Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1262
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 18 Ianuarie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Minele din Valea Jiului nu fac faþã la cererea de cãrbune
Bãrbat gãsit mort la Mina Livezeni
U
n bãrbat de 49 de ani din Petroºani a fost gãsit mort în zona Minei Livezeni, acolo unde se încarcã în vagoane cãrbunele. Cei care l-au zãrit cãzut jos, marþi dimineaþã, sunt paznicii unitãþii miniere, care au sunat imediat la 112, însã, poliþia ºi medicul legist au putut doar sã constate decesul. Este posibil ca omul sã fi venit sã fure cãrbuni, dar deocamdatã nu se ºtie din ce cauzã a murit. „În urma apelului la 112, la faþa locului s-au deplasat poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale ºi cei ai Biroului de Ordine Publicã, din cadrul Poliþiei municipiului Petroºani, însoþiþi de medicul legist, care au identificat persoana
respectivã. Vorbim despre un bãrbat de 49 de ani din Petroºani. Cu ocazia examinãrii exterioare a cadavrului nu s-au observat urme de violenþã, nu sunt suspiciuni de comitere a vreunei infracþiuni”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Trupul fãrã viaþã a fost transportat la Serviciul de Medicinã legalã de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, iar legiºtii urmeazã sã stabileascã cu exactitate cauza morþii. Zeci de oameni sãrmani dau mereu atacul la garniturile de tren în care se încarcã huila de la minele din Valea Jiului, iar acest om ar fi putut sã vinã cu acest scop, însã, deocamdatã nu se ºtie cu exactitate ce s-a întâmplat de ºi-a pierdut viaþa. Diana MITRACHE
Foto Alexis Vettoretti_la-vallee-des-larmes-13
S
tocurile termocentralelor aproape goale cu ºase unitãþi miniere. Termocentralalele Complexului Energetic Hunedoara au pe stoc mai puþin de 50.000 de tone de cãrbune. Asta în condiþiile în care procesul de extracþie se realizeazã la patru unitãþi miniere din cadrul societãþii ºi alte douã unitãþi miniere din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului. >>> PAGINA A 3-A
Adrian David nu mai e consilier la CEH ostul preºedinte al CJ Hunedoara ºi-a F înaintat, la începutul acestei sãptãmâni, demisia din funcþia de consilier al directorului general al CEH.
Decizia lui David a venit cu douã sãptãmâni înainte de a expira perioada în care avea contractul de 3 luni, dar vine acum, când avem un secretar de stat mai competent, în
persoana lui Doru Viºan, fostul director al
Termocentralei Paroºeni. „Mai aveam douã
sãptãmâni de mandat, însã, am decis sã plec, pentru cã acum avem un secretar de stat cu competenþe mult mai bune decât ale mele. Pot spune cã, atâta timp cât am stat la CEH, am cãutat, împreunã cu directorul general, sã îmbunãtãþim sistemul de termoficare, sã luãm mãsurile ce se impun ºi cred cã, dacã CEH intrã în insolvenþã, cu fondurile ce
le avem în conturi, situaþia este stabilã. De altfel, eu am venit la CEH, pentru cã voiam sã drenez cumva hemoragia de fonduri ce pleca în direcþii care nu avantajau CEH. Acum situaþia este mult mai stabilã ºi mandatul meu se poate ori aici”, a spus Adrian David. Fostul consilier de la CEH revine la Primãria din Petroºani, unde era angajat ºi înainte de a pleca la Complexul Energetic. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 18 Ianuarie 2017
Fonduri europene pentru servicii sociale
A
utoritãþile locale din Valea Jiului, dar ºi fundaþiile pot solicita fonduri europene pentru creºterea gradului de acoperire cu servicii sociale.
Proiectele vizeazã reabilitarea/modernizarea/ extinderea/ dotarea infrastructurii de servicii sociale, fãrã componenþa rezidenþialã, destinatã persoanelor vârstnice (centre de zi pentru persoane vârstnice, unitãþi de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice, centre de preparare ºi distribuire a
hranei pentru persoane în risc de sãrãcie). În accepþiunea prezentului apel, prin infrastructura se înþelege clãdirea cu sau fãrã utilitãþi ºi dotãri. “În vederea obþinerii finanþãrii nerambursabile în cadrul acestui apel de proiecte, depunerea cererilor de finanþare se poate face în perioada 28 februarie 2017 (ora 12:00) 29 august 2017 (ora
12:00). Apelul de proiecte este de tip competitiv, adicã finanþarea se va face în funcþie de punctajul obþinut de fiecare proiect în cadrul etapei de evaluare tehnicã ºi financiarã ºi în limita alocãrii financiare. Alocarea financiarã aferentã Regiunii Vest pentru acest apel de proiecte este de 3,15 milioane euro, iar
Asiguraþii nu mai au nevoie de adeverinþe de la Casa de Asigurãri de Sãnãtate pentru a beneficia de servicii medicale
A
siguraþii cãrora, pânã la aceastã datã, nu li s-a emis cardul de sãnãtate pot beneficia de servicii medicale fãrã prezentarea acestuia, ori a altei adeverinþe doveditoare. Furnizorii vor verifica, pe aplicaþia de pe site-ul CNAS, http://www.cnas.ro/ page/verificareasigurat.html, calitatea de asigurat. Totodatã, asiguraþii care au pierdut sau deteriorat cardul de sãnãtate pot solicita eliberarea unui card duplicat la Casa de Asigurãri de Sãnãtate, unde vor depune o cerere ºi vor plãti con-
travaloarea noului card ºi a cheltuielilor de distribuire prin servicii poºtale, în valoare de 14,87 lei. Pânã la primirea noului card de sãnãtate, asiguraþii vor avea acces la servicii medicale în baza unei adeverinþe de înlocuire a cardului de sãnãtate, valabilã 60 de zile, ce li se va înmâna în momentul în care vor depune cererea pentru emiterea cardului duplicat. Asiguraþii care, din motive personale sau religioase, refuzã utilizarea cardului de sãnãtate, vor depune o cerere în scris la casa de asigurãri în care vor menþiona motivele refuzului ºi vor restitui cardul de
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
sãnãtate, în cazul în care l-au primit. Accesul la servicii medicale se va realiza pentru aceºti asiguraþi în baza unei adeverinþe de asigurat cu termen de valabilitate 3 luni. Pentru asiguraþii care împlinesc vârsta de 18 ani ºi/sau dobândesc calitatea de asigurat se genereazã automat din sistem comanda de tipãrire ºi distribuire a cardului de sãnãtate. Nu este necesarã solicitarea în scris a asiguratului pentru eliberarea cardului. Aceºtia vor primi cardul prin servicii poºtale, la domiciliul înscris în cartea de identitate. Biroul de presã al CJAS Hunedoara
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
valoarea eligibilã a unui proiect trebuie sã fie între minim 50.000 euro ºi maxim 950.000 euro în funcþie de obiectul investiþiei. Finanþarea nerambursabilã acordatã poate fi de maxim 98% din valoarea eligibilã a unui proiect”, aratã reprezentanþii ADRVEST. În Valea Jiului niciunul dintre centrele sociale destinate persoanelor vârstice nu aparþine de primãrii. Singurul azil care este în subordinea Consiliului
Judeþean Hunedoara este cel de la Petrila. „Solicitanþii de finanþare nerambursabilã în cadrul acestui apel de proiecte pot fi unitãþi administrativteritoriale ºi alte entitãþi de drept public, precum ºi entitãþi de drept privat - precum asociaþiile, fundaþiile (inclusiv filiale ale asociaþiilor ºi fundaþiilor internaþionale recunoscute ca atare în legislaþia româneascã) ºi unitãþile de cult/structuri ale cultelor religioase. De asemenea, pot solicita finanþare ºi parteneriate între oricare dintre entitãþile
menþionate”, mai aratã cei de la ADRVEST. Pentru a fi eligibil, solicitantul de finanþare/fiecare membru al parteneriatului trebuie sã aibã personalitate juridicã. De asemenea, solicitantul de finanþare sau unul dintre parteneri trebuie sã fie furnizor de servicii sociale acreditat în condiþiile legislaþiei naþionale aplicabile în vigoare ºi sã aibã o vechime de cel puþin un an de la înfiinþare la data depunerii cererii de finanþare. Monika BACIU
- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi.
