcþionare a societãþii, cât am transportat ºi depozitat. Populaþia va fi taxatã tot cu 7 lei/mc/persoanã”, a spus Doiniþa Bãlãnesc, director Edil Sal Prest Petrila. Consilierul local, Ilie Pãducel, a propus ca problema sã fie rezolvatã, cu rapiditate, de Consiliul Judeþean Hunedoara. “Consiliul Judeþean a scos a doua oarã la licitaþie contractul, dar existã contestaþii ºi acum. Nu ºtiu dacã vor reuºi în urmãtoarele 3-4 luni de zile sã îl punã în funcþiune. În condiþiile în care nu vor reuºi acest lucru, au luat hotãrârea sã îl atribuie direct”, a mai
Instanþa a respins apelul lui Adrian Jurca
nstanþa de la Curtea de Apel Alba Iulia a respins apelul ISindicatului Noroc Bun în dosarul insolvenþei Complexului Energetic Hunedoara.
Instanþa nu a considerat întemeiate solicitãrile lui Adrian Jurca, astfel cã a respins solicitarea sa în calitate de intervenient în nume propriu. “Apelul Sindicatului Noroc Bun la Curtea de Apel Alba Iulia a fost respins. De acum încolo mafia din fruntea CEH are deschisã calea falimentului ºi aruncãrii în stradã a oamenilor. Consiliul local Lupeni, judeþ Hunedoara o sesizare în care am cerut sã se ia mãsurile ce se impun cã aceste animale sã nu mai fie lãsate libere pe domeniul public. Sesizarea a fost semnatã de mai mulþi localnici indignaþi de faptul cã nu s-a luat nici o mãsurã ºi aceste vaci de circa 2-3 ani sunt tot pe strãzile oraºului”, spune o lupeneancã. Monika BACIU
spus primarul oraºului Petrila. Totodatã, actualului primar al oraºului Petrila i s-a reamintit faptul cã el a fost unul dintre cei care în trecut s-au opus cu vehemenþã realizãrii unui deponeu ecologic pe raza oraºului Petrila. “Eu sunt unul dintre cei care s-au opus vehement ºi la momentul acesta dacã ar trebui sã votez tot aºa aº vota, pentru cã nu sunt de acord ca pe Dealul Maleii sã se depunã gunoiul din Valea Jiului. am vãzut cum se administreazã deponeele în România ºi cum se lucreazã cu ele. Chiar dacã plãtesc mai mult pentru gunoi, vreau sã trãiesc într-un oraº curat, într-un oraº cu aer curat. Ar fi fost pãcat sã ne poluãm noi singuri aici”, a concluzionat Vasile Jurca. Astfel, gunoiul petrilenilor va fi depozitat fie la Horezu, fie la platforma temporarã de la Petroºani. Monika BACIU
Rãspunderea însã va fi a Ministerului Energiei ºi a Guvernului Grindeanu care nu face nimic sã împiedice mafia sã falimenteze societatea. Din pãcate minerii nu mai reprezintã nimic pentru nimeni. Politicienii sunt interesaþi mai mult de ordonanþe de graþiere decât de soarta oamenilor. Ãsta este crudul adevãr”, a declarat Adrian Jurca pe pagina lui de socializare. Acum, urmeazã ca dosarul în care se judecã insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara sã fie repus pe rolul Tribunalului Hunedoara pentru judecare. La aceastã fazã, Sindicatul Noroc Bun nu mai poate avea nicio calitate în dosarul de fond. Cererea lui Adrian Jurca a amânat judecarea cauzei insolvenþei societãþii energetic de la Tribunalul hunedoara cu aproape o lunã ºi jumãtate. Monika BACIU
4 Actualitate
Pârtia de schi, traseu pentru bolizi P
osesorii de maºini de teren sau cei de ATV-uri îºi testeazã caii putere pe pârtia de schi. Aceºtia nu þin cont de regulile de exploatare a domeniului schiabil din Parâng.
Dacã în timpul zilei, pârtia de schi este folositã de schiori, noaptea aceasta devine traseu de teste pentru maºini sau ATV-uri. Cea mai modernã pârtie de schi din
Parâng poartã urme de cauciucuri, asta deºi regulamentul Domeniului Schiabil Parâng nu permite acest lucru. “Existã un regulament al domeniului schiabil, iar acolo sunt stipulate anumite sancþiuni pentru cei care încalcã regulile. Cei identificaþi cã încalcã regulile pot fi amendaþi de jandarmii montani”, a declarat Daniel Viºan, director executive Direcþia de Administrare a Domeniului Public ºi
Privat Petroºani. Cei din Parâng atrãgeau atenþia încã din anul 2011 asupra problemelor cu care se confruntã din cauza celor care urcã cu
maºinile pânã în inima staþiunii. „Avem o mulþime de necazuri din cauza faptului cã toate maºinile pot urca. Dacã nu existã o hotãrâre de
consiliu noi nu putem sã facem ordine. Este un lucru benefic pentru turismul din zonã. Noi am pus plãcuþe avertizoare, cu hãrþi, dar tot mai des se întâmplã incidente nedorite. Este harta traseelor, harta pârtiilor, sunt afiºate, sunt afiºate atenþionãri, pârtiile sunt omologate, dacã doamne fereºte se întâmplã un accident mai grav va rãspunde primãria pentru cã sunt pârtii omologate de cãtre primãrie. Ar fi pãcat ca noi sã nu putem sã rezolvãm aceastã problemã, sã facem ordine în
Parâng. Eu nu aº vrea sã se interpreteze cã nu vrem sã se urce sus cu maºinile, dar nu este loc, nu este spaþiu. Dacã ar fi spaþiu … ªi nu este normal ca în zonele respective sã se circule cu tot felul de maºini sau mai ºtiu eu ce altceva”, spunea în anul 2011 un salvamontist din Parâng. Cei care sunt identificaþi cã încalcã regulile din Parâng pot fi sancþionaþi. Contravenþiile se sancþioneazã cu amendã cuprinsã între 100 -1.500 lei. Monika BACIU
Schimbare la Fãrã apã caldã în centrul Petroºaniului abonaþi Ministerul Energiei Maiai mulþi sistemului ristian Buºu
C
nu mai este secretar de stat în Ministerul Energiei. Acesta a fost eliberat din funcþie, iar în locul sãu a fost numit Robert Tudorache. Acesta a mai ocupat funcþia de secratar de stat în Ministerul Energiei în mandatul lui Andrei Gerea. De data aceasta, Robert Tudorache va
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 27 Ianuarie 2017
gestiona domeniul petrol ºi gaze, dupã ce, în primul mandat, s-a ocupat de zona de industrie minierã ºi IMM-uri. Cristian Buºu este al doilea secretar de stat care îºi pierde funcþia, dupã numirea lui Toma Petcu în funcþia de ministru al Energiei. Prima schimbare a fost cea a lui Aristotel Jude. Acesta a fost înlocuit de Doru Viºan, fostul director al termocentralei Paroºeni. Monika BACIU
centralizat de termoficare de la Petroºani nu au apã caldã. Motivul pentru care aproximativ 30 de apartamente au rãmas fãrã este legat de pierderile uriaºe.
