CVJ Nr 1181, miercuri 7 septembrie 2016

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1181

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 7 Septembrie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

ªomajul, prima ºansã în viaþã?

Valea Jiului, eºec social. Victor Grigorescu despre CEH:

“Nu se pune problema sã-l radem de pe faþa pãmântului”

A

proape 200 de tineri din Valea Jiului au luat în calcul, ca prima lor ºansã, dupã ce au absolvit liceul, sã devinã ºomeri.

Sunt dintre cei care au absolvit 12 clase ºi care acum sunt în evidenþele agenþiilor locale din Petroºani, Lupeni, ºi Vulcan, iar dacã nu vor ºomaj, s-au înscris mãcar ca persoane în cãutarea unui loc de muncã, potrivit studiilor lor. „Pentru cei care au terminat liceul în varã, acum îi putem primi doar pentru a-ºi deschide dreptul la indemnizaþia de ºomaj, iar pânã acum sunt 191 de persoane cãrora le-am deschis dreptul”, a spus Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani.

Aceºtia pot primi indemnizaþia de 250 de lei pentru urmãtoarele 6 luni de zile, iar cei care abia în toamnã ºi-au rezolvat

situaþia ºcolarã, acum pot sã îºi depunã dosarul pentru ºomaj, pentru cã doar ei sunt cei care nu au depãºit termenul de 60 de zile de la absolvirea cursurilor ºcolare. „A expirat perioada de 60 de zile pentru absolvenþii de învãþãmânt liceal. Cei care au avut, de exemplu, situaþia neîncheiatã în varã, aceia mai au termen de luare în evidenþã. Cei care au terminat în toamnã sunt în continuare aºteptaþi ca sã îi luãm în evidenþã”, a mai adãugat Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani.

Absolvenþii de liceu pot, ca primã opþiune, sã îºi facã dosarul de ºomer, dacã nu reuºesc sau nu doresc sã se înscrie la facultate, la sesiunea din toamnã.

Diana MITRACHE

“C

eea ce se întâmplã în Valea Jiului reprezintã o tristeþe personalã majorã”. Puºculiþa de partid, managementul defectuos ºi complicitatea între conducere, sindicate ºi nu numai a adus Complexul Energetic Hunedoara în situaþia criticã în care se aflã astãzi. Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a declarat la RFI România cã Valea Jiului a ajuns în situaþia de faþã din cauza unor factori cumulaþi. >>> PAGINILE 4-5

ALBA- NEAGRA cu greva minerilor

N

u mai merg pe varianta declanºãrii unei greve generale. Angajaþii Complexului Energetic Hunedoara spun acum cã au reuºit, în urma unei concilieri cu administraþia, sã obþinã promisiunea semnãrii unui contract colectiv de muncã pânã în data de 9 septembrie ºi atunci, deºi au strâns semnãturile necesare, nici minerii, nici energeticienii, nu mai opteazã pentru grevã. „Pânã în data de 9 septembrie vom semna acel contract de muncã la care am convenit cu administraþia CEH, în urmã cu câteva zile. Pe moment, am sistat strângerea de semnãturi, dar sunt valabile ºi ne încadrãm în numãrul necesar ºi aºteptãm ca actul normativ sã fie înregistrat. În caz contrar, cu siguranþã continuãm

greva generalã, cã semnãturile sunt adunate”, a precizat Vasile Pãduraru, lider al minerilor de la Sindicatul Muntele, imediat dupã conciliere Minerii spun cã administraþia a venit la ITM Deva ºi a convenit asupra actului colectiv al angajaþilor, fiind de acord chiar cu sporul de muncã suplimentarã de 75%, iar alãturi de mineri sunt ºi energeti-

cienii. „Dupã douã ore de discuþii, am ajuns la un numitor comun la cele douã puncte care au mai rãmas de negociat, respectiv salarizarea în activitatea de minerit ºi energie, respectiv acordul direct, indirect ºi în regie, ºi al doilea punct cu munca efectuatã dupã programul de lucru, sau în alte zile, când un miner sau un energetician este chemat la muncã suplimentar. Sperãm ca pânã vineri sã fie înregistrat CCM. Aºa ne-am înþeles cu administraþia”, a mai adãugat ºi Mihai Lorincz, lider sindical la Termocentrala Paroºeni.

Acest CCM prevede

drepturi salariale pentru cei care rãmân în sistem, dar ºi pentru cei care vor fi disponibilizaþi. De altfel, administraþia CEH a notificat deja AJOFM Hunedoara cu privire la intenþia de a disponibiliza personal, iar

concedierile colective se vor face în perioada urmãrtoare.

Potrivit CCM, minerii care se pensioneazã primesc o primã de 3.400 de lei, în momentul în care le vine decizia, iar cei care pleacã la cerere

din sistem, beneficiazã de prevederile Ordonanþei nr.36, care presupune acordarea plãþilor compensatorii în 3 tranºe, în lunile noiembrie, decembrie ºi ianuarie.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 7 Septembrie 2016

Ultima strigare pentru grãdiniþã

C

opiii de grãdiniþã sunt aºteptaþi sã se înscrie, pentru cã aceasta este ultima sãptãmânã în care pãrinþii lor o mai pot face pentru noul an ºcolar, care începe în 12 septembrie.

