Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1182
Cronica Vãii Jiului Joi, 8 Septembrie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Lucrãrile pe Defileul Jiului au sugrumat ºi afacerile
L
ucrãrile de reabilitare a Defileului Jiului au început în urmã cu aproape ºapte ani ºi au depãºit de cel puþin atâtea ori termenul de finalizare. Traficul pe drumul care face legãtura între Valea Jiului ºi Oltenia este sufocat, iar Asociaþia Producãtorilor de Prefabricate din Beton din România cere implicarea Ministerului Transporturilor. Asociaþia avertizeazã asupra implicaþiilor grave asupra circulaþiei mãrfurilor. „Întârzierile ºi procedurile nefinalizate pentru DN 66 Bumbeºti Jiu – Petroºani au implicaþii negative extrem de importante în circulaþia mãrfurilor ºi, în consecinþã, în derularea activitãþilor economice atât pentru agenþii economici din partea de Sud a þãrii, cât ºi pentru cei din
Onorariu de succes al administratorului judiciar
Centru/Vest, rutele ocolitoare disponibile fiind total ineficiente din punct de vedere al costurilor ºi al timpilor de parcurs“, se aratã într-un comunicat al asociaþiei. DN 66, Defileul Jiului este artera care face legãtura între Valea Jiului ºi Oltenie. Lucrãrile la tronsonul Rovinari – Bumbeºti Jiu, în lungime de 36,48 km, au fost atribuite socierii Comsa S.A.U. – Corporate Management Solutions printr-un contract în valoare de 146,3 milioane lei. Execuþia a început în aprilie 2013, iar lucrãrile au fost realizate în proporþie de 93,22%, potrivit datelor CNADNR. Apoi, lucrãrile au fost preluate de Copisa Constructora Pirenaica, asa de Insolvenþã GMC Craiova a propus un onorariu de 500 de mii Chiruli Andrea Impresa de euro de la CEH. Onorariul de “succes” a fost însã respins de Individuale ºi Coremi creditorii societãþii. Dupã ce în instanþã, numai pentru prima insolvenþã a Inter. Valoarea acestui CEH, administratorul judiciar trebuie sã primeascã 80 de mii de lei contract este de 185,6 onorariu, acum aceasta a solicitat un onorariu lunar de 7000 de euro ºi un milioane lei.
C
Monika BACIU
Senatul nu-i atrage
N
JUMÃTATE DE MILION DE EURO
umele edilului din Petroºani a fost vehiculat în mai multe rânduri ca unul dintre cei care vor candida la alegerile parlamentare din acest an, la fel ºi cel al directorului de la operatorul de apã ºi canal din Valea Jiului, Costel Avram. Ambii susþin cã nu se vor înscrie în cursa electoralã, pentru cã vor sã-ºi ducã proiectele începute la bun sfârºit.
onorariu de succes de 500.000 de euro. >>> PAGINA A 3-A
Primarul municipiului Petroºani recunoaºte cã s-a purtat o discuþie privind nominalizarea sa pentru Senat, însã nu renunþã la administraþia localã. Iacob-Ridzi susþine cã ºi-a luat un angajament în faþa locuitorilor municipiului Petroºani, la alegerile din iunie a.c.. ”A fost o discuþie în interiorul partidului, este adevãrat, dar nu voi candida. Colegii mei ar vrea sã merg pe liste, dar le-am spus cã nu pot. Am avut o retoricã, am spus cã nu plec niciunde ºi nu pot sã mã duc”, a declarat primarul municipiului Petroºani. ªi numele lui Costel Avram a fost vehiculat tot pentru Senatul României, iar acesta ar fi urmat sã candideze
din partea PSD, mai ales cã dupã demisia din PNL i-a susþinut pe social-democraþi la locale. Avram spune cã nu doar cã nu va fi candidat, dar nici mãcar nu se va înscrie în PSD. ”Vreau sã rãmân aºa, fãrã aparte-
nenþã la vreun partid. Recunosc cã sunt apropiat de PSD, dar nu voi candida pânã în 2020. Am un proiect la Apa Serv Valea Jiului, am muncit mult pentru a aduce societatea unde este astãzi, mai am multe de fãcut
ºi vreau sã-mi duc treaba la bun sfârºit. Nu vreau sã fiu nici senator ºi nici prefect, aºa cum s-a vehiculat. Sunt mulþumit de ceea ce fac acum”, ne-a declarat Avram. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Ultimul cuvânt pentru cei 70 de milioane de euro pentru ApaServ
C
omisia Europeanã are ultimul cuvânt în ceea ce priveºte proiectul de 70 de milioane de euro ce urmezã a fi implementat de ApaServ Valea Jiului. Dupã ce toate primãriile din Valea Jiului, dar ºi Consiliul Judeþean Hunedoara au aprobat proiectele, documentaþiile au fost transmise cãtre Comisia Europeanã. Acestea urmeazã a fi aprobate, iar apoi operatorul de apã va putea semna contractul de finanþare. “La Ministerul Fondurilor Europene, s-au depus ultimele documente pentru cã cererea de finanþare cu toate anexele sale sã poatã fi transmisã Comisiei Europene. Dupã aprobarea acestora, Apa Serv Valea Jiului, va putea semna contractul de finanþare pentru lucrãrile în sistemul de alimentare cu apã/apã uzatã al Vãii Jiului. Din punctul nostru de vedere toate demersurile necesare au fost
finalizate. Mulþumesc tuturor Consiliilor locale ºi primarilor din Vale cât ºi consilierilor judeþeni ºi conducerii Consiliului Judeþean Hunedoara pentru sprijin ºi bunã colaborare”, scrie Costel Avram, directorul general al SC Apaserv pe pagina sa de socializare. În urma implementãrii proiectului zeci de km de reþele de apã ºi canalizare vor fi reabilitate pe tot întregul Vãii Jiului. Valoarea proiectului este de 71.429.872 euro fãrã TVA, din care reabilitare aducþiuni 29,2 km, reabilitare reþele de apã 69,6 km, extindere apã la Câmpu lui Neag 8 km,
reabilitare canalizare – 47,3 km, reabilitare o captare apã, reabilitare 2 staþii tratare (Taia ºi Zãnoaga), staþii de pompare – 6 bucãþi (2-Petrosani, 2-Lupeni, 2Uricani). Petrila va avea lucrãri de 6.025.182 Euro ºi reabilitare reþele apã – 9,2 km ºi 7,4 km de canalizare. Petroºani va avea un proiect de 12.936.223 Euro, ºi se vor reabilita 18,4 km reþele de apã ºi 11,1 km de canalizare. Aninoasa 1.275.240 Euro din care se vor reabilita 1,9 km reþele de apã ºi 2,5 km reþele de canalizare. Vulcan, 6.959.322 Euro ºi vom reabilita 16 km reþele de apã ºi 7,2 km reþele de canalizare. La Lupeni proiectul are o valoare de 9.962.090 Euro ºi se reabiliteazã 17,1 km reþele de apã ºi 12,8 km reþele de canalizare ºi Uricani 7.199.687 Euro unde se vor reabilita -7,0 km de reþele de apã potabilã, se vor extinde reþele de apã potabilã la Câmpu lui Neag ºi reabilita 6,4 km de reþele de canalizare
