Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1260
Cronica Vãii Jiului Luni, 16 Ianuarie 2017
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Explozie în spatele unui dig din subteranul minei Lonea
M
ai mulþi mineri care lucreazã la front au trãit o spaimã de neuitat în subteran, la mina Lonea, acolo unde, din spatele unui dig s-a produs o explozie. Oamenii au auzit, de la o distanþã apreciabilã, mai multe bubuieli ºi povestesc acum cã au fost nevoiþi sã se culce la pãmânt, din cauza prafului care s-a degajat de acolo, iar la gurã ºi-au pus salopetele ca sã poatã respira. Incidentul s-a petrecut miercuri, sãptãmâna trecutã, iar inspectorii ITM spun cã vor monitoriza atent acest abataj cu probleme, care a fost
îndiguit la finele anului trecut, pentru cã acolo erau probleme. „Inspectorii de muncã au în vedere monitorizarea acestui front, din care s-au auzit niºte bubuituri puternice. Nu a fost pericol, pentru cã zona este îndiguitã, dar îl avem în atenþie ºi îl monitorizãm, la fel cum se întâmplã cu toate zonele în care se exploateazã huilã”, au precizat reprezentanþii ITM de la Petroºani. Minele din Valea Jiului au ajuns sã punã probleme, pentru cã nu s-au mai fãcut investiþii ºi toate fronturile de exploatare sunt atent monitorizate de inspectorii muncii.
Elevii din Vulcan þinuþi acasã, deºi aveau cel mai premiat sistem de încãlzire
Diana MITRACHE
ingurul municipiu din Valea Jiului, unde ºcolile au întrerupt S cursurile la temperaturile extreme au fost cele din Vulcan. Câteva unitãþi de aici au trimis elevii în vacanþã prelungitã, pentru cã sistemele de încãlzire nu au mai funcþionat normal. Asta, pentru cã, la temperaturi mai joase de – 15 C, pompele au dat rateuri, deoarece nimeni nu a luat în calcul ºi astfel de temperaturi, atunci când le-au achiziþionat. >>> PAGINA A 5-A
Începe bãtãlia pentru ºefie C omplexul Energetic Hunedoara este în atenþia politicienilor. Partidul Social Democrat încearcã sã îºi impunã o nouã conducere în fruntea societãþii.
Dupã câºtigarea alegerilor parlamentare, PSD duce un adevãrat rãzboi, atât în subteranul partidului, cât ºi la suprafaþa acestuia. Se disputã funcþia de director general, dar ºi cea de director adjunct. Potrivit unor
surse din interiorul partidului, funcþia de director general este disputatã de Daniel Andronache, dar ºi de Nicolae Drãgoi. Ambii s-au mai aflat la conducerea societãþii energetice hunedorene.
D
rãgoi, pensionat în urmã cu doi ani
Nicolae Drãgoi s-a pensionat în urmã cu doi ani. De numele acestuia se leagã o serie de angajãri la Complexul Energetic Hunedoara. un raport din
anul 2015, relevã faptul cã Drãgoi ºi-a pus semnãtura pentru a angaja mai multe persoane la CEH. Unele dintre acestea nici mãcar nu s-au prezentat la concurs, iar altele care au participa, dar au fost declarate respinse au fost angajate prin semnãtura ºiu bunãvoinþa lui Nicolae Drãgoi.
A
ndronache, director în 2013
Daniel Andronache a mai ocupat poziþia de director al
Complexului Energetic Hunedoara în anul 2013. Pe vremea lui Daniel Andronache s-a încercat retehnologizarea unitãþilor miniere. Contractul nu s-a materializat, iar minerii simt pe zi ce trece lipsa acutã a
materialelor. De precizat este faptul cã actualul director general al CEH, Mihael Melczer are un mandat pe o perioadã de 6 luni, începând din data de 2 noiembrie 2016. Monika BACIU
2 Actualitate
Frigescu riscã sã fie executat silit F rigescu ºi ceilalþi doi condamnaþi din Dosarul ”Prostituate pentru sportivi ºi afaceriºti ” vor fi executaþi silit.
Fostul realizator de emisiuni sportive de la un post TV din Petroºani, Telus Frigescu ºi ceilalþi doi condamnaþi, Nebunu Grigore ºi Peti Marius Gabriel au fost obligaþi de Curtea de Apel Alba Iulia la despãgubiri morale în valoare de 6 mii de lei. Douã dintre tinerele care practicau prostituþia pentru grupare vor trebui sã primeascã bani de la cei trei condamnaþi, iar în acest sens a fost introdusã o acþiune de executare silitã. Cererea se
aflã pe rolul Judecãtoriei Petroºani ºi urmeazã ca instanþa sã decidã dacã va admite executarea silitã. Telus Frigescu ºi ceilalþi doi acuzaþi au fost condamnaþi pentru trafic de minori într-un dosar instrumentat de procurorii DIICOT. Realizatorul TV a primit un an ºi jumãtate de închisoare
pentru act sexual cu un minor, 3 ani pentru proxenetism ºi dupã contopirea pedepselor, judecãtorii au adãugat un spor de pedeapsã de 6 luni. Astfel, Telus Frigescu urmeazã sã execute pedeapsa rezultantã de 3 ani ºi 6 luni. Grigore Nebunu a primit 3 ani de închisoare ºi 2 ani interzicerea unor drepturi la care a fost adãugat un spor de 4 luni închisoare. Grigore Nebunu mai avea o condamnare astfel cã va execute în final 4 ani de închisoare. Peti Marius Gabriel era minor la comiterea infracþiunilor ºi a fost condamnat la o mãsurã educativã, astfel cã a scãpat de celula închisorii. Maximilian GÂNJU
Rãsturnat la ieºirea din defileu
V
ineri 13 a fost o zi de mare ghinion pentru un ºofer din Craiova. La ieºirea din Defileul Jiului, în momentul în care a scãpat de curbele ºi
serpentinele acestui drum, a pierdut controlul volanului, a izbit un parapet ºi s-a rãsturnat în afara pãrþii carosabile. Din fericire, însã, omul a scãpat doar o cu sperieturã ºi cu mai
multe drumuri la Poliþia din Petroºani, unde a explicat ce s-a întâmplat. Cel mai probabil, ºoferul, obosit de pe drum, nu a mai adaptat viteza la condiþiile de drum, cu polei, de
la ieºirea din Defileul Jiului ºi aºa a ajuns în ºanþ. Poliþiºtii aflaþi la faþa locului au susþinut cã nu sunt victime, ci doar pagube materiale. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Luni 16 Ianuarie 2017
Poliþiºtii i-au confiscat maºina
P
oliþiºtii hunedoreni l-au prins pe un bãrbat care fãcea transport de persoane fãrã a avea licenþã ºi dupã ce l-au amendat cu o mie de lei, i-au confiscat ºi autoturismul. ªoferul a fost dat de gol chiar de pasagerii pe care-i luase la ”ocazie”. ”În data de 09.01.2016, în unei acþiuni privind transportul de persoane, poliþiºtii Formaþiunii Rutiere
Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi.
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ
Cinci puºti au furat cheile unei maºini pentru a se plimba cu ea
C
ei cinci au fost opriþi în trafic de un echipaj de poliþie ºi au încercat sã scape cu fuga. Trei dintre ei au fost prinºi imediat de oamenii legii ºi au aflat cã puºtiul aflat la volan, a furat cheile maºinii tatãlui sãu ºi ºi-a
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
M. GÂNJU
- ÎNCHIRIERI -
INFORMAÞII LA TELEFON 0731.254.100
chemat ºi amicii la plimbare. ”Din cercetãrile efectuate, poliþiºtii au stabilit cã în seara zilei de 12.01.2017, în jurul orei 18:00, în timp ce tatãl sãu era plecat din localitate, un minor în vârstã de 15 ani a luat din apartamentul în care locuieºte cheile autoturismului tatãlui sãu, pe care ulterior l-a condus pe raza municipiului Hunedoara, fãrã a poseda permis de conducere, având ca pasageri patru minori, cu vârste cuprinse între 14 ºi 17 ani”, a precizat purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Minorul este cercetat penal pentru conducere fãrã permis. M. GÂNJU
Simeria au depistat în trafic autoturismul condus de un bãrbat în vârstã de 41 de ani, care efectua transport public de persoane, contra cost, fãrã a deþine autorizaþie taxi sau copie conformã. În urma audierii pasagerilor din autoturism, poliþiºtii au stabilit faptul cã cel în cauzã efectueazã în mod repetat curse de cãlãtori pe ruta Deva-Simeria ºi retur, contra sumei de 6 lei/persoanã”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.
Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9. 80 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 13.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175 Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni 16 Ianuarie 2017
Angajaþii CEH rãmân cu pagubã
ngajaþii CEH A nu mai pot recupera drepturile
pierdute de denunþarea unilateralã a fostului contract colectiv de muncã. Nici argumentele de la CEDO nu au convins judecãtorii. Sindicatul Muntele a contestat decizia administratorului judiciar al Complexului Energetic Hunedoara privind denunþarea unilateralã a contractului colectiv de muncã, în perioada primei insolvenþe. Anul trecut, în lunã martie când CEH încã era în insolvenþã, Casa de Insolvenþã GMC Craiova a denunþat unilateral contractul colectiv de muncã al salariaþilor societãþii. Sindicatul Muntele a contestat mãsura în instanþã. La Tribunalul Hunedoara solicitarea acestora a fost respinsã, iar apoi s-a fãcut apel la Curtea de Apel Alba Iulia. ªi la instanþa superioarã s-a respins acþiounea sindicaliºtilor. „Respinge apelul declarat de Sindicatul Muntele Petroºani împotriva sentinþei civile nr. 512/F/2016
pronunþatã de judecãtorul sindic în dosar nr. 5194/97/2015/a3 al Tribunalului Hunedoara. Definitivã”, aratã soluþia Curþii de Apel Alba Iulia.
A
u adus argumente de la CEDO
Sindicaliºtii au prezentat instanþei argumente europene. Un articol al convenþiei de la CEDO a fost adus în discuþie, însã instanþa a respins solicitarea sindicaliºtilor. “Împotriva acestei sentinþe a declarat apel Sindicatul Muntele Petroºani solicitând schimbarea sentinþei în sensul admiterii acþiunii sale aºa cum a fost formulatã, respectiv de a se dispune anularea denunþãrii unilaterale a CCM la nivelul Societãþii Complexul Energetic Hunedoara SA, denunþare efectuatã de
administratorul judiciar Casa de insolventa GMC Craiova în intervalul de timp în care instanþa a considerat cã debitoarea CEH nu se afla în insolvenþã. În motivarea apelului se aratã cã, pe de o parte, hotãrârea judecãtorului sindic nu este motivatã în sensul art. 6.1 din Convenþia CEDO, iar, pe de altã parte, cât priveºte faptul rãmânerii fãrã obiect a denunþãrii de cãtre administratorul judiciar a CCM în discuþie, ca urmare a intervenirii deciziei nr. 279/2016 a Curþii de Apel Alba Iulia care a anulat încheierea nr. 1/2016 a Tribunalului Hunedoara de deschidere a procedurii generale a insolvenþei Complexului Energetic Hunedoara, se aratã cã prin faptul denunþãrii s-a încãlcat tocmai aceastã decizie. Ca efect
principal al denunþãrii CCM, acest contract nu a mai fost aplicat la nivelul unitãþii iar 6500 salariaþi nu ºi-au mai primit drepturile. Se invoca, în acelaºi sens, prevede art. 123 din Legea nr. 85/2014 care excepteazã de la denunþarea de cãtre administratorul judiciar a CCM ºi, de asemenea prevederile art. 152 alin. 1 din Legea dialogului social nr. 62/2011”, aratã motivarea Curþii de Apel Alba Iulia, publicatã pe site-ul monitorizarefirme.ro Mai mult, instanþa de la Curtea de Apel Alba Iulia a motivat cã cererea este neîntemeiatã având în vedere cã CCM-ul contestat a expirat la data de 31 iulie 2016. “Cât priveºte cererea în sine de anulare de cãtre instanþã a
denunþãrii unilaterale a CCM operatã de cãtre administratorul judiciar la 17.03.2016, se constatã cã acest contract înceta de drept la 31.07.2016, sindicatul reclamant urmãrind, în fapt, prin acþiunea formulatã, a se ajunge la renegocierea contractului pentru perioada urmãtoare. Cu toate acestea, la acest moment, ulterior datei de 31.07.2016 când a încetat de drept, contractul colectiv de muncã în discuþie nu se mai afla în vigoare, astfel cã finalitatea urmãritã de cãtre reclamant, respectiv repunerea sa în fiinþã ca o consecinþã directã a anulãrii denunþãrii, nu mai poate fi atinsã pe aceastã cale, principalã, respectiv prin solicitarea de anulare a denunþãrii unilaterale a contractului în prezenþa acþiune. Eventuale drepturi salariale ale angajaþilor rezultând din CCM denunþat, pe care reclamantul susþine cã urmãreºte în final a le apãra prin promovarea prezenþei acþiuni, sã fie apreciate pe cale de excepþie, pentru fiecare caz în parte, în contextul mai larg al efectelor produse asupra societãþii de soluþia prin care, prin decizia 588/2016 a Curþii de apel Alba Iulia, s-au respins cererile for-
mulate de deschidere a procedurii insolvenþei faþã de societatea debitoare. Curtea, nu poate sã verifice, la acest moment, când societatea debitoare nu se mai afla în insolvenþã, pe cale principalã, actele administratorului judiciar, nemaiputând fi atins scopul unei asemenea verificãri, respectiv corectarea pe aceastã bazã a procedurii insolvenþei, care, prin decizia menþionatã, a încetat. Aºa fiind, cum în prezent societatea paratã nu se mai aflã în procedura de insolvenþã iar, pe de altã parte, reclamanta nu a urmãrit prin promovarea acþiunii valorificarea în concret a unor drepturi individuale derivând din CCM în discuþie, ci dupã cum s-a arãtat, revitalizarea contractului, expirat la acest moment, soluþia judecãtorului sindic de BULETINUL PROCEDURILOR DE INSOLVENÞÃ Nr. 699/13.01.2017 respingere a cererii de anulare pe cale principalã a denunþãrii unilaterale a acestuia se dovedeºte întemeiatã, în considerarea celor menþionate, apelul reclamantului Sindicatul Muntele urmând a fi astfel respins ca nefondat”, mai aratã motivarea. Monika BACIU
Minerii au lucrat ºi în week-end Cãrbunele M se înfruntã cu vântul C inerii de la toate unitãþile miniere din Valea Jiului au lucrat ºi pe prioada week-endului fãrã oprire, pentru a suplimenta necesarul de huilã. Potrivit liderilor de sindicat, decizia a fost luatã din cauza crizei energetice de la nivel naþional ºi pentru a nu exista disfuncþionalitãþi în aprovizionarea cu huilã a termocentralelor Mintia ºi Paroºeni. Ambele termocemtrale funcþioneazã cu câte un grup energetic, pentru cã la Mintia grupul V a fost oprit temporar vineri dimineaþã ºi livreazã în sistemul naþional energie electricã. „Funcþionãm cu Gr.3 la Mintia ºi Gr 4 la Paroºeni, deoarece DEN ne impune aceastã schemã. ªi CEH ºi SNIM a lucrat în week-end
pe comandã”, a explicat directorul general al CEH, Mihael Melczer. Minerii nu lucrau pe perioada week-end- urilor ºi, personalul auxiliar stãtea acasã câteva zile pe sãptãmânã, pentru reducerea cheltuielilor, însã, Consiliul de Administraþie al CEH a decis sistarea acestei decizii ºi aducerea minierilor, pe comandã, la posturile de producþie din abataje. România înregistreazã în aceste zile consumuri mari
de gaze naturale, de peste 70 de milioane de metri cubi pe zi, ºi de energie electricã, de peste 9.500 MW la vârfurile de consum. În aceastã situaþie, producþia de electricitate în parcurile eoliene este deficitarã, iar aprovizionarea centralelor pe huilã din Hunedoara va fi fãcutã ritmic, pentru cã minerii lucreazã ºi sâmbãta ºi duminica.