Deocamdatã nu a fost gãsitã sursa acestor pierderi, care, aºa cum spune directorul de la Termoficare, sunt mai mari decât consumul propriu-zis. „Sunt afectate aparta-
mentele din zona blocurilor ªt. O Iosif, 1C, 1B ºi 1 A, dar ºi de pe strada Gen. Dragalina, blocul nr 6. Din cauza asta, noi am pus afiºe, în ideea în care sã cãutãm sã descoperim unde este pierderea. Aceasta era de 6 mc/zi, drept
pentru care am oprit furnizarea în regiunea respectivã”, a spus Ovidiu Muntean, director la SC Termoficare SA Petroºani. Potrivit celor de la societatea care distribuie agentul termic la Petroºani, timp de 3 sãp-
Probele de la Bamboo vor fi expertizate la Petroºani
C
ercetãtorii INSEMEX Petroºani au ajuns la Bucureºti, la clubul Bamboo, acolo unde vor investiga care au fost cauzele care au dus la producerea incendiului. Directorul general al INSEMEX Petroºani, Artur Gãman, a declarat cã probele urmeazã a fi aduse în laboratoarele de la Petroºani.
“Am înconjurat perimetrul, urmeazã ca în momentul în care va fi permis accesul sã fim invitaþi sã facem parte din echipa de cercetare la faþa locului. Recontituire la scarã realã nu se va putea face, având în vedere amplitudinea perimetrului. În cazul
în care vom gãsi probe sau indicii relevante, criminaliºtii le vor ridica ºi le vor trimite pentru expertizã la sediul institutului (la Petroºani –n.r.), dar e prematur sã ne pronunþãm. Când se va permite accesul vom face cercetarea la faþa locului”, a declarat
tãmâni, pierderea a fost înregistratã constant, în timp ce consumul de apã caldã era mult mai mic. Toþi beneficiarii au fost înºtiinþaþi ºi acum munictorii cautã sã depisteze sursa pierderilor. Diana MITRACHE
Artur Gãman, directorul general al INSEMEX Petroºani. Specialiºtii de la INSEMEX estimeazã cã cercetarea va dura câteva luni. “Ca întindere în timp va fi destul de mare, sã vorbim de luni, nu de zile”, a mai subliniat sursa citatã. Incendiul care a mistuit clubul bucureºtean a avut loc în noaptea de 21 ianuarie. Monika BACIU
16 blocuri din Petroºani, reabilitate termic Apeluri turi, incluzând chiar înlocuirea dministraþia de la acestora. Suntem la faza de A Petroºani are în plan false la proiectare, vom fi gata în scurt sã reabiliteze nu mai timp ºi le vom depune spre puþin de 16 blocuri, în urgenþã finanþare”, a spus acest an. Deocamdatã, totul este la faza de proiect ºi primarul sperã sã primeascã banii pentru finanþarea necesarã. Sunt blocuri cu 4 etaje, dar ºi cele turn, care au neapãratã nevoie de reabilitare. „În acest an, noi lucrãm la un pachet de 16 blocuri, care sã fie reabilitate pe fonduri europene. Acestea prevãd anvelopare, reparaþii la
acoperiº ºi, acolo unde existã, ori unde sunt probleme, la lif-
Centura din DN 66 încã are gropi
M
ini-vacanþa a lãsat la Petroºani gropile neacoperite. ªoferii continuã sã facã slalom printre craterele de pe DN 66, pe porþiunea nereabilitatã ºi asta, pentru cã muncitorii au fost liberi. Au fost câteva zile libere, însã, lucrãrile de acoperire a gropilor din Drumul Naþional 66 ce strãbate municipiul Petroºani vor continua. Asigurãrile ne sunt date de Direcþia de Administrare a Domeniului Public din Primãria Petroºani, dupã ce, pentru peticirea unei pãrþi din carosabil deja s-a consumat o tonã de mixturã. „Nu am reuºit sã finalizãm întreaga lucrare pe drumul de centurã. A fost ºi week-end-ul prelungit, dar începând de joi ºi apoi vineri, dar ºi sãptãmâna viitoare continuãm lucrãrile.
