Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1183
Cronica Vãii Jiului Vineri, 9 Septembrie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
PSD ºi PNL ascund sub preº ilegalitãþile de la CEH
CEH riscã amendã dacã nu dã hranã minerilor
P
ânã vineri au termen cei din conducerea Complexului Energetic Hunedoara sã treacã ºi sã accepte masa minerilor, conform legii. Inspectorii ITM sunt cei care au dat ultimatum ºi aºteaptã sã vadã în ce formã va semna administraþia Contractul Colectiv de Muncã al minerilor, mai ales cã ºi medicul de medicina muncii a admis importanþa unui supliment pentru categoriile care lucreazã în condiþii speciale. „Nu s-a mai dat acest drept care era în CCM ºi medicul de medicina muncii a specificat în scris cãtre CEH cã nu este obligatorie masa caldã, dar un supliment alimentar pentru cei care desfãºoarã muncã grea, trebuie acordat. Urmeazã ca oficialii CEH sã stabileascã ºi care sunt aceste categorii. Vrem sã vedem, dacã va fi semnat CCM, dacã va fi prins acest
drept ºi, dacã va fi prins ºi nu se va acorda, este clar o abatere, pentru neresapectarea contractului. În condiþiile în care rezultã cu claritate cã trebuie acordat ºi nu vor sã îl acorde, vom da sancþiune contravenþionalã ºi vom stabili obligativitatea acordãrii ei”, a spus Ileana Bodea, ºefa SSM din ITM Valea Jiului. Minerii au rãmas fãrã masa caldã ºi s-au desfiinþat bucãtãriile la unitãþile miniere, dar nici nu mai primesc vreun supliment alimentar, aºa cum ar fi necesar, pentru cã desfãºoarã muncã grea. Legea 319, articolul 14, spune clar cã este necesar un aport caloric crescut pentru cei care fac efort, iar medicul de medicina muncii de la CEH a admis cã munca în subteran cere efort fizic ºi aport caloric crescut ºi, cu toate acestea, minerii nu au mai primit nimic de luni bune. Diana MITRACHE
P
arlamentul a înfiinþat anul acesta o comisie de anchetã pentru Complexul Energetic Hunedoara ºi Complexul Energetic Oltenia. A fost stabilitã ºi componenþa comisie, însã aceasta nu îºi începe activitatea. Senatorul PMP Haralambie Vochiþoiu susþine cã parlamentarii PSD ºi PNL pun frânã acestei comisii al cãrei rol este de a scoate la luminã ilegalitãþile comise la CEH. >>> PAGINA A 4-A
Drumul spre Voineasa este aproape abandonat ara nu a fost V prielnicã pentru cei care s-au angajat sã
repare drumul spre Voineasa, iar drumarii spun acum cã asta s-a întâmplat din cauza celor de pe ºantier, care au bãtut pasul pe loc. Asta va afecta mult turismul, mai ales cã ruta este extrem de folositã în perioadele de iarnã, când turiºtii vin prin Valea Jiului, pe Jieþ, spre staþiunea Transalpina. „Ne-am fi aºteptat la
mai mult, dar, din pãcate, în momentul de faþã, noi nu mai avem mare control asupra activitãþii pe zonã,
pentru cã este consultanþã. Nu ºtim care a fost cauza, dar lucrãrile nu sunt în ritmul la care noi
ne-am aºteptat. Sãptãmâna viitoare este programatã o întâlnire, pentru cã noi am solicitat, la Gorj ca sã discutãm despre situaþia de acolo. Drumul încã este ºantier”, a spus Ion Tudor, ºef CNADR. Lucrãrile nu au înaintat aproape deloc ºi merg greu, iar toamna nu vor mai putea fi fãcute deloc lucrãri pe aceastã rutã, mai ales cã la altitudine mare vine iarna foarte repede. Totuºi, lucrãrile nu au fost executate nici în
zona mai joasã la timp. Artera rutierã a fost extrem de afectatã în perioadele de inundaþii, când apa a muºcat pur ºi simplu din asfalt, însã, nici acele zone, spun drumarii, nu au fost bine reabilitate, aºa încât sãptãmâna viitoare se va discuta la Gorj planul de redresare pentru urmãtoarea perioadã. Turiºtii, însã, nu vor avea nici în acest an un drum pe care sã îl poatã folosi, fãrã sã aibã nevoie de maºini 4x4. Diana MITRACHE
2 Actualitate
17 poduri ºi podeþe în reabilitare la Lupeni
17
poduri ºi podeþe din municipiul Lupeni se aflã în proces de reabilitare. Dupã inundaþiile din luna iunie municipiul Lupeni renaºte ca pasãrea Phoenix. Municipiul Lupeni a fost una din cele mai afectate localitãþi de inundatiile care au avut loc în cursul lunii iunie. Debitele mari de apã cãzute nu au putut fi preluate de pârâurile din zonã, provocând un
adevãrat dezastru. Apele pârâurilor: Valea Vacii, Tusu, Juninca, Braia, Negru, Roºia, Boncii, Mierleasa ºi Mierlaºu s-au umflat ºi au ieºit din matcã afectând grav infrastructura rutierã, podurile si podeþele, o parte din ele fiind distruse în totalitate. Primarul Cristian Resmeriþã a dispus la acea vreme desfãºurarea unui numãr impresionant de forþe de intervenþie ºi utilaje pentru decolmatarea podurilor, drenarea apelor ºi decolmatarea rigolelor de
