Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1265
Cronica Vãii Jiului Joi, 26 Ianuarie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Vor contramanifesta simpatizanþii PSD?
O MASÃ PE ZI de la oameni cu suflet mare
L
iderii judeþeni ai PSD sunt gata, dacã partidul cere acest lucru, sã iasã în stradã Mai mulþi lideri ai PSD din þarã, printre ei ºi Laurenþiu Nistor, aºteaptã decizia conducerii centrale în privinþa unei contramanifestaþii ca rãspuns la protestele celor care au ieºit în stradã. Preºedintele PSD Hunedoara nu a solicitat organizarea unui miting ca rãspuns la protestele celor care au ieºit în stradã, însã aºteaptã ca partidul sã ia o decizie urgentã în acest sens în cadrul Comitetului Executiv. ”Eu nu am cerut contra-manifestaþii de stradã, decizia se va lua în Comitetul Executiv, care va avea loc curând dupã ultimele evenimente. Þara asta nu poate sã
fie lãsatã aºa, sã-ºi batã oricine joc de ea. Cei 30.000 de oameni care au protestat nu pot domina cele câteva milioane care au ales PSD. Gafa fãcutã de preºedintele Iohannis este una mare de tot, cred cã are sfãtuitori foarte proºti”, a spus Nistor. PSD Hunedoara a fost votat de cei mai mulþi hunedoreni la alegerile locale ºi parlamentare, însã acest lucru nu garanteazã faptul cã vor rãspunde la chemarea liderilor dacã este vorba de amnistie ºi graþiere. Maximilian GÂNJU
P
oate cã mãnâncã o singurã datã pe zi, de prin gunoaie, ori sar peste mesele principale, cã sunt prea sãraci ºi aºteaptã ziua de mâine, poate au mai mult noroc. Sunt zeci de oameni ce trãiesc în mizerie, flãmânzi ºi murdari, iar pentru ei existã oameni cu suflet mare. >>> PAGINA A 2-A
Audit la CEH realizat de o firmã din UK firmã de prestigiu la nivel mondial O va audita Complexul
Energetic Hunedoara. Societatea nu este strãinã de evoluþia ºi problemele CEH, aceasta mai realizând ºi în trecut auditul companiei energetice. BDO AUDIT S.R.L. va realiza auditul de la CEH. Auditarea societãþii este absolut normalã în condiþiile în care aceasta nu se mai aflã în insolvenþã, iar analiza a fost comandatã chiar de conducerea societãþii. “Audit financiar pentru
SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA, pentru situaþiile financiare aferente anului 2016. Audit în conformitate cu Standardele Naþionale de Audit adoptate de Camerã Auditorilor Financiari din România, al situaþiilor financiare individuale ale Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A.pentru exerciþiul financiar încheiat la 31.12.2016 întocmite în conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Finanþelor Publice nr. 1802/2014 („OMFP” nr. 1802/2014); Audit în conformitate cu Standardele Internaþionale de Audit, al
situaþiilor financiare individuale ale Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A. pentru exerciþiul financiar încheiat la 31.12.2016 întocmite în conformitate cu Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã („ IFRS”)”, aratã achiziþia CEH. BDO România, a cincea firmã de audit ºi consultanþã din þarã, va realiza auditul la Complexul Energetic Hunedoara. Complexul Energetic Hunedoara a aprobat desemnarea BDO Audit ca auditor financiar al companiei pentru situaþiile financiare aferente anului 2016. Societatea care va analiza
datele financiare ale companiei energetice are o experienþã de peste 20 ani în prestarea de servicii profesionale. BDO Audit SRL, BDO Audit & Consulting SRL, BDO Auditors & Accountants SRL, BDO Auditors & Business Advisors SRL, BDO Business Advisory SRL, BDO Business Restructuring SPRL, BDO Tax SRL ºi BDO Outsourcing Services SRL, societãþi româneºti cu rãspundere limitatã, sunt membre ale BDO Internaþional Limited, o companie din Regatul Unit al Marii Britanii ºi Irlandei de Nord limitatã prin garanþie
(“limited by guarantee”), ºi fac parte din BDO, reþea internaþionalã de firme membre independente. BDO este denumirea comercialã pentru reþeaua BDO ºi pentru fiecare dintre firmele membre BDO. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi 26 Ianuarie 2017
O masã pe zi de la oameni cu suflet mare P oate cã mãnâncã o singurã datã pe zi, de prin gunoaie, ori sar peste mesele principale, cã sunt prea sãraci ºi aºteaptã ziua de mâine, poate au mai mult noroc. Sunt zeci de oameni ce trãiesc în mizerie, flãmânzi ºi murdari, iar pentru ei existã oameni cu suflet mare. Un restaurant din centrul Petroºaniului le vine în întâmpinare ºi, clienþii sunt cei care le cumpãrã mâncare oamenilor strãzii.
Aici s-a instituit aºa-zisul meniu în aºteptare, pe care îl cumperi ºi îl laºi pentru un om sãrman. Ei ºtiu ºi vin ºi cu toþii se bucurã, cã poate e singura lor masã din zi. ªi unde mai pui cã masa le este oferitã caldã, atunci când ajunge la ei? „Vin aici pe la 12, cã am 3 copii ºi doar cu pensia mea de boalã nu mã descurc. Aici sunt oameni care îmi lasã de mâncare ºi mãcar aºa apucã ºi ei sã mãnânce”, ne-a explicat o femeie, care venise la ora prânzului, la uºa restaurantului ºi aºtepta rãbdãtoare.
Alþii, însã, s-au bucurat cã, pe ger, au fost întâmplinaþi cu o plasã cu mâncare caldã. „Sunt din Târgu Jiu ºi am venit aici, în garã, la Petroºani. Sunt nemâncat, cã eu doar din gunoi ce gãsesc mãnânc. Acum am primit asta, sunt fericit”, a explicat un om al strãzii. Alþii, însã, au fost gãsiþi pe la containere, acolo unde cãutau sã mãnânce ceva. „Am un câine ºi am venit sã îi caut de mâncare. Eu mãnânc doar o datã pe zi, la 11 noaptea. Altcândva nu îmi permit. Acum voi avea ceva cald de mâncare. Sã le dea Dumnezeu sãnãtate la cei ce s-au gândit la noi”, a spus o femeie pe care cei de la restaurant au gãsit-o la un container. Sunt murdari, înfriguraþi ºi, mai ales, flãmânzi. Cautã prin gunoaie ºi acolo este ºi locul în care sunt gãsiþi de bãiatul de la
Producãtorii de produse trandiþionale vor fi sprijiniþi de Consiliul Judeþean
P
iaþa acaparatã de produse de import, mult mai ieftine dar de o calitate inferioarã, duce producãtorii autohtoni la sapã de lemn. Puþini se mai înhamã sã mai producã ceva tradiþional, în gospodãriile proprii ºi asta pentru cã fie cu marfa nevândutã, fie o vând la un preþ de nimic pentru a nu o arunca sau da la animale. Târgurile de produse tradiþionale nu sunt o soluþie pentru aceºti producãtori, aºa cã ajungi în pragul de a renunþa, aceºtia au cerut sprijin din partea administraþiei judeþene. Sãptãmâna trecutã, a avut loc o întâlnire între producãtorii de produse tradiþionale din judeþul Hunedoara ºi conducerea Consiliul Judeþean în care s-a discutat strategia de dezvoltare pe anul 2017. Aceºtia ºi-au propus sã-i încurajeze ºi sã-i sprijine concret pe micii producãtori tradiþionali din judeþ în sensul promovãrii ºi desfacerii pe piaþa localã ºi naþionalã a produselor acestora. Dulceþurile, brânzeturile, mierea, produsele ºi preparatele din carne, laºca din Hunedoara ar putea deveni astfel mult mai cunoscute în toatã þara. Consiliul Judeþean Hunedoara va
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
majora cuantumul contribuþiei cãtre Asociaþiei Producãtorilor de Produse Tradiþionale ºi Ecologice ºi îi va pune la dispoziþie un spaþiu pentru birouri. Totodatã, ADEH lucreazã la o platformã online prin intermediul cãreia toþi membrii Asociaþiei Producãtorilor de Produse Tradiþionale ºi Ecologice din judeþul Hunedoara se vor putea face cunoscuþi. Fiecare va beneficia de o prezentare personalizatã, însoþitã de fotografii reprezentative ale produselor. Printre modalitãþile de promovare viitoare se numãrã ºi încheierea unui parteneriat cu un lanþ de benzinãrii, unde sã fie amenajat câte un stand de prezentare a ofertei Asociaþiei. La rândul sãu, Asociaþia a primit sugestia sã angajeze o persoanã care sã se ocupe de promovarea producãtorilor ºi a produselor acestora, precum ºi atragerea de fonduri europene pentru promovare ºi deschiderea unor magazine specializate. Mai mult, producãtorii ºi-au exprimat dorinþa de a-ºi desface produsele în standuri fixe aflate în zona principalelor obiective turistice din judeþul Hunedoara: Cetatea Deva, Castelul Corvinilor, Ulpia Traiana, Sarmizegetusa Regia, Mânãstirea Prislop, precum ºi sã fie scutiþi de taxe la târgurile organizate de primãriile din judeþ. Adina PÃDURARU
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
restaurant, însã, cei care fac posibil acest lucru sunt oamenii ce iau masa la restaurant. De la cei de aici aflãm ºi cã nu sunt deloc puþini ºi cã, în medie, 20 de meniuri sunt zilnic împãrþite la sãrmani. „Sunt astfel de clienþi care se gândesc la oamenii strãzii, ce nu îºi pot permite o masã caldã pe zi. Noi avem un program, se cheamã „meniul zilei în aºteptare” ºi îl facem oamenilor care nu îºi permit nici mãcar sã mãnânce zilnic. Clientul cumpãrã un astfel de meniu, iar mâncarea rãmâne în aºteptare pânã
când un om nevoiaº o primeºte. Noi ducem, în jur de 10 meniuri din partea noastrã ºi alte cam 10, pe care le plãtesc clienþii”, a spus Irina Ichim, reprezentant al restaurantului din Petroºani. Zilnic, aceºti oameni vin la restaurant ºi, dacã rãmân meniuri, angajaþii care fac distribuþie la
domiciliu, îi cautã prin zonele în care aceºtia stau, pe þevile de la termoficare, în zonele containerelor ºi acolo le oferã mâncare. Oricine doreºte, poate plãti un astfel de meniu, care costã 17 lei, dacã vor sã le dea oamenilor sãrmani o ºansã în iarna grea de afarã. Diana MITRACHE
În numele Consiliului Local, al Primãriei municipiului Petroºani ºi al meu personal, adresez sincere condoleanþe familiei îndurerate, acum, la trecerea în nefiinþã a celei care a fost,
CRISTINA-ADELA FOIªOR (BÃDULESCU)
Cetãþean de Onoare al municipiului Petroºani, mare maestrã internaþionalã la ºah care a fãcut cinste comunitãþii noastre Dumnezeu sã o ierte, Dumnezeu sã o odihneascã în pace! Tiberiu Iacob-Ridzi, Primarul municipiului Petroºani
- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi.