ãrbunele înfruntã vântul în ceea ce priveºte producþia de energie electricã. Cum temperaturile au mai crescut, iar ninsorile s-au domolit, eolienele au intrat, din nou, în jocul producerii energiei Diana MITRACHE electrice. Sâmbãtã dupã-amiaza, eolienele au detronat producþia de energie electricã bazatã pe cãrbune, asta dupã ce mai bine o sãptãmânã resursa energeticã a asigurat cantitatea necesarã de curent. În zilele geroase, eolinele au îngheþat, iar ministerul Energiei a luat mãsuri, în timp ce Transelectrica a anunþat cã urmeazã perioade severe. ”Experienþa ultimei perioade cu
consumuri istorice de gaze naturale ºi energie electricã ne obligã sã nu trecem uºor peste acest episod ºi sã gândim soluþii pentru eventuale situaþii similare, poate chiar mai grave. Hotãrârea de astãzi poate fi tradusã într-un singur fel: nevoia de a avea cadru legal, la care sã apelãm doar atunci când populaþia ºi integritatea sistemului ar putea fi în pericol. Orice þarã care îºi respectã populaþia poziþioneazã siguranþa acesteia înaintea orcãrei marje de profit. Adoptarea Hotãrârii nu înseamnã deloc aplicarea imediatã a acesteia ci un plan B la care putem apela în cazul în care situaþia o cere”, a spus Toma Petcu, ministrul Energiei. Monika BACIU
4 Actualitate
Fraþi rãtãciþi în Parâng, salvaþi de salvamontiºti ºi jandarmii montani
C
ei doi fraþi, amatori de sporturi extreme, au plecat din zona de siguranþã a staþiunii pentru a practica snowboardul. S-au rãtãcit din cauza viscolului puternic ºi au avut nevoie de ajutorul salvamontiºtilor ºi al jandarmilor montani. Tinerii de 17 ºi 28 de ani, din Petroºani, au urcat în Parâng cu gândul sã exploreze zonele neatinse din afara domeniului schiabil ºi au ales Parângu Mic, un vârf la peste 2000 de
metri, extrem de periculos în condiþii de vreme rea. Viscolul i-a fãcut pe cei doi tineri sã piardã traseul de întoarcere în staþiune ºi sã cearã ajutor salvamontiºtilor. Mai multe echipe formate din salvatori montani ºi jandarmi
montani au plecat cãtre zona indicatã de fraþi, însã nu i-au gãsit ºi., din cauza viscolului, nu se mai vedeau nici urmele lãsate de aceºtia în zãpadã. ”În acea zonã vizibilitatea era foarte redusã, sub trei metri, iar echipa
mixtã de salvare a avut de înfruntat un viscol puternic. Având în vedere aceastã situaþie, jandarmii montani ºi salvamontiºtii au continuat acþiunea de cãutare cãtre zona Slima. În aceastã zonã, în care nu mai era viscol, ci doar
zãpadã de peste 80 cm, jandarmii montani ºi salvamontiºtii au gãsit urme care indicau cã douã persoane au coborât cãtre Cheile Jieþului. O altã echipã formatã din cinci jandarmi, precum ºi un echipaj Salvamont, au pornit cãtre cabana Mija, din Cheile Jieþului, unde era posibil ca cei doi tineri sã coboare. De asemenea, un echipaj SMURD s-a deplasat la baza muntelui pentru a acorda primul ajutor în caz de nevoie”, a declarat Nicolae Rãducu, purtãtorul de cuvânt al IJJ Hunedoara. Jandarmii i-au gãsit pe cei doi dupã circa cinci ore de cãutãri, în apa pârâului Jieþ, unde se intuia cã ar putea ajunge. ”Cei doi erau uzi, obosiþi
ºi sufereau de frig. Prima constatare a jandarmilor montani ºi a salvamontiºtilor a fost cã cei doi tineri nu aveau sursã de iluminare. Coborâserã de pe Vf. Parângul Mic pe pârtie neamenajatã, în afara domeniului schiabil, fãrã se respecte niciun traseu montan, deºi pe timpul coborârii au intersectat un traseu fãrã sã îºi dea seama”, mai spune sursa citatã. Fraþii au fost consultaþi de paramedicii SMURD ºi au refuzat sã meargã la spital. Salvatorii spun cã tinerii au avut noroc, i-a ajutat faptul cã sunt localnici ºi aveau idee de zonã, astfel cã au mers cãtre zona unde ºtiau cã au ºanse sã fie gãsiþi. Maximilian GÂNJU
Mii de turiºti în staþiunile Apa Serv Valea Jiului a deschis robinetele montane din Valea Jiului la Complexul Energetic Hunedoara
M
ii de turiºti ºi-au petrecut weekendul în staþiunile montane din Valea Jiului. Sfârºitul sãptãmânii trecute a coincis ºi cu revelionul, în calendarul pe rit vechi. Cabanierii le-au pregãtit turiºtilor care au sãrbãtorit intrarea în noul an ºi mese festive, dar ºi alte surprize. Mai mult, în staþiunea montanã Straja, cei din
Straja s-au gândit ºi la cei mici. Duminicã a avut loc prima competiþie din acest sezon destinatã copiilor cu vârsta de pânã la 14 ani. ªi staþiunea montanã Parâng a fost animatã de turiºti. Condiþiile de schi din ambele staþiuni au fost perfecte. Zãpada aºternutã în cursul sãptãmânii trecute le-a permis iubitorilor sportului alb sã îºi testeze schiurile sau plãcile. Monika BACIU
peratorul de apã ºi canal din O Valea Jiului a ajuns
la o înþelegere cu Complexul Energetic Hunedoara în privinþa datoriilor pe care compania energeticã le are. Astfel, Apa Serv Valea Jiului rebranºeazã toate sucursalele CEH din Valea Jiului, începând de astãzi, la reþeaua publicã de apã potabilã. Subunitãþile companiei energetice ºi sediul administrativ din Petroºani au rãmas fãrã apã potabilã în
urmã cu circa o lunã ºi jumãtate din cauza datoriilor mari acumulate cãtre regia de apã. Conducerea CEH ºi-a fãcut un angajament de platã a facturilor pentru consumul curent de apã potabilã ºi va plãti datoriile istorice în baza unui grafic de eºalonare.
”Vreau sã vã spun cã apreciez foarte mult faptul cã am reuºit sã gãsim, în cele din urmã, calea de comunicare prin care sã rezolvãm aceastã problemã. (…) În acelaºi timp, vreau sã spun cã dacã de la bun început cei de la CEH ar fi venit cu aceastã abor-
Centrale termice pentru douã imobile din Vulcan
A
utoritãþile locale de la Vulcan iau în calcul varianta montãrii unor centrale termice pe gaz la douã imobile. Este vorba de douã blocuri din cartierul Dallas.