scurgere, apele ajungând în unele zone ºi la 2m. În furia lor au luat tot ce au întâlnit în cale fãcând ca pe o porþiune de 2 km DN 66A sã devinã impracticabil. Kilometrii întregi de drumuri ºi trotuare au fost rupte iar mai multe poduri ºi podeþe distruse. “În prezent derulãm proiectul de refacere a unui numãr de 17 poduri ºi podeþe grav avariate de inundaþiile care au avut loc în luna iunie pe teritoriul municipiului Lupeni. Acest proiect se executã din bani alocaþi de guvern din fondul de intervenþie aflat la dispoziþia guvernului, pentru unitãþile administrativ teritoriale afectate de calamitãþi naturale produse de inundaþii. Vom urmãri respectarea cu stricteþe a graficelor de execuþie a lucrãrilor, întrucât accesul în diferite zone ale locali-
tãþii în prezent se face cu mare dificultate, datoritã dezastrului produs de inundaþii, dar vom pune un accent deosebit ºi pe calitatea lucrãrilor care se executã, astfel încât ploile sã nu mai provoace pagube municipiului
Cronica Vãii Jiului | Vineri 9 Septembrie 2016 Lupeni ºi locuitorilor acestuia”, a declarat Cristian Resmeriþã primarul municipiului Lupeni. Municipalitatea de la Lupeni a primit cei mai mulþi bani de la Guvern pentru reabilitarea infrastructurii afectatã de inundaþii. Monika BACIU
Ministerul Agriculturii încã analizeazã situaþia produsã de inundaþii
P
este 700 de hectare de teren din judeþul Hunedoara au fost afectate de inundaþiile din luna iunie. La nivelul ministerului Agriculturii încã se centralizeazã datele trimise din judeþ, urmând apoi a se analiza posibilizãþile pentru compensarea eventualelor pagube. “Centrul operativ pentru situaþii de urgenþã organizat la nivelul Ministerului Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale, monitorizeazã ºi evalueazã permanent efectele diferitelor incidente de mediu asupra culturilor agricole, prin solicitarea de situaþii estimative centralizate, la nivel de judeþ, întocmite de cãtre Comitetele locale pentru situaþii de urgenþã/Comitelele judeþene pentru situaþii de urgenþã ºi Direcþiile pentru Agriculturã Judeþene. La aceastã datã, monitorizarea suprafeþelor estimate afectate se aflã în derulare, situaþia acestora modificându-se permanent în urma centralizãrii comunicãrilor din teritoriu”, se aratã
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
într-un document al Ministerului Agrigulturii. Centralizarea informaþiilor referitoare la terenurile agricole afectate de grindinã este încã în curs de evaluare. “La aceastã datã, potrivit datelor operative comunicate de judeþul Hunedoara, sunt efectate de grindinã, ploi torenþiale ºi viituri circa 700 de hectare. În funcþie de posibila evoluþie a acestor fenomene, vor fi analizate ºi posibilitãþile de identificare a unor mãsuri de compensare a eventualelor pagube”, mai aratã documentul. Astfel, proprietarii de terenuri afectaþi de fenomenele meteo extreme din aceastã varã încã nu au fost despãgubiþi. Monika BACIU
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Politic 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri 9 Septembrie 2016
Cât de tare a fost PNL Hunedoara ºi ce a ajuns o spune chiar preºedintele Florin Roman
D
in dorinþa de a-i submina poziþia de lider judeþean ALDE a lui Mircea Ioan Moloþ, preºedintele interimar al noului PNL Hunedoara, Florin Roman, îl face indirect trãdãtor pentru cã nu “a pus” preºedinte al partidului pe Cãlin Popescu Tãriceanu, la Congresul din 2009. Roman îl transformã pe Moloþ, fãrã sã vrea, în superman. Mircea Moloþ a devenit preºedinte al PNL Hunedoara în anul 2010. Multe, dese ºi neonorante sunt declaraþiile preºedintelui interimar al PNL Hunedoara, Florin Roman. Neonorante pentru cã spusele sale seamãnã cu ale unui fost soþ care-ºi vorbeºte de rãu nevasta de care a divorþat ºi care nevastã este ºi mama copiilor lui. Din dorinþa de a mai atenua nostalgia timpurilor când liberalii erau sub conducerea lui Mircea Ioan Moloþ, Florin Roman l-a fãcut indirect trãdãtor pe Moloþ, iar spusele sale nu s-au stins nici dupã o sãptãmânã, deºi alte spuse au apãrut în conferinþele de presã lungi ºi dese, dar fãrã prea mari succese. În 2 septembrie, preºedintele interimar, de Alba, al PNL Hunedoara, Florin Roman, a transmis mesajul cãtre nostalgici, spunând cã Moloþ ºi organizaþia PNL
Hunedoara au rãsturnat un întreg eºafodaj construit la nivel naþional – Congresul PNL, 2009 – ºi „au pus” un alt preºedinte decât cel prestabilit. Adicã, în loc de Cãlin Popescu Tãriceanu, a fost ales Crin Antonescu. „Eram în miezul acelor evenimente, în 2009, la Congres, mã ocupam de organizare din partea echipei lui Tãriceanu ºi v-o spun
cu certitudine: cel care a … sã nu spun „trãdat”, cã „adevãraþii liberali” fac miºcãri politice, cei care, la momentul respectiv s-au schimbat peste noapte ºi au pus un alt preºedinte au fost delegaþii din organizaþia de la Hunedoara, conduºi de Mircea Moloþ. Ca sã respectãm adevãrul istoric vizavi de ceea ce înseamnã liberalism autentic”, a declarat Florin Roman, conform
PENSIA A XXIII-A P
MP dã pensionarilor pensia a XXIII-a. Partidul Miºcarea Popularã, cel puþin numai filiala Hunedoara, vine cu o iniþiativã care sigur îi va bucura pe pensionari. Aceºtia ar putea beneficia de pensia cu numãrul XXIII.