INFORMAÞII LA TELEFON 0731.254.100
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9. 80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175 Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 18 Ianuarie 2017
Minele din Valea Jiului nu fac faþã la cererea de cãrbune S
tocurile termocentralelor aproape goale cu ºase unitãþi miniere. Termocentralalele Complexului Energetic Hunedoara au pe stoc mai puþin de 50.000 de tone de cãrbune. Asta în condiþiile în care procesul de extracþie se realizeazã la patru unitãþi miniere din cadrul societãþii ºi alte douã unitãþi miniere din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului. În tot acest timp, se vorbeºte de închiderea altor douã unitãþi miniere din cadrul CEH, iar închiderea minelor Paroºeni ºi Uricani de la SNIMVJ este o certitudine. “31.000 de tone de cãrbune avem pe stoc, în momentul de faþã. În idea în care se inchid minele (Lupeni ºi Lonea – n.r.) trebuie finanþare pentru tehnicã minierã. Astfel, celelalte douã unitãþi miniere care ar rãmâne, respective Livezeni ºI Vulcan sã asigure cantitatea necesarã de cãrbune”, a declarat Mihael Melczer, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara. Reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara susþin cã stocul de cãrbune a fost crescut în luna decembrie, în condiþiile în care la termocentrala Paroºeni s-a funcþionat cu CAF-ul.
“Stocurile de cãrbune nu se fac în noiembrie sau în decembrie. În decembrie am funcþionat la Paroºeni cu CAF-ul, lucru care a dus la creºterea stocurilor de cãrbune”, a mai subliniat sursa citatã. Închiderea minelor Lupeni ºi Lonea din cadrul Complexului Energetic Hunedoara a fost agreatã de Comisia Europeanã. În luna noiembrie a anului trecut, Guvernul a adoptat un memorandum privind modificarea unui ajutor de stat acordat
Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului (SNIMVJ), pentru includerea în programul de închidere a douã mine neviabile din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Ajutorul de stat aprobat în baza prevederile Deciziei Comisiei Europene 2010/787/ creºte cu 129,129 milioane de lei, bani care vor asigura fondurile necesare pentru activitatea de închidere a minelor de huilã necompetitive care induc pierderi pentru CEH. Este vorba despre Exploatarea Minierã Lonea ºi Exploatarea Minierã Lupeni, care nu au perspective de viabilizare a activitãþii ºi necesitã trecerea lor imediatã în programul de închidere. Ajutorul de stat este raportat pentru perioada 2011-2024. "Închiderea celor douã unitãþi se va realiza, astfel, în condiþii de
Producþia de cãrbune a scãzut cu 10,2% în primele 11 luni din 2016; importurile s-au redus cu 1,3%
P
roducþia de cãrbune net a României a totalizat, în primele 11 luni ale anului trecut, 3,813 milioane tone echivalent petrol, fiind cu 10,2% (435.400 tep) mai micã faþã de cea din perioada similarã din 2015, conform datelor centralizate de Institutul Naþional de Statisticã (INS). În perioada menþionatã, România a importat 495.900 tep cãrbune net, cu 6.500 tep (1,3%) mai puþin comparativ cu cantitatea importatã în aceeaºi perioadã a anului trecut. Conform proiectului Strategiei Energetice, publicat pe site-ul ministerului de resort, România dispune de rezerve totale de 12,6
miliarde tone lignit, concentrate geografic în Bazinul Minier Oltenia. Zãcãmintele în exploatare totalizeazã 986 milioane tone. Rezervele de huilã, concentrate în bazinul carbonifer al Vãii Jiului, totalizeazã 2,2 miliarde tone, din care 592 milioane tone se aflã în perimetre exploatate. AGERPRES
siguranþã ºi protecþia mediului, cu conservarea straturilor de cãrbune ºi evitarea unor eventuale accidente care ar putea apãrea în cazul nerespectãrii prevederilor specifice închiderii minelor. De asemenea,
se vor recupera ºi vor fi aduse la suprafaþã utilajele exsistente în aceste mine (motoare, redresoare, staþii de transformare etc.), care conþin lubrifianþi ce pot polua apele subterane", arãta informarea de
presã a Guvernului, la momentul aprobãrii ajutorului de stat. Închiderea celor douã unitãþi de producþie se va realiza pânã la sfârºitul anului 2018.
Vremea ºi vremurile aduc bani la CEH
cu un an în aceastã perioadã, când, în ziua de 18 ianuarie 2016 (o zi de luni), cotaþia maximã era de 239 lei pe MWh. Luni, la ora 11:10, producþia României era 10.526 MW, din care 9.027 MW consumul intern ºi 1.499 de MW export. ªi marþi, la prânz, aproape 30% din energia electricã a þãrii era realizatã de termocentralele pe bazã de cãrbune. Monika BACIU
C
omplexul Energetic Hunedoara strãbate vremuri tulburi. Conturi blocate, insolvenþe suspendate ºi oameni în stradã sunt doar câteva din greutãþile cu care s-a confruntat societatea de la începutul acestui an. Dacã vremurile au fost tulburi pentru CEH la fel a fost ºi vremea la nivel naþional. Condiþiile meteo din ultimele zile au aruncat în aer preþul energiei electrice, iar acest lucru înseamnã plus de venituri pentru Complexul Energetic Hunedoara. “Cu peste 300 de lei s-a vândut MWh pe PZU (piaþa zilei urmãtoare-n.r.). Noi asigurãm serviciile de sistem, dar ºi echilibrarea sistemului energetic naþional. În tot acest timp, prioritatea noastrã a fost asigurarea salariilor, aprovizionarea cu materiale pentru asigurarea securitãþii în subteran ºi vânzarea energiei electrice”, a declarat Mihael Melczer, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara. Preþul de luni de pe piaþa spot este cu 40% mai mare decât cel din urmã cu douã sãptãmâni, înainte de episodul de ninsori ºi
ger, când energia se tranzacþiona cu maximum 320 de lei pe MWh. Totodatã, preþul de luni este aproape dublu faþã de cel înregistrat în urmã
Monika BACIU
4 Actualitate
Ceai ºi mâncare pentru oamenii care stau în frig
V
oluntarii de la Caritas au venit în sprijinul oamenilor care muncesc în frig, ori a celor fãrã adãpost. De dimineaþã ºi pânã seara, atunci când vin voluntarii, cei de la Caritas ies pe strãzile din Petroºani ºi duc câte un sandviº, un ceai, un fruct, celor care stau ore bune în stradã.
Fie cã sunt oameni fãrã adãpost, fie cã vând ziare, ori chiar celor care curãþã zãpada, ca sã nu degere, la temperaturile scãzute de afarã. „E foarte bine-venitã cana asta de ceai. Lucrãm sã dãm zãpada, cã ninge ºi ne prinde bine. Mulþumim celor care s-au gândit sã facã asta”, a spus surpinsã o femeie care lucreazã la deszãpezirea strãzilor din Petroºani.