Cursurile de apã amenjate pentru prevenirea inundaþiilor
M
ai multe cursuri de apã din judeþul Hunedoara ºi implicit Valea Jiului au fost amenajate pentru a preveni inundaþiile. Ploile care au cãzut la sfârºitul lunii iunie ºi începutul lunii iulie au afectat sute de gospodãrii de pe întreg judeþul Hunedoara. Astfel, cei de la Ministerul Mediului, Apelor ºi Pãdurilor au realizat mai multe lucrãri de investiþii. “Lucrãrile de investiþii (amenajare a cursurilor de apã) pentru apãrarea
împotriva inundaþiilor se realizeazã în funcþie de alocãrile de la bugetul naþional, în timp ce lucrãrile de întreþinere a cursurilor de apã (completãri terasamente, decolmatãri, igienizãri ale cursurilor de apã) se realizeazã prin Programul Naþional de Gospodãrire a Apelor din surse proprii ale ANAR”, aratã oficialii Ministerului Mediului, Apelor ºi Pãdurilor. În judeþul Hunedoara existã o serie de lucrãri hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apã, cu rol de apãrare împotriva inundaþiilor, aflate în administrarea ANAR sau a terþilor. Astfel, potrivit minis-
Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Joi 8 Septembrie 2016
O autospecialã nouã de descarcerare ajunge în Baru Mare
S
egmentul de drum naþional dintre comuna Baru Mare ºi Haþeg va fi acoperit de o autospecialã de intervenþie ºi descarcerare. Numãrul tot mai mare de accidente rutiere grave, multe mortale ºi cu victime încarcerate, impun dotarea Gãrzii de Intervenþie Baru Mare cu asemenea echipamente, de altfel, necesare ºi la alte intervenþii. Garda de la Baru Mare, subordonatã Detaºamentului de Pompieri Petroºani, va primi autospeciala care deserveºte zona de vest a Vãii Jiului, urmând sã intervinã la solicitare pânã când ajung echipele din Pertoºani. Totodatã, la punctul din Lupeni urmeazã sã ajungã o altã maºinã nouã spun surse de încredere. Postul de Pompieri ºi paramedici din Baru Mare ºi-a dovedit utilitatea încã de la înfiinþare, atât la inundaþii ºi incendii cât ºi la accidentele rutiere produse pe DN 66. (M. GÂNJU) GÂNJU)
terului de resort în Valea Jiului au loc lucrãri hidrotehnice pe râul Jiu cu digurile Petroºani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa, Petrila, Jieþ ºi Livezeni, în timp ce regularizãri de albie au loc pe râurile Jiul de Est, Jiul de Vest, Braia, Meriºoara, Crevedia, Slãtinioara ºi Cetãþii. Monika BACIU
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi 8 Septembrie 2016
JUMÃTATE DE MILION DE EURO
Onorariu de succes al administratorului judiciar C asa de Insolvenþã GMC Craiova a propus un onorariu de 500 de mii de euro de la CEH. Onorariul de “succes” a fost însã respins de creditorii societãþii. Dupã ce în instanþã, numai pentru prima insolvenþã a CEH, administratorul judiciar trebuie sã primeascã 80 de mii de lei onorariu, acum aceasta a solicitat un onorariu lunar de 7000 de euro ºi un onorariu de succes de 500.000 de euro. “IRCAT-CO SRL, prin punctul de vedere transmis, confirmã numirea administratorului judiciar Casa de Insolvenþã GMC SPRL ºi considerã suficient un onorariu lunar de 7.000 euro+TVA, la care se adaugã un onorariu suplimentar de 2% din ce se recupereazã ºi un onorariu de succes în cuantum de 50.000 euro (ºi nu de 500.000 euro, cum a propus administratorul judiciar)”, se aratã în procesul verbal al ºedinþei adunãrii creditorilor care a avut loc sãptãmâna trecutã. Din nefericire pentru adminis-
tratorul judiciar, sumele nu au fost aprobate de adunarea creditorilor. Unul dintre motive a fost cã acesta nu a fost confirmat. Instituþiile statului au pus frânã la aceastã propunere de jumãtate de milion de euro. “Direcþia Generalã de Administrare a Marilor Contribuabili, prin punctul de vedere transmis, solicitã prorogarea discuþiei pânã la desemnarea practicianului ce urmeazã a fi susþinut conform OPANAF 2442/2016. Statul Român prin Ministerul Finanþelor Publice reprezentat de DGRFP Timiºoara prin AJFP Hunedoara prin punctul de vedere transmis, nu confirmã în calitate de administrator judiciar pe Casa de Insolvenþã GMC SPRL, în baza prevederilor OPANAF 2442/2016 ºi propune ca administratorul judiciar provizoriu sã îºi exercite atribuþiile conform dispoziþiilor legale.. - CEC BANK SA achieseazã la opinia creditorului majoritar. -CNIM - Se abþine. - SC Serviciu Pazã ºi Protecþie Vispo SRL- prin
adminstrator judiciar Continvest Insolvenþã SPRLpunct de vedere scris- confirmã administratorul judiciar ºi cu privire la onorariul acestuia achieseazã la punctul de vedere al creditorului majoritar; Constructiones Industrielles de la Mediteranee-CNIM se abþine la a vota în legãturã cu confirmarea administratorului judiciar Casa de Insolvenþã GMC SPRL. Asocierea formatã din Deloitte Consultanþã SRL ºi Musat&Asociaþii SPARL nu confirmã în calitate de administrator judiciar al Societãþii Complexul Energetic Hunedoara pe Casa
de Insolvenþã GMC SPRL. Propune creditorilor ºi desemneazã în calitate de administrator judiciar pe Euro Insol SPRL. Referitor la stabilirea onorariului administratorului judiciar nu aprobã niciun onorariu, având în vedere propunerea cãtre creditori ºi votarea Euro Insol SPRL în calitate de administrator judiciar al Societãþii Complexul Energetic Hunedoara SA”, mai aratã acelaºi document. Astfel, ambele puncte au fost amânate de adunarea creditorilor CEH. “Cu privire la punctele doi ºi trei aflate la ordinea de zi - confirmare administrator judiciar ºi stabilire onorariu administrator judiciar - s-a hotãrât: Cu votul creditorilor majoritari nu se confirmã în calitate de administrator judiciar Casa de Insolvenþã GMC SPRL ºi se hotãrãºte prorogarea luãrii unor hotãrâri la punctele doi ºi trei aflate pe ordinea de zi pânã când, comisia cu atribuþii de agreere ºi selecþie a practicienilor în insolvenþã de la nivelul ANAF va selecta un practician în insolvenþã pentru Societatea Complexul Energetic Hunedoara
SA. Se hotãrãºte de asemenea ca administratorul judiciar provizoriu sã îºi exercite atribuþiile conform dispoziþiilor legale”, aratã procesul verbal al adunãrii creditorilor CEH.