Cel puþin aºa stã scris pe un banner afiºat la sediul PMP Petroºani. Pensionarii însã nu au motive de bucurie pentru cã pe banner s-a strecurat o greºealã. “Trebuie sã scãdem din preþul celui care a fãcut banner-ul. Este voba de a XIII-a pensie”, a spus Haralambie Vochiþoiu, preºedintele PMP Hunedoara. Pe de altã parte, într-o notã de amuzament, preºedintele PMP Aninoasa a subliniat cã pensia a XXIII-a ar urma sã fie
plãtitã înainte de moarte. “Dacã mã uitam observam. Asta e înainte de moarte”, a spus pe un ton amuzat Ilie Botgros. Pensia a XIII-a este o iniþiativã a unor parlamentari care vor sã acorde aceastã facilitate pensionarilor. De acest drept ar urma sã beneficieze pensionarii care au drept de pesnie la un nivel sub salariul mediu brut, iar cea de-a 13-a pensie va fi acordatã la cerere. Cuantumul pensiei ar urma sã fie, potrivit proiectului de lege, la nivelul unui salariu minim brut. Inþiativa aparþine unui grup de 34 de parlamentari de la PSD ºi UNPR (partid care a fost absorbit de PMP). Proiectul
hunedoaralibera.ro. Din dorinþa de a-i submina poziþia de preºedinte judeþean al ALDE a lui Mircea Ioan Moloþ, care-l are ca preºedinte la nivel naþional chiar pe cel “trãdat” – Cãlin Popescu Tãriceanu -, Florin Roman a arãtat cât de tare, puternicã era organizaþia PNL Hunedoara încât a hotãrât soarta conducerii liberale la nivel naþional.
prevede acordarea anual, la cerere, a celei de-a 13-a pensie pentru persoanele cu o pensie sub nivelul salariului mediu brut pe economie ºi care nu realizeazã alte venituri. Proiectul a fost respins de Senat ºi va intra în dezbaterea Camerei Deputaþilor, ca for decizional. Monika BACIU
Situaþia seamãnã, ca trasã la indigo, cu cea a unui urmãrit internaþional cãruia presa “a îndrãznit” sã-i gãzduiascã ºi punctul lui de vedere ºi nu doar acuzaþiile SRI, SIE, DGIPI ºi alte câte servicii secrete or mai fi. Un colonel din cadrul unui asemenea serviciu, din dorinþa de a arãta cât de rãu este tipul urmãrit, cum a “fentat” toate aceste servicii, plus organele de urmãrire ºi cercetare, a creionat în faþa jurnaliºtilor tabloul unui erou de poveste, un fel de superman care era de admirat ºi nicidecum de acuzat. Florin Roman a mai fãcut o gafã de proporþii, ca sã nu o numim “minciunã” (aºa pe ocolite cum a fãcut dumnealui cu trãdarea lui Moloþ) lãsând sã se înþeleagã cã Mircea Ioan Moloþ era cel ce conducea PNL Hunedoara la acea vreme… La nivelul anului 2009, preºedinte al PNL filiala judeþeanã Hunedoara era Mircia Muntean, cel pe care acum îl curteazã ºi susþine noul PNL în frunte cu interimarul Roman. Mircea Ioan Moloþ a devenit preºedinte al PNL Hunedoara în anul 2010, pânã atunci fiind doar vicepreºedinte ºi încã nu avea forþa,
oricât ar fi vrut el, de a-ºi influenþa delegaþia la Congres. În data de 1 martie 2009, ziare.com titra, preluând materiale din presa judeþeanã: “Filiala Hunedoara îl susþine pe Crin Antonescu pentru ºefia PNL”. “Liderii PNL Hunedoara au hotãrât sã-l susþinã pe Crin Antonescu pentru funcþia de presedinte al partidului, la Congresul din 20-21 martie, informeazã NewsIn. Mircia Muntean, preºedintele PNL Hunedoara, a arãtat, într-un comunicat de presã, care sunt motivele pentru care sa luat aceastã decizie” – scrie ºi Cotidianul, preluat de ºi de ultimelestiri.com, la 1 martie 2009. Dacã analizãm fiecare declaraþie a preºedintelui interimar PNL, Florin Roman, constatãm un dezastru pentru politica hunedoreanã. Adicã PSD-ul (care-ºi pregãteºte liste parlamentare ºi cu urmãriþi penal) nu are opoziþie pentru cã aceasta se decimeazã singurã, iar partidele mici nu pot crea o concurenþã realã, ceea ce nu este deloc bine pentru o eventualã însãnãtoºire a democraþiei noastre hodorogite. Ileana FIRÞULESCU
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
4 Actualitate
PSD ºi PNL ascund sub preº ilegalitãþile de la CEH arlamentul a înfiinþat anul acesta o comisie de anchetã pentru P Complexul Energetic Hunedoara ºi Complexul Energetic Oltenia. A fost stabilitã ºi componenþa comisie, însã aceasta nu îºi începe activitatea. Senatorul PMP Haralambie Vochiþoiu susþine cã parlamentarii PSD ºi PNL pun frânã acestei comisii al cãrei rol este de a scoate la luminã ilegalitãþile comise la CEH.