Voluntarii sunt cei care ies ºi ei în frig ºi cautã oamenii aflaþi în nevoie. Unii le apreciazã efortul, alþii încã sunt obiºnuiþi cu bunãtatea semenilor, însã, fiecare primeºte cadoul bine-venit. Roland a venit marþi de dimineaþã, a umplut un termos cu ceai, pe care l-a îndulcit cu miere ºi a luat cu el câteva sandviºuri pe care le-a dus în zona Petroºani Nord. „Acþiunea noastrã din aceastã sãptãmânã constã în faptul cã le împãrþim ceai, câte
un sandviº ºi un mãr oamenilor strãzii, dar nu numai. Am oferit acelaºi lucru ºi celor de la ziare, care vând câte 8 ore în frig. Unii oamenii primesc cu braþele deschise, alþii se feresc de noi, chiar ºi oamenii strãzii sunt dintre cei care fug de noi. Dar noi cãutãm sã îi ajutãm”, spune Roland, voluntar la Caritas. „Campania se numeºte „Centrul de comandã Caritas”, conform motto-ului nostru, pentru cã se simte nevoia noastrã aproape de
aceºti oameni. Am dorit sã venim în sprijinul celor care muncesc pe stradã sau nu au adãpost. Ei îndurã temperaturile foarte foarte joase”, a adãugat ºi Alexandru Kelemen, coordonator al voluntarilor de la Caritas Petroºani. Zilnic, atât timp cât va fi frig, cei de la Caritas ies pe strãzi, iar gestul lor va fi completat de sãptãmâna viitoare ºi cu acþiunea pe care o vor desfãºura în colaborare cu Crucea Roºie.
Religia ºi sãnãtatea...
P
ersoanele care refuzã cardul de sãnãtate din motive religioase vor trebui sã întocmeascã o cerere prin care sã motiveze refuzul cardului. Mai mult, aceºtia vor trebui sã returneze cardurile, în cazul în care le-au primit. Pânã acum, zeci de hunedoreni au refuzat cardul de sãnãtate, din diferite motive. „Asiguraþii care, din motive personale sau religioase, refuzã utilizarea cardului de sãnãtate, vor depune o cerere în scris la casa de asigurãri în care vor menþiona motivele
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 18 Ianuarie 2017
refuzului ºi vor restitui cardul de sãnãtate, în cazul în care l-au primit. Accesul la servicii medicale se va realiza pentru aceºti asiguraþi în baza unei adeverinþe de asigurat cu termen de valabilitate 3 luni”, aratã un comunicat al Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate. Odatã cu 1 mai 2015, cardul naþional de sãnãtate a fost imple-
„Sãptãmâna viitoare încercãm sã ajutãm persoanele care nu au îmbrãcãminte, sau care au nevoie de noi. Venim în ajutorul celor care sunt înfriguraþi în aceastã perioadã”, mai spune Alexandru Kelemen. Voluntarii vor agãþa haine groase în copaci în zonele centrale, pentru ca oamenii ce tremurã de frig sã se poatã încãlzi. Pânã atunci, însã, vor fi identificaºi toþi cei ce stau în frig ºi vor primi mãcar câte un ceai cald ºi ceva de mâncare. Diana MITRACHE
F
distribuire prin servicii poºtale, în valoare de 14,87 lei. Pânã la primirea noului card de sãnãtate, asiguraþii vor avea acces la servicii medicale în baza unei adeverinþe de înlocuire a cardului de sãnãtate, valabilã 60 de zile, ce li se va înmâna în momentul în care vor depune cererea pentru emiterea cardului duplicat”, mai aratã informarea. Pentru asiguraþii care împlinesc vârsta de 18 ani ºi/sau dobândesc calitatea de asigurat se genereazã automat din sistem comanda de tipãrire ºi distribuire a cardului de sãnãtate. Nu este necesarã solicitarea în scris a asiguratului pentru eliberarea cardului. Aceºtia vor primi cardul prin servicii poºtale, la domiciliul înscris în cartea de identitate. Monika BACIU
u mai puþin de 20 de câini într-o N haitã au fost fotogra-
fiaþi de un cititor al ziarului nostru la Vulcan. Omul a vrut sã plece la serviciu ºi a fost nevoit sã cheme taxiul pânã la bloc, pentru cã s-a temut de zecile de câini care lãtrau ºi sãreau la toþi cei care erau în zonã. Mai grav este cã asta s-a întâmplat dimineaþa, înainte de începerea cursurilor ºi maidanezii, mulþi la numãr, erau chiar în apropierea ºcolii.
Cursuri postuniversitare la UPET mentat la nivel naþional. Acesta a devenit unicul instrument de validare ºi decontare a serviciilor medicale în sistemul asigurãrilor sociale de sãnãtate pentru asiguraþii care au intrat în posesia lui. Zeci de hunedoreni au refuzat cardul de sãnãtate din diferite motive. Totodatã, începând din aceastã lunã asiguraþii cãrora, pânã la aceastã datã, nu li s-a emis cardul de sãnãtate pot beneficia de servicii medicale fãrã prezentarea acestuia, ori a altei adeverinþe doveditoare. “Totodatã, asiguraþii care au pierdut sau deteriorat cardul de sãnãtate pot solicita eliberarea unui card duplicat la Casa de Asigurãri de Sãnãtate, unde vor depune o cerere ºi vor plãti contravaloarea noului card ºi a cheltuielilor de
Haite de maidanezi la Vulcan
acultatea de ªtiinþe din cadrul Universitãþii Petroºani organizeazã cursuri postuniversitare. “Managementul serviciilor în instituþiile publice” se numeºte noul curs organizat la instituþia de învãþãmânt superior din Petroºani. “Cursul oferã competenþe în domeniul ºtiinþe administrative cu privire la descrierea, utilizarea ºi implementarea conceptelor, metodologiilor ºi procedurilor utilizate în organizarea ºi funcþionarea structurilor administrative, aplicarea instrumentelor strategice pentru dezvoltarea instituþionalã”, aratã descrierea cursului. Cursul are 240 de ore, se organizeazã în sistem modular la sfârºitul sãptãmânii în perioada aprilie-iunie 2017 ºi se finalizeazã cu obþinerea unui certificat de competenþe în domeniul ªtiinþe Administrative. Înscrierea cursanþilor se face pânã în data de 28 februarie 2017. Monika BACIU
„Eu nu ºtiu cum au putut sã meargã la ºcoalã luni dimineaþã copiii, cã eu am fost nevoit sã chem taxiul ºi aºa am reuºit sã plec de la bloc. Sunt un pericol ºi nu ºtim de unde au apãrut, cã noi nu prea aveam maidanezi pe aici”, a spus revoltat vulcãneanul. Câinii erau în haitã ºi s-au aciuat în zona locuitã a oraºului, cã acolo gãsesc mai uºor de mâncare. Asta, în timp ce ºeful serviciului de ecarisaj al judeþului declara pentru un ziar al Vãii Jiului cã situaþia este clar sub control. „Peste 100 de câini
au fost ridicaþi din localitãþile Petroºani, Petrila ºi Aninoasa ºi duºi la adãpostul din Petroºani. La Lupeni ºi Uricani, peste 80 de maidanezi, scrie zvj.ro,
au umplut adãpostul de câini de la Uricani. Administraþia din Vulcan, însã, abia acum îºi face documentele sã intre în asociaþia judeþeanã.
Pompierii din Asociaþiile de pescuit Petroºani intervin ºi-au stabilit taxele percepute pentru acest an în Caraº Severin
E
chipajele din cadrul Detaºamentului de Pompieri Petroºani au fost trimise în judeþul vecin de conducerea ISU Hunedoara, militarii urmând sã intervinã în caz de necesitate.