Vom mai achiziþiona mixturã asfalticã la rece. Am folosit o tonã, dar am mai comandat încã 2 tone ºi la finele sãptãmânii viitoare vom finaliza întreaga lucrare de pe DN 66”, a declareat Daniel Viºan, director al Direcþiei de Administrare a Domeniului Public din Primãria Petroºani. Artera nu a fost asfaltatã, iar covorul a fost turnat doar pânã la intersecþia în care existã sensul giratoiu cu avion. Partea ce a rãmas ºi care strãbate Petroºaniul, va fi deocamdatã doar peticitã, pentru cã nu sunt bani pentru a turna un covor asfaltic. Diana MITRACHE
Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Proiectul va fi suspus aprobãrii în Consiliul Local, imediat ce va fi finalizat, iar consilierii vor trebui sã supunã votului proiectul de finanþare a cotei-parte ce revine comunitãþii. Axa de finanþare va fi una nouã ºi primarul spune cã documentaþia va fi depusã la timp, pentru a primi banii. „E un program la care nu am avut acces pânã acum. Sper sã fie de succses. Încã nu pot ºti valoarea totalã, dar va fi cam aceleaºi valoare pe care am avut-o ºi la Programul Naþional de anvelopare”, a mai adãugat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Blocurile ce vor fi reabilitate sunt în mai multe zone din Petroºani ºi specialiºtii care fac proiectul au þinut cont de prioritatea lucrãrilor. Diana MITRACHE
O
statisticã alarmantã aratã cã nu mai puþin de 70 la sutã din apelurile cãtre 112 ori alte servicii de urgenþã, pe parcursul anului 2015, au fost false. Salvatorii au fost puºi pe drumuri degeaba iar în tot acest timp persoane aflate în dificultate aveau nevoie de ajutor. Pentru a putea
filtra mãcar o parte a aceste apeluri, dispecerii de la ISU SMURD ºi Ambulanþã sunt pregãtiþi în cadrul unui proiect european intitulat "Un minut poate salva o viaþã". Proiectul derulat la nivel european îºi propune sã dezvolte competenþele dispecerilor, iar selecþia lor sã se facã pe criterii de calificare personalizate pentru complexitatea acestei vocaþii. La final, specialiºtii vor elabora un Manual-ghid de bune practici în care vor fi specificate metode ºi tehnici psihologice de îmbunãtãþire a abilitãþilor de comunicare cu apelantul. M. GÂNJU
BRUA trece prin Paroºeni, pe lângã termocentralã
C
onducta de gaz transfrontalierã va trece prin Valea Jiului, pe la Paroºeni, foarte aproape de Termocentrala de aici, care foloseºte ºi gazul pentru producerea energiei termice.
Gazoductul denumit generic BRUA reprezintã un proiect de interconectare pe un traseu lung de 528 de kilometri care leagã Bulgaria – România – Ungaria – Austria (BRUA). Potrivit specialiºtilor, traseul gazoductului va trece prin
apropiere de grupurile energetice din cadrul Complexului Energetic Oltenia ºi Complexul Energetic Hunedoara, pe traseul Craiova, Iºalniþa, Turceni, Rovinari, Paroºeni, Deva. BRUA are prioritate la nivel european ºi este finanþat, în primã fazã, cu 179 de milioane de euro. Deschiderea interconectorilor cu þãrile vecine ºi a cori-
doarelor regionale va fi atât o oportunitate pentru export, cât ºi o extindere a capacitãþilor de import. Proiectul BRUA va trece prin Valea Jiului ºi va veni, prin Defileul Jiului de la Gorj, urmând drumul spre Haþeg ºi vor fi amplasate 5 organizãri de ºantier ce vor urmãri traseul conductei de transport (Cãldãraru în Argeº, Guºoieni în Vâlcea, Turcineºti în Gorj, Bucova în Caraº Severin ºi Recaº în Timiº). Diana MITRACHE
4 Actualitate
Pârtia de schi, traseu pentru bolizi P
osesorii de maºini de teren sau cei de ATV-uri îºi testeazã caii putere pe pârtia de schi. Aceºtia nu þin cont de regulile de exploatare a domeniului schiabil din Parâng.