“Deºi comisia de anchetã a activitãþii CEH ºi CE Oltenia a fost înfiinþatã la solicitarea mea, a fost publicatã deja inclusiv componenþa acestei comisii în Monitorul Oficial al României ºi ea trebuie sã înceapã sã funcþioneze. Din cauza faptului cã reprezentanþii PNL ºi PSD ºi-au dat seama cã printre cei care au dus la distrugerea CEH ºi au
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 9 Septembrie 2016
pricinuit pierderi de miliarde ºi la care au contribuit inclusiv membri de ai lor, au tras frâna de mânã ºi blocheazã în continuare constituirea ºi desfãºurarea lucrarilor acestei comisii. Am observat un fenomen foarte periculos. Primarii din Valea Jiului, cei care reprezintã comunitãþile care beneficiau de energia termicã în loc sã se strãduiascã sã repare
OFERTA DE CRÃCIUN 2016
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi
de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
OFERTA DE REVELION 2017
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de
cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.
Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.
conductele, sã repare magistrala, sã absoarbã fonduri europene foarte multe, se pare cã aleg calea mai comodã ºi sugereazã oamenilor din Valea Jiului sã-ºi cumpere centrale pe gaz ºi cer termocentralei de la Paroºeni sã-ºi vadã de treabã pentru cã ei ca ºi primari nu vor mai achiziþiona energie termicã de la Paroºeni. Un primar care face acest lucru este unul din groparii CEH-ului. Le solicit oficial ºi prieteneºte primarilor din Valea Jiului
sã gãseascã soluþii pentru cã s-a înfiinþat ADI Termoficare pe care s-a fãcut multã campanie publicitarã. A fost un lucru bun înfiinþarea lui ºi îl apreciez ºi acum. Vreau sã vedem cu funcþioneazã ºi sprijin acest lucru. Am fost la domnul vicepremier Dâncu, am fost la secretarul de stat Cezar Soare din MDR care se ocupa în mod expres de acel program de dezvoltare în Valea Jiului ca primul obiectiv al acestei conurbaþii numite Valea Jiului ºi a oraºelor componente este magistrala de termoficare. Peste 700 de mii de tone de cãrbune sunt necesare pentru satisfacerea nevoii de cãldurã în judeþul Hunedoara. Doar pentru termoficarea din Valea Jiului ºi Deva, producþia de cãrbune a Vãii Jiului este satisfãcutã aproape la jumãtate. Sper sã nu mai aud un primar care spune cã el nu mai achiziþioneazã Gigacalorii de la Termocentrala Paroºeni pentru cã este un lucru foarte periculos”, a declarat senatorul PMP
Haralambie Vochiþoiu în cadrul unei conferinþe de presã. Potrivit senatorului Haralambie Vochiþoiu, comisia de anchetã ar trebui sã scoatã la luminã toate ilegalitãþile care au adus CEH în prãpastie. “Singura pârghie legalã pe care un parlamentar o are la dispoziþie este interpelarea, întrebarea ºi cel mai puternic instrument este acea comisie de anchetã parlamentarã. Eu nu pot intra în curtea CEH ºi sã cert un director sau sã-i trag de mânecã pe acei oameni. Ei rãspund în faþa ministerului pentru cã miniºtrii sunt puºi sã gestioneze aceste bunuri ale þãrii. Au fost unii miniºtrii care au spus din capul locului cã CEH-ul trebuie bãgat în insolvenþã. Primarii, alãturi de sindicate ar fi trebuit sã vinã la Ministerul Energiei, la primul ministru, la vicepremierul Dâncu, care are o autoritate în ceea ce priveºte Valea Jiului, ºi sã cearã acestor factori responsabili sã gãseascã o soluþie ori în zonã publicã ori
printr-un parteneriat public privat. Este absurd cã domnii primari, care majoritatea dintre ei au câºtigat o pâine în subteran pe vremuri, vin astãzi ºi dau lovitura finalã acestui Complex. Aºa ceva este inadmisibil pentru cã trebuie sã se lupte cu statul român care nu se poate face cã nu înþelege cã s-a dezvoltat 100 de ani de pe spatele minerilor ºi are obligaþia sã gãseacã soluþii. Una dintre ele este reabilitarea magistralelor de termoficare ºi vânzarea de GCal”, mai subliniazã senatorul. Din comisia de anchetã a CEH fac parte Iulia Gheorghe Iancu, preºedinte (PSD), Carmen Hãrãu (PNL), Haralambie Vochiþoiu (PSD), Rodin Traicu (PSD), Mihai Lupu (PNL), Ion Simion Purec (PSD), Dian Dumitru Popescu (LC), Odon Fejer Laszlo (UDMR), Mario Enerst Caloianu (PMP), Florinel Butnaru (PSD), Laurenþiu Florian Coca (PSD). Bogdan Þâmpãu (PNL) ºi Iacob Puºcaº (grup neafiliat) sunt membri supleanþi ai comisiei de anchetã. Monika BACIU
2014-2020 ultimul tren pentru accesarea fondurilor europene
P
erioada 2014-2020 este ultima în care pot fi accesate fonduri europene. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Laurenþiu Nistor, îi atenþioneazã pe cei care au atribuþii în acest sens sã facã toate demersurile necesare pentru a depune proiecte astfel încât “sã nu stãm la mila guvernului”. “Vã spun, stimaþi colegi, fãrã nicio teamã, cã de asemenea directori am avea nevoie în multe unitãþi din judeþul Hunedoara, sã facã treabã, sã se ocupe de atragerea de fonduri europene ºi nu sã stãm tot cu mâna întinsã la fondurile guvernamentale. Dacã toþi ne vom ocupa, fiecare pe segmentul de activitate pe care îl avem, sã facem proiecte cât mai multe, sã atragem fonduri europene, sunt convins
cã judeþul Hunedoara va fi un judeþ care se poate dezvolta fãrã sã aºteptãm ºi sã stãm la mila guvernului sã ne dea bani. Dar, repet acest lucru, depinde numai ºi numai de noi, de fiecare din cei care conducem fie deconcentrate, fie unitãþi care sunt în subordinea consiliului judeþean. Este o perioadã despre care putem spune cã este deosebit de importantã; 2014-2020 este ultima ºansã a noastrã, a
României, a judeþului Hunedoara, de a atrage cât mai multe fonduri europene. De aceea, vã rog din suflet pe toþi cei care vã ocupaþi ºi i-am rugat ºi pe colegii din aparatul consiliului judeþean care se ocupã de atragerea de fonduri europene sã nu precupeþeascã nici mãcare un minut din activitatea lor pentru a se ocupa de aceste lucrãri”, a spus Laurenþiu Nistor. Preºedintele Consiliului Judeþean
Hunedoara mai subliniazã cã orice greºealã se va taxa, iar dacã proiectele nu sunt corect întocmite nu vom mai beneficia de bani europeni. “Este foarte important sã înþelegem cã, acum, orice greºealã pe care o facem la un
Adrian Sucilã, obligat sã-ºi Praznic de Sfânta Maria, pe Maleia românã. Preoþii au slujit ºi le-au oaie ºi pãsat, aºa cum au proceau bãtut în caute dreptatea la CEDO Clopotele vorbit oamenilor prezenþi în dat de-a lungul anilor ºi primii biserica de pe Maleia, bisericã despre importanþa acesoameni care ºi-au întocmit oliþistul a fãcut un
P
aºa cum s-a întâmplat în fiecare an de la construirea ei, pentru a aduna credincioºii din zona Jieþ, Maleia ºi chiar din Petrila. Au venit pe jos, sau cu maºinile, ca sã asiste la aceastã slujbã, unicã peste an.