“Se vor realiza documentaþiile tehnice în vederea achiziþionãrii ºi amplasãrii unor centrale termice pe gaz pentru asigurarea agentului termic la blocurile de locuinþe sociale G8 ºi G10 din
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 16 Ianuarie 2017
municipiul Vulcan”, aratã anunþul Primãriei Vulcan. Pentru realizarea studiilor,
dare, care mie mi se pare una absolut fireascã ºi cinstitã în relaþia dintre douã societãþi comerciale, puteam rezolva acest diferend încã de acum o lunã ºi jumãtate. Orgoliul unora din conducerea CEH a fãcut însã ca salariaþii CEH sã stea o lunã ºi jumãtate fãrã apã”, a declarat, Costel Avram, director general SC Apa Serv Valea Jiului. Totuºi, Avram nu exclude posibilitatea de a tãia apa, din nou, dacã ºefii CEH nu-ºi vor respecta angajamentele de platã. Maximilian GÂNJU
autoritãþile locale au alocat suma de 23.900 de lei. În cele douã imobile la care se doreºte montarea de centrale termice locuinþele sunt incluse în fondul social, astfel acestea aparþin de primãrie. (Monika BACIU)
Elevii din Vulcan þinuþi acasã, deºi aveau cel mai premiat sistem de încãlzire
ingurul municipiu din Valea Jiului, unde ºcoS lile au întrerupt cursurile
la temperaturile extreme au fost cele din Vulcan. Câteva unitãþi de aici au trimis elevii în vacanþã prelungitã, pentru cã sistemele de încãlzire nu au mai funcþionat normal. Asta, pentru cã, la temperaturi mai joase de –15 C, pompele au dat rateuri, deoarece nimeni nu a luat în calcul ºi astfel de temperaturi, atunci când le-au achiziþionat. „Temperatura afarã a scãzut foarte mult, sub -15C, am ajuns ºi la -20C ºi pompele de cãldurã decupleazã sub aceastã temperaturã ºi trebuie sã fie cineva sã facã resetarea ºi sã se le recupleze”, a explicat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. ªantaj, sabotaj, inconºtienþã, incompetenþã, sunt doar câteva supoziþii despre care vorbeºte acum
primarul din Vulcan, pentru cã instalaþiile au rãmas nefuncþionale. „La ºcoala nr 5 am avut ºi o intervenþie în instalaþii, pe care le-au distrus. Cineva a ºtiut ce fire sã taie ºi a ars computerul ºi pânã vom aduce o altã instalaþie, aducem agentul termic de la termoficare la ºcoalã. Toatã sãptãmâna s-a lucrat la aceastã extindere a reþelei”, a mai precizat Gheorghe Ile, care pânã acum nu a avut ºi termoficarea în acest loc. ªcolile din Vulcan au fost reabilitate termic ºi le-au fost montate sisteme de încãlzire performante, dupã cum afirmã
edilii, însã, acestea au cãzut imediat ce au scãzut temperaturile. Explicaþiile sunt plauzibile, însã, nu au þinut de cald elevilor, care abia în aceastã sãptãmânã s-au întors în clase. Programul Naþiunilor Unite pentru Dezvoltare a adus la Vulcan nu mai puþin de 230.500 de dolari, bani cu care au fost reabilitate termic unitãþile de învãþãmânt. Au fost anevlopate construcþiile, au fost montate geamuri performante, ori centrale termice, care, însã, nu au funcþionat la -20 C, iar acum primarul a realizat cã, deºi avea inclusiv o a doua opþiune, cu panouri
solare, montate prin 2012, acestea erau acoperite cu zãpadã. Pompele de cãldurã au dat rateuri, iar termoficarea nu era cuplatã. Totul, pentru cã nimeni nu a ºtiut ce sã facã. „Este în atenþia noastrã sã pregãtim meseriaºi pentru aceste instalaþii ºi sã avem permanent om acolo, ca sã poatã interveni la timp. Asta pentru cã, o datã cu decuplarea, timp de o orã, instalaþia se rãceºte ºi trebuie pânã la 4 ore sã aducem temperatura normalã. Sã nu umble fiecare cum doreºte în instalaþii”, a adãuggat Ile. Cu sau fãrã specialiºti, instalaþiile nu au funcþionat ºi reamintim cã, pentru felul în care a derulat proiectul de modernizare a Colegiului Tehnic Mihai Viteazul ºi pentru toate cele-
lalte proiecte de reabilitare ºi modernizare a unitãþilor de învãþãmânt din municipiul Vulcan, administraþia publicã vulcãneanã a fost, în aprilie 2016, premiatã la nivel naþional, în cadrul galei „Administraþie la Înãlþime 2015”. Premiul a fost acordat pentru Cel mai Bun Primar din Regiunea Vest. De luni, ºcoala va fi reluatã ºi la Vulcan în toate unitãþile de învãþãmânt ºi primarul promite cã nu vor mai fi probleme la sistemele de încãlzire. Totodatã, însã, le atrage atenþia profesorilor sã gestioneze mai eficient modul în care se aerisesc clãdirile, sã verifice dacã sunt lãsate uºi deschise timp îndelungat ºi sã verifice instalaþiile permanent. Diana MITRACHE
Cãutãm alte soluþii (scumpe) pentru deºeuri
aietul de sarcini C privind licitaþia pentru deponeul
ecologic de la Bârcea Mare a fost din nou contestat, iar administraþiile din Valea Jiului cautã acum soluþii pentru a mãri deponeul de aici, dar ºi pentru a transporta o parte a deºeurilor acumulate spre alte gropi din þarã. Retim Timiºoara ºi IRIDWEX GROUP Bucureºti sunt cele douã societãþi care contestã licitaþia Consiliului Judeþean Hunedoara. Este pentru a doua oarã când cei de la RETIM Timiºoara contestã procedura de licitaþie pentru darea în administrare a deponeului ecologic. Cele douã societãþi s-au opus modului de calcul al tarifelor ºi nu numai. Toate ne vor costa enorm ºi asta pentru licitaþia pentru deponeul deja construit la Bârcea Mare a fost, din nou,
amânatã deocamdatã. „În decembrie 2016, CJH a ridicat pe SEAP noul caiet de sarcini, cu rectificãrile pe care le-am fãcut, în funcþie de observaþiile pe le-am primit, înainte de decembrie 2016. La acest nou caiet de sarcini au apãrut iar contestaþii, care se cantoneazã în 3 zone: una a structurii de tarife, a doua, a modului de asumare a riscurilor ºi o alta viz-a-vis ce cele 70.000 de tone de deºeuri pe care le-am preluat, cu titlul de gratuitate, în deponeul de la salubritate”, a declarat Mircea Bobora, preºedintele C J H. Consililul Judeþean, însã, aºteaptã pânã sãptãmâna aceasta deciziile Consiliului de Soluþionare al Contestaþiilor, pentru a ºti exact cum poate pregãti licitaþia propriuzisã. „Echipa de la CJH va rezolva problema acestui deponeu, ca sã rezolvãm odatã problema deºeurilor din judeþul
Hunedoara ºi, nu în ultimul rând, pentru cã e pãcat de o investiþie neutilizatã”, a mai adãugat Mircea Bobora, preºedintele C J H. În tot acest timp, deºeurile din Valea Jiului ajung la Petroºani ºi platforma este gestionatã de la Vulcan. Primarul Gheorghe Ile, însã, cautã soluþii ca sã mai încapã gunoiul pe care îl face populaþia din aceastã parte a judeþului. „Deja noi am încercat sã luãm legãtura cu alte deponee, ca sã putem duce de la Petroºani deºeurile în altã parte. Trebuie sã lucrãm la reducerea cantitãþii,
prin trierea lor, cam cu 15 pânã la 20 % anual, aºa încât sã menþinem aceastã groapã de la Petroºani, pânã va fi gata deponeul de la Bârcea Mare”, a precizat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Sute de tone de deºeuri ajung la Petroºani din Valea Jiului ºi Gheorghe Ile atrage atenþia cã nu mai poate fi amânatã deloc problema selectãrii acestora. „La toate aceste deºeuri trebuie fãcutã trierea, recuperat ce se poate recupera, fãcute contracte cu cei de la Bucureºti, ca sã putem
câºtiga bani pentru reciclare ºi sã putem menþine preþurile stabilite. Odatã cu introducerea taxei de 80 de lei pe tonã, va creºte mult preþul la gunoi ºi toatã lumea va suferi din acest punct de vedere”, a mai