T
arifele practicate de asociaþiile de pescuit din Valea Jiului au rãmas aceleaºi ca ºi anul trecut, iar cei care au aceastã pasiune ºi vor sã fie în legalitate îºi pot obþine permisele pentru anul 2017. Vizele de pescuit sunt diferenþiate în funcþie de categoria de persoane, astfel cã la una dintre asociaþiile din Petroºani, Pro Pescar, tarifele sunt cuprinse între 72 lei ºi 32 de lei. Pensionarii vor plãti pentru viza anualã de pescuit suma de 52 lei iar
Judeþul Caraº Severin a intrat sub avertizarea Administraþiei Naþionale de Meteorologie, specialiºtii anunþând fenomene meteorologice periculoase de ninsoare ºi viscol. Echipajul trimis studenþii vor avea tariful în sprijin de ISU minim, respective 32 de lei. Hunedoara este dotat Pescarii sportivi mai trebuie cu o ºenilatã gata de sã ºtie cã pescuitul sportiv intervenþie în cele mai este reglementat prin lege ºi grele condiþii. Militarii sunt obligaþi sã respecte mai vor executa misiuni multe prevederi, altfel riscã specifice de cãutare ºi amenzi usturãtoare. salvare, dacã va fi M. GÂNJU necesar. (M. G.)
Încasãri bune la termoficare
P
etroºãnenii abonaþi la sistemul de termoficare ºi-au achitat, în mare parte facturile.
Potrivit reprezentanþilor Serviciului de Termoficare, numãrul celor care ºi-au achitat facturile curente este mai mare faþã de anii trecuþi. “Au venit ºi au plãtit abonaþii serviciului de termoficare. În schimb,
cei care sunt vechii restanþieri nu plãtesc, dar aceºtia sunt acþionaþi în instanþã”, a declarat Ovidiu Muntean, directorul
SC Termoficare SA Petroºani. Mai mult, cei de la societatea de termoficare din Petroºani au achitat, o parte din
sumã, Complexului Energetic Hunedoara. “Am plãtit cãtre termocentrala Paroºeni suma de 41.900 de lei”, a mai subliniat sursa citatã. La momentul de faþã, doar abonaþii casnici din municipiul Petroºani mai beneficiazã de serviciile societãþii de termoficare. La Vulcan ºi Lupeni, edilii au decis sistarea furnizãrii agentului termic cãtre abonaþii casnici. Monika BACIU
„Vulcanul ºi-a fãcut documentaþia ºi doreºte sã adere la acest ADI, numai cã urmãtorul pas, ca acest lucru sã se întâmple, va fi Adunarea Generalã a Acþionarilor care va avea loc peste circa douã sãptãmâni ºi unde vor fi primite din câte ºtiu, pe lângã Vulcan, alte patru UAT-uri din judeþ. Dacã vor intra în ADI ºi cei din Vulcan, nu vom suplimenta numãrul de personal deoarece nu avem bani la buget, ne vom descurca cu ce oameni avem, cu echipele de la Petroºani ºi Uricani, precum ºi cu cele douã adãposturi din Vale”, a menþionat Adrian
Cioran, preºedintele ADI Serviciul Judeþean pentru Ocrotirea Câinilor fãrã Stãpân, citat de zvj.ro. Serviciul de ecarisaj de la Vulcan, care funcþiona la Pregoterm, nu a mai primit avizele necesare, deoarece nu exista un cabinet medical pentru consultaþiile câinilor strânºi de pe strãzi. Drept dovadã, Vulcanul care nu prea avea câini vagabonzi liberi este acum plin de haite de câini, însã, toatã responsabilitatea le revine celor de la Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã a Consiliului Judeþean Hunedoara. Diana MITRACHE
Pericol de avalanºã în Parâng ºi Cheile Jieþului
Î
n Retezat ºi Parâng, la altitudini de peste 1.800 de metri, riscul este crescut avertizeazã salvatorii montani. ”Din cauza ninsorii abundente, care a cãzut într-un timp foarte scurt, la altitudini mari ºi cu înclinaþia mai mare de 25 de grade, apare pericolul de avalanºã. Zãpada s-a depus, dar nu este stabilã. De aceea, le recomandãm celor care doresc sã facã ascensiuni pe zonele de creastã sã amâne aceste drumeþii, iar dacã totuºi se aventureazã pe trasee, sã fie bine echipaþi”, a declarat ºeful Serviciului Public Judeþean Salvamont Hunedoara, Ovidiu Bodean. Stratul de zãpadã în Retezat ºi Parâng mãsoarã un metru, iar pe vãile unde a fost viscolitã poate depãºi doi metri. Risc crescut de avalanºã este ºi în Cheile Jieþului, iar cei care tranziteazã zona sunt sfãtuiþi sã circule cu atenþie sporitã. M. GÂNJU
4 Actualitate
Ceai ºi mâncare pentru oamenii care stau în frig
V
oluntarii de la Caritas au venit în sprijinul oamenilor care muncesc în frig, ori a celor fãrã adãpost. De dimineaþã ºi pânã seara, atunci când vin voluntarii, cei de la Caritas ies pe strãzile din Petroºani ºi duc câte un sandviº, un ceai, un fruct, celor care stau ore bune în stradã.
Fie cã sunt oameni fãrã adãpost, fie cã vând ziare, ori chiar celor care curãþã zãpada, ca sã nu degere, la temperaturile scãzute de afarã. „E foarte bine-venitã cana asta de ceai. Lucrãm sã dãm zãpada, cã ninge ºi ne prinde bine. Mulþumim celor care s-au gândit sã facã asta”, a spus surpinsã o femeie care lucreazã la deszãpezirea strãzilor din Petroºani.
Voluntarii sunt cei care ies ºi ei în frig ºi cautã oamenii aflaþi în nevoie. Unii le apreciazã efortul, alþii încã sunt obiºnuiþi cu bunãtatea semenilor, însã, fiecare primeºte cadoul bine-venit. Roland a venit marþi de dimineaþã, a umplut un termos cu ceai, pe care l-a îndulcit cu miere ºi a luat cu el câteva sandviºuri pe care le-a dus în zona Petroºani Nord. „Acþiunea noastrã din aceastã sãptãmânã constã în faptul cã le împãrþim ceai, câte
un sandviº ºi un mãr oamenilor strãzii, dar nu numai. Am oferit acelaºi lucru ºi celor de la ziare, care vând câte 8 ore în frig. Unii oamenii primesc cu braþele deschise, alþii se feresc de noi, chiar ºi oamenii strãzii sunt dintre cei care fug de noi. Dar noi cãutãm sã îi ajutãm”, spune Roland, voluntar la Caritas. „Campania se numeºte „Centrul de comandã Caritas”, conform motto-ului nostru, pentru cã se simte nevoia noastrã aproape de
aceºti oameni. Am dorit sã venim în sprijinul celor care muncesc pe stradã sau nu au adãpost. Ei îndurã temperaturile foarte foarte joase”, a adãugat ºi Alexandru Kelemen, coordonator al voluntarilor de la Caritas Petroºani. Zilnic, atât timp cât va fi frig, cei de la Caritas ies pe strãzi, iar gestul lor va fi completat de sãptãmâna viitoare ºi cu acþiunea pe care o vor desfãºura în colaborare cu Crucea Roºie.
Religia ºi sãnãtatea...