O
norariu de succes
Pentru a beneficia de cei 500.000 de euro drept onorariu de succes, Casa de Insolvenþã GMC Craiova ar fi trebuit sã militeze pentru scoaterea CEH din insolvenþã ºi aºezarea societãþii pe un trend favorabil. Potrivit legii, onorariul de succes se stabileºte în funcþie de rezultatul soluþiei. “Onorariu de succes, onorariu pe care avocatul are dreptul sã-l solicite ºi sã-l obþinã în completarea onorariului fixat, în funcþie de rezultat sau de serviciul furnizat. în cauzele penale, o.s. (onorariul de succes-n.r.) nu poate fi practicat decât în legãturã cu latura civilã a cauzei. O.s. (onorariul de succes-n.r.) constã într-o sumã fixã sau variabilã stabilitã pentru atingerea de cãtre avocat a unui anumit rezultat. O.s. (onorariul de succes-n.r.) poate fi convenit împreunã cu onorariul orar sau fix ºi contract de asistenþã juridicã, se aratã în textele de specialitate. Monika BACIU
Apa Serv Valea Jiului e obligatã sã Câteva zile pânã la suporte o pierdere de zeci de mii de lei verdictul în cazul Necula
O
peratorul de apã ºi canal din Valea Jiului înregistreazã lunar o pierdere de zeci de mii de lei dupã preluarea aducþiunii care alimenta Mina Petrila. Directorul general al societãþii spune cã pentru a furniza apã potabilã familiilor din zona Jupâneasa, pierderea operatorului este de circa 5.000 de metri cubi pe trimestru ºi trebuie gãsitã o soluþie pentru acoperirea ei. Familiile de la Peºtera Bolii-Jupâneasa au apã potabilã dupã ce aducþiunea ce deservea Mina Petrila cu apã industrialã, a fost preluatã de cãtre municipalitatea Petroºani ºi datã în exploatare SC Apa Serv Valea Jiului. Numai cã operatorul de apã ºi canal din Petroºani nu poate furniza apã în afara parametrilor care o fac potabilã, iar pentru a-i respecta, societatea înregistreazã lunar pierderi
A
urelian Necula, aflat în Penitenciarul Bârcea Mare, unde executã o pedeapsã de ºase ani ºi jumãtate, a cerut liberarea condiþionaþã la Judecãtoria Deva. imense. Astfel, pentru cele 15 familii care beneficiazã de serviciul de alimentare cu apã potabilã, Apa Serv Valea Jiului, trimestrial are o pierdere estimatã la circa 20 de mii de lei. ”Trebuie gãsitã o soluþie împreunã cu Primãria Petroºani la acestã problemã stringentã ºi foarte costisitoare pentru noi, Apa Serv Valea Jiului. Eu nu vreau sã las familiile din zona Jupâneasa fãrã apã, dar nici nu le pot pune viaþa în pericol. Pentru a le putea furniza apã de calitate, pentru cã sunt la capãt la coloanã, eu trebuie sã deversez sute de metri cubi de apã. Pânã la ei, din cauza traseului foarte lung, se pierde din clorinare,
practic nu mai are acelaºi standard de calitate cum pleacã din staþie. Ei bine, pentru ca la robinetele acestor familii sã ajungã apã potabilã, eu trebuie sã o las sã curgã la capãtul coloanei. Pierderile sunt foarte mari ºi nu le putem suporta, dar cineva trebuie le acopere ºi de aceea trebuie gãsitã urgent o soluþie”, a declarat directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram. Mai exact, operatorul de apã ºi canalizare, pe parcursul lunilor mai, iunie, iulie a.c., pentru a furniza cei 142 de metri cubi de apã potabilã cât au consumat cele 15 familii, a trebuit sã suporte o pierdere de 5206 mc. Maximilian GÂNJU
Magistraþii i-au respins cererea urmând ca fostul director sã revinã peste ºase luni cu o nouã solicitare. Numai cã soluþia magistraþilor deveni nu este una definitivã iar Necula a atacat-o. Tribunalul Hunedoara va decide peste mai puþin de o sãptãmânã, pe 13 septembrie, dacã-i admit contestaþia. În cazul unei soluþii favorabile, Aurelian Necula va putea pãrãsi închisoarea înainte de ispãºirea întregii condamnãri. Fostul director al EM Petrila, Aurelian Necula, a fost gãsit vinovat pentru moartea minerilor de la subunitatea minierã în cele douã explozii consecutive de metan produse în data de 15 noiembrie 2008. Acesta a primit o pedeapsã cu executare de
ºase ani ºi jumãtate pentru ucidere din culpã. În dosarul exploziilor de la EM Petrila, când 13 mineri ºiau pierdut viaþa, iar alþi 15 au fost rãniþi, au fost condamnaþi la închisoare directorul Aurelian Necula ºi ºefii Gheorghe Roºu ºi Dan ªtefan Ungur. Maximilian GÂNJU
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi 8 Septembrie 2016
Judeþul Hunedoara, mult sub potenþialul turistic
J
udeþul Hunedoara dispune de resurse antropice de excelenþã, însã acestea nu sunt exploatate la adevãrata lor valoare. Rezultatul este numãrul de turiºti destul de scãzut care poposesc în judeþ. Oficialii Ministerului Economiei, Comerþului ºi a Mediului de Afaceri subliniazã cã judeþul Hunedoara poate fi precum o carte de istorie pentru orice turist, aici existând mãrturii din cele mai vechi timpuri, iar evoluþia istoricã a României îºi gãseºte locul în fiecare colþ al judeþului. Aceeaºi responsabili ai ministerului aratã însã cã nu s-a fãcut nimic concret pentru a valorifica tot
acest potenþial al judeþului. “În ceea ce priveºte capacitatea de cazare (numãr locuri de cazare), judeþul Hunedoara se aflã pe locul 19 la nivel naþional, deºi deþine o densitate ridicatã de obiective turistice. Judeþe cu o cantitate de resurse turistice cum ar fi Neamþ sau Vâlcea oferã un numãr mai ridicat de locuri de cazare. La capitolul creºterea numãrului de locuri de cazare, judeþul Hunedoara se aflã tot la mijlocul clasamentului înregistrând o creºtere de 29% în intervalul 2007-2014. Totuºi este de remarcat o creºtere semnificatã în anul 2015, perioadã în care au fost reintroduse în circuit unitãþi turistice în aºezãri cheie cum ar fi Orãºtioara
OFERTA DE CRÃCIUN 2016
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi
de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
OFERTA DE REVELION 2017
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de
cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.
Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.
de Sus sau Haþeg. În ceea ce priveºte cererea (numãr sosiri turiºti) judeþul Hunedoara se aflã tot la mijlocul clasamentului, mult sub potenþialul sãu turistic. Pe de altã parte, luând în considerare evoluþia recentã, judeþul Hunedoara prezintã o creºtere de 25% a numãrului de sosiri în intervalul 2013-2014 (locul 2 la nivel naþional). Aceastã creºtere puternicã a numãrului de sosiri este datã în cea mai mare parte de principalele centre turistice ale judeþului care au beneficiat de investiþii recente: Haþeg, Hunedoara ºi Deva. Aceeaºi tendinþã este vizibilã ºi la numãrul înnoptãrilor, unde judeþul Hunedoara ocupã locul 20 la nivel naþional, dar înregistreazã o creºtere de 14.4% în intervalul 20132014 (locul 3 la nivel naþional). din totalul înnoptãrilor, doar 6% din realizate de turiºti strãini, o pondere foarte scãzutã în comparaþie cu alte judeþe cum ar fi Braºov (17%), Sibiu (27%) sau Alba (16%). Acest aspect este datorat insuficienþei pro-
movãrii potenþialului turistic al judeþului în strãinãtate”, aratã cei de la Ministerul Economiei, Comerþului ºi a Mediului de Afaceri.
I
nfrastructurã de turism local
Cele mai multe locuri de cazare le deþine municipiul Deva, acesta fiind urmat de oraºul Geoagiu. În rândul centrelor de interes judeþean, în ceea ce priveºte oferta de cazare pentru turiºti se mai încadreazã municipiiloe Petroºani, Brad, Lupeni, Orãºtie ºi oraºul Haþeg. “Perioada cea mai intensã din punct de vedere al turismului la nivelul judeþului este în perioada verii, lunie iunieiulie-august. Excepþie de la aceastã tendinþã sunt doar municipiile Petroºani ºi Lupeni care includ staþiunile Parâng ºi Straja dotate cu infrastructurã de transport pe cablu ºi orientate astfel cãtre sporturi de iarnã”, mai aratã documentul ministerului. Valorificarea potenþialului turistic este posibilã, însã deocamdatã