Dacã în timpul zilei, pârtia de schi este folositã de schiori, noaptea aceasta devine traseu de teste pentru maºini sau ATV-uri. Cea mai modernã pârtie de schi din
Parâng poartã urme de cauciucuri, asta deºi regulamentul Domeniului Schiabil Parâng nu permite acest lucru. “Existã un regulament al domeniului schiabil, iar acolo sunt stipulate anumite sancþiuni pentru cei care încalcã regulile. Cei identificaþi cã încalcã regulile pot fi amendaþi de jandarmii montani”, a declarat Daniel Viºan, director executive Direcþia de Administrare a Domeniului Public ºi
Privat Petroºani. Cei din Parâng atrãgeau atenþia încã din anul 2011 asupra problemelor cu care se confruntã din cauza celor care urcã cu
maºinile pânã în inima staþiunii. „Avem o mulþime de necazuri din cauza faptului cã toate maºinile pot urca. Dacã nu existã o hotãrâre de
consiliu noi nu putem sã facem ordine. Este un lucru benefic pentru turismul din zonã. Noi am pus plãcuþe avertizoare, cu hãrþi, dar tot mai des se întâmplã incidente nedorite. Este harta traseelor, harta pârtiilor, sunt afiºate, sunt afiºate atenþionãri, pârtiile sunt omologate, dacã doamne fereºte se întâmplã un accident mai grav va rãspunde primãria pentru cã sunt pârtii omologate de cãtre primãrie. Ar fi pãcat ca noi sã nu putem sã rezolvãm aceastã problemã, sã facem ordine în
Parâng. Eu nu aº vrea sã se interpreteze cã nu vrem sã se urce sus cu maºinile, dar nu este loc, nu este spaþiu. Dacã ar fi spaþiu … ªi nu este normal ca în zonele respective sã se circule cu tot felul de maºini sau mai ºtiu eu ce altceva”, spunea în anul 2011 un salvamontist din Parâng. Cei care sunt identificaþi cã încalcã regulile din Parâng pot fi sancþionaþi. Contravenþiile se sancþioneazã cu amendã cuprinsã între 100 -1.500 lei. Monika BACIU
Schimbare la Fãrã apã caldã în centrul Petroºaniului abonaþi Ministerul Energiei Maiai mulþi sistemului ristian Buºu
C
nu mai este secretar de stat în Ministerul Energiei. Acesta a fost eliberat din funcþie, iar în locul sãu a fost numit Robert Tudorache. Acesta a mai ocupat funcþia de secratar de stat în Ministerul Energiei în mandatul lui Andrei Gerea. De data aceasta, Robert Tudorache va
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 27 Ianuarie 2017
gestiona domeniul petrol ºi gaze, dupã ce, în primul mandat, s-a ocupat de zona de industrie minierã ºi IMM-uri. Cristian Buºu este al doilea secretar de stat care îºi pierde funcþia, dupã numirea lui Toma Petcu în funcþia de ministru al Energiei. Prima schimbare a fost cea a lui Aristotel Jude. Acesta a fost înlocuit de Doru Viºan, fostul director al termocentralei Paroºeni. Monika BACIU
centralizat de termoficare de la Petroºani nu au apã caldã. Motivul pentru care aproximativ 30 de apartamente au rãmas fãrã este legat de pierderile uriaºe.
Deocamdatã nu a fost gãsitã sursa acestor pierderi, care, aºa cum spune directorul de la Termoficare, sunt mai mari decât consumul propriu-zis. „Sunt afectate aparta-
mentele din zona blocurilor ªt. O Iosif, 1C, 1B ºi 1 A, dar ºi de pe strada Gen. Dragalina, blocul nr 6. Din cauza asta, noi am pus afiºe, în ideea în care sã cãutãm sã descoperim unde este pierderea. Aceasta era de 6 mc/zi, drept
pentru care am oprit furnizarea în regiunea respectivã”, a spus Ovidiu Muntean, director la SC Termoficare SA Petroºani. Potrivit celor de la societatea care distribuie agentul termic la Petroºani, timp de 3 sãp-
Probele de la Bamboo vor fi expertizate la Petroºani
C
ercetãtorii INSEMEX Petroºani au ajuns la Bucureºti, la clubul Bamboo, acolo unde vor investiga care au fost cauzele care au dus la producerea incendiului. Directorul general al INSEMEX Petroºani, Artur Gãman, a declarat cã probele urmeazã a fi aduse în laboratoarele de la Petroºani.
“Am înconjurat perimetrul, urmeazã ca în momentul în care va fi permis accesul sã fim invitaþi sã facem parte din echipa de cercetare la faþa locului. Recontituire la scarã realã nu se va putea face, având în vedere amplitudinea perimetrului. În cazul
în care vom gãsi probe sau indicii relevante, criminaliºtii le vor ridica ºi le vor trimite pentru expertizã la sediul institutului (la Petroºani –n.r.), dar e prematur sã ne pronunþãm. Când se va permite accesul vom face cercetarea la faþa locului”, a declarat
tãmâni, pierderea a fost înregistratã constant, în timp ce consumul de apã caldã era mult mai mic. Toþi beneficiarii au fost înºtiinþaþi ºi acum munictorii cautã sã depisteze sursa pierderilor. Diana MITRACHE
Artur Gãman, directorul general al INSEMEX Petroºani. Specialiºtii de la INSEMEX estimeazã cã cercetarea va dura câteva luni. “Ca întindere în timp va fi destul de mare, sã vorbim de luni, nu de zile”, a mai subliniat sursa citatã. Incendiul care a mistuit clubul bucureºtean a avut loc în noaptea de 21 ianuarie. Monika BACIU
16 blocuri din Petroºani, reabilitate termic Apeluri turi, incluzând chiar înlocuirea dministraþia de la acestora. Suntem la faza de A Petroºani are în plan false la proiectare, vom fi gata în scurt sã reabiliteze nu mai timp ºi le vom depune spre puþin de 16 blocuri, în urgenþã finanþare”, a spus acest an. Deocamdatã, totul este la faza de proiect ºi primarul sperã sã primeascã banii pentru finanþarea necesarã. Sunt blocuri cu 4 etaje, dar ºi cele turn, care au neapãratã nevoie de reabilitare. „În acest an, noi lucrãm la un pachet de 16 blocuri, care sã fie reabilitate pe fonduri europene. Acestea prevãd anvelopare, reparaþii la
acoperiº ºi, acolo unde existã, ori unde sunt probleme, la lif-
Centura din DN 66 încã are gropi
M
ini-vacanþa a lãsat la Petroºani gropile neacoperite. ªoferii continuã sã facã slalom printre craterele de pe DN 66, pe porþiunea nereabilitatã ºi asta, pentru cã muncitorii au fost liberi. Au fost câteva zile libere, însã, lucrãrile de acoperire a gropilor din Drumul Naþional 66 ce strãbate municipiul Petroºani vor continua. Asigurãrile ne sunt date de Direcþia de Administrare a Domeniului Public din Primãria Petroºani, dupã ce, pentru peticirea unei pãrþi din carosabil deja s-a consumat o tonã de mixturã. „Nu am reuºit sã finalizãm întreaga lucrare pe drumul de centurã. A fost ºi week-end-ul prelungit, dar începând de joi ºi apoi vineri, dar ºi sãptãmâna viitoare continuãm lucrãrile.
