CVJ Nr 1261, marti17ianuarie 2017

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1261

Cronica Vãii Jiului Marti, 17 Ianuarie 2017

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

CONTROVERSAT ªI ADULAT, SPONSOR Fãrã rãspuns în dosarul DE LA O LADÃ DE BERE LA MARE MAGNAT. insolvenþei CEH

R

eprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara au fãcut, în luna decembrie, apel la soluþia Tribunalului Hunedoara în dosarul insolvenþei.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia în data de 30 decembrie 2016, însã deocamdatã nu a fost fixat niciun termen de judecatã. CEH solicitã instanþei de la Curtea de Apel alba Iulia judecarea insolvenþei societãþii.

“CEH a atacat

decizia Tribunalului Hunedoara de suspendare a deschiderii procedurii insolvenþei pânã la judecarea de cãtre Curtea de Apel a cererii de intervenþie”, a declarat purtãtorul de cuvânt al Curþii de Apel Alba Iulia, Cosmin Muntean.

Oficialii CEH au contestat astfel decizia Tribunalului Hunedoara care a suspendat dosarul în care se judecã insolvenþa pânã în momentul în care instanþa superioarã soluþioneazã apelul Sindicatului Noroc Bun.

ALIN SIMOTA, ÎNGER ªI DEMON LA JIUL

„Fotbalul este o afacere în care, dacã ai rãbdare, poþi scoate profit” (declaraþie Alin Simota în 2001)

Monika BACIU

V

remurile tulburi (ºi în fotbalul românesc de la sfârºitul veacului trecut nu au ocolit nici fenomenul din Valea Jiului. Echipa de fotbal simbol a zonei, Jiul Petroºani, se zbãtea la marginea prãpastiei. În vara lui 1998 bãtea un record european, retrogradând din Divizia „A” cu 10 puncte ºi un golaveraj de 19-176, echipa prãbuºindu-se odatã cu liderul sindical Miron Cozma. >>> PAGINA A 8-A

Corpul de control al ministrului Energiei, la CEH

G

revele din primele zile ale lui 2017 trimit la CEH Corpul de Control al ministrului Energiei. Sindicaliºtii de la Muntele au fost, la finele sãptãmânii trecute, la Ministerul Energiei, iar în perioada urmãtoare controlul va ajunge la administraþia din Petroºani.

Ministrul Toma Petcu a luat decizia, dupã ce a discutat problemele minerilor, cu sindicatele. „Dânsul, dupã toate

problemele ce i-au fost aduse în atenþie, datoritã doleanþelor oamenilor care au protestat la Lupeni, în 4,5 ºi 6 ianuarie, a luat act de toate, a mai pus întrebãri suplimentare, noi i-am dat datele ºi a precizat cã, în cel mai scurt timp, Corpul de control va fi prezent la Societatea CEH”, a precizat Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele din Complexul Energetic Hunedoara.

Nu este exclus ca, odatã cu finalizarea acestui control, actuala echipã

managerialã sã fie schimbatã. Asta, pentru cã minerii de la Lupeni, ca ºi cei care au stat în greva foamei, au cerut, în mod expres, ca managerii sã

plece. „În urma controlului, pe care îl va efectua echipa ministrului în Valea Jiului, va lua o decizie în ceea ce priveºte managementul

companiei”, a mai precizat sindicalistul Câmpean.

Reamintim cã, la începutul acestui an, minerii de la mina Lupeni au refuzat zile în ºir sã intre sub pãmânt, motivând cã nu agreazã deciziile luate de echipa managerialã ºi pentru cã nu mai avea materiale cu care sã lucreze sub pãmânt. Trei sindicaliºti au stat 6 zile în greva foamei, tot pentru aceste probleme, iar aceºtia au discutat personal cu ministrul Toma Petcu, la Bucureºti, problemele ce i-au determinat sã protesteze.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 17 Ianuarie 2017

Pod de gheaþã între viaþã ºi moarte Pericolul din

U

n pod de gheaþã poate face legãtura dintre viaþã ºi moarte. Bolnavii din Saºa, cartier al municipiului Petroºani, care au nevoie de dializã simt lucrul acesta pe popria lor piele.

Autoturismele cu care sunt transportaþi la centrul de dializã ajung cu mare dificultate sau deloc în cartierul mãrginaº al municipiului Petroºani din cauza unui pod de gheaþã.

Temperaturile scãzute au fãcut ca pârâul din zonã sã îngheþe ºi sã se transforme într-un pod de gheaþã. ªoferii de pe maºinile de dializã spun cã sunt zile în

care le este imposibil sã ajungã cu maºinile în partea de sus a cartierului.

“Sunt zile când nu ajungem în partea de sus a cartierului, iar bolnavii trebuie sã vinã pe jos pânã la maºini. Este foarte greu pentru ei, mai ales dupã ce fac dializa pentru cã atunci sunt mult mai slãbiþi”, spune un ºofer.

Reprezentanþii Domeniului Public de Administrare a Domeniului Public ºi

Privat din Petroºani spun cã în aceastã perioadã se acþioneazã cu material antiderapant, însã la primãvarã, atunci când condiþiile meteo vor permite, se vor efectua lucrãri. “În fiecare zi trimitem spãrgãtoarele

de gheaþã ºi se acþioneazã cu material antiderapant.

Pânã la primãvarã nu avem ce sã facem acolo. În primãvarã vom executa mai multe lucrãri, se vor amenaja rigole”, a declarat Daniel Viºan, director executiv DADPP Petroºani. În fiecare an, în zona respectivã se manifestã aceleaºi probleme. În bugetul de anul acesta vor fi cuprinse lucrãri de amenajare a zonei respective.

Monika BACIU

13 PERSOANE DECEDATE din cauza rujeolei

R

omânia se confruntã cu o epidemie de rujeolã.

Pânã acum, 13 persoane ºi-au pierdut viaþa din cauza bolii.

Judeþul Hunedoara se aflã pe locul 10 în ceea ce priveºte numãrul cazurilor de rujeolã.

Potrivit Centrului Naþional de Supraveghere ºi Control al Bolilor Transmisibile, la nivel naþional, au

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

fost raportate peste 2.000 de cazuri de îmbolnãviri, 36 dintre ele fiind în judeþul Hunedoara.

Conform raportãrii, în România au fost confirmate 2.165 de cazuri de rujeolã, din care 13 decese.

“Pânã la data de 13.01.2017 în România au fost confirmate 2165 de cazuri de rujeolã, din care 13 decese (5 în jud. Arad, 3 în jud.

Timiº, 3 în jud. Dolj, 1 în jud.

Caraº Severin ºi 1 în Bucuresti); un al 14-lea deces posibil datorat rujeolei se aflã în curs de confirmare/infirmare (jud. Timiº).

S-au inregistrat cazuri de rujeolã în 34 de judeþe”, aratã raportul CNSCBT. Cinci în judeþul Arad, trei în judeþul Timiº, trei în judeþul Dolj, unul în judeþul Caraº-Severin ºi unul în Bucureºti. Potrivit Ministerului Sãnãtãþii, aceastã explozie de îmbolnãviri este cauzatã de campaniile din spaþiul virtual împotriva vaccinãrilor.

Monika BACIU

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

carosabil

S

ezonul de iarnã încã nu s-a încheiat, însã în carosabil au apãrut deja primele cratere. Mai multe drumuri din Valea Jiului au fost afectate de condiþiile meteo, de topirea zãpezii.

Poate cel mai afectat carosabil este DN 66.

Drumul naþional este presãrat de obstacole, iar conducãtorii auto sunt nevoiþi sã facã slalom printre gropi. Porþiunea de DN 66 de la Livezeni ºi pânã la intrarea în Defileul Jiului nu a fost cuprinsã în programul guvernamental de modernizare, astfel cã ºoferii vor trebui sã îndure calvarul. În schimb, pentru centura municipiului Petroºani, edilii cautã soluþii pentru a moderniza acest drum.