P
ersoanele care refuzã cardul de sãnãtate din motive religioase vor trebui sã întocmeascã o cerere prin care sã motiveze refuzul cardului. Mai mult, aceºtia vor trebui sã returneze cardurile, în cazul în care le-au primit. Pânã acum, zeci de hunedoreni au refuzat cardul de sãnãtate, din diferite motive. „Asiguraþii care, din motive personale sau religioase, refuzã utilizarea cardului de sãnãtate, vor depune o cerere în scris la casa de asigurãri în care vor menþiona motivele
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 18 Ianuarie 2017
refuzului ºi vor restitui cardul de sãnãtate, în cazul în care l-au primit. Accesul la servicii medicale se va realiza pentru aceºti asiguraþi în baza unei adeverinþe de asigurat cu termen de valabilitate 3 luni”, aratã un comunicat al Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate. Odatã cu 1 mai 2015, cardul naþional de sãnãtate a fost imple-
„Sãptãmâna viitoare încercãm sã ajutãm persoanele care nu au îmbrãcãminte, sau care au nevoie de noi. Venim în ajutorul celor care sunt înfriguraþi în aceastã perioadã”, mai spune Alexandru Kelemen. Voluntarii vor agãþa haine groase în copaci în zonele centrale, pentru ca oamenii ce tremurã de frig sã se poatã încãlzi. Pânã atunci, însã, vor fi identificaºi toþi cei ce stau în frig ºi vor primi mãcar câte un ceai cald ºi ceva de mâncare. Diana MITRACHE
F
distribuire prin servicii poºtale, în valoare de 14,87 lei. Pânã la primirea noului card de sãnãtate, asiguraþii vor avea acces la servicii medicale în baza unei adeverinþe de înlocuire a cardului de sãnãtate, valabilã 60 de zile, ce li se va înmâna în momentul în care vor depune cererea pentru emiterea cardului duplicat”, mai aratã informarea. Pentru asiguraþii care împlinesc vârsta de 18 ani ºi/sau dobândesc calitatea de asigurat se genereazã automat din sistem comanda de tipãrire ºi distribuire a cardului de sãnãtate. Nu este necesarã solicitarea în scris a asiguratului pentru eliberarea cardului. Aceºtia vor primi cardul prin servicii poºtale, la domiciliul înscris în cartea de identitate. Monika BACIU
u mai puþin de 20 de câini într-o N haitã au fost fotogra-
fiaþi de un cititor al ziarului nostru la Vulcan. Omul a vrut sã plece la serviciu ºi a fost nevoit sã cheme taxiul pânã la bloc, pentru cã s-a temut de zecile de câini care lãtrau ºi sãreau la toþi cei care erau în zonã. Mai grav este cã asta s-a întâmplat dimineaþa, înainte de începerea cursurilor ºi maidanezii, mulþi la numãr, erau chiar în apropierea ºcolii.
Cursuri postuniversitare la UPET mentat la nivel naþional. Acesta a devenit unicul instrument de validare ºi decontare a serviciilor medicale în sistemul asigurãrilor sociale de sãnãtate pentru asiguraþii care au intrat în posesia lui. Zeci de hunedoreni au refuzat cardul de sãnãtate din diferite motive. Totodatã, începând din aceastã lunã asiguraþii cãrora, pânã la aceastã datã, nu li s-a emis cardul de sãnãtate pot beneficia de servicii medicale fãrã prezentarea acestuia, ori a altei adeverinþe doveditoare. “Totodatã, asiguraþii care au pierdut sau deteriorat cardul de sãnãtate pot solicita eliberarea unui card duplicat la Casa de Asigurãri de Sãnãtate, unde vor depune o cerere ºi vor plãti contravaloarea noului card ºi a cheltuielilor de
Haite de maidanezi la Vulcan
acultatea de ªtiinþe din cadrul Universitãþii Petroºani organizeazã cursuri postuniversitare. “Managementul serviciilor în instituþiile publice” se numeºte noul curs organizat la instituþia de învãþãmânt superior din Petroºani. “Cursul oferã competenþe în domeniul ºtiinþe administrative cu privire la descrierea, utilizarea ºi implementarea conceptelor, metodologiilor ºi procedurilor utilizate în organizarea ºi funcþionarea structurilor administrative, aplicarea instrumentelor strategice pentru dezvoltarea instituþionalã”, aratã descrierea cursului. Cursul are 240 de ore, se organizeazã în sistem modular la sfârºitul sãptãmânii în perioada aprilie-iunie 2017 ºi se finalizeazã cu obþinerea unui certificat de competenþe în domeniul ªtiinþe Administrative. Înscrierea cursanþilor se face pânã în data de 28 februarie 2017. Monika BACIU
„Eu nu ºtiu cum au putut sã meargã la ºcoalã luni dimineaþã copiii, cã eu am fost nevoit sã chem taxiul ºi aºa am reuºit sã plec de la bloc. Sunt un pericol ºi nu ºtim de unde au apãrut, cã noi nu prea aveam maidanezi pe aici”, a spus revoltat vulcãneanul. Câinii erau în haitã ºi s-au aciuat în zona locuitã a oraºului, cã acolo gãsesc mai uºor de mâncare. Asta, în timp ce ºeful serviciului de ecarisaj al judeþului declara pentru un ziar al Vãii Jiului cã situaþia este clar sub control. „Peste 100 de câini
au fost ridicaþi din localitãþile Petroºani, Petrila ºi Aninoasa ºi duºi la adãpostul din Petroºani. La Lupeni ºi Uricani, peste 80 de maidanezi, scrie zvj.ro,
au umplut adãpostul de câini de la Uricani. Administraþia din Vulcan, însã, abia acum îºi face documentele sã intre în asociaþia judeþeanã.
Pompierii din Asociaþiile de pescuit Petroºani intervin ºi-au stabilit taxele percepute pentru acest an în Caraº Severin
E
chipajele din cadrul Detaºamentului de Pompieri Petroºani au fost trimise în judeþul vecin de conducerea ISU Hunedoara, militarii urmând sã intervinã în caz de necesitate.
T
arifele practicate de asociaþiile de pescuit din Valea Jiului au rãmas aceleaºi ca ºi anul trecut, iar cei care au aceastã pasiune ºi vor sã fie în legalitate îºi pot obþine permisele pentru anul 2017. Vizele de pescuit sunt diferenþiate în funcþie de categoria de persoane, astfel cã la una dintre asociaþiile din Petroºani, Pro Pescar, tarifele sunt cuprinse între 72 lei ºi 32 de lei. Pensionarii vor plãti pentru viza anualã de pescuit suma de 52 lei iar
Judeþul Caraº Severin a intrat sub avertizarea Administraþiei Naþionale de Meteorologie, specialiºtii anunþând fenomene meteorologice periculoase de ninsoare ºi viscol. Echipajul trimis studenþii vor avea tariful în sprijin de ISU minim, respective 32 de lei. Hunedoara este dotat Pescarii sportivi mai trebuie cu o ºenilatã gata de sã ºtie cã pescuitul sportiv intervenþie în cele mai este reglementat prin lege ºi grele condiþii. Militarii sunt obligaþi sã respecte mai vor executa misiuni multe prevederi, altfel riscã specifice de cãutare ºi amenzi usturãtoare. salvare, dacã va fi M. GÂNJU necesar. (M. G.)
Încasãri bune la termoficare
P
etroºãnenii abonaþi la sistemul de termoficare ºi-au achitat, în mare parte facturile.