Sunt puþini copii care vin anul acesta la grãdiniþã, iar educatorii sunt îngrijoraþi, mai ales cã, prin programul „Fiecare copil în grãdiniþã”, pãrinþii ce provin din familii cu venituri modeste sunt susþinuþi financiar lunar cu câte 50 de lei.

Totuºi, numãrul copiilor este mic. „Spre grãdiniþele noastre nu s-au îndreptat foarte mulþi pãrinþi cu dosarele copiilor, ca sã îi înscrie la grîdiniþe.

Noi îi avem înscriºi în cadrul acestui proiect doar pe copiii care s-au aflat deja în grãdiniþele noastre în momentul în care s-a lansat acest proiect”, a spus prof. Lucia Muntean, director al grãdiniþelor din Petroºani.

Scãderea este sesizabilã de la an la an, pentru cã numãrul copiilor mici este tot

mai mic. Pãrinþii lor pleacã peste hotare ºi îi iau cu ei, sau de vinã este ºi natalitatea scãzutã. „Constatãm, pe mãsurã ce trec anii, cã, de la un an la altul, numãrul copiilor în ºcoli ºi grãdiniþe scade.

Situaþia este general valabilã, pentru cã se plâng ºi alte judeþe de asta, dar, în Valea Jiului, în mod deosebit, din cauza lipsei alternativelor a pãrinþilor, foarte multe familii s-au mutat.

Dacã în anul 2014 în cele 4 mari grãdiniþe pe care le conduc am avut 820 de

copii, anul trecut am avut 625 de copii”, a mai spus prof. Lucia Muntean, director al grãdiniþelor din Petroºani.

Sãptãmâna aceasta este ultima în care pãrinþii îºi pot îscrie copii. Ei sunt aºteptaþi la grãdiniþe sã îi aducã, pentru cã socializarea celor mici este esenþialã atunci când vor începe ºcoala.

FIECARE COPIL ÎN GRÃDINIÞÃ Programul „Fiecare copil în grãdiniþã” îi stimuleazã pe pãrinþii din zonele cu proble-

Spaþiile improprii ºi lucrãrile întârziate lasã ºcolile fãrã autorizaþie

N

u au circuite funcþionale, nu au spaþii de joacã, grãdiniþa este în incinta ºcolii, iar preºcolarii nu au curte ºi nici propriul spaþiu de recreere. Acestea sunt principalele motive pentru care DSP Hunedoara nu a autorizat 13 unitãþi, cele mai multe fiind în Valea Jiului.

Asta, în timp ce, numai la Petroºani, o grãdiniþã se construieºte de cel puþin un deceniu, în apropierea primãriei, iar ºacoala nu are autorizaþie pentru cã funcþioneazã în aceeaºi clãdire cu grãdiniþa. „Peste 95% dintre unitãþile de învãþãmânt au autorizaþie de funcþionare ºi doar 13 unitãþi nu au autorizaþie sanitarã de funcþionare în judeþul Hunedoara.

Cea mai mare parte a autoritãþilor neautorizate este în Valea Jiului.

Sunt unitãþi care, de fapt, sunt pe

Alte grãdiniþe, însã, sunt la parterul blocurilor ºi acolo nu pot primi autorizaþie, dar, numai la Lupeni sau la Petrila sunt douã exemple în care grãdiniþele au fost mutate în spaþii noi perfect funcþionale.

Diana MITRACHE

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

Telefon: 0374.906.687

În 2014, rata abandonului ºcolar în România ajunsese la 18.5% ºi se estimeazã cã în prezent doar unul din trei copii sãraci beneficiazã de educaþie timpurie.

Legea nr. 248/2015 – votatã în Parlamentul României ºi promulgatã de Preºedinte în octombrie 2015 – încurajeazã prezenþa la grãdiniþã a copiilor, cu vârste chiar ºi sub 3 ani, dar ºi peste 6 ani, prin acordarea unui tichet social pen-

NOU ÎN PETROªANI!

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

liste de foarte mulþi ani ºi se face tot posibilul ca acestea sã funcþioneze în condiþii igienicosanitare, cu privire la curãþenie. Ele nu corespund ca ºi volum de aer, ca ºi structurã, nu au circuite funcþionale, nu au numãrul de dotãri necesare în ce priveºte obiectele sanitare. De asemena sunt grãdiniþe la parter de bloc ºi este clar cã nu existã curte pentru joacã”, a spus dr. Cecilia Birãu, purtãtor de cuvânt al DSP Hunedoara.

me sociale sã îi aducã pe copii la grãdiniþã.

Educaþia timpurie este cel mai important prim pas, care, dacã este fãcut la timp, poate duce la rezultate spectaculoase.

Legea nr. 248/2015 sau Legea „Fiecare Copil la Grãdiniþã” (FCG) rãspunde obiectivelor cu privire la reducerea abandonului ºcolar (la 11.3%) ºi a sãrãciei ºi inechitãþii sociale ce derivã din Strategia Europa 2020.