“Ne dorim sã reabilitãm

centura Petroºaniului. Va trebui sã gãsim finanþare pentru a putea sã o asfaltãm, e vorba de tronsonul cuprins între sensul giratoriu de la avion ºi biserica Catolicã. Pentru centurã e o problemã, pentru cã acolo sumele sunt foarte mari. Dacã nu vom reuºi anul acesta, cu siguranþã vom face anul viitor. Încercãm o colaborare cu Consiliul Judeþean pe acest obiectiv, cât ºi pe drumul din Parâng”, a spus în urmã cu o sãptãmânã, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Monika BACIU

- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi.

INFORMAÞII LA TELEFON 0731.254.100

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9. 80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

0735.183175 Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti 17 Ianuarie 2017

Minele atârnã de insolvenþã. Ministrul energiei aºteaptã decizia instanþei

L

a nivelul ministerului Energiei, ca moºtenire de la vechiul Guvern, este un program avizat de Comisia Europeanã, prin care mina Lupeni ºi Lonea sã fie trecute pe program de închidere ºi se lucreazã la un ajutor pentru cele douã termocentrale, care sã includã Mina Livezeni ºi Vulcan.

Ministrul Energiei, Toma Petcu, însã, le-a promis sindicaliºtilor de la Petroºani cã va lua decizia, abia dupã ce se decide insolvenþa CEH. „Dupã ce se va stabili, dacã vom intra sau nu în insolvenþã, va da un rãspuns în ceea ce priveºte direcþia spre care va îndrepta CEH, dar a fãcut o precizare importantã. Având în vedere

problemele apãrute în aceste zile, analiza va fi una extrem de complexã, pentru cã CEH, dar ºi CEO au menþinut siguranþa sistemului energetic”, a spus Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele din CEH, care s-a întâlnit la Bucureºti, sãptãmâna trecutã, cu ministrul Energiei.

Insolvenþa se va decide, abia dupã ce va fi judecat apelul Sindicatului Noroc Bun, care s-a opus insolvenþei ºi care va fi judecat în 19 ianuarie. Abia apoi se va da termen în dosarul insolvenþei.

Stocurile de cãrbune trebuie, însã, sã creascã, iar minerii lucreazã suplimentar.

Pentru asta, ministrul Energiei, Toma Petcu, a dat

asigurãri cã va gãsi bani.

Asta, dupã ce a aflat de la sindicaliºti de problemele financiare. Lipsurile din subteran, lipsa banilor pentru plata gazului metan la termocentrale, ori facturile neplãtite cãtre furnizori au ajuns ºi la urechile noului ministru, care a promis spijin ºi bani, pentru cã acum e nevoie de huilã pe piaþa energeticã. „A spus cã va face tot ce îi stã în putinþã, sã putem trece perioada asta ºi sã asigure niºte fluxuri financiare, prin care sã poatã fi plãtite aceste servicii”, a spus Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele din cadrul CEH. Diana MITRACHE

Sorin Grindeanu:

Ministrul Toma Petcu a aflat cã “Hunedoara sã aibã cãrbune” disponibilizaþii nu ºi-au primit banii care domnul ministrul respecte planul de remierul

P

României, Sorin Grindeanu, a dat dispoziþie ca stocul de cãrbune sã fie asigurat la Complexul Energetic Hunedoara.

Date fiind prognozele meteo, Guvernul se menþine în stare de alertã, iar în acest sens, premierul a dat dispoziþie ministrul Energiei sã supravegheze stocurile de cãrbune de la Complexul Energetic Hunedoara ºi Complexul Energetic Oltenia.

“S-au luat mãsuri astfel încât companiile din zona Oltenia ºi Hunedoara sã aibã cãrbune astfel încât sã poatã sã producã energie, sã nu avem situaþii critice. Au fost lucruri obligatorii de fãcut ºi care au fost de urgenþã. Raportul pe

Petcu l-a prezentat în Guvern ne-a arãtat cã mãsurile pe care le-am luat ºi pe care le vom lua în perioada urmãtoare sunt potrivite, astfel încât sã evitãm situaþiile de crizã.

Trebuie sã avem asiguratã energia electricã pentru populaþie ºi agenþii economici ºi apoi sã facem export.

Aceastã mãsurã se va activa în mãsura în care este nevoie”, a declarat premierul României, Sorin Grindeanu, la România TV. Ministrul Energiei, Toma Petcu, a subliniat sãptãmâna trecutã, cã depozitele CEH sunt la limita de avarie, drept pentru care a trimis corpul de control la CEH. De cealaltã parte, Sorin Grindeanu, nu vrea sã aducã în discuþie moºtenirea lãsatã de guvernul tehnocrat, ci susþine cã vrea sã

guvernare, iar acesta prevede ºi modernizarea termocentralelor CEH. “Eu am evitat sã vorbesc despre moºteniri grele. Lumea nu a votat programul de guvernare a PSD-ului ca sã spunem despre moºtenirea grea. Le-am cerut tuturor miniºtrilor sã îmi facã o situaþie la zi, cum au gãsit ministerul, ºI ceea ce trebuie sã facã, astfel încât sã aplicãm mãsurile din programul de guvernare”, a mai spus premierul.

“La Complexul Energetic Hunedoara avem 30.000 de tone, cu un consum de 6500 de tone de cãrbune pe zi. Asta înseamnã maxim o funcþionare de 4 zile.

Am cerut asigurarea unor stocuri mai mari la cãrbune la centrale.

Pentru a stabili cum sa ajuns aici am dispus Corpului de Control verificãri la cele douã Complexe energetice ºi la Ministerul Energiei. Suntem puºi într-o situaþie limitã de cãtre cei din guvernarea anterioarã”, a spus Toma Petcu în ºedinþa de guvern de sãptãmâna trecutã.

Monika BACIU

D

isponibilizaþii din cadrul Complexului Energetic Hunedoara sunt mult mai ghinioniºti faþã de colegii lor de la Societatea de Închideri de Mine, pentru cã nu ºi-au primit sumele compensatorii.

Li s-a spus cã CEH este într-o situaþie dificilã ºi, chiar dacã s-au disponibilizat la finele anului trecut, banii nu au ajuns în conturile lor. De aceastã situaþie, dar ºi despre alte prevederi din Constractul Colectiv de Muncã, noul ministru al Energiei a aflat de la sindicaliºtii care au fost la Bucureºti. „Mai multe lucruri din CCM, printre care ºi salariile compensatorii nu au fost respectate. Ministrul a luat act de ele ºi a promis cã va face o analizã aplicatã în perioada urmãtoare.

Dar nu a dat ºi un rãspuns. Nu doar disponibilizaþii au avut de suferit, ci, în luna decembrie nu s-au respectat mai multe drepturi prevãzute în contractul colectiv de muncã, din cauza

situaþiei economice”, a spus Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele din cadrul CEH. Nu mai puþin de 840 de angajaþi ai CEH au intrat din septembrie 2016 în preavize ºi din decembrie, oamenii ar fi trebuit sã încaseze sumele compensatorii.

Minerii de la minele viabile, care s-au disponibilizat urmau sã

primeascã maxim 6 salarii, în funcþie de câþi ani mai au pânã la pensie. Salariile, însã, nu sunt mai mari de 3.500 de lei, în timp ce colegii lor de la Societatea de Închideri de Mine primesc ca sume compensatorii, în momentul în care se disponibilizeazã nu mai puþin de 37.000 de lei brut, iar lor le-au intrat banii pe carduri.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Cui rãmân copiii ai cãror pãrinþi pleacã la muncã? proximativ 600 de copii din A Petroºani sunt în

grija rudelor, dupã ce pãrinþii, unul, sau chiar ambii, au plecat în Europa, pentru un trai mai bun. Direcþia de Asistenþã Socialã face anchete, dar nu toate cazurile sunt fericite, iar cei care suferã sunt cei mici.