spus primarul Ile. Cantitãþile de deºeuri pe care populaþia le produce sunt uriaºe. Statisticile aratã cã doar de la Vulcan pleacã aproximativ 260 de tone lunar, atunci când nu plouã sau ninge. Dacã este umezealã, cantitatea de deºeuri ajunge ºi la 300 de tone pe lunã, în condiþiile în care de aici deºeurile sunt selectate. Celalalte oraºe, însã, produc ºi mai mult gunoi. Uricaniul produce 80 de tone lunar, Lupeniul 400 chiar ºi 500 de tone de deºeuri lunar, însã diferenþa ar putea fi datã de selectarea materialelor reciclabile. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Fraþi rãtãciþi în Parâng, salvaþi de salvamontiºti ºi jandarmii montani
C
ei doi fraþi, amatori de sporturi extreme, au plecat din zona de siguranþã a staþiunii pentru a practica snowboardul. S-au rãtãcit din cauza viscolului puternic ºi au avut nevoie de ajutorul salvamontiºtilor ºi al jandarmilor montani. Tinerii de 17 ºi 28 de ani, din Petroºani, au urcat în Parâng cu gândul sã exploreze zonele neatinse din afara domeniului schiabil ºi au ales Parângu Mic, un vârf la peste 2000 de
metri, extrem de periculos în condiþii de vreme rea. Viscolul i-a fãcut pe cei doi tineri sã piardã traseul de întoarcere în staþiune ºi sã cearã ajutor salvamontiºtilor. Mai multe echipe formate din salvatori montani ºi jandarmi
montani au plecat cãtre zona indicatã de fraþi, însã nu i-au gãsit ºi., din cauza viscolului, nu se mai vedeau nici urmele lãsate de aceºtia în zãpadã. ”În acea zonã vizibilitatea era foarte redusã, sub trei metri, iar echipa
mixtã de salvare a avut de înfruntat un viscol puternic. Având în vedere aceastã situaþie, jandarmii montani ºi salvamontiºtii au continuat acþiunea de cãutare cãtre zona Slima. În aceastã zonã, în care nu mai era viscol, ci doar
zãpadã de peste 80 cm, jandarmii montani ºi salvamontiºtii au gãsit urme care indicau cã douã persoane au coborât cãtre Cheile Jieþului. O altã echipã formatã din cinci jandarmi, precum ºi un echipaj Salvamont, au pornit cãtre cabana Mija, din Cheile Jieþului, unde era posibil ca cei doi tineri sã coboare. De asemenea, un echipaj SMURD s-a deplasat la baza muntelui pentru a acorda primul ajutor în caz de nevoie”, a declarat Nicolae Rãducu, purtãtorul de cuvânt al IJJ Hunedoara. Jandarmii i-au gãsit pe cei doi dupã circa cinci ore de cãutãri, în apa pârâului Jieþ, unde se intuia cã ar putea ajunge. ”Cei doi erau uzi, obosiþi
ºi sufereau de frig. Prima constatare a jandarmilor montani ºi a salvamontiºtilor a fost cã cei doi tineri nu aveau sursã de iluminare. Coborâserã de pe Vf. Parângul Mic pe pârtie neamenajatã, în afara domeniului schiabil, fãrã se respecte niciun traseu montan, deºi pe timpul coborârii au intersectat un traseu fãrã sã îºi dea seama”, mai spune sursa citatã. Fraþii au fost consultaþi de paramedicii SMURD ºi au refuzat sã meargã la spital. Salvatorii spun cã tinerii au avut noroc, i-a ajutat faptul cã sunt localnici ºi aveau idee de zonã, astfel cã au mers cãtre zona unde ºtiau cã au ºanse sã fie gãsiþi. Maximilian GÂNJU
Mii de turiºti în staþiunile Apa Serv Valea Jiului a deschis robinetele montane din Valea Jiului la Complexul Energetic Hunedoara
M
ii de turiºti ºi-au petrecut weekendul în staþiunile montane din Valea Jiului. Sfârºitul sãptãmânii trecute a coincis ºi cu revelionul, în calendarul pe rit vechi. Cabanierii le-au pregãtit turiºtilor care au sãrbãtorit intrarea în noul an ºi mese festive, dar ºi alte surprize. Mai mult, în staþiunea montanã Straja, cei din
Straja s-au gândit ºi la cei mici. Duminicã a avut loc prima competiþie din acest sezon destinatã copiilor cu vârsta de pânã la 14 ani. ªi staþiunea montanã Parâng a fost animatã de turiºti. Condiþiile de schi din ambele staþiuni au fost perfecte. Zãpada aºternutã în cursul sãptãmânii trecute le-a permis iubitorilor sportului alb sã îºi testeze schiurile sau plãcile. Monika BACIU
peratorul de apã ºi canal din O Valea Jiului a ajuns
la o înþelegere cu Complexul Energetic Hunedoara în privinþa datoriilor pe care compania energeticã le are. Astfel, Apa Serv Valea Jiului rebranºeazã toate sucursalele CEH din Valea Jiului, începând de astãzi, la reþeaua publicã de apã potabilã. Subunitãþile companiei energetice ºi sediul administrativ din Petroºani au rãmas fãrã apã potabilã în
urmã cu circa o lunã ºi jumãtate din cauza datoriilor mari acumulate cãtre regia de apã. Conducerea CEH ºi-a fãcut un angajament de platã a facturilor pentru consumul curent de apã potabilã ºi va plãti datoriile istorice în baza unui grafic de eºalonare.
”Vreau sã vã spun cã apreciez foarte mult faptul cã am reuºit sã gãsim, în cele din urmã, calea de comunicare prin care sã rezolvãm aceastã problemã. (…) În acelaºi timp, vreau sã spun cã dacã de la bun început cei de la CEH ar fi venit cu aceastã abor-
Centrale termice pentru douã imobile din Vulcan
A
utoritãþile locale de la Vulcan iau în calcul varianta montãrii unor centrale termice pe gaz la douã imobile. Este vorba de douã blocuri din cartierul Dallas.
“Se vor realiza documentaþiile tehnice în vederea achiziþionãrii ºi amplasãrii unor centrale termice pe gaz pentru asigurarea agentului termic la blocurile de locuinþe sociale G8 ºi G10 din
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 16 Ianuarie 2017
municipiul Vulcan”, aratã anunþul Primãriei Vulcan. Pentru realizarea studiilor,
dare, care mie mi se pare una absolut fireascã ºi cinstitã în relaþia dintre douã societãþi comerciale, puteam rezolva acest diferend încã de acum o lunã ºi jumãtate. Orgoliul unora din conducerea CEH a fãcut însã ca salariaþii CEH sã stea o lunã ºi jumãtate fãrã apã”, a declarat, Costel Avram, director general SC Apa Serv Valea Jiului. Totuºi, Avram nu exclude posibilitatea de a tãia apa, din nou, dacã ºefii CEH nu-ºi vor respecta angajamentele de platã. Maximilian GÂNJU
autoritãþile locale au alocat suma de 23.900 de lei. În cele douã imobile la care se doreºte montarea de centrale termice locuinþele sunt incluse în fondul social, astfel acestea aparþin de primãrie. (Monika BACIU)
Elevii din Vulcan þinuþi acasã, deºi aveau cel mai premiat sistem de încãlzire
ingurul municipiu din Valea Jiului, unde ºcoS lile au întrerupt cursurile
la temperaturile extreme au fost cele din Vulcan. Câteva unitãþi de aici au trimis elevii în vacanþã prelungitã, pentru cã sistemele de încãlzire nu au mai funcþionat normal. Asta, pentru cã, la temperaturi mai joase de –15 C, pompele au dat rateuri, deoarece nimeni nu a luat în calcul ºi astfel de temperaturi, atunci când le-au achiziþionat. „Temperatura afarã a scãzut foarte mult, sub -15C, am ajuns ºi la -20C ºi pompele de cãldurã decupleazã sub aceastã temperaturã ºi trebuie sã fie cineva sã facã resetarea ºi sã se le recupleze”, a explicat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. ªantaj, sabotaj, inconºtienþã, incompetenþã, sunt doar câteva supoziþii despre care vorbeºte acum
primarul din Vulcan, pentru cã instalaþiile au rãmas nefuncþionale. „La ºcoala nr 5 am avut ºi o intervenþie în instalaþii, pe care le-au distrus. Cineva a ºtiut ce fire sã taie ºi a ars computerul ºi pânã vom aduce o altã instalaþie, aducem agentul termic de la termoficare la ºcoalã. Toatã sãptãmâna s-a lucrat la aceastã extindere a reþelei”, a mai precizat Gheorghe Ile, care pânã acum nu a avut ºi termoficarea în acest loc. ªcolile din Vulcan au fost reabilitate termic ºi le-au fost montate sisteme de încãlzire performante, dupã cum afirmã