recurs în casaþie sperând ca magistraþii Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie sã constate o serie de inadvertenþe în judecarea dosarului în care a fost condamnat pentru act sexual cu un minor, însã acþiunea i-a fost respinsã. Adrian Sucilã a parcurs toate procedurile obligatorii astfel ca dosarul sãu fie acceptat de judecãtorii Curþii Europene a Drepturilor Omului. Completul Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie au respins ca inadmisibilã cererea de recurs în casaþie formulatã e Adrian Sucilã ºi Mihaela Stoica împotriva deciziei penale nr.233/A din 3 martie 2016 pronunþatã de Curtea de Apel Alba Iulia, iar soluþia este definitivã. Practic, Adrian Sucilã nu mai are nici o cale extraordinarã prin care poate cere instanþelor româneºti sã rejudece dosarului, iar singura soluþie îi rãmâne Curtea Europeanã a Drepturilor Omului. Fostul poliþist a primit o condamnare de doi ani cu suspendare, în dosarul în care a fost acuzat proiect pe care îl depunem ne va face sã pierdem din start proiectul respectiv. Nu se mai cer clarificãri; dacã nu l-ai fãcut corect de la început, când l-ai depus, proiectul este pierdut ºi am pierdut primul tren. Urmãtorul tren va fi doar dacã cumva nu se vor consuma toþi banii pe proiectele depuse; atunci poate cã vom mai avea o ºansã. Haideþi sã ne implicãm toþi, inclusiv aparatul de specialitate, sã facem toate eforturile posibile, pentru ca proiectele depuse sã fie eligibile”, a mai subliniat Nistor. Autoritãþile judeþene vor cere sprijin de specialitate, în cazul în care va fi nevoie, tocmai pentru a evita anumite neplãceri. “Vreau sã vã mai
de act sexual cu un minor ºi considerã cã s-a comis un abuz fiind condamnat fãrã a exista probe ºi martori împotriva sa, în condiþiile în care a fost achitat pentru alte douã infracþiuni din dosar. Un alt argument folosit în favoarea sa de cãtre fostul poliþist este ºi cel legat de calitatea sa de ofiþer judiciarist. Atât el cât ºi magistraþii au cerut ordinul de eliberare din structura judiciarã, însã Ministerul de Interne nu a depus documentul care ar fi putut duce la rejudecarea procesului. ªi victima identificatã de procurori în acest dosar a susþinut cã toate acuzaþiile aduse fostului poliþist sunt nereale ºi în timpul anchetei au fost exercitate presiuni asupra sa. Maximilian GÂNJU
spun, domnilor consilieri, cã nu o sã ezit în a consulta firme de specialitate, care ºtiu sã ne facã proiecte, ca sã ne sprijine. Pentru cã trebuie sã recunoaºtem cã una din problemele cu care ne confruntãm astãzi în consiliul judeþean este cã nu avem specialiºti suficienþi ºi poate cã destul de iniþiaþi în asemenea proiecte ºi nu vreau sã pierdem niciun proiect. Avem la ora actualã patru proiecte mari, pe care trebuie sã le ducem la bun sfârºit. Dacã le câºtigãm, pentru noi este un succes pentru noi, pentru dumneavoastrã, pentru consiliul judeþean ºi pentru cetãþenii din judeþul Hunedoara”, a mai subliniat Nistor. Monika BACIU
tei zile, iar, mai jos, într-o curte special amenajatã, ca în fiecare an, bãrbaþii au pregãtit mâncarea tradiþionalã. Totul a fost organizat ca la carte, iar credincioºii, dupã slujbã, au venit sã mãnânce varzã cãlitã, tocanã de
gospodãrii la poalele Parâgului. Mâncarea tradiþionalã a fost oferitã mesenilor de Fundaþia Sfânta Maria, Parohia Petrila – Jieþ - Maleia ºi de credincioºii comunitãþii de aici. Diana MITRACHE
Biserica de pe Maleia ce poartã hramul Naºterii Sfintei Fecioare Maria a fost locul de atracþie principal acum, în zi de sãrbãtoare. Credincioºii au venit de dimineaþã la slujbã ºi au aprins lumânãri, rugându-se în aceastã zi extrem de importantã pentru întreaga ortodoxie
Spargere la magazinele din zona Pieþei Centrale Petroºani
n individ este cãutat de poliþiºti dupã ce a U dat trei spargeri în noaptea de miercuri spre joi, în zona Pieþei Centrale din Petroºani. În doar 15 secunde, hoþul a reuºit sã spargã încuietoarea la fiecare dintre magazinele prãdate.