Potrivit reprezentanþilor Serviciului de Termoficare, numãrul celor care ºi-au achitat facturile curente este mai mare faþã de anii trecuþi. “Au venit ºi au plãtit abonaþii serviciului de termoficare. În schimb,
cei care sunt vechii restanþieri nu plãtesc, dar aceºtia sunt acþionaþi în instanþã”, a declarat Ovidiu Muntean, directorul
SC Termoficare SA Petroºani. Mai mult, cei de la societatea de termoficare din Petroºani au achitat, o parte din
sumã, Complexului Energetic Hunedoara. “Am plãtit cãtre termocentrala Paroºeni suma de 41.900 de lei”, a mai subliniat sursa citatã. La momentul de faþã, doar abonaþii casnici din municipiul Petroºani mai beneficiazã de serviciile societãþii de termoficare. La Vulcan ºi Lupeni, edilii au decis sistarea furnizãrii agentului termic cãtre abonaþii casnici. Monika BACIU
„Vulcanul ºi-a fãcut documentaþia ºi doreºte sã adere la acest ADI, numai cã urmãtorul pas, ca acest lucru sã se întâmple, va fi Adunarea Generalã a Acþionarilor care va avea loc peste circa douã sãptãmâni ºi unde vor fi primite din câte ºtiu, pe lângã Vulcan, alte patru UAT-uri din judeþ. Dacã vor intra în ADI ºi cei din Vulcan, nu vom suplimenta numãrul de personal deoarece nu avem bani la buget, ne vom descurca cu ce oameni avem, cu echipele de la Petroºani ºi Uricani, precum ºi cu cele douã adãposturi din Vale”, a menþionat Adrian
Cioran, preºedintele ADI Serviciul Judeþean pentru Ocrotirea Câinilor fãrã Stãpân, citat de zvj.ro. Serviciul de ecarisaj de la Vulcan, care funcþiona la Pregoterm, nu a mai primit avizele necesare, deoarece nu exista un cabinet medical pentru consultaþiile câinilor strânºi de pe strãzi. Drept dovadã, Vulcanul care nu prea avea câini vagabonzi liberi este acum plin de haite de câini, însã, toatã responsabilitatea le revine celor de la Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã a Consiliului Judeþean Hunedoara. Diana MITRACHE
Pericol de avalanºã în Parâng ºi Cheile Jieþului
Î
n Retezat ºi Parâng, la altitudini de peste 1.800 de metri, riscul este crescut avertizeazã salvatorii montani. ”Din cauza ninsorii abundente, care a cãzut într-un timp foarte scurt, la altitudini mari ºi cu înclinaþia mai mare de 25 de grade, apare pericolul de avalanºã. Zãpada s-a depus, dar nu este stabilã. De aceea, le recomandãm celor care doresc sã facã ascensiuni pe zonele de creastã sã amâne aceste drumeþii, iar dacã totuºi se aventureazã pe trasee, sã fie bine echipaþi”, a declarat ºeful Serviciului Public Judeþean Salvamont Hunedoara, Ovidiu Bodean. Stratul de zãpadã în Retezat ºi Parâng mãsoarã un metru, iar pe vãile unde a fost viscolitã poate depãºi doi metri. Risc crescut de avalanºã este ºi în Cheile Jieþului, iar cei care tranziteazã zona sunt sfãtuiþi sã circule cu atenþie sporitã. M. GÂNJU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 18 Ianuarie 2017
O nouã taxã la gunoi nouã taxã a O intrat în vigoare de la începutul acestui an. Este vorba de o taxã de 80 de lei pentru tona de deºeu depozitat la groapa de gunoi. Potrivit oficialilor Ministerului mediului, aceastã taxã se va plãti diferenþiat de cãtre operatorii de salubritate ºi se va aplica la diferenþa dintre þinta de valorificare pe care ºi-au propus-o ºi ceea ce au realizat efectiv, aceste prevederi urmând sã fie incluse într-un proiect de Ordonanþã de Urgenþã
care va fi supus dezbaterii publice începând de miercuri, 18 ianuarie, a declarat, marþi, într-o conferinþã de presã, Daniel Constantin, ministrul Mediului. "Taxa de 80 de lei pentru tona de deºeu depozitat la groapa de gunoi este o taxã care a intrat în vigoare înainte de momentul instalãrii mele la Ministerul Mediului. Aceasta este o taxã penalizatoare pentru managementul deºeului. La ora actualã, România are o ratã de reciclare a deºeurilor de 4,5%, iar þinta ce trebuie atinsã este 50%, pânã în 2020.
Alegeri la Lupeni. Doar un candidat, deocamdatã
U
n nou rând de alegeri locale, vor avea loc pânã la finele lunii martie, la Lupeni. Cristian Resmeriþã a demisionat, în data de 30 decembrie 2016, din funcþia de primar al municipiului Lupeni, lãsând astfel scaunul de primar vacant. În aceastã perioadã interimatul este asigurat de viceprimarul în exerciþiu, Iacob Mesaroºi. Pânã acum ºi-a anunþat candidatura doar Victor Pãlivan. Acesta va candida pentru un mandat de primar din partea Partidului Verde. La PSD ºi PNL încã se fac analize pentru a nominaliza persoanele care vor candida din partea celor douã formaþiuni politice.
“Sigur cã eu îmi doresc ca municipiul Lupeni sã fie condus de un primar al PSD. În acest scop, vom gãsi cea mai bunã variantã de candidat, împreunã cu colegii din echipa PSD Lupeni, în perioada urmãtoare”, a spus Cristian Resmeriþã, când ºi-a anunþat demisia din funcþia de primar al municipiului Lupeni. În data de 30 ianuarie se împlineºte o lunã de la demisia lui Cristian Resmeriþã. Mai rãmân 60 de zile pentru organizarea alegerilor locale de la Lupeni. Monika BACIU
plãtitã de cãtre cei de la depozitele de gunoi, ci de cãtre operatorii de salubritate. Practic, operatorii vor plãti doar diferenþa dintre þinta de valorificare ºi ceea ce realizeazã efectiv. Dacã, de exemplu, operatorul îºi impune o þintã de valorificare de 20% pe an ºi realizeazã doar 10%, atunci se va plãti taxã doar pentru diferenþa nerealizatã. O propunere în dezbatere publicã, în acest sens, va fi începând de mâine (miercuri—n.r.). Eu cred cã Administraþia Fondului pentru Medie trebuia sã comunice cu autoritãþile locale încã de anul trecut ºi sã informeze pentru
pregãtirea acestui moment", a menþionat ministrul Mediului. Operatorii de salubritate care vor depozita deºeuri la groapa de gunoi vor trebui sã plãteascã o taxã de 80 de lei pentru fiecare tonã depusã, începând cu data de 1 ianuarie 2017, urmând ca aceastã taxã sã creascã la 120 lei/tonã din 2018, potrivit prevederilor Legii 384/2013. Locuitorii din Valea Jiului plãtesc diferenþiat taxa de salubrizare. La Petroºani valoarea acestei taxe este de 6 lei, în timp ce în celelalte localitãþi aceasta ajunge ºi la 8 lei/persoanã.
Legislaþia antifumat susþinutã de 80% din populaþie
consumului, necesarã. Studiul fundamenteazã suplimentar din punct de vedere al datelor nevoia de continuare a politicilor de reducere a consumului de tutun în România ºi protejarea generaþiilor tinere de expunerea la o dependenþã care ucide anual peste 42.000 de români. Ca un semn clar de determinare în lupta cu cauza nr. 1 de boalã prevenibilã în România (consumul de tutun), societatea civilã s-a angajat, în luna septembrie 2016, într-un nou demers ambiþios, dar realizabil- acela ca, în parteneriat cu toþi factorii decizionali, sã contribuie la adoptarea tuturor acelor politici ºi mãsuri care sã permitã ca generaþia care se va naºte în anul 2017 sã fie nefumãtoare la vârsta maturitãþii, în anul 2035.