judeþul Hunedoara nu a scãpat de reminiscenþele trecutului industrial. “Deºi în prezent judeþul Hunedoara nu este perceput ca o zonã emanemente turisticã, marcantã rãmânând imaginea sa industrialã, acestuia îi sunt caracteristice forme de turism tradiþionale (în sensul vechimii practicãrii acestora) turism balneoclimateric, turism religios, turismul montan (drumeþii ºi practicarea sporturilor de iarnã), turism speologic (vizitarea peºterilor). Se remarcã faptul cã în ultimii ani, în noul context economic marcat de procesul de restructurare economicã, orientarea mai multor unitãþi administrativ teritoriale din limitele judeþului spre valorificarea unor resurse turistice neexploatate anterior, a condus la valorificarea formelor de turism (turism arheologic, rural) ºi la creºterea în unele areale (mai ales a celor care prezintã elemente de identitate localã) a circulaþiei turistice”, mai aratã Ministerul Economiei, Comerþului ºi a Mediului de Afaceri. Oficialii ministerului subliniazã cã ar trebui marºat pe specificul fiecãrei zone, iar acesta ar trebui valorificat. “O provocare semnificativã la nivel judeþean ºi totodatã un pas important pentru dezvoltarea turismului constã în consolidarea identitãþii judeþului Hunedoara, reunind ºi promovând sub o marcã – umbrelã valorile ºi bran-
durile individuale din teritoriu ºi totodatã sprijinind dezvoltarea acestora. Specificul judeþului este dat de dualitatea dintre brandurile turistice consacrate ºi zone identitare/etnografice care înglobeazã o varietate importantã de elemente de patrimoniu material ºi imaterial. Astfel, identitatea turisticã a judeþului trebuie construitã pornind de la obiectivele existente ºi vizibile cum ar fi Georparcul Dinozaurilor, cetãþile romane ºi dacice, castelul Huniazilor sau staþiunea Geoagiu Bãi, în paralel cu promovarea zonelor identitare care compun judeþul: Þara Haþegului, Þinutul Pãdurenilor, Valea Mureºului, Þara Zarandului, Zona Orãºtie, sistemul urban Deva – Hunedoara – Simeria – Cãlan ºi Valea Jiului. Este de remarcat cã aceste zone include obiective turistice care prezintã câte un segment din fiecare perioadã esenþialã pentru evoluþia istoricã a României (perioada Dinozaurilor – Georparcul din Haþeg ºi dinozaurii pitici, perioada vechii Dacii – Cetãþile Dacice din munþii Orãºtiei, perioada provinciei romane – Cetãþile romane din Þara Haþegului, perioada medievalã – Castelul Huniazilor ºi perioada dezvoltãrii industriale, ºi în special a dezvoltãrii mineritului, cu care Valea Jiului este identificatã ºi astãzi”, mai aratã oficialii ministerului de resort. Monika BACIU
Delia, Nicoleta Nucã, Matteo ºi mulþi alþii, vedetele Zilelor oraºului Petrila
D
elia, Nicoleta Nuca ºi Matteo, concerteazã la Petrila. 80 de mii de lei este suma alocatã de autoritãþile locale de la Petrila pentru organizarea Zilelor localitãþii. Nume sonore vor urca pe scena. Este vorba de Delia, Nicoleta Nucã ºi Matteo. Sunt doar câteva din vedetele evenimentului. Autoritãþile locale de la Petrila organizeazã în perioada 16-18 septembrie Zilele oraºului. Pe lângã competiþiile sportive organizate, cele mai aºteptate momente sunt spectacolele de muzicã popularã ºi uºoarã. Artiºti de renume vor urca pe scenã, la Petrila. Seara de vineri este dedicatã muzicii populare. Pe scenã vor urca Florin Vasilicã,
Teodora Filip, Dorin Bâtea, Grigore Oancea cu formaþia, Ionel Stoica ºi Ansamblul local Junii Petrileni. Seara de sâmbãtã este dedicatã muzicii uºoare. Astfel Nicoleta Nucã ºi Matteo vor fi vedetele, însã pe scenã va mai urca ºi un dj petrilean, Rãzvan Bitter. La Petrila, autoritãþile locale se
mândresc cu originile momârlãneºti. Astfel, ziua de duminicã aduce la Petrila parada portului popular, acþiuni de fitness ºi dansuri moderne. Cireaºa de pe tort va fi Delia. La concertul de duminicã seara vor mai urca pe scenã Adriana Anghel, Aida Busuioc, Ovidiu Pas, Nicu Novac si Geo Popa. Atracþia serii ºi cireaºa de pe tort, va fi Delia. Potrivit autoritãþilor locale de la Petrila, anul acesta evenimentele vor fi organizate în zona cuprinsã între Cãprioara ºi Biserica Ortodoxã. “Circulaþia rutierã va fi deviatã pe strada Tudor Vladimirescu ºi pe Republicii, astfel cã nu se vor mai crea ambuteiajele de altã datã”, a spus Dorin Curtean, viceprimarul oraºului Petrila. Monika BACIU
Pierderile CEH, în scãdere faþã de anul trecut 1 10.242.226 lei este pierderea la CEH pe primele ºase luni ale acestui an. Complexul Energetic Hunedoara a fãcut public bilanþul pe primele ºase luni ale acestui an. Pierderile sunt cifrate la peste 100 de milioane de lei, însã acestea sunt în scãdere faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut, când pierderile au fost de 172.033.755. Mai exact, potrivit raportului, CEH a înregistrat la data de 30.06.2016 pierderi în valoare de 110.242.226. De altfel ºi activele societãþii energetice sunt puse sub sechestru. Informaþiile financiare aratã cã activele CEH sunt în valoare de – 1.203.452.290 lei. Chiar ºi aºa, societatea este la limita falimentului.
C
heltuieli în avans ºi plãþi restante
La data de 30 iunie 2016, CEH avea angajate ºi cheltuieli în avans. Suma este în valoare de 6.992.003 lei. Datoriile pe care CEH ar trebui sã le plãteascã în termen de un an de zile sunt în valoare de 1.021.95683 lei. În primele ºase luni ale acestui an, CEH a vândut energie în valoare de 188.632.010 lei. Societatea energeticã hunedoreanã figureazã cu plãþi
fostei Termoelectrica SÃ pentru termocentralele de la Paroºeni ºi Mintia, a fost obligatã la plata unor datorii moºtenite de la fost Societate Naþionalã a Huilei SA ºi a fost obligatã ºi la plata ajutorului de stat considerat ilegal în conformitate cu Decizia CE nr.C(2015)2648 final în sumã de 34.785.015,45 lei”, subliniazã ºi administratorul special al CEH.
restante în valoare de 944..479.669 lei, din care 920.670.974 lei pentru activitatea curentã ºi 23.808.695 pentru activitatea de investiþii. Nici furnizorii nu au fost plãtiþi de CEH. Datoriile cãtre furnizori sunt în sumã de 174.688.371 lei, din care 13.018.258 sunt datorii de peste 30 de zile, 111.892.388 sunt datorii de peste 90 de zile ºi 49.777.725 datorii de peste un an de zile. CEH nu ºi-a plãtit niciodatã datoriile cãtre bugetul de stat, astfel, cã obligaþiile restante faþã de bugetul asigurãrilor sociale este de 318.152.448 lei. Societatea are obligaþii restante ºi faþã de bugetele fondurilor speciale ºi alte fonduri în cuantum de 69.625.672 lei, iar impozitele ºi taxele neplãtite la bugetul de stat sunt de 226.510.965 lei. Nici administraþiile locale nu ºi-au primit banii de la CEH, astfel cã societatea are taxe neplãtite
la bugetele locale în sumã de 3.418.278 lei. “Dat fiind faptul cã dintotdeauna Complexul Energetic Hunedoara SA nu ºi-a plãtit impozitele ºi contribuþiile aferente salariilor, cu excepþia reþinerilor la sursã necesare pentru a se asigura stagii complete de cotizare în vederea asigurãrii în sistemul asigurãrilor sociale ºi asigurãrilor de sãnãtate ( ex. asigurarea stagiului complet în vederea pensionãrii, etc.) , nechitarea la scadenþã a tuturor acestor obligaþii a generat majorãri ºi penalitãþi de întârziere calculate de organul fiscal de la data scadenþei ºi pânã la data deschiderii procedurii de insolvenþã. Suma cu care ANAF s-a înscris la masa credalã nu va putea fi niciodatã achitatã doar din reorganizarea activitãþii unitãþii. Mai mult, aºa cum am arãtat în Raportul iniþial – Cap.9.4.- societatea a preluat odatã cu fuziunea ºi datoriile
N
umãrul de salariaþi, diminuat
Într-un an de zile numãrul salariaþilor de la CEH a scãzut cu peste 400. Potrivit documentului de la CEH, la finele lunii iunie a anului 2015 la CEH erau 6.530 de salariaþi, în timp ce la data de 30 iunie 2016 numãrul acestora a ajuns la 6.078. La CEH urmeazã disponibilizãri. Pânã în octombrie urmeazã a fi restructurate 840 de posturi. Monika BACIU
Ministerul de Finanþe, milioane de euro de pe urma certificatelor de carbon
M
inisterul de finanþe a încasat peste 5 milioane de euro din vânzarea certificatelor de carbon.
Potrvit unui comunicat al ministerului de resort, în luna august au fost vândute un numãr de 1.124.000 de certificate de carbon având o valoare de 5.204.120 euro.