Loviturile date de individ au vizat magazinele unor societãþi comerciale aflate pe perimetrul Pieþei Centrale Petroºani, frecventate de cumpãrãtori, iar
hoþul a sperat cã va reuºit sã ia încasãrile de peste zi. N-a fost interesat de produsele aflate în galantare ci doar de bani. N-a avut noroc pentru cã încasãrile au fost duse de angajaþi la finalul programului ºi depuse la bancã. Toate cele trei spargeri au fost surprinse de sistemul de monitorizare video al pieþei, astfel cã poliþiºtilor le-a fost mult uºuratã munca pentru depistarea hoþului. ”De 15 secunde a avut nevoie pentru a sparge fiecare încuietoare de la magazinele
Judecãtoria Oradea încã nu a înregistrat dosarul lui Emil Floruþ
E
mil Floruþ, fostul director general al CEH, a dat în judecatã compania energeticã pentru faptul cã a fost concediat. Iniþial, procesul s-a judecat la Tribunalul Bihor care ºi-a declinat competenþa Judecãtoriei Oradea. Dosarul încã nu a fost înregistrat pe rolul instanþei. “Admite excepþia necompetenþei materiale a Tribunalului Bihor invocatã din oficiu. Declinã competenþa de soluþionare a cererii formulate de reclamanta
FLORUÞ EMIL în contradictoriu cu pârâta SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA în favoarea Judecãtoriei Oradea”, se aratã în soluþia Tribunalului Hunedoara din data de 12 iulie. Fostului director general al CEH i s-a reproºat faptul cã nu a trimis membrilor CA raportul de activitate pe trimestrul III, cã ar fi absentat prea mult de la sediul societãþii ºi cã ar fi avut o relaþie deficitarã cu sindicatele. Emil Floruþ a fost desemnat în funcþia de director general al CEH în luna
septembrie 2015, în conformitate cu prevederile OUG 109/2011 privind guvernanþa corporativã a întreprinderilor publice. Monika BACIU
prãdate ºi totul a durat exact cinci minute. A forþat uºile cu ajutorul unei ºurubelniþe ºi dupã ce a intrat în magazin, nu a fost interesat de mezeluri sau carne, de mâncare. A vrut doar banii dar nu a gãsit nimic. Individul ºi-a dat seama într-un târziu cã ar putea fi vreo camerã de supraveghere în zonã ºi le-a cãutat cu privirea. Aºa i se vede ºi faþa, iar imaginile au ajuns la poliþiºti”, spune unul din angajaþii magazinelor de pe perimetrul Pieþei Centrale. Poliþiºtii din Petroºani au deschis un dosar penal pentru furt calificat ºi îl cautã pe spãrgãtor. Maximilian GÂNJU
6 Învãtãmânt
Cronica Vãii Jiului | Vineri 9 Septembrie 2016
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri 9 Septembrie 2016
Grãdiniþa de varã, salvarea copilãriei
D
acã pentru unii copii vacanþa a fost un prilej de a nu mai trece pe la grãdiniþã, pentru alþii, mai sãraci ºi care provin din familii defavorizate, vara a fost un bun prilej de acomodare cu grãdiniþa. Aºa cã, pentru cei din Petrila grãdiniþa abia se sfârºeºte la „Salvaþi Copiii”, pentru ca de luni sã înceapã în mod oficial. Cei mici s-au simþit excelent aici, graþie voluntarilor care au stat zilnic cu ei ºi, ceea ce este foarte important, au avut parte de joacã ºi o masã caldã zilnic, poate singura pe care ºi-au permis-o pãrinþii lor. „ Aici m-am jucat. Este foarte frumos. Mai vin acum, cã începe grãdiniþa ºi mã joc cu copiii”, ne-a mãrturisit o fetiþã care a venit zi de zi la
grãdiniþa estivalã din cartierul sãu. „M-am jucat cu copiii de aici. Îmi place sã învãþ ºi sã colorez ºi o sã mai vin”, ne-a mãrturisit o altã fetiþã care construia case frumoase din lego. „Ne-am jucat, am desenat, am numãrat, ne-am uitat la desene ºi am cântat. Este frumos. Vin ºi din toamnã. Mie mi-a plãcut aici ca sã mã joc”, a afirmat un alt
bãieþel ºi el mândru de cãsuþa sa coloratã din lego. S-au jucat ºi s-au acomodat unii cu alþii, iar vara le-a fost mai frumoasã decât acasã, unde pãrinþii lor nu prea aveau nicio posibilitate. Mulþi trãiesc doar din alocaþiile copiilor, iar greul rãmâne pe cei de
Avram Iancu, comemorat la Þebea Consiliul Judeþean Hunedoara, Prefectura Hunedoara, Primãria Comunei Baia de Criº ºi Centrul Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale Hunedoara ne invitã, la Þebea, în data de 11 septembrie, atunci când vor avea loc ceremoniile de comemorare ale lui Avram Iancu. “Ceremonialul public va avea loc la Complexul Istoric din localitatea Þebea, comuna Baia de Criº, judeþul Hunedoara, dupã urmãtorul program: ora 10.30 11.30 – Slujba religioasã de pomenire, ceremonia depunerii de coroane; ora 11.3012.00 – Evocare istoricã, mesajele autoritãþilor, defilarea
gãrzii de onoare. Manifestãrile vor continua cu un spectacol folcloric susþinut de formaþii ºi interpreþi de muzicã popularã”, aratã informarea Prefecturii Hunedoara. Zeci de interpreþi de muzicã popularã vor urca pe scena de la
Peste 500 de locuri de muncã disponibile
A
genþii economici din judeþul Hunedoara au transmis Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã necesarul de personal, iar 502 ºomeri ºi-ar putea gãsi un loc de muncã.