La 1 ianuarie 2017, România a introdus aceastã taxã de 80 de lei/tonã de gunoi depozitat. Ideea este sã nu avem mãriri de taxe la gunoi pentru cetãþeni. Am fãcut o propunere doamnei primar (Gabriela Firea, primarul general al Capitalei, n.r.) în acest sens ºi anume cã taxa se menþine ºi intenþionãm sã venim
cu proiect de Ordonanþã de Urgenþã care sã se aplice la diferenþa dintre ceea ce þinteºte operatorul economic ºi ceea ce a realizat efectiv", a spus Constantin.
T
axa va fi perceputã operatorilor de transport.
"Vom impune praguri, iar taxa de depozitare nu va fi
P
este 85% din români susþin politicile referitoare la reducerea consumului de tutun în rândul populaþiei, aratã un studiu fãcut de Mercury Research pe un eºantion reprezentativ la nivel naþional. Conform datelor sociologice nivelul de susþinere al românilor faþã de legislaþia antifumat este mai ridicat decât înainte de adoptare, atingând pragul de 80%. Concret, studiul aratã cã trei sferturi dintre fumãtori evitã sã fumeze în casã, cei care adoptã totuºi un astfel de comportament fiind cu precãdere persoanele care au absolvit mai mult de opt clase. Aproximativ jumãtate (54%) dintre fumãtori nu fumeazã în maºinã. Acest obicei se regãseºte mai degrabã în rândul bãrbaþilor fumãtori (51% fumeazã în maºinã) decât al femeilor (doar 27% dintre fumãtoare). Jumate din români considerã pachetele de þigãri atractive Cercetarea aratã cã fumãtorii sunt de acord cu ideea cã fumatul pasiv afecteazã sãnãtatea celor din jur, copiii fiind mai expuºi decât adulþii. Totodatã, trei sferturi din fumãtori considerã cã nu este normal sã se fumeze în parcuri sau în aproprierea locurilor
de joacã pentru copii. Aceeaºi cercetare aratã cã femeile susþin într-o mãsurã mai mare decât bãrbaþii faptul cã fumatul secundar îi afecteazã pe ceilalþi sau cã nu ar trebui sã se fumeze în parcuri sau în apropierea spaþiilor de joacã pentru copii. Chiar dacã 58% din români considerã cã pachetele de þigãri sunt atractive, reclamele ºi promoþiile la þigãri îi atrag în mod special pe tineri ºi pe copii. Însã, mai puþin de 30% din populaþie considerã cã reclamele la tutun sunt necesare, evidenþiazã
studiul. Un alt aspect este acela cã douã treimi din români ar fi de acord cu interzicerea comercializãrii tutunului. Continuarea politicilor de reducere a
Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 18 Ianuarie 2017
A început procesul tatãlui acuzat cã ºi-a abuzat sexual fiica
I
ndividul suspectat cã ºi-a violat fetiþa timp de mai mulþi ani, totul ieºind la ivealã dupã ce copila n-a mai suportat calvarul ºi s-a plâns la ºcoalã, a fost trimis în judecatã. Procurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani au finalizat cercetarea penalã în cazul bãrbatului din Aninoasa, Emil Giurgea, acuzat cã ºi-a abuzat propria fatã. Giurgea se aflã încarcerat încã de anul trecut ºi riscã o pedeapsã asprã dacã va fi gãsit vinovat de viol mai
ales cã existã suspiciunea cã ºi-a obligat copila sã-i satisfacã poftele timp de trei ani. Primul termen de judecatã în dosar a fost fixat pentru ultima zi a acestei luni iar individul rãmâne în spatele gratiilor pânã atunci. Giurgea Emil (47 de ani) a fost denunþat de psihologul ºcolii unde învaþã copila abuzatã sexual, dupã ce minora s-a plâns colegelor de clasã. Acestea au dus-o la psihologul unitãþii, iar acesta din urmã a sesizat imediat Poliþia Petroºani. Potrivit unor surse, adolescenta ar fi fost abuzatã sexual încã de la
vârsta de 13 ani. La prima întâlnire cu anchetatorii, fata le-a spus cã a fost obligatã de individ sã-i satisfacã poftele sexuale ºi cã era ameninþatã dacã nu se supune.
U
n alt violator este nemulþumit de pedeapsã Condamnat la trei ani ºi patru luni de închisoare, un alt violator din Valea Jiului considerã cã pedeapsa primitã nu este justã. Individul, Alexandru Pojoni a violat o minorã din Petroºani pe care o ademenise la un local din regiunea Vãii Jiului. Cei doi
ªi-a ucis copilul ºi a fost condamnatã la... curãþenie ânãra din Lupeni care, T la începutul anului trecut, ºi-a aruncat copilul nou-nãscut în apele îngheþate ale Jiului de Vest sperã la o pedeapsã mai blândã.
Tribunalul Hunedoara a condamnat-o la închisoare cu suspendare pe femeia din Lupeni la închisoare, iar aceasta a fãcut recurs. Potrivit sentinþei Tribunalului Hunedoara, tânãra trebuia sã presteze o muncã neremuneratã în folosul comunitãþii pe o perioadã de 60 de zile la Serviciul de Administraþie Publicã Localã din cadrul Primãriei Municipiului Lupeni, la curãþare rigole strãzi sau vãruirea pomilor din parcuri. “Condamnã pe inculpata Papp Simona Andreea, la: - pedeapsa de 2 ani ºi 6 luni închisoare pentru infracþiunea de uciderea nou nãscutului sãvârºitã de cãtre mamã, prevãzutã de art. 200 al. 1 din Codul penal, cu apli-
carea art. 396 al. 10 din Codul de procedurã penalã. În baza art. 67 al. 1 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din Codul penal, interzice inculpatei ca pedeapsã complementarã exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritãþile publice sau în orice alte funcþii publice, de a ocupa o funcþie care implicã exerciþiul autoritãþii de stat, pe o perioadã de 2 ani care se va executa conform art. 68 al. 1 lit b din Codul penal de la rãmânerea definitivã a prezentei hotãrâri. În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din Codul penal, interzice inculpatei ca pedeapsã accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritãþile publice sau
în orice alte funcþii publice, de a ocupa o funcþie care implicã exerciþiul autoritãþii de stat, de la rãmânerea definitivã a sentinþei de condamnare ºi pânã la considerarea ca executatã a pedepsei principale. În baza art. 91 C. pen. dispune suspendarea executãrii pedepsei de 2 ani ºi 6 luni închisoare, sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispoziþiilor art. 92 C. pen. În baza art. 93 alin. (1) C. pen, obligã inculpata ca pe durata termenului de supraveghere sã respecte urmãtoarele mãsuri de supraveghere: a) sã se prezinte la Serviciul de Probaþiune de pe lângã Tribunalul Hunedoara, la datele fixate de acesta; b) sã
au stat pânã dupã miezul nopþii ºi la întoarcere, tânãrul a tras maºina pe o strãduþã izolatã din apropierea centrului localitãþii ºi i-a cerut adolescentei sã întreþinã raporturi sexuale cu el. Tânãra s-a opus ºi i-a spus cã nu ºi-a început viaþa sexualã, însã acest lucru nu l-a convins pe individ sã o elibereze. Dupã ce a violat-o, Pojoni a dus-o pe