Vom mai achiziþiona mixturã asfalticã la rece. Am folosit o tonã, dar am mai comandat încã 2 tone ºi la finele sãptãmânii viitoare vom finaliza întreaga lucrare de pe DN 66”, a declareat Daniel Viºan, director al Direcþiei de Administrare a Domeniului Public din Primãria Petroºani. Artera nu a fost asfaltatã, iar covorul a fost turnat doar pânã la intersecþia în care existã sensul giratoiu cu avion. Partea ce a rãmas ºi care strãbate Petroºaniul, va fi deocamdatã doar peticitã, pentru cã nu sunt bani pentru a turna un covor asfaltic. Diana MITRACHE
Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Proiectul va fi suspus aprobãrii în Consiliul Local, imediat ce va fi finalizat, iar consilierii vor trebui sã supunã votului proiectul de finanþare a cotei-parte ce revine comunitãþii. Axa de finanþare va fi una nouã ºi primarul spune cã documentaþia va fi depusã la timp, pentru a primi banii. „E un program la care nu am avut acces pânã acum. Sper sã fie de succses. Încã nu pot ºti valoarea totalã, dar va fi cam aceleaºi valoare pe care am avut-o ºi la Programul Naþional de anvelopare”, a mai adãugat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Blocurile ce vor fi reabilitate sunt în mai multe zone din Petroºani ºi specialiºtii care fac proiectul au þinut cont de prioritatea lucrãrilor. Diana MITRACHE
O
statisticã alarmantã aratã cã nu mai puþin de 70 la sutã din apelurile cãtre 112 ori alte servicii de urgenþã, pe parcursul anului 2015, au fost false. Salvatorii au fost puºi pe drumuri degeaba iar în tot acest timp persoane aflate în dificultate aveau nevoie de ajutor. Pentru a putea
filtra mãcar o parte a aceste apeluri, dispecerii de la ISU SMURD ºi Ambulanþã sunt pregãtiþi în cadrul unui proiect european intitulat "Un minut poate salva o viaþã". Proiectul derulat la nivel european îºi propune sã dezvolte competenþele dispecerilor, iar selecþia lor sã se facã pe criterii de calificare personalizate pentru complexitatea acestei vocaþii. La final, specialiºtii vor elabora un Manual-ghid de bune practici în care vor fi specificate metode ºi tehnici psihologice de îmbunãtãþire a abilitãþilor de comunicare cu apelantul. M. GÂNJU
BRUA trece prin Paroºeni, pe lângã termocentralã
C
onducta de gaz transfrontalierã va trece prin Valea Jiului, pe la Paroºeni, foarte aproape de Termocentrala de aici, care foloseºte ºi gazul pentru producerea energiei termice.
Gazoductul denumit generic BRUA reprezintã un proiect de interconectare pe un traseu lung de 528 de kilometri care leagã Bulgaria – România – Ungaria – Austria (BRUA). Potrivit specialiºtilor, traseul gazoductului va trece prin
apropiere de grupurile energetice din cadrul Complexului Energetic Oltenia ºi Complexul Energetic Hunedoara, pe traseul Craiova, Iºalniþa, Turceni, Rovinari, Paroºeni, Deva. BRUA are prioritate la nivel european ºi este finanþat, în primã fazã, cu 179 de milioane de euro. Deschiderea interconectorilor cu þãrile vecine ºi a cori-
doarelor regionale va fi atât o oportunitate pentru export, cât ºi o extindere a capacitãþilor de import. Proiectul BRUA va trece prin Valea Jiului ºi va veni, prin Defileul Jiului de la Gorj, urmând drumul spre Haþeg ºi vor fi amplasate 5 organizãri de ºantier ce vor urmãri traseul conductei de transport (Cãldãraru în Argeº, Guºoieni în Vâlcea, Turcineºti în Gorj, Bucova în Caraº Severin ºi Recaº în Timiº). Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri 27 Ianuarie 2017
Apa Serv le-a adus, celor de la Petrila, vestea cã primesc dividende
S
ocietatea de distribuþie a apei potabile din Valea Jiului a ieºit pe plus, motiv pentru care, din dividende, le dã acþionarilor posibilitatea sã facã investiþii. Prezent în cadrul ºedinþei Consiliului Local de la Petrila, directorul general al
SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram, le-a spus consilierilor din estul Vãii Jiului ce ar putea face cu banii ºi despre ce sume este vorba. „Oraºul Petrila va primi în jur de 74.000 de lei ca dividende. Acest profit se vireazã acþionarului, iar în 5 zile, acþionarul trebuie sã îl foloseascã pentru dezvoltarea ºi întreþinerea
reþelelor pe care le are în administrare. Am avut o discuþie cu primarul ºi viceprimarul oraºului Petrila ºi trebuie sã vedem exact ce vom face cu aceºti bani, ca sã îi investim în oraºul Petrila”, a spus Costel Avram, director general SC Apa Serv Valea Jiului. Suma totalã a profitului Apa Serv se ridicã la 2,4 milioane de lei, iar jumãtate se împarte cu acþionarii. Municipiului Petroºani, spre exemplu, îi revine, din dividende, suma de 240.000 de lei, bani din care sunt discuþii sã fie realizate sistemele de canalizare din Cartierul Aeroport, din zona inundabilã. Petrila va primi aproximativ 74.000 de lei, iar administraþia are în plan
sã reabiliteze sistemul de canalizare pe o stradã. „Trebuie sã apreciez faptul cã, de la preluarea mandatului ne-aþi sprijinit, mai ales când am avut probleme deosebite ºi aici mã refer la inundaþii, în iarnã cu zãpezile, acum cu investiþiile. Apreciez colaborarea ºi ori de câte ori ne solicitaþi sprijinul, îl vom da”, a adãugat Vasile Jurca, primarul din Petrila. Dividendele se împart între toate administraþiile din Valea Jiului ºi Consiliul
Judeþean Hunedoara, care, tot în calitate de acþionar al SC Apa Serv, urmeazã sã primeascã 650.000 de lei, bani cu care ar putea sã aducã îmbunãtãþiri în staþiile de tratare a apelor, sau în reþelele magistrale de apã din Valea Jiului. Conducerea Apa Serv participã la toate ºedinþele de consiliu, unde le prezintã consilierilor situaþia exactã ºi stabileºte investiþiile viitoare. Diana MITRACHE
Creºte preþul la termoficare Proiecte trase pe linie moartã fostei de la 1 februarie P roiectele conduceri a
P
reþul energiei termice produsã în sistem centralizat va creºte de la 1 februarie.