INFORMAÞII LA TELEFON 0731.254.100
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9. 80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175 Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi 26 Ianuarie 2017
Termoficare Vulcan – act dintr-o scrisoare pierdutã A bonaþii sistemului de termoficare din Vulcan stau ºi îngheaþã lângã calorifere din cauza unei “scrisori pierdute”. Termoficarea de la Vulcan pare a fi un act dintr-o scrisoare pierdutã. Complexul Energetic Hunedoara a solicitat administraþiei locale de la Vulcan încã de la începutul anului 2016 sã precizeze dacã intenþioneazã sã beneficieze de agent termic în sezonul rece 20162017. Adresa CEH a rãmas fãrã rãspuns. “În data de 18.02.2016, prin adresa nr. 235, am solicitat Primãriei municipiului Vulcan sã ne comunice intenþia acesteia privind furnizarea în viitor a agentului termic în acest municipiu ºi dacã existã perspective de reluare a furnizãrii, punctele termice care vor funcþiona. Acest lucru a fost solicitat în vederea întocmirii unui program de mãsuri în scopul securizãrii instalaþiilor de alimentare cu energie termicã ce rãmân în funcþie ºi a celor care urmeazã a se dezafecta. Deoarece la aceastã adresã nu am primit rãspuns în timp util, sucursala nu a mai disponibilizat resurse financiare în scopul pregãtirii racordurilor între magistrala de agent primar ºi punctele termice din municipiul Vulcan în vederea furnizãrii de agent termic”, aratã un rãspuns al Complexului Energetic Hunedoara cãtre o întrebare adresatã de consilierul local Florin Govor. Primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, le spunea consilierilor în
ºedinþa din luna noiembrie cã CEH nu a vrut sã furnizeze agent termic. “Complexul Energetic Hunedoara nu a vrut sã furnizeze agent termic populaþiei din cauza datoriilor. Astfel, tariful de distribuþie este de 74,95 de lei/Gcal. În celelalte ºcoli ºi grãdiniþe avem panouri solare, pompe de cãldurã ºi gaz metan. Primãria Vulcan ºi Consiliul Local Vulcan nu au datorii. Cei de la Paroºeni nu furnizeazã agent termic populaþiei din cauza celor care nu au plãtit. CEH nu vrea sã livereze agent termic cãtre populaþie pânã nu sunt achitate datoriile”, a spus Gheorghe Ile, primaurl municipiului Vulcan în ºedinþa din luna noiembrie 2016. A fost nevoie de aproape un an de zile pentru ca municipalitatea de la Vulcan sã solicite furnizarea agentului termic. Abia în data de 5 decembrie 2016, Primãria Vulcan a transmis o solicitare Complexului Energetic Hunedoara. “Solicitarea Primãriei municipiului Vulcan privind furnizarea agentului termic cãtre
instituþiile publice din municipiul Vulcan pentru iarna 2016-2017 a fost transmisã cãtre SCEH –SE Paroºeni în data de 05.12.2016 prin adresa nr. 38567. Deoarece temperaturile exterioare erau foarte scãzute, nefiind executate lucrãrile necesare în vederea pregãtirii sezonului rece, nu s-a putut începe furnizarea agentului termic din cauza problemelor tehnice apãrute”, mai aratã rãspunsul CEH. Doar puncte termice din Vulcan sunt alimentate cu agent termic, iar acestea asigurã încãlzirea în câteva instituþii publice din subordinea municipalitãþii. “Pânã în prezent am reuºit sã alimentãm cu agent primar PT 2 ºi PT 5, puncte termice din care se alimenteazã ªcoala generalã nr. 5, grãdiniþa nr. 5, Colegiul Tehnic Mihai Viteazu ºi Spitalul municipal Vulcan. Pentru celelalte PT-uri întâmpinãm greutãþi de naturã
Spulberatã de un vitezoman O femeie din localitatea Petrila n-a avut nicio ºansã dupã ce a fost izbitã în plin de o dubiþã care circula cu vitezã foarte mare prin centrul oraºului. Accidentul a avut loc marþi seara, iar victima traversa strada regulamentar pe o trecere de pietoni din zona unui supermarket. Martorii spun cã a fost atât de tare izbitã de vehiculul condus de un
tânãr de 19 ani, din Petrila, încât a fost proiectatã pânã la urmãtoarea trecere, adicã aproximativ 15 metri de la locul
impactului. Femeia de 54 de ani a ajuns la Spitalul de Urgenþã Petroºani, în stop cardio-respirator, iar medicii s-au chinuit
tehnicã, la a cãror remediere se lucreazã. Pentru a avea suport legal în furnizarea energiei termice s-a încheiat Convenþia nr. 377/06.01.2017 privind asigurarea agentului termic în municipiul Vulcan, pentru luna ianuarie. Mãsurile stipulate în convenþie au forþã obligatorie pentru pãrþile semnatare ºi reglementeazã raporturile de furnizare a agentului termic la instituþiile publice de pe raza municipiului Vulcan pentru perioada ianuarie – aprilie 2017”, se mai precizeazã în rãspuns. Conducerea Complexului Energetic Hunedoara cere predictibilitate, astfel încât sã se poatã întocmi planuri certe pentru reabilitarea reþelelor de termoficare. “În concluzie, SE Paroºeni are posibilitatea tehnicã de a furniza agent termic cãtre instituþiile publice ºi/sau persoane fizice din municipiul Vulcan, cu condiþia existenþei unei sã o salveze, însã rãnile erau extrem de grave ºi a decedat la scurt timp. Poliþiºtii din localitatea Petrila au întocmit un dosar de cercetare penalã pe numele ºoferului ºi-l cerceteazã pentru ucidere din culpã. Aceºtia l-au testat pentru alcool ºi au constatat cã tânãrul nu bãuse înainte de a se urca la volan, dar l-au dus ºi la spital pentru teste suplimentare. Din declaraþiile martorilor s-a crezut cã victima era ºi însãrcinatã, ipotezã demontatã de medici. Maximilian GÂNJU
strategii clare, inclusiv multianualã, în ceea ce priveºte furnizarea energiei termice, iar solicitarea de furnizare sã vinã în timp util, astfel încât sã se realizeze, încã din perioada anotimpului cãlduros (varã) lucrãrile de mentenanþã pentru punerea în funcþie a alimentãrii cu agent termic necesar furnizãrii în anotimpul rece”, mai aratã rãspunsul CEH.