C
EH, marele restanþier
Complexul Energetic Hunedoara este restanþier la achiziþionarea certificatelor de carbon. Pentru neachiziþionarea la timp a acestora, societatea a fost amendatã ºi în acest an cu peste 700 de milioane de lei. România participã la
schema Uniunii Europene de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de serã începând cu data aderãrii la Uniunea Europeanã (1 ianuarie 2007). Cea de-a treia etapã a schemei EU ETS are o duratã de 8 ani, în intervalul 1 ianuarie 2013 31 decembrie 2020. Monika BACIU
Universitatea din Petroºani în clasamentul internaþional
M
inisterul Educaþiei prezintã un raport privind starea sistemului de învãþãmânt superior din România. Raportul relevã faptul cã în ultimii ani universitãþile au pierdut mii de studenþi. Situaþia nu diferã nici la Universitatea Petroºani, însã aceasta este poziþionatã într-un clasament internaþional. “Într-un clasament al instituþiilor de învãþãmânt superior la nivel global, realizat de Uniunea Europeanã în 2013, pe baza unor indicatori de performanþã privind „reputaþia pentru cercetare”, „calitatea predãrii”, „orientarea internaþionalã”, „succesul transferului de
cunoºtinþe” ºi ”angajamentele regionale”, au intrat 10 universitãþi din România. Instituþiile de învãþãmânt superior din România cuprinse în clasamentul european au fost: Universitatea BabeºBolyai din Cluj-Napoca, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Academia Navalã Mircea cel Bãtrân din Constanþa, Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaºi, Academia de Studii Economice din Bucureºti, Universitatea de ªtiinþe Agricole ºi Medicinã Veterinarã din ClujNapoca, Universitatea din Bucureºti, Universitatea din Petroºani, Universitatea de Vest din Timiºoara”, se aratã în raportul Ministerului
Educaþiei. Potrivit raportului ministerului, numãrul studenþilor este din ce în ce mai mic, iar trendul se pãstreazã la nivel naþional. “Numãrul de studenþi înmatriculaþi în învãþãmântul superior ciclul licenþã continuã tendinþa descendentã înregistratã în ultimii ani universitari. În anul universitar 2014/2015, învãþãmântul superior din România cuprinde 411.229 studenþi, în scãdere cu peste 5 puncte procentuale (22 mii studenþi) faþã de anul anterior. Scãderea numãrului absolut de înmatriculãri de la un an la altul este determinatã de un complex de factori: ponderi mai reduse de absolvenþi de liceu; din ce
Actualitate 5
în ce mai puþine persoane aleg sã urmeze simultan mai mult de un program de studii universitare (spre deosebire de anii anteriori); populaþia de vârstã teoreticã de ºcolarizare la acest nivel de studiu (19-23 ani) se aflã într-o scãdere constantã (declinul demografic al României). Alþi factori, care determinã scãderea drasticã a numãrului de studenþi, sunt generaþi de realitãþi care se manifestã la nivelul sistemului naþional de învãþãmânt: rata crescutã de pãrãsire
timpurie a sistemului educaþional preuniversitar, rata mai redusã de absolvire a învãþãmântului liceal cu examen de
bacalaureat, fenomenul migraþiei externe a potenþialilor studenþi. Toþi aceºti factori afecteazã dimensiunea cohortei care ar putea sã acceadã la nivelul superior de educaþie”, mai aratã raportul. În aceste zile, la Universitatea Petroºani are loc ultima etapã de admitere din acest an. Încã mai sunt locuri disponibile la sistemul bugetat, dar ºi la cel cu taxã. Monika BACIU
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi 8 Septembrie 2016
Judeþul Hunedoara, mult sub potenþialul turistic
J
udeþul Hunedoara dispune de resurse antropice de excelenþã, însã acestea nu sunt exploatate la adevãrata lor valoare. Rezultatul este numãrul de turiºti destul de scãzut care poposesc în judeþ. Oficialii Ministerului Economiei, Comerþului ºi a Mediului de Afaceri subliniazã cã judeþul Hunedoara poate fi precum o carte de istorie pentru orice turist, aici existând mãrturii din cele mai vechi timpuri, iar evoluþia istoricã a României îºi gãseºte locul în fiecare colþ al judeþului. Aceeaºi responsabili ai ministerului aratã însã cã nu s-a fãcut nimic concret pentru a valorifica tot
acest potenþial al judeþului. “În ceea ce priveºte capacitatea de cazare (numãr locuri de cazare), judeþul Hunedoara se aflã pe locul 19 la nivel naþional, deºi deþine o densitate ridicatã de obiective turistice. Judeþe cu o cantitate de resurse turistice cum ar fi Neamþ sau Vâlcea oferã un numãr mai ridicat de locuri de cazare. La capitolul creºterea numãrului de locuri de cazare, judeþul Hunedoara se aflã tot la mijlocul clasamentului înregistrând o creºtere de 29% în intervalul 2007-2014. Totuºi este de remarcat o creºtere semnificatã în anul 2015, perioadã în care au fost reintroduse în circuit unitãþi turistice în aºezãri cheie cum ar fi Orãºtioara
OFERTA DE CRÃCIUN 2016
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi
de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
OFERTA DE REVELION 2017
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de
cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.
Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.
de Sus sau Haþeg. În ceea ce priveºte cererea (numãr sosiri turiºti) judeþul Hunedoara se aflã tot la mijlocul clasamentului, mult sub potenþialul sãu turistic. Pe de altã parte, luând în considerare evoluþia recentã, judeþul Hunedoara prezintã o creºtere de 25% a numãrului de sosiri în intervalul 2013-2014 (locul 2 la nivel naþional). Aceastã creºtere puternicã a numãrului de sosiri este datã în cea mai mare parte de principalele centre turistice ale judeþului care au beneficiat de investiþii recente: Haþeg, Hunedoara ºi Deva. Aceeaºi tendinþã este vizibilã ºi la numãrul înnoptãrilor, unde judeþul Hunedoara ocupã locul 20 la nivel naþional, dar înregistreazã o creºtere de 14.4% în intervalul 20132014 (locul 3 la nivel naþional). din totalul înnoptãrilor, doar 6% din realizate de turiºti strãini, o pondere foarte scãzutã în comparaþie cu alte judeþe cum ar fi Braºov (17%), Sibiu (27%) sau Alba (16%). Acest aspect este datorat insuficienþei pro-
movãrii potenþialului turistic al judeþului în strãinãtate”, aratã cei de la Ministerul Economiei, Comerþului ºi a Mediului de Afaceri.
I
nfrastructurã de turism local
Cele mai multe locuri de cazare le deþine municipiul Deva, acesta fiind urmat de oraºul Geoagiu. În rândul centrelor de interes judeþean, în ceea ce priveºte oferta de cazare pentru turiºti se mai încadreazã municipiiloe Petroºani, Brad, Lupeni, Orãºtie ºi oraºul Haþeg. “Perioada cea mai intensã din punct de vedere al turismului la nivelul judeþului este în perioada verii, lunie iunieiulie-august. Excepþie de la aceastã tendinþã sunt doar municipiile Petroºani ºi Lupeni care includ staþiunile Parâng ºi Straja dotate cu infrastructurã de transport pe cablu ºi orientate astfel cãtre sporturi de iarnã”, mai aratã documentul ministerului. Valorificarea potenþialului turistic este posibilã, însã deocamdatã