Costurile celor care se încãlzesc de la termoficare vor fi, însã, în parte, susþinute de administraþia localã, pentru cei din Petroºani, administraþia fiind cea care subvenþioneazã o parte a preþului Gigacaloriei. Cu toate acestea, însã, costurile cresc. „Practic, subvenþia Consiliului Local Petroºani rãmâne nemodificatã, la 76,59 lei/Gcalorie,
urmând ca preþul de facturare la populaþie sã creascã cu aproximativ 7 lei cu TVA, pe Gigacalorie”, a spus Adrian Neagoe, juristul primãriei Petroºani. În Valea Jiului, în afara instituþiilor publice, mai sunt branºaþi consumatori casnici, în Petroºani. Aceºtia, par a fi buni-platnici, pentru
cã încasãrile au crescut în primele luni ale acestei ierni. Asta, ºi pentru Termocentrala Paroºeni nu a furnizat cãldurã, pânã ce nu au fost achitate o parte din restanþele pe care populaþia le avea. „La începutul lunii ianuarie, încasãrile au fost destul de bune, în sensul în care am fãcut plãþi consistente cãtre S.E Paroºeni. Sumele sunt de 315.000 lei”, a adãugat Ovidiu Munteanu, director SC Termoficare SA Petroºani. Cei mai mulþi locuitori care beneficiazã de apã caldã sau cãldurã de la societatea de termoficare din Petroºani sunt mineri sau foºti mineri, care au subvenþionat costul termoficãrii ºi care primesc bonuri cu care îºi achitã energia termicã pe care o consumã. Diana MITRACHE
CJ Hunedoara vizau realizarea în Valea Jiului a douã parcuri acvatice, chiar trei dacã ºi cererea primarului din Uricani ar fi fost satisfãcutã.
Cu costuri imense, investiþiile ar fi fost imposibil de suportat din bugetul judeþului. Mai mult, bugetele localitãþilor unde ar fi fost fãcute investiþiile nu ar fi putut acoperi costurile cu întreþinerea ºi exploatarea, astfel cã au fost pur ºi simplu ºterse de pe agenda CJ Hunedoara. Cu o populaþie
sãrãcitã ºi fãrã prea multe alternative în contextul în care mineritul se închide sistematic, cu investiþii prea puþine în turismul montan ori care merg greoi, primarii din Valea Jiului vroiau parcuri acvatice. Ideea a încolþit în mintea lor dupã promisiunile fostului ºef al CJ Hunedoara, Mircea Moloþ, chiar dacã alte domenii sunt
prioritare. Cum o asemenea investiþie este extrem de costisitoare, Consiliul Judeþean Hunedoara, dupã plecarea lui Moloþ, a constatat cã n-ar fi oportunã. Astfel, execuþia Aqua-land-urilor în Valea Jiului nu se mai regãseºte nici mãcar în intenþia aleºilor judeþeni. Maximilian GÂNJU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri 27 Ianuarie 2017
Alarmant! Tot mai mulþi hunedoreni depistaþi cu cancer de piele
S
ituaþie alarmantã la nivelul judeþului Hunedoara. Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara atrage atenþia asupra situaþiei îngrijorãtoare a faptului cã, de la an la an, numãrul cazurilor de persoane care s-au îmbolnãvit de cancer de piele a crescut. Astfel, potrivit datelor statistice ale DSP Hunedoara, daca în 2011 la nivelul judeþului se înregistrau 51 de cazuri noi de cancer de piele, în 2016 numãrul aproape s-a triplat ajungând la 141 de noi cazuri. Reprezentanþii DSP Hunedoara au prezentat datele statistice în contextul celebrãrii în luna ianuarie a “Lunii sanatatii pielii”, ocazie cu care vor avea loc o serie de întâlnirii informative în cadrul campaniei dedicate acestui eveniment la Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara vineri 27.01.2017 ora 11, Colegiul Mihai Eminescu Petrosani marti 31.01.2017 ora 12, respectiv Colegiul National Avram Iancu Brad joi 02.02.2017 ora 10. Un studiu recent al Federaþiei Asociaþiilor Bolnavilor de Cancer, lansat
în cadrul campaniei "Un viitor fãrã patã!", relevã cã 9 din 10 români nu au fost la un control dermatologic în ultimul an, deºi peste 50 la sutã dintre aceºtia sunt conºtienþi de faptul cã aluniþele pot reprezenta un pericol pentru sãnãtatea pielii. Cu toate acestea, 81% dintre tinerii cu vârsta cuprinsã între 18 ºi 30 de ani nu îºi verificã aluniþele de pe corp, un procent la fel de ridicat - 73% - fiind înregistrat ºi pentru categoria de vârstã peste 30 de
ani. Cea mai importantã perioadã de viaþã în care protecþia împotriva soarelui joaca un rol foarte mare, sunt primii 20 de ani. 80% din expunerea la soare înregistratã pe tot parcursul vieþii este fãcutã în aceastã perioadã. Transferul genetic este un factor important, însã un alt factor mult mai important care nu trebuie uitat este solarul. ªedinþele la solar care depãºesc în total 60 de ore, fac ca riscul apariþiei cancerului de piele sã creascã.