S
ocietãþi noi ºi falimentate
De-a lungul anilor, la Vulcan s-au înfiinþat societãþi de termoficare ce au devenit nerentabile din cauza abonaþilor care nu ºi-au achitat contravaloarea facturilor pentru energia termicã. “Pe raza municipiului Vulcan, distribuþia energiei termice cãtre locuinþe, agenþi economici ºi instituþii s-a realizat pânã în 2009 de SC Edil Therma SA Vulcan, societatea care a intrat în insolvenþã în anul 2009, valoarea litigiului fiind de 27.845.712 lei- sumã înscrisã la masa credalã. Începând din anul 2009 pânã în anul 2014, luna aprilie, distribuþia în
municipiul Vulcan a enegiei termice cãtre locuinþe, agenþi economici ºi instituþii a fost asiguratã de SC Pregoterm SA Vulcan. Prin sentinþa 8/CC/2014 instanþa Tribunalului Hunedoara a aprobat divizarea SC Pregoterm SA Vulcan în douã societãþi comerciale distince, respectiv SC Pregoterm SA Vulcan ºi SC Termoficare Vulcan SA. În urma divizãri, prin procesul verbal de predare-primire (…) SC Termoficare Vulcan SA a preluat datorii comerciale datorate SCEH-Sucursale Electrocentrale Paroºeni în sumã de 9.545.255,67 lei, reprezentând contravaloarea energie termice livrate ºi majorãri (penalitãþi) calculate pentru neachitarea în termen de 30 de zile a contravalorii enegiei termice livrate”, aratã un rãspuns CEH din luna octombrie a anului trecut. Numai cã în anul 2014 ºi SC Termoficare Vulcan SA a intrat în insolvenþã, iar mai apoi în famiment, societatea fiind administratã de lichidatorul judiciar Quantum SPRL Deva. “Datoria totalã este de 11.859.070,18 lei, iar suma înscrisã la masa credalã este de 11.200.668,21 lei. Prin decizia nr. 1309/01.02.2016 ºi Hotãrârea Adunãrii Creditorilor din data de 08.02.2016 s-a hotãrât sistarea livrãrii agentului termic în sistem centralizat pe raza administrativ-teritorialã a municipiului Vulcan. Precizãm cã aceste societãþi au ca unic acþionar Consiliul Local al municipiului Vulcan”, aratã rãspunsul CEH. Monika BACIU
4 Actualitate
„Viaþa la pozitiv!”sau practica ºcolarã în a aduce bucuria Î n cadrul Proiectului Internaþional ”Viaþa la pozitiv”, elevi ai ªcolii Gimnaziale nr.7 Petroºani au fost protagoniºtii a douã acþiuni remarcabile, care s-au mulat pe semnificaþia sãrbãtoririi Unirii Principatelor Române – „Hai, sã dãm mânã cu mânã”... Grupul de Voluntari Pozitiviºti ai ªcolii Gimnaziale Nr.7 Petroºani, coordonaþi de prof. Sîrbu Cristina, au avut prima activitate din cadrul Proiectului Internaþional ”Viaþa la Pozitiv”, chiar de ziua marcãrii Unirii Principatelor Române – 24 ianurie 2017. Acþiunea s-a desfãºurat sub titlul ”Fii voluntar!”
ºi a presupus activitãþi de voluntariat desfãºurate la douã familii. Activitãþile s-au desfãºurat cu ajutorul Societãþii de Cruce Roºie Petroºani, prin amabilitatea doamnei director Vitan Felicia ºi prin bunãvoinþa domnului Pascu Viorel, vicepreºedinte al
Asociaþiei ”Pro Aninoasa”. Prima vizitã de lucru s-a realizat la bunicuþa Nãtângã Lucreþia din Cartierul Colonie, unde un grup de 18 persoane: elevi, voluntari Crucea Roºie Petroºani, cadre didactice ºi pãrinþi au ajutat-o pe bunicuþã sã facã
Copii cu taþi necunoscuþi... A sistenþii comunitari din municipiul Vulcan acordã consiliere, dar ºi sprijin persoanelor care fac parte din categotorii vulnerabile. Peste 550 de persoane au beneficiat, pe parcursul anului trecut, de serviciile asistenþilor comuniari.
“În decursul anului 2016 prin serviciul de asistenþã medicalã comunitarã care îºi desfãºoarã activitatea în cadrul Serviciului Public de Asistenþã Socialã au fost asistate 556 persoane, din care pentru 74 copii nou nãscuþi, s-a verificat ºi urmãrit înscrierea acestora la medicul de familie, precum ºi monitorizarea programului de vaccinare, copii proveniþi din familii cu probleme sociale, pentru 74 femei, mame ale nou nãscuþilor, s-a procedat la educaþie ºi acþiuni direcþionale pentru asigurarea unui mediu sãnãtos, promovarea unor atitudini ºi comportamente
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 26 Ianuarie 2017
favorabile unui stil de viaþã sãnãtos pentru copii ºi pãrinþi, promovarea alãptatului la sân, precum ºi a reproducerii ºi planificãrii familiale, atât pentru femei cât ºi partenerii de viaþã ai acestora, un numãr de 21 bãrbaþi”, aratã raportul asistenþilor comunitari de la Vulcan. Beneficiarul serviciilor ºi activitãþilor de asistenþã medicalã comunitarã este colectivitatea localã, în mod deosebit persoanele vulnerabile (persoane cu nivel economic sub pragul sãrãciei, ºomaj, nivel educaþional scãzut, diferite dezabilitãþi ºi boli cronice, boli aflate în faze terminale, care necesitã tratamente paleative, graviditate, vârsta a treia, vârstã sub 16 ani, fac
parte din familii monoparentale, risc de excluziune socialã). “73 persoane vârstnice au fost vizitate la domiciliu ºi în limita competenþelor profesionale le- au fost testate funcþiile vitale (tensiune, pulsul). Pentru 148 copii cuprinºi între vârsta de 1-18 ani, s-a procedat la consiliere ºi educaþie medico - sanitarã necesara prevenirii îmbolnãvirilor (profilaxie primarã, secundarã ºi terþiarã a virozelor respiratorii)”, mai aratã
curãþenie prin gospodãrie, au curãþat zãpada, au tãiat lemne. Bunicuþa deºi are neamuri, nu au mai vizitat-o de ceva vreme ºi se descurcã singurã cum poate, cu ajutorul vecinilor. Bunicuþa a fost foarte impresionatã, ne-a spus cã nu a avut niciodatã aºa mulþi copiii în curte ºi cã nu-ºi doreºte decât un singur lucru, sã stea cineva cu ea de vorbã, sã-i spunã cineva o vorbã bunã. A doua vizitã a fost la familia Vîrlan, o familie cu 5 copii cu vârste între 6 ºi 0 ani, familie care doar de douã luni locuieºte într-o casã cât de cât decentã, pânã atunci locuind într-o baracã lângã Jiu. Pentru cã acea în acea colbã viaþa copiilor era în pericol la temperaturile extrem de scãzute din aceastã iarnã, ajutorul
raportul. Au beneficiat de consiliere ºi femeile tinere. Acestora li s-au oferit anticoncepþionale. “111 persoane de vârsta fertilã din comunitate care au beneficiat de planificare familialã. Au fost consiliate 55 de femei, privind planificarea familialã, în urma consilierii 55 de femei utilizeazã metode contraceptive. Menþionãm faptul cã identificarea persoanelor vulnerabile a fost fãcutã prin efectuarea de anchete sociale în teritoriu, mai ales în zonele limitrofe ale oraºului unde locuiesc preponderent familiile beneficiare de venitul minim garantat predispuse marginalizãrii sociale, ºi în urma unor sesizãri primite de la diferite instituþii sau persoane fizice”, mai aratã raportul. Monika BACIU
pentru aceastã familie a venit din partea Crucii Roºii Petroºani. Aici un grup de 20 de persoane au venit cu donaþii de alimente, haine, dulciuri, jucãrii, veselã. Grupul de pozitiviºti a gãtit pentru numeroasa familie, au sãrbãtorit ziua celor mici cu tort ºi cadouri, s-au jucat, le-au spus poveºti. Fericirea pe chipul celor mici a fost fãrã margini, pãrinþii relatând cã niciodatã nu le-au sãrbãtorit vreo zi de naºtere. ªcoala Gimnazialã nr. 7 Petroºani va continua activitãþile din cadrul Proiectului Internaþional „Viaþa la pozitiv”, care are ca scop educarea ºi implicarea civicã. Prof. Cristina Sîrbu, ªcoala Gimnazialã Nr 7 Petroºani
Mica Unire serbatã ºi la Petroºani M
ica Unire a fost serbatã ºi de autoritãþile locale de la Petroºani. Au trecut 158 de ani de când sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, Þara Româneascã s-a unit cu Moldova.
Î
158 de ani s-au scurs de la momentul istoric prin care a avut loc unirea Moldovei cu Þara Româneascã, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. La fel ca în fiecare an, autoritãþile locale de la Vulcan au marcat aceastã zi aºa cum se cuvine.
entru cã ne aflãm în plin sezon de schi, de la sfârºitul acestei sãptãmâni, încep competiþiile în Straja. Prima, are loc sâmbãtã, în 28 ianuarie, când, la Straja sunt aºteptaþi snowboarderii, la competiþia denumitã „Cupa taberelor din Straja”, slalom paralel. Este prima întrecere pe zãpadã din acest sezon ºi apoi, în 4 februarie va fi cupa dedicatã mascotei din Strajua, Ballo. Ursul va fi sãrbãtorit cu acest prilej, pentru cã este ziua lui, iar copiii sunt invitaþi la o întrecere pe schiuri sau
snowboard. Tot cei mici, dar nu numai, vor avea de lucru în Straja, pentru cã între 6 ºi 11 februarie trebuie sã construiascã cei mai frumoºi oameni de zãpadã. În acea perioadã are loc Festivalul oamenilor de zãpadã, una dintre cela mai amuzante ºi creative întreceri din staþiunea de munte de aici, unde ºi mici ºi mari, turiºtii îºi aratã mãiestria, priceperea ºi îºi pun imaginaþia la contribuþie, creând, din zãpadã figurine de actualitate. În 18 februarie,
aici are loc etapa a doua a „Cupei taberelor”, pentru schiori, iar în 25 februarie – Cupa Straja. Întrecerile nu se opresc aici ºi în 4 martie are loc Cupa Comexim, pentru ca mai apoi cei mai mici schiori sã ia parte la
Patrule de prevenire în Straja S
alvatorii ºi-au trimis echipe specializate în Staþiunea Straja dat fiind numãrul foarte mare de turiºti.