edilii, însã, acestea au cãzut imediat ce au scãzut temperaturile. Explicaþiile sunt plauzibile, însã, nu au þinut de cald elevilor, care abia în aceastã sãptãmânã s-au întors în clase. Programul Naþiunilor Unite pentru Dezvoltare a adus la Vulcan nu mai puþin de 230.500 de dolari, bani cu care au fost reabilitate termic unitãþile de învãþãmânt. Au fost anevlopate construcþiile, au fost montate geamuri performante, ori centrale termice, care, însã, nu au funcþionat la -20 C, iar acum primarul a realizat cã, deºi avea inclusiv o a doua opþiune, cu panouri
solare, montate prin 2012, acestea erau acoperite cu zãpadã. Pompele de cãldurã au dat rateuri, iar termoficarea nu era cuplatã. Totul, pentru cã nimeni nu a ºtiut ce sã facã. „Este în atenþia noastrã sã pregãtim meseriaºi pentru aceste instalaþii ºi sã avem permanent om acolo, ca sã poatã interveni la timp. Asta pentru cã, o datã cu decuplarea, timp de o orã, instalaþia se rãceºte ºi trebuie pânã la 4 ore sã aducem temperatura normalã. Sã nu umble fiecare cum doreºte în instalaþii”, a adãuggat Ile. Cu sau fãrã specialiºti, instalaþiile nu au funcþionat ºi reamintim cã, pentru felul în care a derulat proiectul de modernizare a Colegiului Tehnic Mihai Viteazul ºi pentru toate cele-
lalte proiecte de reabilitare ºi modernizare a unitãþilor de învãþãmânt din municipiul Vulcan, administraþia publicã vulcãneanã a fost, în aprilie 2016, premiatã la nivel naþional, în cadrul galei „Administraþie la Înãlþime 2015”. Premiul a fost acordat pentru Cel mai Bun Primar din Regiunea Vest. De luni, ºcoala va fi reluatã ºi la Vulcan în toate unitãþile de învãþãmânt ºi primarul promite cã nu vor mai fi probleme la sistemele de încãlzire. Totodatã, însã, le atrage atenþia profesorilor sã gestioneze mai eficient modul în care se aerisesc clãdirile, sã verifice dacã sunt lãsate uºi deschise timp îndelungat ºi sã verifice instalaþiile permanent. Diana MITRACHE
Cãutãm alte soluþii (scumpe) pentru deºeuri
aietul de sarcini C privind licitaþia pentru deponeul
ecologic de la Bârcea Mare a fost din nou contestat, iar administraþiile din Valea Jiului cautã acum soluþii pentru a mãri deponeul de aici, dar ºi pentru a transporta o parte a deºeurilor acumulate spre alte gropi din þarã. Retim Timiºoara ºi IRIDWEX GROUP Bucureºti sunt cele douã societãþi care contestã licitaþia Consiliului Judeþean Hunedoara. Este pentru a doua oarã când cei de la RETIM Timiºoara contestã procedura de licitaþie pentru darea în administrare a deponeului ecologic. Cele douã societãþi s-au opus modului de calcul al tarifelor ºi nu numai. Toate ne vor costa enorm ºi asta pentru licitaþia pentru deponeul deja construit la Bârcea Mare a fost, din nou,
amânatã deocamdatã. „În decembrie 2016, CJH a ridicat pe SEAP noul caiet de sarcini, cu rectificãrile pe care le-am fãcut, în funcþie de observaþiile pe le-am primit, înainte de decembrie 2016. La acest nou caiet de sarcini au apãrut iar contestaþii, care se cantoneazã în 3 zone: una a structurii de tarife, a doua, a modului de asumare a riscurilor ºi o alta viz-a-vis ce cele 70.000 de tone de deºeuri pe care le-am preluat, cu titlul de gratuitate, în deponeul de la salubritate”, a declarat Mircea Bobora, preºedintele C J H. Consililul Judeþean, însã, aºteaptã pânã sãptãmâna aceasta deciziile Consiliului de Soluþionare al Contestaþiilor, pentru a ºti exact cum poate pregãti licitaþia propriuzisã. „Echipa de la CJH va rezolva problema acestui deponeu, ca sã rezolvãm odatã problema deºeurilor din judeþul
Hunedoara ºi, nu în ultimul rând, pentru cã e pãcat de o investiþie neutilizatã”, a mai adãugat Mircea Bobora, preºedintele C J H. În tot acest timp, deºeurile din Valea Jiului ajung la Petroºani ºi platforma este gestionatã de la Vulcan. Primarul Gheorghe Ile, însã, cautã soluþii ca sã mai încapã gunoiul pe care îl face populaþia din aceastã parte a judeþului. „Deja noi am încercat sã luãm legãtura cu alte deponee, ca sã putem duce de la Petroºani deºeurile în altã parte. Trebuie sã lucrãm la reducerea cantitãþii,
prin trierea lor, cam cu 15 pânã la 20 % anual, aºa încât sã menþinem aceastã groapã de la Petroºani, pânã va fi gata deponeul de la Bârcea Mare”, a precizat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Sute de tone de deºeuri ajung la Petroºani din Valea Jiului ºi Gheorghe Ile atrage atenþia cã nu mai poate fi amânatã deloc problema selectãrii acestora. „La toate aceste deºeuri trebuie fãcutã trierea, recuperat ce se poate recupera, fãcute contracte cu cei de la Bucureºti, ca sã putem
câºtiga bani pentru reciclare ºi sã putem menþine preþurile stabilite. Odatã cu introducerea taxei de 80 de lei pe tonã, va creºte mult preþul la gunoi ºi toatã lumea va suferi din acest punct de vedere”, a mai
spus primarul Ile. Cantitãþile de deºeuri pe care populaþia le produce sunt uriaºe. Statisticile aratã cã doar de la Vulcan pleacã aproximativ 260 de tone lunar, atunci când nu plouã sau ninge. Dacã este umezealã, cantitatea de deºeuri ajunge ºi la 300 de tone pe lunã, în condiþiile în care de aici deºeurile sunt selectate. Celalalte oraºe, însã, produc ºi mai mult gunoi. Uricaniul produce 80 de tone lunar, Lupeniul 400 chiar ºi 500 de tone de deºeuri lunar, însã diferenþa ar putea fi datã de selectarea materialelor reciclabile. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 16 Ianuarie 2017
Miron Cozma cere audierea foºtilor preºedinþi Traian Bãsescu ºi Emil Constantinescu în dosarul "Mineriada"
F
ostul lider al minerilor din Valea Jiului Miron Cozma le-a cerut procurorilor militari audierea foºtilor preºedinþi Emil Constantinescu ºi Traian Bãsescu în dosarul "Mineriada". Miron Cozma a fost audiat vineri, peste cinci ore, la Parchetul General, în dosarul "Mineriada", în care este acuzat de infracþiuni contra umanitãþii. Dupã audiere, Miron Cozma a afirmat cã le-a cerut procurorilor audierea foºtilor preºedinþi Emil Constantinescu ºi Traian Bãsescu, în legãturã cu implicarea acestora în evenimentele din 13 — 15 iunie 1990. "Aºtept ca Ion Iliescu sã plãteascã pentru toate
crimele pe care le-a fãcut, în 1989, în 1990, în Piaþa Universitãþii, în 1991 în Piaþa Guvernului, împreunã cu Petre Roman. Sã vã spun o surprizã. Prin intervenþia mea, va fi chemat ºi preºedintele Emil Constantinescu. S-au acceptat probele mele cã, în toatã aceastã perioadã, preºedinþi de þarã au jurat pe Biblie cã vor respecta drepturile fundamentale ale cetãþenilor, cã vor face o justiþie corectã. Emil Constantinescu l-a luat pe Petre Roman ºi l-a pus preºedintele Senatului. Pãi, în loc sã îl ancheteze pentru crime, l-a luat ºi pus mai mare decât era în 1990. Unele din lucrurile întâmplate pe la Universitate au fost sub directa îndrumare a prorectorului Constantinescu. La fel, încã
Taxa de cazier judiciar nu se mai plãteºte de la 1 februarie
T
axa de 10 lei pentru eliberarea certificatului de cazier judiciar nu va mai fi valabilã începând cu 1 februarie, când intrã în vigoare Legea nr.1/2017. Prevederea este valabilã atât pentru persoanele fizice, cât ºi pentru cele juridice, anunþã Inspectoratul General al Poliþiei Române (IGPR). "Prin Legea nr. 1/2017 din 6 ianuarie 2017 privind eliminarea unor taxe ºi tarife, precum ºi pentru modificarea ºi completarea unor acte normative, ce intrã în vigoare la data de 1 februarie 2017, a fost abrogatã prevederea referitoare la încasarea taxei în cuantum de 10 lei necesarã pentru eliberarea certificatelor de cazier judiciar persoanelor fizice ºi juridice.