Pãrinþii sunt obligaþi sã declare în grija cui îºi lasã copiii ºi, mai nou, chiar ºi firmele la care pleacã sã lucreze le impun asta, aºa încât situaþia, chiar dacã nu este precisã, îi cuprinde pe cei mai mulþi. „În ultima perioadã am avut foarte multe delegãri temporare de

autoritate pãrinteascã, pentru 12 luni, la rude pânã la gradul IV, inclusiv. La finele lunii decembrie, am avut, cu ambii pãrinþi plecaþi la muncã în strãinãtate, 129 de copii, în evidenþe, cu un singur pãrinte plecat la muncã, 355, cu pãrinte unic susþinãtor al familiei avem 102 copii ºi în total sunt 586 de copii, ai cãror pãrinþi

sunt plecaþi la muncã în strãinãtate”, a declarat Cristina Mraz, director al Direcþiei de Asistenþã Socialã de la Petroºani.

Le promit un trai mai bun, dar rudele, fraþii, bunicii ºi profesorii nu vor putea niciodatã sã le suplineascã prezenþa pãrinþilor. În fiecare oraº al Vãii Jiului situaþia se repetã ºi sute de copii sunt lãsaþi la rude, iar cel mai mic avea doar câteva luni când mama a decis sã plece, acesta fiind un caz mai aparte înregistrat la Petroºani, dupã cum spun cei de la Asistenþã Socialã, care le fac anchetele acasã. „Noi trebuie sã facem fiºe de identificare a riscurilor în aces-

te familii. La ora actualã avem în lucru cam 60 de sentinþe de delegare a autoritãþii pãrinteºti. Avem obligaþia ca, pe o perioadã de 6 luni, din 2 în 2 luni, sã facem un raport de monitorizare a situaþiei în familia în care copilul a rãmas ºi apoi la 6 luni, la finalul perioadei de un an.

Mulþi, însã, prelungesc perioada. În general, copiii rãmân la bunici, sau cu un frate mai

Risc de avalanºã în masivele Retezat ºi Parâng

mare chiar. Am avut o situaþie nu tocmai plãcutã, în care mama ºi-a lãsat copilul la câteva luni de viaþã ºi a plecat. Spunea cã vrea sã îi ofere condiþii mai bune. Nu ºtiu cum ar putea”, a mai precizat directorul Cristina Mraz.

Psihologii spun, însã, cã micuþii rãmân cu traumatisme pe viaþã ºi, cei mai mulþi au pânã ºi probleme de vorbire.

Copiii îºi schimbã sistemul de valori ºi asta

6.000 de acþiuni de salvare la nivel naþional în anul 2016

n 2016 serviciile Salvamont au asigurat asistenþa cu un Înumãr de 350 - 550 de salva-

S

alvamontiºtii din judeþul Hunedoara atrag atenþia asupra pericolului de avalanºã care poate apãrea în masivele Retezat ºi Parâng, la altitudini de peste 1.800 de metri, riscul fiind cotat în 3, pe o scarã de la 1 la 5.

"Din cauza ninsorii abundente, care a cãzut într-un timp foarte scurt, la altitudini mari ºi cu înclinaþia mai mare de 25 de grade, apare pericolul de avalanºã. Zãpada s-a

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 17 Ianuarie 2017

depus, dar nu este stabilã.

De aceea, le recomandãm celor care doresc sã facã ascensiuni pe zonele de creastã sã amâne aceste drumeþii, iar dacã totuºi se aventureazã pe trasee, sã

fie bine echipaþi", a declarat ºeful Serviciului Public Judeþean Salvamont Hunedoara, Ovidiu Bodean.

Potrivit acestuia, stratul de zãpadã în Retezat ºi Parâng mãsoarã un metru, iar pe vãile unde a fost viscolitã poate depãºi doi metri.

Salvamont Hunedoara are pregãtite echipe de intervenþie în toate zonele montane din judeþ, iar în staþiunile Straja, Parâng, Râuºor ºi la Cabana Pietrele sunt asigurate servicii de permanenþã.

AGERPRES

montiºti, zilnic, în cele circa 120 de baze ºi posturi permanente sau sezoniere, în zonele montane cu afluenþã turisticã mare, pe pârtiile de practicare a sporturilor de iarnã ºi pe traseele turistice alpine.

Potrivit unui comunicat de presã al Asociaþiei Naþionale a Salvatorilor Montani din România ºi Consiliului Serviciilor Publice Salvamont, anul trecut, prin Dispeceratul Naþional Salvamont au fost primite, direct sau prin SNAU 112 ºi redirecþionate cãtre echipele salvamont din þarã, un numãr de 2.617 apeluri de urgenþã ºi un numãr de 4.766 apeluri prin care se solicitau informaþii despre zona montanã. "În anul 2016, salvamontiºtii au fost solicitaþi sã intervinã la 5.887 de acþiuni de salvare ºi de acordare a primului ajutor medical, acþiuni în care au fost salvate un numãr de 6.692 de persoane.

Dintre aceste acþiuni, 2.197 de

imediat ce sufletul le este gol, dupã plecarea pãrinþilor. Psihologii spun cã momentul vine ca un declic în viaþa lor, iar unii aleg sã fie un alt fel de „eroi” ai ºcolii lor. Eroismul, însã, se terminã uneori la secþia de poliþie.

Statisticile aratã cã în România sunt 170.000 de copii în aceastã situaþie, dar sunt statistici care dau chiar cifra de 350.000 de copii lãsaþi în grija cui a rãmas în þarã. În ultima vreme, mediatizarea excesivã îi aduce pe pãrinþi, nu cu câteva luni înainte sã plece, dar mãcar cu câteva zile, la asistenþa socialã. Aici aflã cã micuþul lãsat în þarã va fi monitorizat ºi mãcar aºa i se asigurã un trai decent, dar fãrã dragostea pãrinteascã.

Diana MITRACHE

intervenþii au avut loc pe pârtiile de practicare a sporturilor de iarnã, restul de 3.690 înregistrându-se în zona alpinã, 1.670 de cazuri fiind predate serviciilor de Ambulanþã sau SMURD, terestre sau aero, pentru transport cãtre unitãþile medicale specializate. De asemenea, au fost realizate peste 43.200 de acþiuni specifice de asigurarea a asistenþei de salvare montanã în bazele, posturile, refugiile salvamont, în zonele cu aflux turistic mare sau pe perioada desfãºurãrii unor evenimente sportive sau de alta naturã în zona montanã", menþioneazã, în comunicatul de presã, Sabin Cornoiu, preºedintele Asociaþiei. În cadrul celor 38 de structuri Salvamont din România, singurele abilitate legislativ sã intervinã pentru salvarea persoanelor accidentate în zona montanã, activeazã un numãr de peste 800 de salvatori montani atestaþi, dintre care peste 250 sunt salvatori montani angajaþi.

Primãria Petroºani ºi-a prevãzut bani în buget pentru o iarnã grea

Daþi afarã dacã nu-ºi achitã datoriile

M

ai mulþi comercianþi de articole second-hand riscã sã nu-ºi mai poatã vinde marfa în incinta Pieþei Centrale Petroºani, pentru cã au adunat datorii uriaºe la plata chiriei pe spaþii.

M

unicipalitatea Petroºani a prevãzut cã ar putea avea parte de o iarnã grea, cu ninsori abundente ºi s-a aprovizionat cu suficient material antiderapant necesar deszãpezirilor. ”Ne-am aºteptat sã avem parte de perioade lungi de ninsoare ºi am prevãzut sumele necesare la stabilirea bugetului pentru deszãpezire. Avem costuri mai mari în aceastã iarnã, este adevãrat”, a explicat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob-Ridzi.

Chiar dacã au fost ceva probleme, mai ales dupã prima ninsoare abundentã, în Petroºani n-au fost drumuri blocate.