La Petroºani a fost marcat acest moment istoric. “Este un moment important pentru România, în general, sãrbãtorim Mica Unire ºi momentul în care s-au pus bazele statului modern român”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Cei prezenþi în salã au intonat într-un glas primele versuri din “Hora unirii”. Elevii liceelor din Petroºani au fost angrenaþi ºi ei în aceste activitãþi importante pentru poporul român. Fãrã trecut nu ar fi existat identitatea naþionalã, iar elevii au recitat poezii istorice legate de Mica Unire. Monika BACIU
Gheorghe Ile: “Vulcãnenii sunt uniþi”
ntr-o Românie zdruncinatã ºi împãrþitã de interesele politice, vulcãnenii sunt uniþi. Cel puþin asta spune primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile.
Încep competiþiile în Straja P
Sute de persoane au purtat torþe ºi au participat la marºul organizat pe Bulevardul Mihai Viteazu din localitate. Pentru primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, lumina torþelor reprezintã lumina vieþii.
„Le doresc tuturor vulcãnenilor ºi celor din Valea Jiului, dar ºi Românilor ca Dumnezeu sã le dea înþelepciune, sã le dea minte ºi o sã fie cea mai mare unitate în România, în momente importante. Aº dori ca
toatã lumea sã se iubeascã ca fraþii, sã nu ne batã alþii. Îmi doresc sã fim cu toþii cu sufletul liniºtit ºi sã sãrbãtorim aceastã zi de unitate. Aceastã luminã a fãcliilor sã deschidã lumina vieþii noastre. Consider cã la Vulcan este unitate ºi dorim ca în municipiul Vulcan sã fie unitate din toate punctele de vedere ºi consider cã toþi vulcãnenii sunt uniþi”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan la aniversarea a 158 de ani de la Mica Unire. La final, toþi participanþii au luat parte la hora unirii. Monika BACIU
Pompierii au misiuni de prevenire dar ºi de primã intervenþie în caz de nevoie iar cum majoritatea cabanelor ºi pensiunilor din staþiune îºi asigurã cãldura cu centrale proprii pe lemne, prezenþa militarilor ºi sfaturile lor le oferã un plus de siguranþã spun cabanierii. ”În perioadele în care este un numãr mare de turiºti în staþiune ori
pe perioada minivacanþelor avem o echipã care asigurã permanenþa în Straja. Ei pot interveni în cazul unui incendiu pânã când le vin în sprijin echipajele din cadrul Gãrzii de Intervenþie Lupeni ºi Detaºamentul de Pompieri Petroºani. Pompierii îi ajutã ºi pe cei care rãmân blocaþi în zãpadã cu autoturismele dar îºi continuã ºi misiunile de patrulare pen-
tru a-i ajuta pe cei care nu au adãpost”, a declarat comandantul Detaºamentului de Pompieri Petroºani, Adrian Avram. Acþiunile pompierilor sunt binevenite considerã mulþi dintre cabanieri mai ales cã Straja a fost lovitã de un dezastru în urmã cu aproape cinci ani. Patru cabane s-au fãcut scrum dupã ce au fost cuprinse de un incendiu izbucnit la una dintre ele din cauza unui coº de fum defect. Focul a izbucnit înainte de miezul nopþii de la coºul de fum al unei centrale dintr-o cabanã situatã la intrarea în staþiune ºi a fost observat de turiºti ºi cabanieri. Militarii au muncit ore în ºir pentru stingerea focului, dat fiind faptul cã exista pericolul ca ºi alte construcþii sã fie mistuite, în Straja fiind foarte multe cabane lipite una de cealaltã. Maximilian GÂNJU
Pompierii din Petroºani, chemaþi sã scoatã turiºtii din nãmeþi
P
atru tineri au avut nevoie de intervenþia pompierilor militari din Valea Jiului dupã ce au ajuns într-o zonã sãlbaticã a Petrilei ºi n-au mai putut coborî. Cei patru turiºti, doi bãrbaþi ºi douã femei, au rãmas blocaþi în nãmeþii de zãpadã din zona Auºelu situatã în Cheile Taia din Petrila, dupã ce au urmat aparatele GPS pe un drum forestier înfundat. Când s-au vãzut în sãlbãticie ºi fãrã semnal la telefoanele mobile, tinerii ºi-au
abandonat maºinile în nãmeþi ºi au coborât câþiva kilometri pentru a putea cere ajutor. În sprijinul lor au plecat douã echipaje din cadrul Detaºamentului de Pompieri Petroºani ºi au reuºit sã-i localizeze iar
întrecerea dedicatã lor ºi denumitã Cupa Bambi. Aceasta are loc în data de 11 martie, iar ultima competiþie preconizatã în acest sezon de schi îi aduce la Straja pe veteranii schiurilor la cupa dedicatã lor, întrecere ce va avea loc în week-endul 17 – 19 martie 2017. Diana MITRACHE
mai apoi sã le scoatã autoturismele din zãpadã. ”În sprijinul lor a plecat o autospecialã 4X4 ºi una SMURD, ºtiam unde se aflã. Printre turiºti erau ºi douã tinere care s-au adãpostit la un caton din zonã pânã am reuºit sã le
scoatem autoturismele din zãpadã”, a precizat Adrian Avram, comandantul Detaºamentului de Pompieri Petroºani. Pe de altã parte, drumul pe care au urcat turiºtii este unul forestier ºi pe timp de iarnã este un adevãrat pericol pentru cei care se aventureazã pe el. Maximilian GÂNJU
45 lei/zi, indemnizaþia de hranã a unui salvator montan C onsiliul Local Lupeni urmeazã sã aprobe un proiect de hotãrâre prin care se stabileºte indemnizaþia de hranã a unui salvator montan. 45 de lei/zi este valoarea indemnizaþiei.
Solicitarea privind creºterea indemnizaþiei de hranã vine tocmai de la salvatorii montani. “În conformitate cu prevederile art. 19, alin. 2, din Hotãrârea Guvernului României nr. 77 din 2003 privind instituirea unor mãsuri pentru prevenirea accidentelor montane ºi organizarea activitãþii de salvare în munþi se stabileºte cã pe perioada participãrii la activitãþile de patrulare, precum ºI de salvare în munþi, constând în cãutarea, acordarea
primului ajutor medical ºi transportul accidentatului precum ºi la formele de pregãtire profesionalã a salvatorilor montani, aceºtia beneficiazã de o indemnizaþie de hranã echivalentã cu baremul de hranã al sportivilor de performanþã. (…) Potrivit acestei hotãrâri nr. 77/2016 indemnizaþia de hranã de care pot beneficia membrii echipei salvamont este echivalentul cheltuielilor zilnice de masã pentru acþiunile sportive organizate în þarã, la nivel municipal, fiind în cuantum de maxim 45 de lei/salvator/zi”, aratã Iacob Mesaroº, primarul interimar al municipiului Lupeni. Indemnizaþia se acordã în baza contractului de voluntariat ºi a fiºei de pontaj întocmitã de ºeful Serviciului Public Salvamont Lupeni.
Monika BACIU
4 Actualitate
„Viaþa la pozitiv!”sau practica ºcolarã în a aduce bucuria Î n cadrul Proiectului Internaþional ”Viaþa la pozitiv”, elevi ai ªcolii Gimnaziale nr.7 Petroºani au fost protagoniºtii a douã acþiuni remarcabile, care s-au mulat pe semnificaþia sãrbãtoririi Unirii Principatelor Române – „Hai, sã dãm mânã cu mânã”... Grupul de Voluntari Pozitiviºti ai ªcolii Gimnaziale Nr.7 Petroºani, coordonaþi de prof. Sîrbu Cristina, au avut prima activitate din cadrul Proiectului Internaþional ”Viaþa la Pozitiv”, chiar de ziua marcãrii Unirii Principatelor Române – 24 ianurie 2017. Acþiunea s-a desfãºurat sub titlul ”Fii voluntar!”
ºi a presupus activitãþi de voluntariat desfãºurate la douã familii. Activitãþile s-au desfãºurat cu ajutorul Societãþii de Cruce Roºie Petroºani, prin amabilitatea doamnei director Vitan Felicia ºi prin bunãvoinþa domnului Pascu Viorel, vicepreºedinte al
Asociaþiei ”Pro Aninoasa”. Prima vizitã de lucru s-a realizat la bunicuþa Nãtângã Lucreþia din Cartierul Colonie, unde un grup de 18 persoane: elevi, voluntari Crucea Roºie Petroºani, cadre didactice ºi pãrinþi au ajutat-o pe bunicuþã sã facã
Copii cu taþi necunoscuþi... A sistenþii comunitari din municipiul Vulcan acordã consiliere, dar ºi sprijin persoanelor care fac parte din categotorii vulnerabile. Peste 550 de persoane au beneficiat, pe parcursul anului trecut, de serviciile asistenþilor comuniari.