judeþul Hunedoara nu a scãpat de reminiscenþele trecutului industrial. “Deºi în prezent judeþul Hunedoara nu este perceput ca o zonã emanemente turisticã, marcantã rãmânând imaginea sa industrialã, acestuia îi sunt caracteristice forme de turism tradiþionale (în sensul vechimii practicãrii acestora) turism balneoclimateric, turism religios, turismul montan (drumeþii ºi practicarea sporturilor de iarnã), turism speologic (vizitarea peºterilor). Se remarcã faptul cã în ultimii ani, în noul context economic marcat de procesul de restructurare economicã, orientarea mai multor unitãþi administrativ teritoriale din limitele judeþului spre valorificarea unor resurse turistice neexploatate anterior, a condus la valorificarea formelor de turism (turism arheologic, rural) ºi la creºterea în unele areale (mai ales a celor care prezintã elemente de identitate localã) a circulaþiei turistice”, mai aratã Ministerul Economiei, Comerþului ºi a Mediului de Afaceri. Oficialii ministerului subliniazã cã ar trebui marºat pe specificul fiecãrei zone, iar acesta ar trebui valorificat. “O provocare semnificativã la nivel judeþean ºi totodatã un pas important pentru dezvoltarea turismului constã în consolidarea identitãþii judeþului Hunedoara, reunind ºi promovând sub o marcã – umbrelã valorile ºi bran-
durile individuale din teritoriu ºi totodatã sprijinind dezvoltarea acestora. Specificul judeþului este dat de dualitatea dintre brandurile turistice consacrate ºi zone identitare/etnografice care înglobeazã o varietate importantã de elemente de patrimoniu material ºi imaterial. Astfel, identitatea turisticã a judeþului trebuie construitã pornind de la obiectivele existente ºi vizibile cum ar fi Georparcul Dinozaurilor, cetãþile romane ºi dacice, castelul Huniazilor sau staþiunea Geoagiu Bãi, în paralel cu promovarea zonelor identitare care compun judeþul: Þara Haþegului, Þinutul Pãdurenilor, Valea Mureºului, Þara Zarandului, Zona Orãºtie, sistemul urban Deva – Hunedoara – Simeria – Cãlan ºi Valea Jiului. Este de remarcat cã aceste zone include obiective turistice care prezintã câte un segment din fiecare perioadã esenþialã pentru evoluþia istoricã a României (perioada Dinozaurilor – Georparcul din Haþeg ºi dinozaurii pitici, perioada vechii Dacii – Cetãþile Dacice din munþii Orãºtiei, perioada provinciei romane – Cetãþile romane din Þara Haþegului, perioada medievalã – Castelul Huniazilor ºi perioada dezvoltãrii industriale, ºi în special a dezvoltãrii mineritului, cu care Valea Jiului este identificatã ºi astãzi”, mai aratã oficialii ministerului de resort. Monika BACIU
Delia, Nicoleta Nucã, Matteo ºi mulþi alþii, vedetele Zilelor oraºului Petrila
D
elia, Nicoleta Nuca ºi Matteo, concerteazã la Petrila. 80 de mii de lei este suma alocatã de autoritãþile locale de la Petrila pentru organizarea Zilelor localitãþii. Nume sonore vor urca pe scena. Este vorba de Delia, Nicoleta Nucã ºi Matteo. Sunt doar câteva din vedetele evenimentului. Autoritãþile locale de la Petrila organizeazã în perioada 16-18 septembrie Zilele oraºului. Pe lângã competiþiile sportive organizate, cele mai aºteptate momente sunt spectacolele de muzicã popularã ºi uºoarã. Artiºti de renume vor urca pe scenã, la Petrila. Seara de vineri este dedicatã muzicii populare. Pe scenã vor urca Florin Vasilicã,
Teodora Filip, Dorin Bâtea, Grigore Oancea cu formaþia, Ionel Stoica ºi Ansamblul local Junii Petrileni. Seara de sâmbãtã este dedicatã muzicii uºoare. Astfel Nicoleta Nucã ºi Matteo vor fi vedetele, însã pe scenã va mai urca ºi un dj petrilean, Rãzvan Bitter. La Petrila, autoritãþile locale se
mândresc cu originile momârlãneºti. Astfel, ziua de duminicã aduce la Petrila parada portului popular, acþiuni de fitness ºi dansuri moderne. Cireaºa de pe tort va fi Delia. La concertul de duminicã seara vor mai urca pe scenã Adriana Anghel, Aida Busuioc, Ovidiu Pas, Nicu Novac si Geo Popa. Atracþia serii ºi cireaºa de pe tort, va fi Delia. Potrivit autoritãþilor locale de la Petrila, anul acesta evenimentele vor fi organizate în zona cuprinsã între Cãprioara ºi Biserica Ortodoxã. “Circulaþia rutierã va fi deviatã pe strada Tudor Vladimirescu ºi pe Republicii, astfel cã nu se vor mai crea ambuteiajele de altã datã”, a spus Dorin Curtean, viceprimarul oraºului Petrila. Monika BACIU
Pierderile CEH, în scãdere faþã de anul trecut 1 10.242.226 lei este pierderea la CEH pe primele ºase luni ale acestui an. Complexul Energetic Hunedoara a fãcut public bilanþul pe primele ºase luni ale acestui an. Pierderile sunt cifrate la peste 100 de milioane de lei, însã acestea sunt în scãdere faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut, când pierderile au fost de 172.033.755. Mai exact, potrivit raportului, CEH a înregistrat la data de 30.06.2016 pierderi în valoare de 110.242.226. De altfel ºi activele societãþii energetice sunt puse sub sechestru. Informaþiile financiare aratã cã activele CEH sunt în valoare de – 1.203.452.290 lei. Chiar ºi aºa, societatea este la limita falimentului.
C
heltuieli în avans ºi plãþi restante
La data de 30 iunie 2016, CEH avea angajate ºi cheltuieli în avans. Suma este în valoare de 6.992.003 lei. Datoriile pe care CEH ar trebui sã le plãteascã în termen de un an de zile sunt în valoare de 1.021.95683 lei. În primele ºase luni ale acestui an, CEH a vândut energie în valoare de 188.632.010 lei. Societatea energeticã hunedoreanã figureazã cu plãþi
fostei Termoelectrica SÃ pentru termocentralele de la Paroºeni ºi Mintia, a fost obligatã la plata unor datorii moºtenite de la fost Societate Naþionalã a Huilei SA ºi a fost obligatã ºi la plata ajutorului de stat considerat ilegal în conformitate cu Decizia CE nr.C(2015)2648 final în sumã de 34.785.015,45 lei”, subliniazã ºi administratorul special al CEH.
restante în valoare de 944..479.669 lei, din care 920.670.974 lei pentru activitatea curentã ºi 23.808.695 pentru activitatea de investiþii. Nici furnizorii nu au fost plãtiþi de CEH. Datoriile cãtre furnizori sunt în sumã de 174.688.371 lei, din care 13.018.258 sunt datorii de peste 30 de zile, 111.892.388 sunt datorii de peste 90 de zile ºi 49.777.725 datorii de peste un an de zile. CEH nu ºi-a plãtit niciodatã datoriile cãtre bugetul de stat, astfel, cã obligaþiile restante faþã de bugetul asigurãrilor sociale este de 318.152.448 lei. Societatea are obligaþii restante ºi faþã de bugetele fondurilor speciale ºi alte fonduri în cuantum de 69.625.672 lei, iar impozitele ºi taxele neplãtite la bugetul de stat sunt de 226.510.965 lei. Nici administraþiile locale nu ºi-au primit banii de la CEH, astfel cã societatea are taxe neplãtite
la bugetele locale în sumã de 3.418.278 lei. “Dat fiind faptul cã dintotdeauna Complexul Energetic Hunedoara SA nu ºi-a plãtit impozitele ºi contribuþiile aferente salariilor, cu excepþia reþinerilor la sursã necesare pentru a se asigura stagii complete de cotizare în vederea asigurãrii în sistemul asigurãrilor sociale ºi asigurãrilor de sãnãtate ( ex. asigurarea stagiului complet în vederea pensionãrii, etc.) , nechitarea la scadenþã a tuturor acestor obligaþii a generat majorãri ºi penalitãþi de întârziere calculate de organul fiscal de la data scadenþei ºi pânã la data deschiderii procedurii de insolvenþã. Suma cu care ANAF s-a înscris la masa credalã nu va putea fi niciodatã achitatã doar din reorganizarea activitãþii unitãþii. Mai mult, aºa cum am arãtat în Raportul iniþial – Cap.9.4.- societatea a preluat odatã cu fuziunea ºi datoriile
N
umãrul de salariaþi, diminuat
Într-un an de zile numãrul salariaþilor de la CEH a scãzut cu peste 400. Potrivit documentului de la CEH, la finele lunii iunie a anului 2015 la CEH erau 6.530 de salariaþi, în timp ce la data de 30 iunie 2016 numãrul acestora a ajuns la 6.078. La CEH urmeazã disponibilizãri. Pânã în octombrie urmeazã a fi restructurate 840 de posturi. Monika BACIU
Ministerul de Finanþe, milioane de euro de pe urma certificatelor de carbon
M
inisterul de finanþe a încasat peste 5 milioane de euro din vânzarea certificatelor de carbon.
Potrvit unui comunicat al ministerului de resort, în luna august au fost vândute un numãr de 1.124.000 de certificate de carbon având o valoare de 5.204.120 euro.