Þebea. Aceºtia sunt: Mariana Deac, Sava Negreanu Brudaºcu, Veta Biriº, Mariana Anghel, Matilda Pascal Cojocãriþa, Mirela Mãnescu, Nicolae Furdui Iancu, Traian Jurchelea, Alexandru Pugna, Gheorghe Roºoga, Cristian Pomohaci, Radu Ciordaº, Bogdan Toma, Tudor Vordui Iancu, Vlãduþa Lupãu, Ovidiu Homorodean, Cristian Fodor, Ovidiu Olari, Sebastian Stan, Ina Todoran, Virgia Irimuº, Daniel Pop, Cãtãlin Haºa, Andra Matei, Gabriel Dumitru, Iulia Mihai, Narcisa Bãleanu, Paul Ananie ºi Irina Birou. Va acompania orchestra ansamblului profesionist Drãgan Muntean Deva. Monika BACIU
Angajatorii au nevoie de muncitori necalificaþi, lucrãtor comercial, confecþioner asamblor articole textile, manipulant mãrfuri, ºofer autocamion de mare tonaj, agent de securitate ori chiar femeie de serviciu. Persoanele interesate sã ocupe un loc de muncã se pot adresa agenþiilor pentru ocuparea forþei de muncã din localitãþile în care îºi au domiciliul. M. GÂNJU
la Salvaþi Copiii, care îi pregãtesc temeinic pentru viaþã. De altfel, tocmai în aceastã idee au ºi fãcut grãdiniþa de varã: sã îi obiºnuiascã
sã vinã ºi de la toamnã. „Toatã vara, noi am avut activitãþi educative ºi distractive. Am reuºit sã îi ajutãm cu rechizite ºi, pe tot parcursul verii, am reuºit sã îi convingem sã vinã, clar prin activitãþile noastre ºi cu multã dragoste. Cei mai mulþi dintre ei nu au fost niciodatã la grãdiniþã ºi vrem sã îi obiºnuim cu un program”, a spus Florin Popescu, manager zonal Salvaþi Copiii Hunedoara. Nu mai puþin de 32 de copii au venit sã vadã cum e sã fii la
grãdiniþã, sã se acomodeze cu ideea ºi sã îi convingã pe pãrinþii lor cã meritã sã îi dea sã fie educaþi la timp. Le-au venit în întâmpinare voluntarii ºi, la final de grãdiniþã estivalã, fiecare avea lucrãri expuse, cu care sã se mândreascã. Salvaþi Copiii este singurul ONG din Valea Jiului care a adunat copiii în aceastã varã, organizând astfel de activitãþi estivale, cu copiii ce provin din familii sãrace. Diana MITRACHE
Aforismele lui Butulescu, traduse în mandarinã
V
aleriu Butulescu este unul dintre puþinii autori români care au fost traduºi, în ultimii 5 ani, în chinezã ºi al doilea, dupã preºedintele Iohannis, cãrora li s-a tradus o carte în chinezã, în acest an. Aforismele sale, însã, au avut succes ºi autorul s-a întors recent din China, unde a fost impresionat de progresul tãrii, aceasta fiind un nou motiv de satisfacþie pentru cel ce a fost tradus în zeci de limbi ale lumii. „Mi-am dorit sã escaladez spiritual Marele Zid ºi mi s-a oferit ocazia prin contribuþia Institutului Cultural Român, care a prezentat la mai multe edituri manuscrisul în limba englezã ºi, pânã la urmã, s-a gãsit o editurã ºi încã una de prim rang, specializatã în traduceri din Beijing ºi aceasta a tradus în limba mandarinã”, a declarat Valeriu Butulescu, autorul aforismelor. Cartea a fost prezentatã la Târgul Internaþional de Carte de la Beijing ºi este una dintre puþinele cãrþi româneºti care au traducere în aceastã limbã, aºa cum spune cu mândrie autorul ei. „Lansarea în sine a fost privitã ca un eveniment ºi vreau sã vã spun, cu o oarecare tristeþe, cã nu se traduc foarte multe cãrþi din limba românã în chinezã. Probabil cã ºi reciproca e valabilã, dar, în ultimii 5 ani s-au tradus 6 cãrþi, cea mai valoroasã fiind „Antologia poeziei româneºti”. Urmeazã apoi Aforismele lui Lucian Blaga, traduse acum 3 ani, de o editurã din provincie, care a venit cu
romanul „Cartograful puterii”, a lui Gabriel Chifu, un român deosebit, tradus cu câþiva ani în urmã. În anul în curs, vã spun cu mândrie ºi emoþie cã s-au tradus doar douã cãrþi. Aº începe cu volumul „Pas cu pas” al preºedintelui Iohannis, o carte interesantã pentru publicul larg, pentru cã aratã lucruri ce au stat la baza faptului cã un om, dintr-un simplu profesor de liceu, ajunge ºef de stat. La aceasta se adugã ºi a mea, asociere care nu spun cã nu îmi place”, a precizat autorul Valeriu Butulescu. Valeriu Butulescu spune cã a gãsit la Beijing cãrþi româneºti ºi cã s-a lãsat inspirat de aceastã þãrã, urmând sã perfecteze câteva aforisme ºi dupã vizita aceasta. Asta, mai ales cã traducerea în chinezã i-a stârnit ºi pe cei din Malezia, Indonezia, Fillipine, India ºi nu exclude posibilitatea de a extinde numãrul traducerilor sale. Diana MITRACHE
- ÎNCHIRIERI -
Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri 9 Septembrie 2016
Henþ cu mâna
ACEªTI PÃCÃLICI DIN LIGA A II-A Liga a II-a a fotbalului românesc era cândva Divizia „B”. Apoi au „ridicat-o” la rang de ligã, nu mai dãdea bine la urechile feder-
alilor cum suna înainte. ªi ce-au fãcut? O vraiºte generalã, cu ªoimii Pâncota pe post de clovnii fotbalu-
lui, care nu gãsesc nici mãcar poarta adversarului. Valea Jiului a avut de-a lungul timpului – vã vine sã credeþi? – patru echipe în Divizia „B”! Minerul Lupeni – 30 de sezoane, Jiul Petroºani – 28 de sezoane, F.C. Paroºeni Vulcan – 3
sezoane (1986-89) ºi, ei bine da, Minerul Aninoasa – un sezon (1947-48)!? Dintre acestea (adunând toate la un loc 62 de campionate), doar Jiul Petroºani mai organizeazã prin Liga a IV-a la judeþ. Acum Liga a II-a are 20 de echipe
muribunde, care vorba lui Liþã Dumitru sau Cornel Dinu, n-ar avea curajul nici mãcar sã urce în autocar cu fotbaliºtii. Nu sunt dume, este tristul adevãr. Un fotbal cu multe Daume...