“În decursul anului 2016 prin serviciul de asistenþã medicalã comunitarã care îºi desfãºoarã activitatea în cadrul Serviciului Public de Asistenþã Socialã au fost asistate 556 persoane, din care pentru 74 copii nou nãscuþi, s-a verificat ºi urmãrit înscrierea acestora la medicul de familie, precum ºi monitorizarea programului de vaccinare, copii proveniþi din familii cu probleme sociale, pentru 74 femei, mame ale nou nãscuþilor, s-a procedat la educaþie ºi acþiuni direcþionale pentru asigurarea unui mediu sãnãtos, promovarea unor atitudini ºi comportamente
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 26 Ianuarie 2017
favorabile unui stil de viaþã sãnãtos pentru copii ºi pãrinþi, promovarea alãptatului la sân, precum ºi a reproducerii ºi planificãrii familiale, atât pentru femei cât ºi partenerii de viaþã ai acestora, un numãr de 21 bãrbaþi”, aratã raportul asistenþilor comunitari de la Vulcan. Beneficiarul serviciilor ºi activitãþilor de asistenþã medicalã comunitarã este colectivitatea localã, în mod deosebit persoanele vulnerabile (persoane cu nivel economic sub pragul sãrãciei, ºomaj, nivel educaþional scãzut, diferite dezabilitãþi ºi boli cronice, boli aflate în faze terminale, care necesitã tratamente paleative, graviditate, vârsta a treia, vârstã sub 16 ani, fac
parte din familii monoparentale, risc de excluziune socialã). “73 persoane vârstnice au fost vizitate la domiciliu ºi în limita competenþelor profesionale le- au fost testate funcþiile vitale (tensiune, pulsul). Pentru 148 copii cuprinºi între vârsta de 1-18 ani, s-a procedat la consiliere ºi educaþie medico - sanitarã necesara prevenirii îmbolnãvirilor (profilaxie primarã, secundarã ºi terþiarã a virozelor respiratorii)”, mai aratã
curãþenie prin gospodãrie, au curãþat zãpada, au tãiat lemne. Bunicuþa deºi are neamuri, nu au mai vizitat-o de ceva vreme ºi se descurcã singurã cum poate, cu ajutorul vecinilor. Bunicuþa a fost foarte impresionatã, ne-a spus cã nu a avut niciodatã aºa mulþi copiii în curte ºi cã nu-ºi doreºte decât un singur lucru, sã stea cineva cu ea de vorbã, sã-i spunã cineva o vorbã bunã. A doua vizitã a fost la familia Vîrlan, o familie cu 5 copii cu vârste între 6 ºi 0 ani, familie care doar de douã luni locuieºte într-o casã cât de cât decentã, pânã atunci locuind într-o baracã lângã Jiu. Pentru cã acea în acea colbã viaþa copiilor era în pericol la temperaturile extrem de scãzute din aceastã iarnã, ajutorul
raportul. Au beneficiat de consiliere ºi femeile tinere. Acestora li s-au oferit anticoncepþionale. “111 persoane de vârsta fertilã din comunitate care au beneficiat de planificare familialã. Au fost consiliate 55 de femei, privind planificarea familialã, în urma consilierii 55 de femei utilizeazã metode contraceptive. Menþionãm faptul cã identificarea persoanelor vulnerabile a fost fãcutã prin efectuarea de anchete sociale în teritoriu, mai ales în zonele limitrofe ale oraºului unde locuiesc preponderent familiile beneficiare de venitul minim garantat predispuse marginalizãrii sociale, ºi în urma unor sesizãri primite de la diferite instituþii sau persoane fizice”, mai aratã raportul. Monika BACIU
pentru aceastã familie a venit din partea Crucii Roºii Petroºani. Aici un grup de 20 de persoane au venit cu donaþii de alimente, haine, dulciuri, jucãrii, veselã. Grupul de pozitiviºti a gãtit pentru numeroasa familie, au sãrbãtorit ziua celor mici cu tort ºi cadouri, s-au jucat, le-au spus poveºti. Fericirea pe chipul celor mici a fost fãrã margini, pãrinþii relatând cã niciodatã nu le-au sãrbãtorit vreo zi de naºtere. ªcoala Gimnazialã nr. 7 Petroºani va continua activitãþile din cadrul Proiectului Internaþional „Viaþa la pozitiv”, care are ca scop educarea ºi implicarea civicã. Prof. Cristina Sîrbu, ªcoala Gimnazialã Nr 7 Petroºani
Mica Unire serbatã ºi la Petroºani M
ica Unire a fost serbatã ºi de autoritãþile locale de la Petroºani. Au trecut 158 de ani de când sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, Þara Româneascã s-a unit cu Moldova.
Î
158 de ani s-au scurs de la momentul istoric prin care a avut loc unirea Moldovei cu Þara Româneascã, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. La fel ca în fiecare an, autoritãþile locale de la Vulcan au marcat aceastã zi aºa cum se cuvine.
entru cã ne aflãm în plin sezon de schi, de la sfârºitul acestei sãptãmâni, încep competiþiile în Straja. Prima, are loc sâmbãtã, în 28 ianuarie, când, la Straja sunt aºteptaþi snowboarderii, la competiþia denumitã „Cupa taberelor din Straja”, slalom paralel. Este prima întrecere pe zãpadã din acest sezon ºi apoi, în 4 februarie va fi cupa dedicatã mascotei din Strajua, Ballo. Ursul va fi sãrbãtorit cu acest prilej, pentru cã este ziua lui, iar copiii sunt invitaþi la o întrecere pe schiuri sau
snowboard. Tot cei mici, dar nu numai, vor avea de lucru în Straja, pentru cã între 6 ºi 11 februarie trebuie sã construiascã cei mai frumoºi oameni de zãpadã. În acea perioadã are loc Festivalul oamenilor de zãpadã, una dintre cela mai amuzante ºi creative întreceri din staþiunea de munte de aici, unde ºi mici ºi mari, turiºtii îºi aratã mãiestria, priceperea ºi îºi pun imaginaþia la contribuþie, creând, din zãpadã figurine de actualitate. În 18 februarie,
aici are loc etapa a doua a „Cupei taberelor”, pentru schiori, iar în 25 februarie – Cupa Straja. Întrecerile nu se opresc aici ºi în 4 martie are loc Cupa Comexim, pentru ca mai apoi cei mai mici schiori sã ia parte la
Patrule de prevenire în Straja S
alvatorii ºi-au trimis echipe specializate în Staþiunea Straja dat fiind numãrul foarte mare de turiºti.
La Petroºani a fost marcat acest moment istoric. “Este un moment important pentru România, în general, sãrbãtorim Mica Unire ºi momentul în care s-au pus bazele statului modern român”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Cei prezenþi în salã au intonat într-un glas primele versuri din “Hora unirii”. Elevii liceelor din Petroºani au fost angrenaþi ºi ei în aceste activitãþi importante pentru poporul român. Fãrã trecut nu ar fi existat identitatea naþionalã, iar elevii au recitat poezii istorice legate de Mica Unire. Monika BACIU
Gheorghe Ile: “Vulcãnenii sunt uniþi”
ntr-o Românie zdruncinatã ºi împãrþitã de interesele politice, vulcãnenii sunt uniþi. Cel puþin asta spune primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile.
Încep competiþiile în Straja P
Sute de persoane au purtat torþe ºi au participat la marºul organizat pe Bulevardul Mihai Viteazu din localitate. Pentru primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, lumina torþelor reprezintã lumina vieþii.