C
EH, marele restanþier
Complexul Energetic Hunedoara este restanþier la achiziþionarea certificatelor de carbon. Pentru neachiziþionarea la timp a acestora, societatea a fost amendatã ºi în acest an cu peste 700 de milioane de lei. România participã la
schema Uniunii Europene de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de serã începând cu data aderãrii la Uniunea Europeanã (1 ianuarie 2007). Cea de-a treia etapã a schemei EU ETS are o duratã de 8 ani, în intervalul 1 ianuarie 2013 31 decembrie 2020. Monika BACIU
Universitatea din Petroºani în clasamentul internaþional
M
inisterul Educaþiei prezintã un raport privind starea sistemului de învãþãmânt superior din România. Raportul relevã faptul cã în ultimii ani universitãþile au pierdut mii de studenþi. Situaþia nu diferã nici la Universitatea Petroºani, însã aceasta este poziþionatã într-un clasament internaþional. “Într-un clasament al instituþiilor de învãþãmânt superior la nivel global, realizat de Uniunea Europeanã în 2013, pe baza unor indicatori de performanþã privind „reputaþia pentru cercetare”, „calitatea predãrii”, „orientarea internaþionalã”, „succesul transferului de
cunoºtinþe” ºi ”angajamentele regionale”, au intrat 10 universitãþi din România. Instituþiile de învãþãmânt superior din România cuprinse în clasamentul european au fost: Universitatea BabeºBolyai din Cluj-Napoca, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Academia Navalã Mircea cel Bãtrân din Constanþa, Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaºi, Academia de Studii Economice din Bucureºti, Universitatea de ªtiinþe Agricole ºi Medicinã Veterinarã din ClujNapoca, Universitatea din Bucureºti, Universitatea din Petroºani, Universitatea de Vest din Timiºoara”, se aratã în raportul Ministerului
Educaþiei. Potrivit raportului ministerului, numãrul studenþilor este din ce în ce mai mic, iar trendul se pãstreazã la nivel naþional. “Numãrul de studenþi înmatriculaþi în învãþãmântul superior ciclul licenþã continuã tendinþa descendentã înregistratã în ultimii ani universitari. În anul universitar 2014/2015, învãþãmântul superior din România cuprinde 411.229 studenþi, în scãdere cu peste 5 puncte procentuale (22 mii studenþi) faþã de anul anterior. Scãderea numãrului absolut de înmatriculãri de la un an la altul este determinatã de un complex de factori: ponderi mai reduse de absolvenþi de liceu; din ce
Actualitate 5
în ce mai puþine persoane aleg sã urmeze simultan mai mult de un program de studii universitare (spre deosebire de anii anteriori); populaþia de vârstã teoreticã de ºcolarizare la acest nivel de studiu (19-23 ani) se aflã într-o scãdere constantã (declinul demografic al României). Alþi factori, care determinã scãderea drasticã a numãrului de studenþi, sunt generaþi de realitãþi care se manifestã la nivelul sistemului naþional de învãþãmânt: rata crescutã de pãrãsire
timpurie a sistemului educaþional preuniversitar, rata mai redusã de absolvire a învãþãmântului liceal cu examen de
bacalaureat, fenomenul migraþiei externe a potenþialilor studenþi. Toþi aceºti factori afecteazã dimensiunea cohortei care ar putea sã acceadã la nivelul superior de educaþie”, mai aratã raportul. În aceste zile, la Universitatea Petroºani are loc ultima etapã de admitere din acest an. Încã mai sunt locuri disponibile la sistemul bugetat, dar ºi la cel cu taxã. Monika BACIU
6 Învãtãmânt
Cronica Vãii Jiului | Joi 8 Septembrie 2016
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi 8 Septembrie 2016
Sistemul de alegeri mixte ar face ordine în partide ºi ar mulþumi alegãtorii “A
r fi o soluþie ca sã se îmbine cele douã metode, uninominalul cu votul pe liste, în sensul cã acea listã depusã de partide sã conþinã în dreptul fiecãrui candidat o cãsuþã, iar alegãtorii sã-ºi punã ºtapila “votat” pe numele celui pe care îl doreºte ca reprezentant al sãu în Parlament ºi nu pe întreaga listã. (…). Ar fi multe lucruri care s-ar rezolva de la sine ºi în interiorul partidelor ºi ca reprezentativitate agreatã de cetãþenii alegãtori, pentru cã valoarea unui politician constã în numãrul de voturi aduse partidului din care face parte” – Gabriel Lungu, fost secretar de stat. Despre modul de desfãºurare a alegerilor generale pentru forul reprezentanþilor poporului - Parlamentul României - au fost discuþii interminabile, s-au schimbat legi, acum se revine la ceea ce cândva nu a fost bun… Este vorba de alegerea unor liste pe care partidele îºi trec, dupã criterii numai de ei ºtiute, oamenii. De regulã
pe acestea sunt puºi unul sau doi candidaþi care sunt agreeaþi de electorat, iar restul sunt ºefi ºi ºefuþi, obligaþii ºi simpatii ale conducerii de partid. Apoi, metoda de a pune în fruntea listelor la colegiile din teritoriu VIP-urile politice de la Bucureºti este un fel de rãsplatã a acestora sub pretextul cã un nume cu rezonanþã poate fi loco-
motivã pentru restul listei, de parcã ar fi secat pepiniera politicã a judeþului. De exemplu, în judeþul Hunedoara este vehiculat din partea PSD ca fiind cap de listã la Nicolae Bãnicioiu, fost preºedinte al TSD, deputat ales de bucureºteni, fost ministru al Tineretului ºi Sportului, fost ministru al Sãnãtãþii. Metoda a
fost folositã ºi de PNL, cu fostul ministru al Muncii, Mariana Câmpeanu… Cum legea privind votul uninominal a avut scãpãri care au creat situaþii aberante, în sensul cã redistribuirea voturilor rãmase de la cei care nu au obþinut 50% plus unu au bãgat în parlament candidaþi cu rezultate jenante, s-a trecut, din nou, la mult hulitele liste de partid, liste care bagã pe gântul alegãtorului pe cine doresc partidele. O idee nouã, chiar revoluþionarã, care ar rezolva ºi luptele fratricide din partide ºi ar mulþumi ºi cetãþeanul, sunt aºa-zisele alegeri mixte. “Ar fi o soluþie ca sã se îmbine cele douã metode, uninominalul
cu votul pe liste, în sensul cã acea listã depusã de partide sã conþinã în dreptul fiecãrui candidat o cãsuþã, iar alegãtorii sã-ºi punã ºtapila “votat” pe numele celui pe care îl doreºte ca reprezentant al sãu în Parlament ºi nu pe întreaga listã. Candidatul care obþine cele mai multe voturi de pe respectiva listã, chiar dacã el se aflã pe locul 5, 6, sã intre în Parlament ºi automat sã devinã ºi preºedinte al partidului respectiv chiar dacã ºeful de partid se aflã pe locul unu sau doi pe acea listã. Ar fi multe lucruri care s-ar rezolva de la sine ºi în interiorul partidelor ºi ca reprezentativitate agreatã de cetãþenii alegãtori, pentru cã valoarea unui politician constã în numãrul de
voturi aduse partidului din care face parte. Cetãþeanul cu drept de vot din România s-a maturizat ºi, în general, ºtie ce trebuie sã aleagã” – a declarat fostul secretar de stat Gabriel Lungu. Probabil cã o asemenea metodã nu va face obiectul vreunei legi pentru cã în interiorul partidelor politice nu s-ar mai putea trage sfori, nu s-ar mai putea folosi influenþele ºi toate tertipurile specifice pentru a ajunge lideri, poziþii care constituie rampe de lansare în diverse funcþii ale instituþiilor publice. Dar, cine ºtie! Existând ideea, va veni ºi scânteia care sã porneascã un asemenea angrenaj… Lumea este în continuã miºcare. Ileana FIRÞULESCU
A dispãrut, dar telefonul îi este activ U n bãrbat de 27 de ani din Petrila a pus pe jar întreaga comunitate, dupã ce, de o sãptãmânã, nu a mai ajuns acasã. Rudele, pãrinþii, prietenii ºi, dupã 7 zile de la dispariþie, ºi poliþia Petrila, au demarat ample acþiuni de cãutare, mai ales cã telefonul acestuia este activ ºi s-au purtat dialoguri de pe site-ul sãu de socializare.