primeascã vizitele consilierului de probaþiune desemnat cu supravegherea sa; c) sã anunþe, în prealabil, schimbarea locuinþei ºi orice deplasare care depãºeºte 5 zile; d) sã comunice schimbarea locului de muncã; e) sã comunice informaþii ºi documente de naturã a permite controlul mijloacelor sale de existenþã. În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. impune inculpatei sã frecventeze un program de reintegrare socialã derulat de serviciul de probaþiune sau organizat în colaborare cu instituþii din comunitate. În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata va presta o muncã neremuneratã în folosul comunitãþii pe o perioadã de 60 de zile la Serviciul de Administraþie Publicã Localã din cadrul Primãriei Municipiului Lupeni, la curãþare rigole strãzi sau vãruirea pomilor din parcuri (...)”, aratã soluþia Tribunalului Hunedoara. Apelul femeii a fost înregistrat pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia, iar primul termen de judecatã a fost fixat pentru data de 19 ianuarie. Monika BACIU
minorã acasã iar aceasta ºi-a alertat pãrinþii ºi le-a spus prin ce dramã a trecut. Alexandru Pojoni a fãcut, zilele trecute, apel la sentinþa judecãtorilor din Petroºani. Individul trebuie sã-i plãteascã victimei 5.000 lei, sumã ce reprezintã daune materiale ºi 50.000 lei daune morale. Maximilian GÂNJU
Cu cât a crescut numãrul incendiilor faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut
P
ompierii anunþã cã, în ultimele ºapte zile, numãrul incendiilor a crescut cu 30 de procente faþã de anul trecut, în aceastã perioadã fiind realizate peste 500 de intervenþii pentru stingerea focului. Cinci persoane ºi-au pierdut viaþa, precizeazã IGSU. Inspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã (IGSU) a anunþat, luni, cã în ultima sãptãmânã au avut loc peste 9.500 de intervenþii, 553 fiind pentru lichidarea incendiilor. "Cele mai multe incendii s-au produs la construcþiile civile (409), fiind generate pe fondul necurãþãrii coºurilor de fum, creºterii numãrului de consumatori electrici ºi utilizãrii improvizaþiilor", a informat IGSU printr-un comunicat de presã. Din cauza zãpezii, viscolului puternic ºi temperaturilor foarte scãzute, pompierii au acþionat ºi în zonele afectete de vremea rea, în special în judeþele Brãila, Buzãu, Cãlãraºi Constanþa, Ialomiþa ºi Tulcea. În aceste regiuni au fost folosite echipaje cu autospeciale grele de intervenþii ºi ºenilate. Pompierii sfãtuiesc cetãþenii sã fie prudenþi în ceea ce priveºte mijloacele de încãlzire, cu atât mai mult cu cât meteorologii au emis un nou cod galben de ninsori ºi zãpezi. (MEDIAFAX)
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 18 Ianuarie 2017
Henþ cu mâna
INCERTITUDINI Cu siguranþã, acestã iarnã neprietenoasã a dat peste cap toate planurie de pregãtire ale sportivilor noºtri. E greu de crezut cã prin gerul ºi nãmeþii de
ianuarie se poate vorbi despre aºa ceva. ª-apoi, ce sã poþi cere, la fotbal, unor echipe de Liga a IV-a (sã ’cem aºa, cum ar spune un moderator
local de televiziune) sã se motiveze „pe mocangeala” la niºte antrenamente, pentru un campionat care ca începe abia pe sfârºitul lui martie! Nimeni nu prea ºtie pe se bazeazã, totul este la nivelul de poveºti de iarna, sunt unii jucãtorii care revin
la echipe a 34-a oarã, asta din cauzã de „succes” unde l-au avut pe alte meleaguri. Nu cred cã pe cineva mai intereseazã la modul serios ce se mai întâmplã, în primul rând, în fotbalul Vãii Jiului. Toatã lumea fuge de locul 1, în perspectiva
în care nimeni nu ar mai avea bani sã joace la nivelul Ligii a III-a. Realitatea tristã e cã nici nu mai este pentru cine. ª-atunci, se merge pe bâjbâialã, pe incertitudini.
SPORTUL DIN VALEA JIULUI ACUM TREI DECENII – IANUARIE 1987 Gârjoabã (portari), Dianu, Fl. Neagu, V. Popa, Stana, B. Popescu, Dina, Sedecaru, Szehely, D. Timofte, Dosan, Bãluþã, Rus, Henzel.
Când Vulcanul avea echipa în „B” În sezonul 1986-87, echipa de fotbal A.S. Paroºeni Vulcan era la primul sezon în Divizia „B”(Liga a II-a). Pregãtitã de antrenorii Puiu Berei ºi Cornel Sãlãgean, la mijlocul lunii ianuarie 1987, echipa se deplasa într-un cantonament de pregatire la Slãnic – Prahova. Noutatea în lot era Dan Neiconi de la Minerul Lupeni, care se alãtura lui Homan, Buzduga, Ghiºan, George Boboc, Matela, Adr.Barbu, Bahasa ,V. Crãciun, Viþan sau Dicuþ.
Suspendat un an „O lecþie pentru toatã viaþa” se intitula un material în ziarul local „Steagul Roºu”, legat de suspendarea portarului echipei de handbal divizionare „B”, ªtiinþa Petroºani, Petre Popescu. Un mare talent, fost component al Naþionalei de juniori (avea atunci 26 de ani), el agresase la un meci cu
„Proiectanþii” inaugureazã sezonul de schi în Parâng
Electromureº Tg. Mureº arbitrii partidei, motiv pentru care Federaþia îl suspendase un an. Cu toate regretele pe care le declara în presã...
Cei mai tari studenþi Institutul de Mine (actuala Universitate) din Petroºani, prin Clubul Sportiv ªtiinþa, avea o puternicã echipã schi alpin, printre sportivi remrcându-se Simona Costinaº, Corina Vladislav, Horaþiu Þipþer, Istvan Matyas, Liana Grosu, Florian Filip sau Gabriel Silvian. Punctajul acumulat de aceºti sportivi în douã competiþii naþionale de anvergurã la Predeal ºi Poiana Braºov, au plasat în final echipa ªtiinþa
Petroºani pe primul loc în clasamentul pe centre universitare.
Primul amical al Jiului
În sezonul 1986-1987, echipa de fotbal Jiul Petroºani era în primul eºalon. Începând pregãtirea
de iarnã la început de ianuarie, jiuliºtii susþin un prim joc de verificare în compania echipei “Poli” Timiºoara. Victoria a revenit Jiului cu 1-0, ca urmare a unui penalty transformat de …portarul Bojtor, dupã un henþ al fundaºului timiºorean Aurel ªunda, în min. 16. “Cel mai bun de pe teren s-a arãtat mezinul Jiului, Daniel Timofte” remarca cronicarul meciului. Jiul a jucat atunci cu Bojtor,
Pe vremea I.C.I.T.P.M.H. (inteprinderea specializatã în topografie ºi proiectare minierã) era una dintre cele cu falã în Valea Jiului. Astfel, la cea de-a 5-a ediþie a Cupei Proiectantul, organizatã de aceastã inteprinderea, avea deja tradiþie. Începutul de ianuarie 1987
înseamnã prima competiþie oficialã în Parâng, la care au participat 60 de concurenþi, cu vârste între 10 ºi 60 de ani! Printre câºtigãtorii de acum 30 de ani la acestã compeþie îi amintim pe Florin Botoroagã, Nicu Pãtraºcu, Larisa Edelyh, Adriana Marinicã, Reinhart Kraktus, Elena ªtef, Francisc Edelyn sau Mihai Dreghiciu. Cam asta era atmosfera, în rezumat în ianuarie 1987, în sportul Vãii Jiului exact în urmã cu 30 de ani...
Paginã realizatã de Genu TUÞU