Edilii spun cã se acþioneazã în baza unui plan ce a fost prezentat populaþiei. Zonele prioritare sunt cele unde se aflã servicii vitale cum ar fi spitalul ori cele de urgenþã, ºcolile, principalele artere ºi abia apoi se intervine în cartiere ori pe drumuri secundare.

Maximilian GÂNJU

Potrivit conducerii Administraþiei Pieþelor Petroºani, mulþi dintre vânzãtori au fost pãsuiþi de-a lungul anilor ºi ºi-au fãcut angajamente de platã, dar nu s-au þinut de ele.

Conducerea pieþelor spune cã s-a ajuns în situaþia de a risca sancþiuni de la Curtea de Conturi, în urma unui

control, iar acesta este motivul pentru care a somat vânzãtorii. Aceºtia au primit un termen de graþie în care îºi pot achita o parte din datorii ºi apoi îºi iau angajamentul cã vor respecta planul de eºalonare, iar în caz contrar vor fi evacuaþi din piaþã. De cealaltã parte, vânzãtorii de vechituri

spun cã au rãmas în urmã cu plãþile din cauzã cã vânzãrile merg foarte rãu ºi abia reuºesc sã trãiascã cu banii strânºi într-o lunã de zile. Mulþi dintre ei au mai fost evacuaþi dintr-un spaþiu adiacent pieþei, dar care aparþinea unei persoane private, tot pentru neplata chiriei.

Maximilian GÂNJU

Gara din Petroºani intrã în reabilitare Paºapoartele, mai ieftine de luna 2 ,5 milioane de lei costã lucrãrile de reabilitare a gãrii din Petroºani. 146 de ani se împlinesc de la darea în folosinþã a gãrii, iar în acest secol ºi jumãtate au fost efectuate mici lucrãri de întreþinere.

Timpul ºi-a pus amprenta asupra edificiului, însã lucrurile se vor schimba. Lucrãrile au fost scoase la licitaþie de Compania Naþionalã de Cãi Ferate CFR SA, care a alocat 2,5 milioane de lei în anul care a trecut.

"Lucrãrile de reparaþii capitale se vor executa în paralel cu asigurarea traficului în condiþii optime ºi au drept scop îmbunãtãþirea serviciilor oferite

viitoare

P

aºapoartele se ieftinesc, pentru cã, potrivit unui comunicat al ministerului de resort, va fi eliminatã o taxã. cãlãtorilor, personalului feroviar ºi reducerea duratei de cãlãtorie, prin ridicarea restricþiilor de vitezã", precizeazã CFR SA Ani de zile, gara din Petroºani a fost lãsatã în paraginã, în ciuda memoriilor înaintate ºi a demersurilor fãcute de autoritãþi.

Oficialii CFR arãtau cã trebuie fãcute reparaþii ºi consolidãri ale

elementelor structurale ºi nestructurale ale infrastructurii clãdirii, izolaþii termice pentru creºterea performanþei energetice ºi de diminuare a pierderilor de cãldurã în vederea reducerii costurilor de întreþinere, dar ºi pentru asigurarea condiþiilor de igienã ºi confort.

Monika BACIU

Sãptãmânã încãrcatã la Universitatea Petroºani niversitatea din U Petroºani se pregãteºte de alegeri.

Sãptãmânile acestea se va desfãºura procesul de completare a Consiliilor Facultãþilor ºi Senatului Universitãþii din Petroºani.

Astfel, în data de 19 ianuarie va avea loc alegerea reprezentanþilor pentru Consiliul facultatii ºi alegerea

reprezentanþilor pentru Senat. În data de 23 ianuarie va avea loc refacerea alegerilor la nivel de Consilii ale facultãþilor ºi refacerea alegerilor la nivel de Senat. De ambele procese structura responsabilã este biroul electoral la nivel de universitate, Comisia de alegeri la nivel de facultate, Comisia de alegeri, pe circums-

cripþie, pentru Senat.

Abia în data de 26 ianuarie va avea loc validarea alegerilor la nivel

de Consilii ale facultãþilor ºi la nivel de Senat.

Monika BACIU

"De la 1 februarie 2017, din costul paºaportului vor fi eliminate taxa pentru serviciul public prestat, respectiv 22 lei, ºi tariful suplimentar pentru eliberarea paºaportului simplu temporar, 100 lei", se aratã în anunþul ministerului.

Astfel, conform noilor reglementãri, costul pasapoartelor va fi: - Paºaportul simplu electronic (cu valabilitate 5 ani, eliberat persoanelor peste 12 ani) - 258 lei - Paºaportul simplu electronic (cu valabilitate 3 ani, eliberat persoanelor sub 12 ani) - 234 lei - Paºaportul simplu temporar (cu valabilitate 1 an): - 96 lei

4 Actualitate

Cui rãmân copiii ai cãror pãrinþi pleacã la muncã? proximativ 600 de copii din A Petroºani sunt în

grija rudelor, dupã ce pãrinþii, unul, sau chiar ambii, au plecat în Europa, pentru un trai mai bun. Direcþia de Asistenþã Socialã face anchete, dar nu toate cazurile sunt fericite, iar cei care suferã sunt cei mici.

Pãrinþii sunt obligaþi sã declare în grija cui îºi lasã copiii ºi, mai nou, chiar ºi firmele la care pleacã sã lucreze le impun asta, aºa încât situaþia, chiar dacã nu este precisã, îi cuprinde pe cei mai mulþi. „În ultima perioadã am avut foarte multe delegãri temporare de

autoritate pãrinteascã, pentru 12 luni, la rude pânã la gradul IV, inclusiv. La finele lunii decembrie, am avut, cu ambii pãrinþi plecaþi la muncã în strãinãtate, 129 de copii, în evidenþe, cu un singur pãrinte plecat la muncã, 355, cu pãrinte unic susþinãtor al familiei avem 102 copii ºi în total sunt 586 de copii, ai cãror pãrinþi

sunt plecaþi la muncã în strãinãtate”, a declarat Cristina Mraz, director al Direcþiei de Asistenþã Socialã de la Petroºani.

Le promit un trai mai bun, dar rudele, fraþii, bunicii ºi profesorii nu vor putea niciodatã sã le suplineascã prezenþa pãrinþilor. În fiecare oraº al Vãii Jiului situaþia se repetã ºi sute de copii sunt lãsaþi la rude, iar cel mai mic avea doar câteva luni când mama a decis sã plece, acesta fiind un caz mai aparte înregistrat la Petroºani, dupã cum spun cei de la Asistenþã Socialã, care le fac anchetele acasã. „Noi trebuie sã facem fiºe de identificare a riscurilor în aces-

te familii. La ora actualã avem în lucru cam 60 de sentinþe de delegare a autoritãþii pãrinteºti. Avem obligaþia ca, pe o perioadã de 6 luni, din 2 în 2 luni, sã facem un raport de monitorizare a situaþiei în familia în care copilul a rãmas ºi apoi la 6 luni, la finalul perioadei de un an.

Mulþi, însã, prelungesc perioada. În general, copiii rãmân la bunici, sau cu un frate mai

Risc de avalanºã în masivele Retezat ºi Parâng

mare chiar. Am avut o situaþie nu tocmai plãcutã, în care mama ºi-a lãsat copilul la câteva luni de viaþã ºi a plecat. Spunea cã vrea sã îi ofere condiþii mai bune. Nu ºtiu cum ar putea”, a mai precizat directorul Cristina Mraz.

Psihologii spun, însã, cã micuþii rãmân cu traumatisme pe viaþã ºi, cei mai mulþi au pânã ºi probleme de vorbire.

Copiii îºi schimbã sistemul de valori ºi asta

6.000 de acþiuni de salvare la nivel naþional în anul 2016

n 2016 serviciile Salvamont au asigurat asistenþa cu un Înumãr de 350 - 550 de salva-

S

alvamontiºtii din judeþul Hunedoara atrag atenþia asupra pericolului de avalanºã care poate apãrea în masivele Retezat ºi Parâng, la altitudini de peste 1.800 de metri, riscul fiind cotat în 3, pe o scarã de la 1 la 5.