Expunerea la soare fãrã niciun fel de mãsurã de precauþie are consecinþe dramatice ºi tot mai des întâlnite. Conform Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii cancerul de piele care este diagnosticat în fiecare an la 3 milioane de persoane din întreaga lume. Conform Skin Cancer Foundation, pe plan mondial, în fiecare orã, o persoanã cu melanom moare,iar în 2015 s-a estimat un numãr de 9.940 de persoane care vor deceda ca urmare a diagnosticãrii cu aceastã formã de cancer.În România, aproape o treime dintre cei care au fost depistaþi cu aceastã formã de cancer mor anual, relateazã Mediafax. Totodatã, se înregistreazã o incidenþã a persoanelor diagnosticate cu melanom malign în creºtere în ultimii 25 de ani - de la 1,2/100.000 la 4,5/100.000.
M
Hunedoara este în uºoarã scãdere. Conform statisticii realizate de DSP Hunedoara, la nivel de judeþ au fost descoperite 44 de noi cazuri pe parcursul anului 2016 faþã de 198 înregistrate în urmã cu doi ani. DSP Hunedoara a dat publicitãþii datele cu privire la cancerul de col uterin dat fiind faptul cã luna februarie va fi Luna Naþionalã de Prevenire a Cancerului cu sloganul: “STOP cancerului de col uterin!” ”Prin activitãþile preconizate, dorim sã încurajãm adolescentele ºi femeile de toate vârstele sã utilizeze metodele de prevenire, prin participarea la programele de screening pentru cancerul de col uterin ºi de vaccinare anti-HPV”, anunþã reprezentanþii DSP Hunedoara. Maximilian GÂNJU
ai puþine cazuri de cancer de col
uterin Numãrul pacientelor diagnosticate cu cancer de col uterin în judeþul
Ministerul Muncii: 779.814 persoane cu dizabilitãþi, înregistrate la 30 septembrie 2016; 36,53% aveau handicap grav
R
omânia înregistra, la 30 septembrie 2016, un numãr de 779.814 persoane cu dizabilitãþi, 36,53% dintre acestea având handicap grav, conform datelor centralizate de Ministerul Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice. Din totalul persoanelor cu dizabilitãþi, 97,82 % (761.831 persoane) se aflã în îngrijirea familiilor ºi/sau trãiesc independent (neinstituþionalizate) ºi 2,18% (17.983 persoane) se aflã în instituþiile publice rezidenþiale de asistenþã socialã pentru persoanele adulte cu dizabilitãþi (instituþionalizate) coordonate de Ministerul Muncii, Familiei, Protecþiei
Sociale ºi Persoanelor Vârstnice prin Autoritatea Naþionalã pentru Persoanele cu Dizabilitãþi. La 30 septembrie 2016, rata persoanelor cu dizabilitãþi la populaþia României a fost de 3,51%, iar regiunile Sud-Vest Oltenia, Sud-Muntenia ºi de Nord-Vest înregistrau cele mai mari rate. Pe judeþe/municipii, numãrul cel mai mare de persoane cu dizabilitãþi se înregistreazã în municipiul Bucureºti (62.495 persoane)
urmat de judeþul Prahova (37.166 persoane), iar cel mai mic numãr se înregistreazã în judeþul Covasna (5.872 persoane). Conform Legii nr. 448/2006 privind protecþia ºi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilitãþi, republicatã, tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare. Numãrul persoanelor cu vârsta de peste 50 ani reprezintã 68,98%
din totalul persoanelor adulte cu dizabilitãþi. Din centralizarea datelor pe grupe de vârstã rezultã cã 57,97% sunt persoane cuprinse între 18-64 ani (415.975 persoane) ºi 42,03% au peste 65 ani (301.587 persoane), în total persoane adulte cu dizabilitãþi. Conform Legii nr. 448/2006 privind protecþia ºi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilitãþi, republicata, gradele de handicap sunt: grav, accentuat, mediu ºi uºor. Numãrul persoanelor cu handicap grav reprezintã 36,53% din total (faþã de 35,77% la 30 septembrie 2015), cele cu handicap accentuat 51,92% (faþã de 52,54% la 30 septembrie 2015), iar cele cu handicap mediu ºi uºor 11,55% (faþã de
11,69% la 30 septembrie 2015). Potrivit studiului, numãrul instituþiilor publice de asistenþã socialã pentru persoanele adulte cu dizabilitãþi la 30 septembrie 2016 era de 448 (faþã de 421 la 30 septembrie 2015), dintre care: 387 rezidenþiale (faþã de 365 la 30 septembrie 2015) ºi 61 nerezidenþiale — de zi (faþã de acelaºi numãr 56 la 30 septembrie 2015). Aproximativ douã treimi
(59,44%) din instituþiile rezidenþiale publice pentru persoanele adulte cu dizabilitãþi sunt centre de îngrijire ºi asistenþã (29,72%), având 6.506 de beneficiari, ºi locuinþe protejate (29,72%), având 902 de beneficiari, aceºtia reprezentând 41,19% din numãrul total de 17.983 persoane aflate în instituþiile rezidenþiale. Un numãr semnificativ de beneficiari exista ºi în cele 66 de centre de recuperare ºi reabilitare neuropsihiatricã, respectiv 5.992 persoane. AGERPRES
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri 27 Ianuarie 2017
Henþ cu mâna
Omul din umbrã Când am aflat vestea tristã a morþii lui Iosif Bârsan, ediþia era aproape pe închidere. Avea 91 de ani. S-a întâmplat pe 17 ianuarie. Oficial, nu a
îndeplinit nicio funcþie pe linie sportivã. Dar el era miezul economic. Finanþatorul, omul cu banii de la Combinatul Minier Valea Jiului. A lucrat cu mai toate
numele grele de dupã anii '60 ai veacului trecut, Mircea Pascu, Dan Otto Surulescu, Otto Abraham, Ioan Karpinecz, Aurel Slãbâi, ªtefan Maris, Adi Coºoreanu, Cornel Cãrare, Alexandru Blaj ºi toþi ceilalþi cu funcþii de conducere la Jiul. La fel, sfãtuitor cu
antrenori precum ªtefan Coidum, Traian Ivãnescu, Titus Ozon, „Jacky” Ionescu, Gheorghe Ene, Ticã Oþet, în ceea ce priveºte modul de premiere a fotbaliºtilor. A iubit fotbalul ºi fotbaliºtii. A ºtiut sã dirijeze banii spre a fi toatã lumea mulþumitã.