EVENIMENT
„MAJORATUL” GENERAÞIILOR Î
n urmã cu 18 ani (1998) la iniþiativa inimosului profesor Gheorghe Irimie „inventatorul” fotbalului din „Dealul Institutului” în 1961, foºtii jucãtori ai ªtiinþei Petroºani s-au reîntâlnit an de an pe stadionul de la cota 720 m alt. Acest moment s-a întâmplat ºi acum dupã 18 ani, vineri, 2 septembrie 2016.
MAXIM POPOVICI
Naºterea unui stadion, acum 40 de ani În anii ’60 - ’70, ªtiinþa Petroºani reprezintã o forþã la nivel regional cu prezenþe în Divizia „C” mereu în frunte, bãtând chiar la porþile Diviziei „B”. Asta în condiþiile în care nu a avut un stadion al ei propriu, echipa ªtiinþa fiind campionã naþionalã universitarã în 1963 ºi vicecampioanã în 1965! A obþinut victorii: strãlu-
cite în Cupa României cu A.S.A. Tg. Mureº în 1972 sau F.C. Galaþi în 1974, dar pe stadionul „Jiul”. În 1976, dupã doi ani de muncã sub bagheta profesorului Gheorghe Irimie, apare ºi stadionul ªtiinþa, fieful succeselor echipei de rugby, dar ºi a echipei de fotbal încã vreo câþiva ani. ªtiinþa Petroºani a jucat în Divizia „C” o perioadã de 12 ani între anii 1968-1980, totalizând 348 de meciuri în acest eºalon.
De 18 ani Vreo 30 de foºti „ºtiinþari” s-au întâlnit în „Dealul Institutului”, pentru a sãrbãtori „majoratul” acestor întâlniri. I-am revãzut cu plãcere pe prof. Gheorghe Irimie, pe Rãsãdeanu, Victor Sandu, Emil Dobrescu, T. Munteanu, Alexandroni, Panici, Ion Danciu, Chiþac, Tismãnaru ºi pe toþi ceilalþi (vezi foto), fiecare cu poveºtile sale „din timpul” sau „dupã” perioada ªtiinþa Petroºani. Unele de-a dreptul fascinante.
Student, fotbalist, director, primar ºi adversar al Stelei! Una dintre povestiri ne-a atras atenþia în mod deosebit. Maxim Popovici (68 ani) a jucat la ªtiinþa Petroºani între anii 19661971. Dupã abslovirea Institutului de Mine, pleacã
în Maramureºul natal, 2000-2004. ajungând director la trei ªi asta este numai una mine: Bãiuþ (1985-87), dintre poveºtile frumoase Herja (1992-96) ºi Cavnic spuse de cei care au trecut (1996-98). În primul sãu ºi pe la ªtiinþa Petroºani. mandat de director, la mina Bãiuþ (Div. C) va juca pe 4 dec. 1985 în „16”-imile Cupei României cu Steaua, cea care cinci luni mai tîrziu va câºtiga Cupa Campionilor Europei! „Ne-au bãtut cu 8-1, normal, dupã ce Tulici al nostru a egalat la 1-1. Veniserã cu toate vedetele de atunci, Duchadam, Iovan, Belodedici, ex bãimãrenii: L. Bãlan ºi Weissenbacher, Boloni, Lãcãtuº, Piþurcã. 4.000 de oameni au venit sã vadã minunea, care însã nu s-a produs. La final le-am dat un kil de pãlincã ºi o lampã de miner la fiecare. La uma urmei la ora aceea, Steaua ºi Paris Saint-Germain erau singurele echipe din Europa neînvinse în turul de campionat. La Steaua i-am dat noi un gol la Bãiuþ ” îºi aminteºte Maxim Popovici, cel care va fi Facsimil cu cronica primului meci disputat pe stadionul “ªtiinþa”, ºi primar al comunei aflatã atunci în Divizia “C”, 2-1 cu Recea, în mandatul Minerul Teliuc, Marincãu fiind Paginã realizatã de autorul celor douã goluri ale gazdelor. Era în 1976... Genu TUÞU