„Le doresc tuturor vulcãnenilor ºi celor din Valea Jiului, dar ºi Românilor ca Dumnezeu sã le dea înþelepciune, sã le dea minte ºi o sã fie cea mai mare unitate în România, în momente importante. Aº dori ca
toatã lumea sã se iubeascã ca fraþii, sã nu ne batã alþii. Îmi doresc sã fim cu toþii cu sufletul liniºtit ºi sã sãrbãtorim aceastã zi de unitate. Aceastã luminã a fãcliilor sã deschidã lumina vieþii noastre. Consider cã la Vulcan este unitate ºi dorim ca în municipiul Vulcan sã fie unitate din toate punctele de vedere ºi consider cã toþi vulcãnenii sunt uniþi”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan la aniversarea a 158 de ani de la Mica Unire. La final, toþi participanþii au luat parte la hora unirii. Monika BACIU
Pompierii au misiuni de prevenire dar ºi de primã intervenþie în caz de nevoie iar cum majoritatea cabanelor ºi pensiunilor din staþiune îºi asigurã cãldura cu centrale proprii pe lemne, prezenþa militarilor ºi sfaturile lor le oferã un plus de siguranþã spun cabanierii. ”În perioadele în care este un numãr mare de turiºti în staþiune ori
pe perioada minivacanþelor avem o echipã care asigurã permanenþa în Straja. Ei pot interveni în cazul unui incendiu pânã când le vin în sprijin echipajele din cadrul Gãrzii de Intervenþie Lupeni ºi Detaºamentul de Pompieri Petroºani. Pompierii îi ajutã ºi pe cei care rãmân blocaþi în zãpadã cu autoturismele dar îºi continuã ºi misiunile de patrulare pen-
tru a-i ajuta pe cei care nu au adãpost”, a declarat comandantul Detaºamentului de Pompieri Petroºani, Adrian Avram. Acþiunile pompierilor sunt binevenite considerã mulþi dintre cabanieri mai ales cã Straja a fost lovitã de un dezastru în urmã cu aproape cinci ani. Patru cabane s-au fãcut scrum dupã ce au fost cuprinse de un incendiu izbucnit la una dintre ele din cauza unui coº de fum defect. Focul a izbucnit înainte de miezul nopþii de la coºul de fum al unei centrale dintr-o cabanã situatã la intrarea în staþiune ºi a fost observat de turiºti ºi cabanieri. Militarii au muncit ore în ºir pentru stingerea focului, dat fiind faptul cã exista pericolul ca ºi alte construcþii sã fie mistuite, în Straja fiind foarte multe cabane lipite una de cealaltã. Maximilian GÂNJU
Pompierii din Petroºani, chemaþi sã scoatã turiºtii din nãmeþi
P
atru tineri au avut nevoie de intervenþia pompierilor militari din Valea Jiului dupã ce au ajuns într-o zonã sãlbaticã a Petrilei ºi n-au mai putut coborî. Cei patru turiºti, doi bãrbaþi ºi douã femei, au rãmas blocaþi în nãmeþii de zãpadã din zona Auºelu situatã în Cheile Taia din Petrila, dupã ce au urmat aparatele GPS pe un drum forestier înfundat. Când s-au vãzut în sãlbãticie ºi fãrã semnal la telefoanele mobile, tinerii ºi-au
abandonat maºinile în nãmeþi ºi au coborât câþiva kilometri pentru a putea cere ajutor. În sprijinul lor au plecat douã echipaje din cadrul Detaºamentului de Pompieri Petroºani ºi au reuºit sã-i localizeze iar
întrecerea dedicatã lor ºi denumitã Cupa Bambi. Aceasta are loc în data de 11 martie, iar ultima competiþie preconizatã în acest sezon de schi îi aduce la Straja pe veteranii schiurilor la cupa dedicatã lor, întrecere ce va avea loc în week-endul 17 – 19 martie 2017. Diana MITRACHE
mai apoi sã le scoatã autoturismele din zãpadã. ”În sprijinul lor a plecat o autospecialã 4X4 ºi una SMURD, ºtiam unde se aflã. Printre turiºti erau ºi douã tinere care s-au adãpostit la un caton din zonã pânã am reuºit sã le
scoatem autoturismele din zãpadã”, a precizat Adrian Avram, comandantul Detaºamentului de Pompieri Petroºani. Pe de altã parte, drumul pe care au urcat turiºtii este unul forestier ºi pe timp de iarnã este un adevãrat pericol pentru cei care se aventureazã pe el. Maximilian GÂNJU
45 lei/zi, indemnizaþia de hranã a unui salvator montan C onsiliul Local Lupeni urmeazã sã aprobe un proiect de hotãrâre prin care se stabileºte indemnizaþia de hranã a unui salvator montan. 45 de lei/zi este valoarea indemnizaþiei.
Solicitarea privind creºterea indemnizaþiei de hranã vine tocmai de la salvatorii montani. “În conformitate cu prevederile art. 19, alin. 2, din Hotãrârea Guvernului României nr. 77 din 2003 privind instituirea unor mãsuri pentru prevenirea accidentelor montane ºi organizarea activitãþii de salvare în munþi se stabileºte cã pe perioada participãrii la activitãþile de patrulare, precum ºI de salvare în munþi, constând în cãutarea, acordarea
primului ajutor medical ºi transportul accidentatului precum ºi la formele de pregãtire profesionalã a salvatorilor montani, aceºtia beneficiazã de o indemnizaþie de hranã echivalentã cu baremul de hranã al sportivilor de performanþã. (…) Potrivit acestei hotãrâri nr. 77/2016 indemnizaþia de hranã de care pot beneficia membrii echipei salvamont este echivalentul cheltuielilor zilnice de masã pentru acþiunile sportive organizate în þarã, la nivel municipal, fiind în cuantum de maxim 45 de lei/salvator/zi”, aratã Iacob Mesaroº, primarul interimar al municipiului Lupeni. Indemnizaþia se acordã în baza contractului de voluntariat ºi a fiºei de pontaj întocmitã de ºeful Serviciului Public Salvamont Lupeni.
Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi 26 Ianuarie 2017
IN MEMORIAM – CRISTINA ADELA FOIªOR (BADULESCU) CRISTINA-ADELA
Nãscutã pe 7 iunie 1967 în Petroºani, din familia Bãdulescu. Tatãl, Dumitru, profesor de fizicã; Mamã, Margareta profesoarã de matematicã. A studiat la Petroºani pânã la absolvirea liceului, apoi la Universitatea de Vest din Timiºoara, la facultatea de Matematicã. De mic copil a fost atrasã de arte în general, muzica, literaturã, sport. ªahul l-a învãþat de micã ajungând pe culmi înalte ale acestui domeniu în scurt timp. A început sã participe în turnee oficiale de la vârsta de 13 ani, fãcând progrese rapide. Un an mai târziu, de la 14 ani a început sã câºtige campionatele naþionale ani la rând. În cei 35 de ani de cariera ºahista a obþinut nenumãrate titluri ºahiste. Primul câºtig
important i l-a adus participarea la campionatul European în 1985, câºtigând medalia de bronz. A primit titlul de Mare Maestrã Internaþionalã la 22 de ani, cel mai prestigios ºi înalt titlu ºahist, iar patru ani mai târziu la 26 de ani a obþinut ºi titlul de Maestru Internaþional. Începând cu 1988, de la 21 de ani a Representat România la 14 Olimpiade pânã în 2016 jucând mereu pe primele 2 mese. Cel mai bun rezultat
individual la Olimpiada a fost locul 7 pe masã, iar cu echipa s-a clasat în top 10 de mai multe ori. De-asemenea a representat România ºi la Campionatele Europene ºi Mondiale pe echipe, câºtigând argint ºi bronz (1997, 2001). În þarã a fost legitimatã la mai multe echipe de-a lungul anilor obþinând mereu titluri naþionale ºi internaþionale pe echipe, dar ºi individual. În strãinãtate a reprezentat diferite echipe în Franþa, Germania, Belgia, Serbia, Muntenegru. A fost multiplã campiona naþionalã, sigurã care a reuºit ca câºtige campionatul naþional 3 ani la rând. Internaþional, în afarã de echipe, Cristina s-a remarcat obþinând locuri fruntaºe la campionatele europene care i-au ºi asigurat calificarea la campionatele mondiale.