"Din cauza ninsorii abundente, care a cãzut într-un timp foarte scurt, la altitudini mari ºi cu înclinaþia mai mare de 25 de grade, apare pericolul de avalanºã. Zãpada s-a

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 17 Ianuarie 2017

depus, dar nu este stabilã.

De aceea, le recomandãm celor care doresc sã facã ascensiuni pe zonele de creastã sã amâne aceste drumeþii, iar dacã totuºi se aventureazã pe trasee, sã

fie bine echipaþi", a declarat ºeful Serviciului Public Judeþean Salvamont Hunedoara, Ovidiu Bodean.

Potrivit acestuia, stratul de zãpadã în Retezat ºi Parâng mãsoarã un metru, iar pe vãile unde a fost viscolitã poate depãºi doi metri.

Salvamont Hunedoara are pregãtite echipe de intervenþie în toate zonele montane din judeþ, iar în staþiunile Straja, Parâng, Râuºor ºi la Cabana Pietrele sunt asigurate servicii de permanenþã.

AGERPRES

montiºti, zilnic, în cele circa 120 de baze ºi posturi permanente sau sezoniere, în zonele montane cu afluenþã turisticã mare, pe pârtiile de practicare a sporturilor de iarnã ºi pe traseele turistice alpine.

Potrivit unui comunicat de presã al Asociaþiei Naþionale a Salvatorilor Montani din România ºi Consiliului Serviciilor Publice Salvamont, anul trecut, prin Dispeceratul Naþional Salvamont au fost primite, direct sau prin SNAU 112 ºi redirecþionate cãtre echipele salvamont din þarã, un numãr de 2.617 apeluri de urgenþã ºi un numãr de 4.766 apeluri prin care se solicitau informaþii despre zona montanã. "În anul 2016, salvamontiºtii au fost solicitaþi sã intervinã la 5.887 de acþiuni de salvare ºi de acordare a primului ajutor medical, acþiuni în care au fost salvate un numãr de 6.692 de persoane.

Dintre aceste acþiuni, 2.197 de

imediat ce sufletul le este gol, dupã plecarea pãrinþilor. Psihologii spun cã momentul vine ca un declic în viaþa lor, iar unii aleg sã fie un alt fel de „eroi” ai ºcolii lor. Eroismul, însã, se terminã uneori la secþia de poliþie.

Statisticile aratã cã în România sunt 170.000 de copii în aceastã situaþie, dar sunt statistici care dau chiar cifra de 350.000 de copii lãsaþi în grija cui a rãmas în þarã. În ultima vreme, mediatizarea excesivã îi aduce pe pãrinþi, nu cu câteva luni înainte sã plece, dar mãcar cu câteva zile, la asistenþa socialã. Aici aflã cã micuþul lãsat în þarã va fi monitorizat ºi mãcar aºa i se asigurã un trai decent, dar fãrã dragostea pãrinteascã.

Diana MITRACHE

intervenþii au avut loc pe pârtiile de practicare a sporturilor de iarnã, restul de 3.690 înregistrându-se în zona alpinã, 1.670 de cazuri fiind predate serviciilor de Ambulanþã sau SMURD, terestre sau aero, pentru transport cãtre unitãþile medicale specializate. De asemenea, au fost realizate peste 43.200 de acþiuni specifice de asigurarea a asistenþei de salvare montanã în bazele, posturile, refugiile salvamont, în zonele cu aflux turistic mare sau pe perioada desfãºurãrii unor evenimente sportive sau de alta naturã în zona montanã", menþioneazã, în comunicatul de presã, Sabin Cornoiu, preºedintele Asociaþiei. În cadrul celor 38 de structuri Salvamont din România, singurele abilitate legislativ sã intervinã pentru salvarea persoanelor accidentate în zona montanã, activeazã un numãr de peste 800 de salvatori montani atestaþi, dintre care peste 250 sunt salvatori montani angajaþi.

Primãria Petroºani ºi-a prevãzut bani în buget pentru o iarnã grea

Daþi afarã dacã nu-ºi achitã datoriile

M

ai mulþi comercianþi de articole second-hand riscã sã nu-ºi mai poatã vinde marfa în incinta Pieþei Centrale Petroºani, pentru cã au adunat datorii uriaºe la plata chiriei pe spaþii.

M

unicipalitatea Petroºani a prevãzut cã ar putea avea parte de o iarnã grea, cu ninsori abundente ºi s-a aprovizionat cu suficient material antiderapant necesar deszãpezirilor. ”Ne-am aºteptat sã avem parte de perioade lungi de ninsoare ºi am prevãzut sumele necesare la stabilirea bugetului pentru deszãpezire. Avem costuri mai mari în aceastã iarnã, este adevãrat”, a explicat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob-Ridzi.

Chiar dacã au fost ceva probleme, mai ales dupã prima ninsoare abundentã, în Petroºani n-au fost drumuri blocate.

Edilii spun cã se acþioneazã în baza unui plan ce a fost prezentat populaþiei. Zonele prioritare sunt cele unde se aflã servicii vitale cum ar fi spitalul ori cele de urgenþã, ºcolile, principalele artere ºi abia apoi se intervine în cartiere ori pe drumuri secundare.

Maximilian GÂNJU

Potrivit conducerii Administraþiei Pieþelor Petroºani, mulþi dintre vânzãtori au fost pãsuiþi de-a lungul anilor ºi ºi-au fãcut angajamente de platã, dar nu s-au þinut de ele.

Conducerea pieþelor spune cã s-a ajuns în situaþia de a risca sancþiuni de la Curtea de Conturi, în urma unui

control, iar acesta este motivul pentru care a somat vânzãtorii. Aceºtia au primit un termen de graþie în care îºi pot achita o parte din datorii ºi apoi îºi iau angajamentul cã vor respecta planul de eºalonare, iar în caz contrar vor fi evacuaþi din piaþã. De cealaltã parte, vânzãtorii de vechituri

spun cã au rãmas în urmã cu plãþile din cauzã cã vânzãrile merg foarte rãu ºi abia reuºesc sã trãiascã cu banii strânºi într-o lunã de zile. Mulþi dintre ei au mai fost evacuaþi dintr-un spaþiu adiacent pieþei, dar care aparþinea unei persoane private, tot pentru neplata chiriei.

Maximilian GÂNJU

Gara din Petroºani intrã în reabilitare Paºapoartele, mai ieftine de luna 2 ,5 milioane de lei costã lucrãrile de reabilitare a gãrii din Petroºani. 146 de ani se împlinesc de la darea în folosinþã a gãrii, iar în acest secol ºi jumãtate au fost efectuate mici lucrãri de întreþinere.

Timpul ºi-a pus amprenta asupra edificiului, însã lucrurile se vor schimba. Lucrãrile au fost scoase la licitaþie de Compania Naþionalã de Cãi Ferate CFR SA, care a alocat 2,5 milioane de lei în anul care a trecut.

"Lucrãrile de reparaþii capitale se vor executa în paralel cu asigurarea traficului în condiþii optime ºi au drept scop îmbunãtãþirea serviciilor oferite

viitoare

P

aºapoartele se ieftinesc, pentru cã, potrivit unui comunicat al ministerului de resort, va fi eliminatã o taxã. cãlãtorilor, personalului feroviar ºi reducerea duratei de cãlãtorie, prin ridicarea restricþiilor de vitezã", precizeazã CFR SA Ani de zile, gara din Petroºani a fost lãsatã în paraginã, în ciuda memoriilor înaintate ºi a demersurilor fãcute de autoritãþi.