Totul pare straniu, iar familia lui Victor Claudiu Dunã a ajuns la limita rãbdãrii, temându-se mereu de ce este mai rãu. „Cred cã el ºi-a pierdut telefonul sau l-a aruncat, nu ºtiu. Singura chestie este cã cineva l-a gãsit ºi ne contacteazã ºi îi citeºte mesajele pe Facebook, pe care noi i le-am trimis sã vinã acasã. Ne contacteazã ºi vorbeºte în numele lui”, a spus Victor Dunã, tatãl dispãrutului, care a observat cã de acasã, din balcon a dispãrut o bucatã de funie, pe care erau întinse rufele ºi care a observat ceva straniu în comportamentul fiului sãu, imediat ce acesta a venit acasã din strãinãtate. Tânãrul era ºofer pe TIR ºi a rãmas fãrã permis, s-a certat cu iubita ºi nici cu fosta soþie lucrurile nu erau tocmai bune, iar acestea, crede tatãl sãu, ar fi fost motive sã plece în noaptea de 31 august de acasã. Oamenii au raportat totul
poliþiºtilor, care au vãzut exact cum stã treaba, în momentul în care li s-a rãspuns de pe contul de facebook al dispãrutului, iar cel care rãspunde spune cã are
60 de ani ºi nu vrea sã dea înapoi telefonul pe care l-a gãsit în parcul din Petrila. În tot acest timp, rudele sale nu mai ºtiu ce sã creadã ºi nu îl gãsesc nici viu, nici mort, aºa cum ar fi postat pe facebook, în noaptea în care a fotografiat un copac ºi ºi-a luat rãmas bun de la familie ºi iubita lui. „Ori îi dispãrut ºi plecat din oraº, sau stã la cineva ºi nu vrea sã fie gãsit, cã a suferit o decepþie, despre care cred cã
orice om a trãit-o, iar el poate nu a putut sã treacã peste, din lipsã de dialog. Bãnuim ºi ce este mai rãu, cã a lãsat niºte mesaje la actuala lui prietenã, prin care susþinea cã viaþa lui s-a terminat”, a mai spus bãrbatul, disperat cã nu îºi gãseºte fiul nicãieri, iar poliþia încã nu a reperat semnalul telefonului mobil. Poliþiºtii au început abia miercuri verificãrile din locul în care au bãnuit cã este copacul din fotografia de adio a tânãrului. Din data de 4 septembrie,
însã, a fost dat dispãrut, iar cei care pot da relaþii sunt rugaþi sã o facã la cel mai apropiat sediu de poliþie, sau sã sune la 112. Semnalmentele persoanei dispãrute sunt: înãlþime 1,95 m, aproximativ 90 kg, ochi cãprui, pãrul brunet tuns scurt, fatã ovalã, ten mãsliniu, barbã scurtã, pe braþul stâng are un tatuaj cu un desen tribal, iar pe antebraþ un tatuaj cu inscripþia „NIKOLAS 23.09.2015”. Diana MITRACHE
- ÎNCHIRIERI -
Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi 8 Septembrie 2016
Henþ cu mâna
„DEBUT” ÎN ANUL 95 Poate mai discret decât merita, echipa de fotbal Inter Petrila îºi va aniversa sâmbãtã 10 septembrie 95 de ani de
existenþã, primul nume fiind C.S. apoi Parângul Lonea. Echipa petrileanã va debuta în noul campionat (meciul din
prima etapã de la Certej a fost amânat) în faþa propriilor suporteri de la Lonea – Petrila, pe bãtâna arena “Parângul”, într-un meci cu ªoimul Bãiþa. Se intenþioneazã ca dupã meciul de campionat sã se organizeze
un meci de old-boys, cu foºtii jucãtori ai echipei, de fapt acest gen de meciuri fiind sarea ºi piperul în cadrul acestor întâlniri jubiliare. Vor fi acolo numeroºi jucãtori ºi conducãtori din alte decenii, Petrila, iatã
reuºind sã adune la un loc generaþii de jucãtori care au încântat ºi bucurat de-a lungul vremii iubitorii fotbalului de la Jieþ la Lonea ºi de la Taia la Cimpa. Ce bine cã se mai gândesc unii ºi la astfel de momente.
Fotbal. Accidentare.
CHINURILE LUI PINTILII 6
august 2016. Schimbarea la faþã... ºi a lui Mihai Pintilii (32 ani), jucãtorul Stelei, care schimonosit de durere, se prãbuºeºte pe gazon (la meciul Stelei cu Concordia Chiajna) revine pentru douã minute, dar apoi cedeazã. Piciorul drept cedeazã, verdictul medical este unul nemilos: avulsie de tendon al muºchiului drept femural.
A urmat o intervenþie chirurgicalã, mersul în cârje vreme de trei sãptãmâni. A ratat o grãmadã de meciuri, tocmai când primise banderola de cãpitan la Steaua ºi la Naþionalã! Acum pentru Pintilii urmeazã cele mai grele luni. Primele exerciþii le va efectua sub îndrumarea kinetoterapeutului Ovidiu Kurti, unul foarte dureros, constând în montarea unei faºe elastice pe laba piciorului, pe care Kurti o va þine cu forþa, iar Pintilii va încerca sã tragã piciorul spre piept în mai multe etape. Vor urma exerciþii de rotire a piciorului ºi fandãri repetate. Va urma un program special de refacere a musculaturii afectate: ridicarea unor greutãþi cu ambele picioare pânã la 30 kg ºi ridicarea cu un singur picior a unor greutãþi între
10-20 kg. Va urma o altã etapã, de exerciþii pentru mãrirea intensitãþii, având în primplan pedalatul pe bicicletã ºi diverse exerciþii în piscinã. În final, se vor efectua exerciþii de mobilitate maximã, cu miºcãri pe mingea – sferã de plastic elasticã ºi apoi sãrituri de pe trambulinã, în echilibru, cu lovirea mingii cu piciorul care nu e de sprijin. Acest program va dura douã sãptãmâni, urmând a fi pe teren pentru alergãri uºoare la sfârºitul lunii septembrie. Abia la mijlocul lui octombrie va putea intra în programul normal de pregãtire a echipei, revenirea lui fiind preconizatã pentru luna noiembrie. Fostul jucãtor al Jiului va rata meciurile cu Kazahstan ºi Armenia, precum ºi cele de U.C.L. ºi campionat. Dupã ce am vãzut catastrofele „daumiene” din meciul cu Muntenegru, parcã absenþa lui Pintilii este ºi mai regretabilã...
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Handbal. Transfer.
COME BACK-UL PATRICIEI
Î
n vârstã de 28 de ani, fosta componentã a echipei de junioare a C.S.S. Petroºani la începutul anilor 2000, Patricia Vizitiu, interul dreapta al Naþionalei României, a renunþat la echipa din Baia Mare. Ea a semnat un contract pe un an cu H.C.M. Rm. Vâlcea, revenind în oraºul oltean unde a mai jucat în perioada de glorie a Oltchim-ului, între anii 2009-2012, jucând ºi o finalã a Ligii Campionilor în 2010.
Patricia Vizitiu a mai jucat la Rulmentul Braºov, Uskudar Instanbul, Krim Ljubljana, C.S.M. Bucureºti ºi H.C.M. Baia Mare. Patricia Vizitiu este al 8 –lea transfer efectuat de H.C.M. Rm. Vâlcea înaintea startului Ligii Naþionale care va avea loc la finalul acestei sãptãmâni.
Întâlnire sus în „Deal”, cu balonul oval
U
rmând modelul fotbaliºtilor Stiinþei Petroºani, rugbyºtii de la aceeaºi echipã au luat decizia ca începând cu acest an sã aibã loc o întâlnire anualã a generaþiilor de sportivi care au practicat jocul cu balonul oval de-a lungul anilor.
În acest context, fostul jucãtor Michi Martin a luat contact cu o serie de foºti rugbyºti ai ªtiinþei pentru o primã întâlnire la stadionul din „Dealul Institutului”, sâmbãtã 10 Septembrie, orele 12.00. „Sper ca acesta sã fie un început a ceea ce ne-am dori sã se întâmple de acum încolo an de an, o revedere a generaþiilor unui sport care a fãcut
glorie la Petroºani. S-au anunþat peste 30 de foºti rugbyºti ai ªtiinþei, unii dintre ei venind chiar din strãinãtate.
Sunt sigur cã va fi un moment emoþionant, o plãcutã revedere a purtãtorilor tricoului cu floarea de colþ”, a declarat organizatorul acestei întâlniri Michi Martin.