În 1994 a jucat turneul candidatelor cu ºansa de a câºtiga titlul mondial. Mai apoi a fost singura Românca care s-a calificat la Campionatele Mondiale, obþinând cel mai bun rezultat în sistemul KO clasându-se în sferturile de finalã. La campionatele Europene Individuale s-a clasat cel mai bine pe locul 5 în 2001, iar în 2007 a câºtigat titlul de campioanã a Uniunii Europene. În afara competiþiilor sportive pe echipe ºi individuale, Cristina a ghidat paºii mai multor copii români ºi strãini spre culmile performanþei ºahiste; ocupându-se de pregãtirea lor ºahista cu multã dãruire fiind caldã, deschisã, având mereu dorinþa de a-ºi ajuta aproapele cu tot sufletul. Personalitatea ei polivalentã a ajutat-o sã devinã un bun pedagog ºahist. Este important sã ne amintim, de asemenea, implica-
rea ei în dezvoltarea ºi popularizarea ºahului, în calitate de Preºedinte al Comitetului de ªah de Femei din þarã, dar ºi prin postari ºahiste pe blogul personal foisorchess.wordpress.com În 1989 s-a cãsãtorit cu Ovidiu Foiºor, iar din cãsãtorie rezultând douã fiice Sabina ºi Veronica de educaþia cãrora s-a ocupat cu multã dragoste ºi dãruire, reuºind sã le aducã la un nivel foarte înalt în arta ºahului ºi în viaþã. Cristina a avut o sensibilitate aparte pentru spiritualitate, arta ºi fumos. A deschis un blog de poezii proprii, care reflectã sentimentele trãite de-a lungul vieþii. Odatã cu dispariþia ei bruscã, Cristina-Adela Foiºor lasã un loc gol imens ºi o tristã amintire în familie, în lumea ºahistã, dar, de asemenea, o moºtenire spiritualã care trebuie sã fie întotdeauna un reper pentru întreaga miºcare ºahistã. Familia
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI
ANUNÞ
În temeiul art. 39 aliniatul (1) ºi (5) din Legea nr. 215/ 2001, privind Administraþia publicã localã, republicatã se convocã Consiliul local al Municipiului Lupeni în ºedinþã ordinarã pentru joi 26 ianuarie 2017, ora 14,00 în sala de ºedinþe a Consiliului local al Municipiului Lupeni, cu urmãtoarea
ORDINE DE ZI 1 – Proiect de hotãrâre nr. 2/ 2017 privind stabilirea ºi acordarea indemnizaþiei de hranã pentru membrii echipei Serviciului Public Voluntar Salvamont Lupeni Iniþiator: Iacob Viorel Mesaroº, Viceprimar al Municipiului Lupeni 2 – Proiect de hotãrâre nr. 3/ 2017 pentru modificarea Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 133/ 2016 privind aprobarea concesionãrii prin negociere directã a suprafeþei de 25 m2 teren aflat în domeniul privat al Municipiului Lupeni, situat în Municipiul
Lupeni, strada Bucura, înscris în CF nr. 2088 Lupeni, nr. topo 1374/ 2/ 30/ 16/ c/ 7/ 1/ 2/ 2/ 2/ 2/ 2/ 73 Iniþiator: Iacob Viorel Mesaroº, Viceprimar al Municipiului Lupeni 3 – Proiect de hotãrâre nr. 4/ 2017 pentru revocarea Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 151/ 2016 privind aprobarea repartizãrii locuinþei situate administrativ în blocul 56 – ANL sc.2, parter, ap. 3, Bulevardul Pãcii, Municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara, conform listei anuale de prioritãþi Iniþiator: Iacob Viorel Mesaroº, Viceprimar al Municipiului Lupeni 4 – Proiect de hotãrâre nr. 5/ 2017 privind modificarea prevederilor articolului 18 alin. (1) al Regulamentului privind gospodãrirea localitãþii ºi sancþionarea unor contravenþii sãvârºite prin nerespectarea normelor de curaþenie ºi igienã pe raza Municipiului Lupeni aprobat prin Hotãrârea Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 119/ 2016 Iniþiator: Iacob Viorel Mesaroº, Viceprimar al Municipiului Lupeni
5 – Proiect de hotãrâre nr. 6/ 2017 privind completarea Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 157/ 2016 pentru însuºirea raportul informãrii ºi consultãrii publicului, aprobarea documentaþiei Plan Urbanistic de Detaliu (P.U.D.) “CONSTRUIRE SPAÞIU COMERCIAL” nr. P 16/ 2016 ºi acordarea avizului de principiu pentru realizarea construcþiei propuse prin documentaþie Iniþiator: Iacob Viorel Mesaroº, Viceprimar al Municipiului Lupeni 6 – Proiect de hotãrâre nr. 7/ 2017 pentru desemnarea unui reprezentant al Consiliului local al Municipiului Lupeni în Consiliul de Administraþie al Spitalului Municipal Lupeni Iniþiator: Iacob Viorel Mesaroº, Viceprimar al Municipiului Lupeni 7 – Proiect de hotãrâre nr. 8/ 2017 privind adoptarea propunerii de trecere a imobilului (teren) din proprietatea Statului în proprietatea familiei Alexe Andreea Daniela ºi soþul Muça Mirlind actuali proprietari ai construcþiilor edificate pe terenul
solicitat, conform prevederilor articolului 36 alin. (2) ºi alin. (6) din Legea nr. 18/ 1991 privind fondul funciar, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare Iniþiator: Iacob Viorel Mesaroº, Viceprimar al Municipiului Lupeni 8 – Proiect de hotãrâre nr. 9/ 2017 privind adoptarea propunerii de trecere a imobilului (teren) din proprietatea Statului în proprietatea doamnei Moldovan Golomba actuala proprietarã a construcþiilor edificate pe terenul solicitat, conform prevederilor articolului 36 alin. (2) ºi alin. (6) din Legea nr. 18/ 1991 privind fondul funciar, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare Iniþiator: Iacob Viorel Mesaroº, Viceprimar al Municipiului Lupeni 9 – Proiect de hotãrâre nr. 10/ 2017 privind aprobarea încetãrii contractului de închiriere nr. 8303/ 10/ 11.10.2013 încheiat între Municipiul Lupeni ºi domnul Pavel Cristian pentru locuinþa situatã administrativ în Municipiul Lupeni, Bulevardul Pãcii bl. 56 ANL, sc. 1, parter, ap.
3, judeþul Hunedoara, prin acordul pãrþilor, conform prevederilor contractuale Iniþiator: Iacob Viorel Mesaroº, Viceprimar al Municipiului Lupeni 10 – Proiect de hotãrâre nr. 11/ 2017 privind aprobarea încetãrii contractului de închiriere nr. 8303/ 38/ 11.10.2013 încheiat între Municipiul Lupeni ºi domnul ªtefãnucã Ion pentru locuinþa situatã administrativ în Municipiul Lupeni, Bulevardul Pãcii bl. 56 - ANL, sc. 2, et. 3, ap. 15, judeþul Hunedoara, prin acordul pãrþilor, conform prevederilor contractuale Iniþiator: Iacob Viorel Mesaroº, Viceprimar al Municipiului Lupeni 11 – Proiect de hotãrâre nr. 12/ 2017 privind alegerea preºedintelui de ºedinþã
pentru lunile februariemartie 2017 Iniþiator: Iacob Viorel Mesaroº, Viceprimar al Municipiului Lupeni 12 – Raport privind activitatea asistenþilor personali ai persoanelor cu handicap grav pentru anul 2016. 13 – Informare a Operatorului Regional Apa Serv Valea Jiului cu privire la activitatea desfãºuratã în anul 2016 ºi cu activitãþile prevãzute în anul 2017 pentru îmbunãtãþirea modului de administrare, exploatare, dezvoltare ºi menþinere în funcþiune a sistemelor publice din infrastructura edilitar urbanã a Vãii Jiului. 14 – Diverse. Lupeni, 20 ianuarie 2017 VICEPRIMAR IACOB VIOREL MESAROª
Cronica Vãii Jiului | Joi 26 Ianuarie 2017
Septimiu Krausz, ultimul mohican al sociologiei P rofesorul universitar dr. Septimiu Krausz de la Universitatea din Petroºani a fost recompensat pentru întreaga activitate de aproape o jumãtate de veac la catedra de sociologie a Univeristãþii din Petroºani, dar ºi pentru cã a reprezentat, în plan politic, Valea Jiului în cel de al doilea guvern post-decembrist. A avut merite cât nici nu au încãput în caracterizarea pe care a încercat sã i-o facã Valeriu Butulescu, dar poate cã, cel mai bine s-a autocaracterizat, atunci când a fost invitat sã îºi ridice diploma ce îi conferã titlul de Cetãþean de onoare al municipiului Petroºani. „Petroºaniul, centrul acesta universitar, are cea mai mare longevitate de predare neîntreruptã a
sociologiei, din toatã þara. Acum intrãm în al 49-lea an de predare. Sociologia, dacã este, trebuie sã fie criticã ºi critica nu place aparent, nici unei puteri. În 2011, erau pregãtite 4 diplome la nivel naþional. Ne-am prezentat doi. Între timp, ceilalþi doi au murit. O sã vedem cine o sã-ºi aroge titlul de ultimul mohican al predãrii sociologiei, dupã 1945, dupã al Doilea Rãzboi Mondial,
pentru cã mai suntem doi, iar celãlat coleg al meu avea, atunci când l-am sunat de Crãciun, un tonus bun”, a spus prof.univ.dr. Septimiu Krausz, sociolog de prestigiu. Cu o experienþã de viaþã uriaºã, profesorul Septimiu Krausz ºi-a adus enorm contribuþia la dezvoltarea acestei zone,
unde a predat aproape o jumãtate de secol sociologia. „Se poate vorbi mult despre domnul profesor Krausz. Înainte de Revoluþie, într-o perioadã complicatã politic, domnia sa reuºeºte sã impunã la Petroºani o ºtiinþã curajoasã pentru vremea respectivã. (...) Au fost necazuri, dar a venit
Policlinica din Vulcan, reabilitatã pe fonduri europene oliclinica din P municipiul Vulcan ar putea fi
reabilitatã, dupã ce primarul Gheorghe Ile va reuºi, aºa cum spune, sã acceseze fondurile europene de care are nevoie. Administraþia a scris un proiect în valoare de aproximativ 5 milioane de euro, bani cu care ambulatoriul va fi dotat cu aparaturã modernã ºi care va fi compartimentat corespunzãtor. „În momentul de faþã, lucrãm pentru un
proiect la policlinicã, ce va fi modernizatã, dotatã cu aparaturã de ultimã generaþie ºi va trece ca un ambulatoriu modern, pentru cetãþenii din Vulcan ºi nu numai. Este un proiect bun ºi aºteptãm sã putem accesa fondurile pe axa de sãnãtate, ca sã primim fondurile europene, cã altfel nu vom reuºi sã modernizãm”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului. Primarul spune cã va avea în ambulatoriu medici ºi cabinete pen-
tru diverse specializãri, iar prima grijã este sã înnoiascã aparatura de la radiologie, pentru cã acest cabinet este foarte cãutat pentru consultaþii, iar pacienþii vin din toatã Valea Jiului. „Reuºim sã aducem toate cabinetele posibile. Avem contracte cu medicii care sunt la specializare ºi când vor
veni, vor gãsi cabinetele dotate. Avem radiologia, care este foarte importantã ºi avem un medic foarte bun, iar aici solicitãm aparaturã modernã, pentru cã cea pe care o avem s-a învechit ºi nu mai dã randament”, a conchis Gheorghe Ile. Diana MITRACHE
echipã de specialiºti de la INSEMEX Petroºani merge, în aceste zile, al Bucureºti, pentru a cerceta evenimentul de la clubul bucureºtean care a ars în week-end-ul trecut.