Oficialii CFR arãtau cã trebuie fãcute reparaþii ºi consolidãri ale

elementelor structurale ºi nestructurale ale infrastructurii clãdirii, izolaþii termice pentru creºterea performanþei energetice ºi de diminuare a pierderilor de cãldurã în vederea reducerii costurilor de întreþinere, dar ºi pentru asigurarea condiþiilor de igienã ºi confort.

Monika BACIU

Sãptãmânã încãrcatã la Universitatea Petroºani niversitatea din U Petroºani se pregãteºte de alegeri.

Sãptãmânile acestea se va desfãºura procesul de completare a Consiliilor Facultãþilor ºi Senatului Universitãþii din Petroºani.

Astfel, în data de 19 ianuarie va avea loc alegerea reprezentanþilor pentru Consiliul facultatii ºi alegerea

reprezentanþilor pentru Senat. În data de 23 ianuarie va avea loc refacerea alegerilor la nivel de Consilii ale facultãþilor ºi refacerea alegerilor la nivel de Senat. De ambele procese structura responsabilã este biroul electoral la nivel de universitate, Comisia de alegeri la nivel de facultate, Comisia de alegeri, pe circums-

cripþie, pentru Senat.

Abia în data de 26 ianuarie va avea loc validarea alegerilor la nivel

de Consilii ale facultãþilor ºi la nivel de Senat.

Monika BACIU

"De la 1 februarie 2017, din costul paºaportului vor fi eliminate taxa pentru serviciul public prestat, respectiv 22 lei, ºi tariful suplimentar pentru eliberarea paºaportului simplu temporar, 100 lei", se aratã în anunþul ministerului.

Astfel, conform noilor reglementãri, costul pasapoartelor va fi: - Paºaportul simplu electronic (cu valabilitate 5 ani, eliberat persoanelor peste 12 ani) - 258 lei - Paºaportul simplu electronic (cu valabilitate 3 ani, eliberat persoanelor sub 12 ani) - 234 lei - Paºaportul simplu temporar (cu valabilitate 1 an): - 96 lei

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 17 Ianuarie 2017

Ion Iliescu nu se considerã vinovat pentru Mineridã L uni dimineaþã, fostul preºedinte al României Ion Iliescu a fost audiat la Parchetul General în dosarul Minseriadei din 13 – 15 iunie 1990, în care are acum calitatea de inculpat. Nu a recunoscut, la ieºirea de la audieri, cã ar fi vinovat. Întrebat de jurnaliºti, la intrarea în sediul Parchetului General, dacã se considerã vinovat de ceea ce s-a întâmplat în iunie 1990, fostul ºef de stat a rãspuns:

''Bineînþeles nu''.

El a refuzat sã rãspundã la alte întrebãri, potrivit AGERPRES. Sãptãmâna trecutã, la ieºirea de la audieri, Miron Cozma a cerut ca ºi fostul

preºedinte Emil Constantinescu sã fie audiat. Tot atunci, procurorii militari au audiat mai multe persoane puse sub acuzare în acest dosar: Gelu Voican Voiculescu, Miron Cozma ºi

Adrian Sârbu, dar, potrivit AGERPRES, ºi mai mulþi martori, cel mai cunoscut fiind scriitorul Andrei Pleºu. În dosarul "Mineriada" sunt cercetaþi penal fostul preºedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul director al SRI Virgil Mãgureanu, Nicolae Dumitru — fost primvicepreºedinte al Frontului Salvãrii Naþionale, general (rez.) Mugurel Cristian Florescu — fost adjunct al procurorului general al României ºi ºef al Direcþiei Procuraturilor Militare.

Procurorii militari susþin cã, în perioada 11 — 15 iunie

Arsã în urma unui Cinci incendii în douã zile judeþul incendiu izbucnit Î nHunedoara, în doar douã zile, în casa în care respectiv 13-15 ianuarie, s-au produs nu mai puþin de 5 locuia

O

pensionarã a ajuns la Spitalul de Urgenþã Petroºani cu arsuri pe 40 la sutã din suprafaþa corporalã, dupã ce locuinþa i-a fost cuprinsã de un incendiu.

Femeia, disperatã cã rãmâne fãrã agoniseala de-o viaþã, a încercat sã stingã singurã focul ºi sã scoatã bunurile de valoare, pânã la ajungerea militarilor iar acest lucru era sã o coste viaþa.

Pompierii au reuºit sã stingã focul ºi sã salveze cea mai mare parte a bunurilor cât ºi casa. ”Douã echipaje, specializate în stingerea incendiilor ºi un altul de prim ajutor de la Detaºamentul de Pompieri Petroºani au fost implicate în operaþiunile de lichidare a unui incendiu izbucnit la o casã particularã situatã pe strada Mândra, din Petroºani. Pompierii au izbutit limitarea arderii la aproximativ 20 mp din acoperiºul casei, la tocãrie ºi materiale textile”, a declarat Anemona Doda, purtãtorul de cuvânt al ISU Hunedoara. Un scurtcircuit electric a dus la izbucnirea focului au concluzionat pompierii, iar proprietara, în vârstã de 53 de ani, a suferit arsuri de gradul II ºi III pe aproximativ 40% din suprafaþa corpului ºi a fost dusã de paramedicii SMURD la spital. Femeia a fost internatã ºi este atent monitorizatã de medici.

Maximilian GÂNJU

incendii, pagubele fiind insemnate pentru proprietarii care au avut neºansa sã le ardã proprietãþile.

Douã echipaje, specializate în stingerea incendiilor ºi un altul de prim ajutor de la Detaºamentul de Pompieri Petroºan,i au fost implicate în operaþiunile de lichidare a unui incendiu izbucnit la o casã particularã situatã pe strada Mândra, din Petroºani.

Pompierii au izbutit limitarea arderii la aproximativ 20 mp din acoperiºul casei, la tocãrie ºi materiale

textile. În urma incendiului, generat de un scurtcircuit electric, proprietara, în vârstã de 53 de ani, a suferit arsuri de gradul II ºi III pe aproximativ 40% din suprafaþa corpului, fiind transportatã de echipajul de prim ajutor cu ambulanþa la spital.

Douã echipaje cu 2 autospecialã cu capacitate de 9.000 de litri ale Detaºamentului Hunedoara ºi ale Gãrzii Râu de Mori au intervenit în localitatea Densuº pentru stingerea unui incendiu izbucnit la un fânar. A ars acoperiºul anexei pe o suprafaþã de 20 de metri patraþi ºi aproximativ 5 tone de fân.

Garda de Intervenþie Râu de Mori a acþionat cu un echipaj ºi o autospecialã cu capaci-

1990, inculpaþii au decis, organizat ºi coordonat "un atac generalizat ºi sistematic", lansat împotriva unei populaþii civile, respectiv împotriva manifestanþilor din Piaþa Universitãþii din Bucureºti, precum ºi a populaþiei Capitalei, atac în care, aratã AGERPRES, au implicat participarea forþelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apãrãrii Naþionale, Serviciului Român de Informaþii, precum ºi a unui numãr de peste zece mii de mineri ºi alþi muncitori din mai multe zone ale þãrii.

tate de 9.000 litri pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o magazie de lemne al unui lãcaº de cult neoprotestant. A ars material lemnos aprins din cauza jarului nestins depozitat lângã materialele combustibile.

O echipã a Punctului de Lucru Bãiþa a intervenit cu un echipaj în localitatea Crãciuneºti pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o anexã. Arderea, generatã de un scurtcircuit electric, a distrus acoperiºul pe o suprafaþã de aproximativ 40 de metri patraþi ºi 500 kg lemn de foc.

Detaºamentul de Pompieri Deva a acþionat în Deva, pe Aleea Pescarilor, pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o clãdire în conservare.

Au ars diferite piese de

mobilier din cauza focului deschis în spaþii deschise.

O echipã, alcãtuitã din 4 pompieri ai Detaºamentului Petroºani, a acþionat pe strada Oituz din municipiu pentru îndepãrtarea unor þurþuri de gheaþã, formaþi pe o clãdire, care constituiau un pericol pentru trecãtori.