Astfel, începând cu aceastã datã, la primirea cererii de obþinere a certificatului de cazier judiciar, nu se va mai solicita chitanþa prin care se face dovada achitãrii taxei de 10 lei", se aratã într-un comunicat al IGPR, postat pe pagina de internet a instituþiei. Poliþiºtii susþin cã de la 1 februarie cei interesaþi trebuie sã depunã personal o cerere-tip, cu datele complete de stare civilã, motivatã, la orice subunitate de poliþie în care existã ghiºeu de cazier judiciar, aceasta fiind însoþitã de un act de identitate, fãrã sã mai fie necesarã achitarea taxei ºi prezentarea dovezii. "Persoanele domiciliate în strãinãtate pot solicita eliberarea certificatului de cazier judiciar prin misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale
nu mi s-a confirmat, preºedintele Traian Bãsescu va fi chemat ºi el, pentru cã inginerul Mãnucu de la Regionala CFR Craiova a decuplat curentul pe Regionala CFR ºi minerii nu au mai ajuns pe 13, au ajuns pe 14 în Bucureºti. Mi s-a spus cã, deocamdatã, din probele pe care le-am spus eu ºi pe care le au ºi dânºii (procurorii — n.r.), va fi citat Emil Constantinescu. Mi-aº dori din suflet ca sã fie pedepsiþi criminalii. Eu am avut în Bucureºti trei morþi ºi 11 împuºcaþi", a spus Cozma, la ieºirea din sediul Parchetului General. În dosarul "Mineriada" sunt cercetaþi penal, printre alþii, fostul preºedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul director al SRI Virgil Mãgureanu, Nicolae
României. De asemenea, la cererea motivatã a persoanelor aflate în strãinãtate, misiunile diplomatice ºi oficiile consulare ale României pot elibera, dupã efectuarea verificãrilor necesare în bazele de date, adeverinþe în care consemneazã rezultatele verificãrilor. Aceste adeverinþe au valoarea juridicã a unui certificat de cazier judiciar ºi se utilizeazã exclusiv în strãinãtate. Certificatul de cazier judiciar pentru persoane fizice se poate solicita ºi prin împuterniciþii acestora. În þarã, numai pe baza unei procuri autentificate de cãtre un notar public. În strãinãtate, pe baza unei procuri autentificate prin misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori de cãtre un notar, cu respectarea cerinþelor legalizãrii actelor oficiale strãine. Pentru statele care au aderat la Convenþia de la Haga din 5 noiembrie 1961 este suficient sã fie aplicatã apostila", se aratã în comunicatul poliþiei.
Dumitru — fost primvicepreºedinte al Frontului Salvãrii Naþionale, general (rez.) Mugurel Cristian Florescu — fost adjunct al procurorului general al României ºi ºef al Direcþiei Procuraturilor Militare. Procurorii militari susþin cã, în perioada 11 — 15 iunie 1990, inculpaþii au decis, organizat ºi coordonat "un atac generalizat ºi sistematic", lansat împotriva unei populaþii civile,
respectiv împotriva manifestanþilor din Piaþa Universitãþii din Bucureºti, precum ºi a populaþiei Capitalei, atac în care au implicat participarea forþelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apãrãrii Naþionale, Serviciului Român de Informaþii, precum ºi a unui numãr de peste zece mii de mineri ºi alþi muncitori din mai multe zone ale þãrii. AGERPRES
Subvenþiile acordate partidelor politice în ianuarie totalizeazã 1.283.159,59 lei
A
utoritatea Electoralã Permanentã a dat publicitãþii vineri situaþia privind subvenþiile acordate de la bugetul de stat partidelor politice în luna ianuarie, care totalizeazã 1.283.159,59 lei. AEP a virat în conturile formaþiunilor politice urmãtoarele sume, în prima decadã a lunii ianuarie: PSD — 701.882,91 lei, PNL — 344.455,88 lei, USR — 98.797,57 lei, ALDE — 82.054,84 lei, PMP — 54.334,67 lei, UNPR — 1.633,72 lei. Potrivit unui comunicat transmis de AEP, valoarea subvenþiei este rezultatã în urma aplicãrii algoritmului de calcul prevãzut la art. 24 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanþarea activitãþii
partidelor politice ºi a campaniilor electorale, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 10/2016, coroborat cu prevederile art. 38 — 39 din Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicatã. Sursa citatã precizeazã
cã acordarea subvenþiei lunare de la bugetul de stat UNPR s-a suspendat printr-o decizie a preºedintelui AEP din martie 2016 ºi va fi pãstratã în sumã de mandat, potrivit prevederilor legale. AGERPRES
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni 16 Ianuarie 2017
Radu Herjeu – pledoarie împotriva televiziunii, al Petroºani D eºi a prezentat ºtirile, alãturi de Mona Nicolici ºi a fost pe sticlã 21 de ani, Radu Herjeu a fãcut, pe scena Teatrului Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani, o pledoarie împotriva a ceea ce a fost chiar el însuºi cândva: om de televiziune. A îndemnat publicul din salã, deºi cred cã nu era tocmai necesar, pentru cã acesta a lãsat televizorul, pentru scena teatrului, sã nu creadã tot ce vede la televizor. „E foarte important sã vã puneþi întrebãri. De ce omul de la tv face sau spune anumite lucruri? Telespectatorii sunt importanþi pentru omul de televiziune, ca numãr, care reiese din audienþã. Restul, nu îi credeþi chiar pe cuvânt! ”, a spus Radu Herjeu, la finalul premierei care s-a jucat cu
casa închisã, a cãrui autor este: „Viaþa e în direct doar aici”. În piesa sa, Herjeu aratã cã în spatele showurilor ce fac audienþã stau oameni plãtiþi sã se dea în spectacol ºi cã adevãrul nu conteazã, atât timp cât publicul rãmâne pe post ºi nu schimbã din telecomandã programul. „Sper cã veþi privi televiziunea puþin cu alþi ochi. Cineva mi-a spus cã am trãdat, citind textul, cã nu e normal, eu, care am lucrat în televiziune 21 de ani, sã expun în vãzul lumii ce se întâmplã în
culise. Credeþi-mã, nu aþi vãzut aproape nimic! Deci trãdarea mea este minorã. Dacã aþi ºti ce se întâmplã în spatele ecranelor, probabil teatrele ar fi mult mai pline ºi mult mai mult praf pe televizoare. Televiziunea face parte din viaþa fiecãruia dintre noi, dar, din pãcate, are o mai mare influenþã, decât realizãm. Poate, câteva din replicile piesei v-au devoalat ce se petrece în televiziuni ºi, de foarte multe ori se întâmplã cu noi lucruri pe care nu le conºtientãzãm, dupã ce
Mai multe vaccinuri nu se mai gãsesc în maternitãþi sau în cabinetele medicilor de familie
E
pidemia de rujeolã se extinde. Pânã acum, 13 copii au fost uciºi de boalã, iar numãrul infecþiilor a depãºit douã mii. România riscã însã sã aibã probleme ºi din cauza altor boli. Mai multe vaccinuri nu se mai gãsesc în maternitãþi sau în cabinetele medicilor de familie. Aºa cã, mulþi micuþi rãmân neimu-
nizaþi. Potrivit schemei naþionale, bebeluºii trebuie imunizaþi în primele 24 de ore cu vaccinul hepatitic B. Apoi, înainte sã plece din maternitate, cu vaccinul BCG, împotriva tuberculozei. Aceste reguli rãmân, de multe ori, doar pe hârtie. Urmeazã alte imunizãri la 2, 4 ºi 11 luni cu vaccinul hexavalent. Nici acesta nu se gãseºte. Vaccinul
hexavalent protejeazã copiii împotriva a ºase boli printre care difterie, tuse convulsivã, hepatitã B ºi poliomielitã. Sunt afecþiuni extrem de grave care pot duce inclusiv la deces. Doctorii spun cã cei mai expuºi pericolului sunt copiii care nu au fost vaccinaþi cu niciuna din cele trei doze. Pãrinþii ºi bunicii le cer autoritãþilor sã asigure de urgenþã stocuri suficiente de vaccinuri. Vaccinul hexavalent a lipsit ºi anul trecut de mai multe ori din cabinetele medicilor de familie. Astfel de situaþii n-ar mai trebui sã se repete odatã cu adoptarea Legii vaccinãrii. Aceasta prevede inclusiv asigurarea unor stocuri suplimentare, la care sã se apeleze la nevoie. Însã textul nu a fost pus încã în dezbatere publicã.