general al INSEMEX, Artur George Gãman, echipele de la Petroºani vor ajunge imediat ce zona va fi izolatã, pentru cã pânã duminicã încã erau zone ce prezentau risc de
reiniþiere a incendiului. „În aceste zile, o echipã de la INSEMEX va ajunge la acel club din Bucureºti. Nu am plecat mai devreme, pentru cã duminicã încã mai erau zone cu risc,
care ardeau”, a declarat Artur Gãman, director general INSEMEX Petroºani. Clubul a ars ºi s-a fãcut scrum în noaptea de sâmbãtã, iar sute de oameni au reuºit sã se salveze la timp. Important este acum sã se stabileascã cu exactutate ce s-a petrecut acolo ºi cine sau ce se face vinovat de asta. Cercetãrile se vor face sub directa îndrumare ºi supraveghere a procurorilor, exact ca ºi în cazul Colectiv. Diana MITRACHE
spus cam tot despre personalitatea domnului profesor, dar eu cred cã, dumnealui, în perioada aceea, de început de democraþie în România, a avut, pentru Valea Jiului ºi pentru Parlamentul României, luciditatea ºi viziunea unui om de mare valoare, reuºind sã þinã un echilibru, aici pe plan local, în acele zile fierbinþi, dar ºi ulterior, în Parlamentul României”, a adãugat ºi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Diana MITRACHE
Municipalitatea de la Petroºani cumpãrã energie electricã
A
INSEMEX face cercetãri la Bamboo O
Cercetãtorii vor sã afle ce a iniþiat incendiul ºi cum s-a propagat, motiv pentru care, este posibil ca, exact ca ºi la Colectiv, sã reproducã ulterior, la scarã, clubul ºi sã determine în laborator cum s-a propagat focul. Potrivit directorului
Revoluþia ºi într-o perioadã în care o lumea se rãsturna ºi se puneau bazele altei lumi, domnul profesor este ales ºi adus în fruntea municipiului, într-o perioadã de provizorat greu de înþeles în ziua de azi”, a menþionat într-un Laudatio de excepþie, adus sociologului Septimiu Krausz, Valeriu Butulescu, om de culturã din Petroºani. Pentru toate meritele pe care le-a avut, profesorul universitar Septimiu Krausz a primit miercuri titlul de Cetãþean de onoare al municipiului Petroºani. „Astãzi este un moment important pentru comunitatea noastrã. Domnul Butulescu a
Actualitate 7
utoritãþile locale de la Petroºani cumpãrã energie electricã pentru instituþiile din subordine. Pentru 10 puncte de consum se achiziþioneazã energia electricã, iar pânã acum existã un singur ofertant. “Furnizare energie electricã la 10 punctele de consum din Petroºani, ºi anume: strada Constructorul nr. 2 (birouri), strada 1 Decembrie 1918 nr. 93 (sediu primãrie), strada Constructorul nr. 14 (clãdire), strada Constructorul f.n. (sediu grãdiniþã), strada Aviatorilor nr.26 (bibliotecã), strada N. Bãlcescu nr.2 (muzeu), strada 1 Decembrie 1918 nr. 90 (sediu impozite ºi taxe), Masivul Parâng f.n.
(SALVAMONT), strada Constructorul nr.2 (Poliþia Localã), strada Mihai Viteazu f.n. (CNIPT)”, aratã anunþul autoritãþilor locale de la Petroºani. Municipalitatea de la Petroºani a cumpãrat în anul 2015 energie electricã de pe Bursã Românã de Mãrfuri. Autoritãþile achiziþioneazã utilitãþile de la furnizorul care oferã cel mai mic preþ, realizând astfel economii. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi 26 Ianuarie 2017
Henþ cu mâna
TRIST ÎNCEPUT DE AN... Parcã nimic nu mai þine cu noi. Istoria sportului din Valea Jiului a pierdut trei nume grele în prima
lunã din 2017: Iosif Bârsan (fotbal), Romulus Sãpânþan (fotbal tenis) ºi Cristina Bãdulescu Foiºor (ºah).
Dacã o þinem tot în ritmul ãsta, Doamne fereºte! Un început de an nefast, cu trei dispariþii grele, nume ce au reprezentat repere solide în arealul nostru sportiv. Un inventar ce nu ºi l-a dorit nimeni, din cei trei enumeraþi mai sus, doi foarte
tineri, Romulus ºi Cristina încã nu împliniserã 50 de ani. Incendii ºi proteste la scarã naþionalã, când românul n-are de lucru, cã-i dã Guvernul zile libere, se întoarce de plictisealã împotriva lui ºi îi dã în cap! –, legile sunt la pãmânt – mergeþi în vreo douã
crâºme din Petroºani sã vedeþi cum se fumeazã la greu –, când nimeni nu mai respectã nimic, veºtile triste curg unele dupã altele. Ar fi bine ca luna ianuarie sã-ºi fi luat tributul pentru tot anul.
Nu se mai terminã tragediile de început de an:
A MURIT CRISTINA BÃDULESCU – FOIªOR D upã Romulus Sãpânþan, jucãtor de fotbal – tenis ºi Iosif Bârsan, fost conducãtor la Jiul Petroºani, a mai plecat dintre noi în luna ianuarie a.c. un alt mare nume din sportul Vãii Jiului: cunoscuta ºahistã Cristina Bãdulescu – Foiºor. Ar fi împlinit pe 7 iunie vârsta de 50 de ani, având în spate o carierã fabuloasã.
Fiicã a profesorilor Dumitru ºi Margareta Bãdulescu, Cristina a fost o elevã excepþionalã, atât la ªc. Generalã nr. 6 Petroºani, cât ºi la Liceul Industrial, unde a terminat ca ºefã de promoþie. “Prinde” tainele ºahului de la tatãl ei având o ascensiune fulminantã, devenind campioanã naþionalã în anul 1980, când nu împlinise 13 ani. Pânã în 1984 cucereºte alte titluri la categoriile ei de vãrstã, devenind component a echipei Naþionale de juniori, în partidele cu Bulgaria ºi Polonia. Ca junioarã a fost legitimatã la Constructorul Minier Petroºani, ea fiind pregãtitã
Bucureºti, devenind mare maestrã internaþionalã încã din 1991.
Cristina Bãdulescu – Foiºor a obþinut titlurile:
CRISTINA ADELA FOIªOR 7 IUNIE 1967 - 22 IANUARIE 2017 de Iosif Smida, Mircea Botey, Alexandru Teclas sau Teofil Gherasim. Va absolvi Facultatea de Matematicã din Timiºoara, în anul 1985 obþinând titlul de maestru internaþional feminin. Dupã 1990 este un adevãrat fenomen, obþinând success dupã success: 1994-2001, de douã ori locul 2 în topul mondial al candidatelor, 2001, campioanã mondialã la Varºovia (Polonia), 11 participãri la
Olimpiadele de ºah, succese la turneele open internaþionale masculine (1998-2010). În paralel, a avut o viaþã de familie liniºtitã alãturi de soþul ei Ovidiu Foiºor ºi fetele sale, Sabina ºi Mihaela ºi ele ºahiste înverºunate, cu numeroase titluri la activ. Sub conducerea antrenorului Emanuel Recher ºi Iulian Drãghici, a evoluat în ultimii ani la secþia de ºah AS IT
- campioanã naþionalã în 1989, 1998, 2011, 2012, 2013 - vicecampioanã europeanã cu echipa AEM Luxten la Cupa campionilor europeni 2011 - loc 5 cu echipa olimpicã femininã la Olimpiada de la Istanbul 2012 - loc 2 cu echipa Aem Luxten la superliga 2012 - loc 1 TOP neolimpic Timiºoara
1998,2011,2012 - loc 1 TOPul celor mai buni ºahiºti români 2012 - FIDE trainer seminar Iaºi 2013 - loc 1 Rjieka 2014 - loc 1 clasamentul feminin la Neckar Open Deizisau 2014 cu 6,5 p din 9 - loc 10 la Campionatul European individual Plovdiv 2014 - loc 1 Herbstopen A-Open 2014 - loc 1 Cupa Coral Impex Cluj 8-10 mai 2015
- loc 2 Villard de Lans 2016 Sportiva era în plinã efervescenþã creatoare, ea urmând sã participe începând cu 10 februarie la Campionatul Mondial de la Teheran (Iran). În urmã cu zece ani, în 2007 a primit titlul de Cetãþean de Onoare al municipiului Petroºani. Într-un interviu acordat de Cristina Bãdulescu – Foiºor pe blogul sãu, întrebatã cum a ajuns sã joace ºah, aceasta spunea: „Au existat, pe când aveam 12 ani, douã lucruri memorabile care m-au determinant sã iau decizia de a studia ºahul profesionist: unul în care MM Florin Gheorgiu a dat un simultan în oraº ºi celãlalt, dialogul cu soþia
sa, actriþa Doina Gheorghiu. Imediat dupã aceastã dublã întâlnire providenþialã am câºtigat Daciada de copii în februarie 1980, la Sf.Gheorghe.” Din pãcate, ziua de duminicã 22 ianuarie 2017 a fost ziua în care celebra sportivã a pierdut partida cu viaþa. Acesta va fi înmormântatã astãzi la Petroºani.
Paginã realizatã de Genu TUÞU