Cu metodele „specifice” acelor vremuri. Niºte vremuri în care Iosif Barsan ºi-a adus din plin contribuþia la bunul mers al fotbalului petroºenean. Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!
PRIMA LUNA A ANULUI ADUCE PRIMA DISPARIÞIE ÎN SPORTUL VÃII JIULUI
A MURIT ROMULUS SÃPÂNÞAN S pre final de ianuarie, o veste tristã a ajuns ºi în Valea Jiului: a încetat din viaþa Romulus Sãpânþan, fostul mare jucãtor de fotbal – tenis de acum douã decenii. Avea doar 48 de ani. Locuia la Barcelona.
Romi Sãpânþan s-a remarcat ca un mare polisportiv de-a lungul anilor. A intrat în lumea sportului la vârsta de 9 ani, atunci când fratele sau, rugbyst la ªtiinþa Petrosani, l-a adus în sala de sport, pe salteaua de lupte de la Jiul. Are o ascensiune rapidã, sub îndrumarea antrenorilor, Dumitru Pârvulescu ºi Ioan
Corbei, dupã numai un an devenind campion naþional la copii. Urmeazã, an de an, 2-3 medalii de aur la campionatele naþionale de juniori, în 1986 având o contribuþie decisivã la titlul de vicecampioanã naþionalã a echipei petrilene. Urmeazã ascensiunea la seniori, jucãtor de baza în Divizia „A” la Jiul Petroºani, cucerind 13 medalii la Campionatele Naþionale de seniori. În 1991 participã la un mare concurs internaþional în China, unde obþine o medalie de bronz. În paralel, practica alãturi de colegul sãu de saltea, fotbal – tenis. Un sport de care se Romulus Sapânþan alãturi de luptãtorii de la Jiul Petrila
ataºeazã rapid, care în 1993 devine sport competiþional. Romi Sãpânþan opteazã pentru noua pasiune, întrând în echipa nou formatã la Petroºani, L.S.M.V.J. Timp de patru ani va concura la toate cele trei probe, cele mai bune rezultate obþinându-le la triplu, câºtigând campionatele naþionale, iar la C.M. obþinând medalia de bronz. A devenit antrenor – jucãtor,
câºtigând de patru ori Cupa Franþei. Sportiv model în pregãtire, modest, exigent ºi bun coleg de echipã, Romulus Sãpânþan a ales dupã anul 2000 alte meleaguri, stabilindu-se ulterior în Spania, la Barcelona. Acolo unde, din pãcate, din acesta lunã, vorbim despre el la timpul trecut, o boalaã necruþãtoare rãpindu-l dintre cei vii. Fie-i þãrâna uºoarã!
A fost odatã un sport
FLOARE EFEMERÃ otbal-tenis-ul F a apãrut în Valea Jiului din
pasiunea liderului Miron Cozma, care dintr-o joacã, a dus acest sport la cote înalte. Povestea a þinut vreo 5-6 ani de la mijlocul anilor '90, pânã prin anul 2000. Sub titulatura L.S.M.V.J., o serie de sportivi precum
Claudiu Stoica, Petre Tabarcea, Cristian Ivanciu, Petre Gheorghiu, sub coordonarea lui Romulus Sãpânþan, au avut rezultate remarcabile. La cea de-a 4-a ediþie a Campionatului Mondial (Cehia, noiembrie 2000), echipa României cu o serie de jucãtori de la Petroºani va câºtiga medalia de bronz, 2-0 cu Ungaria, iar Ciprian Ivancu va
deveni campion mondial la junori. Dupã dispariþia din viaþa publica a lui Miron Cozma, echipa se transferã la M.B. Tg. Jiu, practic acest sport incetându-ºi activitatea la nivelul Vãii Jiului. Romulus Sãpânþan a plecat ulterior în Statele Unite, unde în perioada 2001-2004 a antrenat cu succes o echipa din Chicago. Acum se aude din-
Romi Sãpânþan (al treilea din stânga) alãturi de Gabi Oprea ºi Miron Cozma spre Petrila cã cei de la A.S. Inter vor sa reactiveze secþia de fotbal – tenis. Un lucru binevenit,
mai ales într-o lume în care toatã lumea demoleazã ºi nimeni nu mai construieºte.
Paginã realizatã de Genu TUÞU