Pompierii hunedoreni au vizitat zeci de gospodãrii din 24 localitãþi hunedorene pentru a duce mesajul de prevenire al situaþiilor de urgenþã în mijlocul comunitãþilor.

Pompierii îi încurajeazã pe hunedoreni, în special pe cei din mediul rural, sã cureþe coºurile de evacuare a fumului ºi sã exploateze corect mijloacele de încãlzire ºi instalaþiile electrice, acestea fiind principalele cauze generatoare de incendii în gospodãrii.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti 17 Ianuarie 2017

Preþul energiei electrice pe bursã a ajuns la nivelul record de 100 de euro/MWh

P

reþul energiei pe piaþa spot a bursei de energie OPCOM a ajuns la 449 de lei (100 de euro) pe MWh luni dimineaþa între orele 9:00 ºi 10:00, nivelul fiind egal cu cel de pe bursele din Ungaria, Slovacia ºi Cehia, potrivit datelor de pe site-ul OPCOM. Aceasta deoarece, în ultimele zile, consumul de energie al României a crescut la cote maxime, de peste 9.700 de MW, cu un vârf de 9.730 de MW marþi seara. Preþul de luni de pe

piaþa spot (Piaþa pentru Ziua Urmãtoare — PZU) este cu 40% mai mare decât cel din urmã cu douã sãptãmâni, înainte de episodul de ninsori ºi ger, când energia se tranzacþiona cu maximum 320 de lei pe

MWh. Totodatã, preþul de luni este aproape dublu faþã de cel înregistrat în urmã cu un an în aceastã perioadã, când, în ziua de 18 ianuarie 2016 (o zi de luni), cotaþia maximã era de 239 lei pe MWh. Preþul de luni pe de

piaþa spot româneascã a fost, la un moment dat, chiar mai mare decât pe celelalte pieþe din regiune.

Astfel, la ora 5:00, preþul din România era 49 euro pe MWh, în timp ce în Ungaria era 44 de euro, iar în Cehia ºi Slovacia, 38 de euro pe MWh. La acea orã, România chiar a importat anumite cantitãþi de energie, cea mai mare fiind de 182 de MW la ora 5:52, potrivit datelor Transelectrica. Luni, la ora 11:10, producþia României era 10.526 MW, din care 9.027 MW consumul intern ºi 1.499 de MW export.

Guvernul a aprobat, în ºedinþa de joi, o Hotãrâre care prevede, printre altele, cã pot fi interzise exporturile de energie electricã în situaþii de crizã. Alte mãsuri prevãd trecerea centralelor pe combustibil alternativ (pãcurã), dar ºi limitarea aprovizionãrii cu energie pentru unii consumatori industriali. Hotãrârea este o mãsurã preventivã ºi temporarã care poate fi aplicatã doar în condiþiile apariþiei unei situaþii de crizã pe piaþa de energie în perioada urmãtoare (16 ianuarie — 15 februarie 2017) ºi doar dacã este ameninþatã siguranþa populaþiei ori a Sistemului Electroenergetic, se aratã într-un comunicat al Ministerului Energiei.

AGERPRES

Timbrul de mediu a fost eliminat, Vremea rãmâne în dar nu existã o procedurã de restituire general rece, în Ce poþi sã faci ca sã-þi iei banii înapoi urmãtoarele douã cele 102 sãptãmâni P rintre taxe eliminate

dupã intrarea în vigoare a "Legii Dragnea" se numãrã ºi timbrul de mediu. Însã ce pot face ºoferii care l-au plãtit deja? Îl pot recupera cumva?

Birul a fost declarat ilegal încã de anul trecut de Curtea de Justiþie a UE (CJUE), astfel cã scoaterea lui e justificatã din acest punct de vedere.

Doar cã legiutorii nu au mers cu raþionamentul pânã la capãt ºi nu au elaborat pânã acum ºi o schemã prin care ºoferii care au plãtit timbrul de mediu sã-ºi primeascã banii înapoi. "În principal, trebuie sã urmãrim firul 'lipsei de logicã economicã ºi juridica' a tuturor guvernãrilor de pânã acum, ce de 10 ani de zile nu au reuºit sã introducã un mod corect de calcul ºi conform cu prevederile Tratatului de funcþiune a UE, prin care taxa auto sã fie corectã ºi moralã!

Astfel, prin eliminarea acestor 102 taxe ºi promulgarea textului legislativ de eliminare a timbru-

lui de mediu, trebuie precizat cã NU existã un mod de restituire a timbrului de mediu, deºi UE prin CJUE a stabilit cã încasarea acestui bir este în contradicþie cu tratatul mai sus amintit.

Drept consecinþã, deºi taxa a fost eliminatã, pentru moment, nu avem decât procedura prin instanþã de judecatã, pentru a putea recupera timbrul de mediu plãtit", a explicat avocatul Adrian Cuculis pentru Ziare.com.

Vestea bune este cã procedura de recuperare a taxei prin instanþã nu s-a complicat, ci din contrã: a devenit mai uºor de dovedit cã este ilegalã.

"Avem o taxã tip timbru de mediu, declaratã ilegalã, eliminatã din legislaþie, însã singurul mod de recuperare este acela al procedurii prealabile ºi apoi formulãrii unei cereri în justiþie", a punctat avocatul.

El considerã ca guvernanþii trebuie sã conceapã un mod de restituire al timbrului de mediu, mai ales în condiþiile în care existã deja o procedurã administrative pentru celelalte taxe auto, care la rândul lor au fost declarate ile-

M

eteorologii estimeazã, pentru urmãtoarele douã sãptãmâni, o vreme în general rece în majoritatea regiunilor.

gale de CJUE. În prezent, ºoferii pot recupera birurile anterioare timbrului de mediu direct de la ANAF. Mai exact, este vorba de: - taxa specialã pentru autoturisme ºi autovehicule, prevãzutã la art.

214` 1-214`3 din Codul Fiscal, în vigoare pânã la data de 1 iulie 2008; - taxa pe poluare pentru autovehicule, prevãzutã de OUG nr.

50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, aprobatã prin Legea nr.

140/2011; - taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, prevãzutã de Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, cu modificãrile ulterioare.

Restituirea taxei ºi a dobânzii aferente se eºaloneazã pe o perioadã de 5 ani calendaristici, în fiecare an restituindu-se 20% din obligaþie, printr-un grafic emis de organul fiscal.

Cererile de restituire depuse de contribuabil se soluþioneazã în termen de 45 de zile de la înregistrare, iar decizia de soluþionare a cererii se comunicã contribuabilului în termen de 10 zile de la emitere. În cazul în care solicitarea contribuabilului de restituire a taxei de poluare este refuzatã, persoanã îndreptãþitã are dreptul sã depunã contestaþie în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei.

Restituirea sumelor se suportã din bugetul fondului de mediu sau bugetul de stat.

Ziare.com

Dupã data de 23 ianuarie valorile termice vor ajunge chiar ºi la 6 grade pe timpul zilei, în timp ce ninsori slabe vor cãdea atât în intervalul 16-18 ianuarie, cât ºi dupã 25 ianuarie, relevã prognoza Administraþiei Naþionale de Meteorologie (ANM), valabilã pentru perioada 16 - 29 ianuarie, publicatã luni. La munte, pe parcursul primei sãptãmâni de prognozã, vremea va fi rece, geroasã mai ales dimineaþa ºi noaptea. În zonele montane se vor înregistra valori diurne ce vor oscila între -10 ºi -4 grade, în timp termometrele vor arãta, pe timpul nopþilor, între -18 ºi -10 grade Celsius, în medie. Dupã data de 23 ianuarie este estimatã o creºtere uºoarã ºi treptatã a temperaturilor pânã la valori apropiate de norma climatologic specificã perioadei, cu medii ale maximelor de la -4 la douã grade Celsius ºi ale minimelor de la -12 la -6 grade. Ninsori slabe, cu caracter local, vor fi în intervalul 17-18 ianuarie, iar probabilitatea de apariþie a precipitaþiilor va creºte, din nou, dupã data de 26 ianuarie.