ne-am uitat prea mult la tv. Orice lucru pe care îl vedeþi în cutia aceea trebuie trecut prin propria raþiune ºi nu acceptat ca atare. Sã ºtiþi cã omul
acela, cu microfonul în mânã, nu este nici Dumnezeu ºi, de cele mai multe ori, nu este nici mai deºtept, nici mai pregãtit ca dumneavoastrã în a înþelege ºi a le transmite celorlalþi”, ºi-a început Radu Herjeu pledoaria, în aplauzele celor care i-au urmãrit piesa. Radu Herjeu a venit pentru a doua oarã la Petroºani, ca sã fie alãturi de public, la premiera celei de a doua piese de teatru pe care a scris-o pentru public, dar a promis cã va reveni, pentru cã nu se va opri aici. „Sunt pentru a doua oarã pe acestã scenã, la o distanþã de 3 ani ºi douã luni. Promisesem atunci cã, în urma reacþiei dumneavoastrã, voi mai scrie o piesã. Am scris una, nu imediat, ºi iatã cã am ajuns în faþa dumneavoastrã. Voi fi, aºa cum am promis atunci, la fiecare premierã. Mi se
pare o onoare sã trãiþi alãturi de actori ºi eu în mijlocul dumneavoastrã, pentru cã nu aº putea sã lipsesc niciodatã de la un astfel de eveniment care, chiar dacã se repetã, e de fiecare datã altfel”, a conchis Radu Herjeu. Teatrul de la Petroºani a început 2017 cu o nouã premierã ºi, din aceastã sãptãmânã, spectacolele se joacã în fiecare zi de vineri, sâmbãtã ºi duminicã. La finele acestei sãptãmâni, puteþi viziona piesa de teatru ce se joacã cu publiul pe scenã „Dragostele unui fante”, ce îl are ca protagonist pe Nicolae Vicol, vineri seara. Sâmbãtã se joacã piesa „Zbor deasupra unui cuib de cuci”. Duminicã dimineaþã copiii sunt invitaþi la „Punguþa cu doi bani” ºi de la ora 18,00 se joacã „Take, Ianke ºi Cadâr”. Diana MITRACHE
Alexandra Marcu – la Gala Premiilor AJTR ºi Forumul Turismului Montan
C
lubul Evoluþii ºi, implict coorodonatoarea acestuia Alexandra Marcu, va reprezenta judeþul Hunedoara la Gala Premiilor Asociaþiei Jurnaliºtilor ºi Scriitorilor de Turism din România (AJTR). Alexandra a fost desemnatã, anul trecut, ambasadoarea tursimului românesc ºi la gala ce are loc la Buºteni, luni ºi marþi, în aceastã sãptãmânã vor fi premiate personalitãþile care au influenþat creºterea prestigiului României ca destinaþie a ospitalitãþii responsabile. La aceastã galã vor fi prezentate pãreri de specialitate legate de dezvoltarea responsabilã a zonelor montane proiecte, oportunitãþi, constrângeri. Cazul Buºteni. Urgenþe ºi responsabilitate în dezvoltarea comunitãþilor montane. De asemenea, cei prezenºi vor dezbate ºi subiectul „Turismul responsabil ºi turism montan”, „Comunitatea
localã ºi turiºtii”, sau „Identitatea localã ºi experienþele-vectori ai dezvoltãrii comunitãþii”. Mai mult, cu acest prilej se va pune accentul ºi pe Comunicare, marketing ºi imagine: impactul tehnologiei ºi al reþelelor sociale, ori pe turismul de niºã: drumeþie, cicloturism,
alpinism, speologie. Alexandra Marcu, reprezentanta judeþului nostru este ambasadoarea turismului românesc ºi tânãra care a cucerit 6 din cei 7 vulcani ai lumii, iar în acest sezon a ajuns la Straja ºi este monitor de schi. Diana MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni 16 Ianuarie 2017
Henþ cu mâna
VOR FI ONORATE JUBILELE? Sportul din ce în ce mai sãrac în performanþe în Valea Jiului, ar mai putea tresãri la un remember al unor repere rotunde date de „cartea de istorie”.
Ar putea fi bine de marcat, prin felurite moduri de manifestare, câteva repere aniversare în sportul Vãii Jiului, care vor avea loc în acest an 2017. Astfel, pentru ama-
torii de drumeþii montane, trebuie amintit faptul cã se împlinesc 85 de ani (1932) de la construirea cabanei Straja, ca un prim reper turistic în acea zonã. De altfel, se pare ca ea va fi repusã într-un circuit turistic în acest an. Un sport uitat de-acum, zborul cu planorul, ar implini în acest an 80 de ani
(1937), momentul când a fost deschiderea ªcolii de zbor fãrã motor la Petrosani. În urmã cu 70 de ani (1947) echipa de fotbal Minerul Aninoasa reuºea promovarea în Divizia „B”! Acum nu mai existã. În fine, cea mai mare speranþã la aniversare, 35 de ani (1982) ar fi legatã de
inaugurarea Sãlii de jocuri sportive a C.S.S. Petroºani aflatã acum în plin proces de reabilitare. Iatã, un jubileu care ar putea fi onorat, prin redarea sa în circuitul sportiv competiþional. Ar fi frumos ºi decent ca aceste momente amintite mai sus sa nu treacã neobservate. Mãcar atât.
SPORTUL DIN VALEA JIULUI LA ÎNCEPUT DE AN, ACUM 40 DE ANI (1977)
A
veam sportivi în loturile naþionale. Începutul de an de acum patru decenii începea sub niºte auspicii incredibile pentru cei care vãd micimea sportului de azi în Valea Jiului. Echipa de fotbal Jiul Petroºani avusese un tur excepþional, cu o garniturã în care strãluceau Cavai, Bãdin, Ciupitu, Tr. Stoica, Gigi Mulþescu, Dumitrache sau Bucurescu. Echipa se pregãtea în primele zile ale lui ianuarie 1977 sub conducerea antrenorului Gheorghe Ene, atacând Podiumul Diviziei “A” (la final se sezon va ocupa un excelent loc 5!) “Ne-ar sta bine pe locul din locul din tur (n.r. locul 4) dar ºtiþi, nu fac pronosticuri. Nu vãd însã ce i-ar împiedica pe elevii mei sã mai aibã
o comportare foarte bunã” (declaraþie datã de antrenorul Jiului, Gh. Ene, în ianuarie ’77). Echipa de handbal masculin a Clubului Sportiv Petroºani, antrenatã de prof. Polifronie se clasa pe un onorabil loc 3 (juniori III) în campionatul naþional (seria D), dupã puternicele echipe din Craiova ºi Tg. Jiu. Fotbaliºtii de la ªtiinþa Petroºani ocupau locul 1 în serie, în Divizia “C”, cu o echipã antrenatã de prof. Gheorghe Irimie, cu o garniturã în care “vedetele” echipei erau Bogheanu, Bãlosu, Velcotã, Seceanschi, Cismaº, Fl. Ghiþian, Colceag, Panici sau Ceteraº. La rugby ªtiinþa Petroºani era una dintre protagonistele primului eºalon. Antrenorul
Gheorghe Bãltãreþu începea o perioadã de pregãtiri, cu Fl. Constantin, Ortelecan, Budicã, Oct. Stoica, Enciu Stoica, Michi Martin sau Tudose, printre componenþii unei echipe de mare valoare.
Dar cel mai important moment al începutului de an 1977 a fost convocarea unui numãr de patru sportivi din Valea Jiului, chemaþi la pregãtiri în reprezentativele României. Era vorba despre atletul Eugen Ionete (viitor campion balcanic) de la Jiul Petroºani, convocat într-un cantonament la Câmpulung Muscel de luptãtorul Mircea Risipitu de la C.S.S. Petroºani, aflat la Piatra Arsã, de fotbalistul Gigi Mulþescu de la Jiul, chemat la Poiana Braºov ºi de popicarul Victor Miclea de la Jiul Petrila, aflat în pregãtire în staþiunea Tuºnad Bãi. Aºadar, acestea erau reperele la început de an 1977, în urmã cu 40 de ani: echipe pe prima scenã, sportivi la loturile naþionale, titluri continentale. Niºte vremuri care vor rãmâne acolo, într-un tablou al performanþelor sportive din Valea jiului, care cu siguranþã, nu vor mai fi trãite vreodatã pe aceste meleaguri… Presa din 1977 marca momentul câºtigãrii titlului balcanic de cãtre atletul petroºenean Eugen Ionete.
Paginã realizatã de Genu TUÞU