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti 17 Ianuarie 2017

Henþ cu mâna

DACÃ AR FI AVUT “BULAN”…

Pe 14 ianuarie ar fi împlinit 62 de ani.

Vârsta la care ar fi putut fi în continuare antrenor, dar mai ales un bun povestitor, hâtru ºi ºugubãþ.

Mache Vizitiu, cãci despre el este vorba, a

rãmas, printre altele, celebru cu acea zicere, “dacã am fi avut bulan, nu pierdeam…”, cu referire la un meci al Jiului, pierdut prin anii ’90, undeva în Divizia “A”. O declaraþie savuroasã care a

amuzat atunci, televizatã fiind o þarã întreagã.

Era omul cu buna dispoziþie în orice împrejurare, dar care ºtia sã ia o minã serioasã atunci când venea vorba de copiii sãi, Dacian fotbalistul ºi Patricia handbalista.

Spera mult în fiica lui ºi a avut motive, Patricia a ajuns pânã la echipa Naþionalã, jucând ºi la Olimpiada

de la Rio! Vreme de patru campionate (19811985), Mache a fost un jucãtor de bazã al Jiului. A venit atunci cu un grup mare de jucãtori noi (Ion Grigore, V. Popa, Dina, Titi Muia, Butoi), antrenorul Petre Libardi dându-i credit alãturi de mai consacraþii Cavai, Fl. Neagu, Varga,

Giuchici, ªumulanschi sau Lasconi, într-un campionat în care Jiul a terminat pe locul 12 în Divizia “A”.

Divizia “A” nu mai existã de vreo 10 ani pentru Jiul, fotbalul a rãmas o fantomã la Petroºani, Mache Vizitiu s-a prãpãdit.

Cel puþin el, dacã ar fi avut “bulan” fãcea acum de ziua lui, un chef cu prietenii.

CONTROVERSAT ªI ADULAT, SPONSOR DE LA O LADÃ DE BERE LA MARE MAGNAT.

ALIN SIMOTA, ÎNGER ªI DEMON LA JIUL „Fotbalul este o afacere în care, dacã ai rãbdare, poþi scoate profit” (declaraþie Alin Simota în 2001)

V

remurile tulburi (ºi în fotbalul românesc de la sfârºitul veacului trecut nu au ocolit nici fenomenul din Valea Jiului. Echipa de fotbal simbol a zonei, Jiul Petroºani, se zbãtea la marginea prãpastiei. În vara lui 1998 bãtea un record european, retrogradându-se din Divizia „A” cu 10 puncte ºi un golaveraj de 19-176, echipa prãbuºindu-se odatã cu liderul sindical Miron Cozma.

Dupã un campionat jalnic în Divizia „B” în 1998-1999, la un pas de retrogradare, cu o ligã a sindicatelor ce a lãsat echipele de izbeliºte, Jiul o ia de la capãt în toamna lui 1999.

Tiberiu „Gyuri” Cozma (fratele lui Miron) în calitate de preºedinte, abia mai convinge echipa, în etapa a 3-a, sã urce în autocarul spre Târnãveni, fotbaliºtii fiind neplãtiþi de luni de zile, douã etape mai târziu antrenorul Marin Tudorache ºi echipa refuzând deplasarea la Drobeta Tr. Severin!

Preºedintele L.S.M.V.J., Vasile Savu, trateazã cu dispreþ echipa care, practic, rãmâne a nimãnui.

„VERDE” DE LA MIRON COZMA La meciurile de acasã din primele etape, Flacãra Rm. Vâlcea (1-0), U.M. Timiºoara (2-0) sau Electro Bere Craiova (2-0), jiuliºtii sunt „premiaþi” la finalul partidelor, în vestiare cu 2-3 lãzi de bere, prin generozitatea unui tânãr om de afaceri, aflat atunci la începutul ascensiunii sale, Alin Simota, cel care în octombrie 1999 va împlini 32 de ani. Acþionar la o firmã de lucrãri electrice, la una de construcþii, la o alta de servicii ce asigurã masa minerilor ºi la o firmã de confecþii metalice din satu Mare, Alin Simota simte cã prada e una bunã ºi cã ar putea stopa deriva Jiului.

Îl viziteazã pe Miron Cozma la închisoare, care mai avea drag de Jiul, acesta îi dã ok-ul pentru echipã ºi Alin Simota trece la fapte.

„IEI DE LA HUILÃ, DAI LA FOTBAL” Cu „aprobarea” în buzunar de la „El Maximo”, Alin Simota are o discuþie cu directorul general al Regiei

Autonome a Huilei, Ilie Bãlãnescu, care îi garanteazã lui Simota o serie de contracte cu R.A.H.-ul, acesta obligându-se de a finanþa mai departe echipa Jiul.

Astfel, L.S.M.V.J.-ul renunþã, Alin Simota preia prerogativele de finanþare a Jiului. În acest fel în octombrie 1999, dupã etapa a 12-a, 0-0 cu Aro Câmpulung Muscel, Alin Simota se înhamã la galeria fotbalului, pe care de-acum trebuia, sã o alimenteze prin mijloace proprii, cu bani proveniþi din huilã.

Prima etapã cu Alin Simota boss la Jiul, 23 oct 1999, Jiul – Olimpia Satu Mare 1-0, gol Pãcurar. Era primul meci al antrenorului Gabi Stan pe banca Jiului, cu echipa I.

Botezatu – Doroº, Poenariu, Irina, Cr. Barbu – Mocanu, Cioarã (min. 66 Kanduth), Vesa, Pricop (min. 46 Pãcurar) – Fl. Stoica, Spafiu (min. 76 D. Drãgan) Echipa are un traseu fulminant, ocupând în final un loc 4 în Seria a 2-a a Diviziei „B”, cu o echipã în care au excelat Nae Iorga, Fl. Stoica, Doroº, Antal, Irina, Jilãveanu sau Priseceanu. Se poate spune cã huila ºi fotbalul l-au plasat pe orbita succesului pe cel care la 32 de ani se lansa spre ceea ce-i va aduce numele de „baronul Vãii Jiului”.

SÃ-I ÎMPUªCÃM! Dacã modul în care Alin Simota a pus mâna pe echipa Jiul are numeroase semne de întrebare, declaraþiile sale ulterioare au stârnit în presã o serie de controverse.

Astfel, dupã un meci în etapa a 3-a, 1-2 cu F.C. Baia Mare în ediþia 2001-2002, Simota fãcea o declaraþie

nãucitoare: „Nu se poate aºa ceva! Jucãtorii au asigurate toate condiþiile. Singurul lucru pe care îl mai putem face este sã-i scoatem pe toþi fotbaliºtii în faþa stadionului ºi sã-i împuºcãm”.

Sau în acelaºi campionat, dupã 1-4 la final, Sârmei Câmpia Turzii, în etapa a 8-a: „Suntem penibili. Pot spune cã suntem o echipã medianã de Divizia C”, ori dupã etapa a 24-a, 0-2 la Olimpia Satu Mare: „Bãieþii ãºtia ºi-au bãtut joc de Jiul ºi au falimentat echipa”.

La finalul acelei ediþii 2001-2002, cu o echipã de „no name” (Kiss, Samoilã, Rãuþã, Buliga, Al. Cristea, Ov. Brehui, Miºca, Buteseacã, Istrate, E. Trãistaru, Lalciu, A. Pãuna, Hada, Baroanã, Þein, etc.) Jiul s-a dus direct în Divizia „C”.

A fost primul mare „triumf” a lui Alin Simota la Jiul.

Paginã realizatã de Genu TUÞU