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

tru grãdiniþã de 50 de lei lunar. Stimulentul se acordã familiilor cu mai puþin de 284 de lei venituri lunare pe membru de familie (2 x Venitul Minim Garantat pentru o persoanã singurã) ºi este condiþionat de prezenþa zilnicã a celor mici. Potrivit Ministerului Muncii, mai mult de 111.000 de copii sunt eligibili pentru a primi tichetul social pentru grãdiniþã începând cu aceastã primãvarã.

Programul de interes naþional reglementat prin aceastã lege preia mecanismul central al programului pilot Fiecare Copil în Grãdiniþã, gândit în special pentru zonele extrem de sãrace ºi implementat, începând cu 2010, de Asociaþia OvidiuRo în parteneriat cu Ministerul Educaþiei.

Diana MITRACHE

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 7 Septembrie 2016

Construcþiile ilegale din Straja vor fi demolate T oate construcþiile din staþiunea montanã Straja care nu sunt legale vor fi puse la pãmânt.

Cristian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni, dã o loviturã de graþie celor care nu au respectat legea în momentul în care au construit în staþiunea montanã.

Primarul Cristian Resmeriþã ºi-a îndreptat atenþia spre Staþiunea Straja. Rezultatele investiþiilor derulate pânã acum în staþiune dar ºi cele ce urmeazã a fi fãcute care au ca scop aducerea staþiunii la standarde europene, pentru atragerea unui numãr cât mai mare de turiºti pot fi afectate de construcþiile fãcute fãrã respectarea legilor.Primarul Cristian Resmeriþã a început identificarea construcþiilor ilegale ºi a demarat procedurile de stopare a lucrãrilor aflate în curs de execuþie dar ºi demolarea construcþiilor realizate fãrã autorizaþie de cons-

Adresatã:

truire ºi aducerea terenului la starea iniþialã.

“Turismul reprezintã singura alternativã viabilã la activitatea de minerit aflatã în regres, singura posibilitate de atragerea resurselor financiare ºi relansarea economicã a zonei, dar pentru aceasta este nevoie sã dezvoltãm un turism la standarde europene ºi pentru aceasta avem nevoie de ordine în Staþiunea Straja, astfel cã tot ceea ce va fi construit ilegal, fãrã autorizaþii de construire ºi respectarea legislaþiei în vigoare va fi demolat”, a declarat Cristian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

de construcþii S ute ilegale

Sute de construcþii în staþiunea montanã Straja.

Reprezentanþii administraþiei locale de la Lupeni au prezentat anul trecut statistica concesiunilor din staþiunea montanã Straja. În staþiunea montanã Straja sunt peste 200 de cons-

trucþii. Conform raportului administraþiei locale de la Lupeni, în munte sunt nu mai puþin de 218 concesiuni. Din numãrul total al concesiunilor aproape jumãtate nu se încadreazã în normele legale.

Din cele 218 concesiuni, 102 nu corespund cu documentele. Cei 108 proprietari de cabane din staþiune au depãºit cu puþin sau cu foarte mult suprafaþa totalã de teren care le-a fost concesionatã. Pe

SCRISOARE DESCHISÃ

Domnului Dacian CIOLOª - Prim-ministru al României Domnului Victor Vlad GRIGORESCU - Ministrul Energiei

Ce facem la iarnã cu încãlzirea în Valea Jiului ºi municipiul Deva?

Domnule Prim-ministru, Domnule Ministru, În conformitate cu Constituþia României, Legea nr. 90/2001, actualizatã ºi completatã, privind Organizarea ºi funcþionarea Guvernului ºi Programul de guvernare asumat, pentru: z Dreptul la informaþie al hunedorenilor, care la debutul sezonului rece trãiesc în incertitudine cu privire la siguranþa ºi adecvanþa sistemelor centralizate de alimentare cu agent termic necesar pentru prepararea apei calde ºi cãldurii în Valea Jiului ºi municipiul Deva, aºa cum îl prevede art. 31 din Constituþia României, z Mineri ºi Energeticeni, obligaþi sã facã faþã unei adevãrate drame datoratã incoerenþei, lipsei de viziune ºi decizie în actul de guvernare, în totalã contradicþie cu Programul de Guvernare asumat, z Dreptul la viaþã al cetãþenilor, aºa cum îl prevede art. 22 din Constituþia României, z Dreptul la ocrotirea sãnãtãþii, aºa cum îl prevede art. 34 din Constituþia României,

vã adresez urmãtoarea Scrisoare Deschisã: Consiliul Judeþean Hunedoara este autoritatea administraþiei publice locale, constituitã la nivel judeþean pentru coordonarea activitãþii consiliilor comunale, orãºeneºti ºi municipale, în vederea realizãrii serviciilor publice de interes judeþean. În acest sens, Preºedintele consiliului judeþean reprezintã judeþul în relaþiile cu celelalte autoritãþi publice, inclusiv Guvernul României ºi ministerele de resort.

Din aceastã calitate, care mã onoreazã ºi mã obligã faþã de cetãþeni, vãzând informaþii deloc îmbucurãtoare transmise pe toate canalele de autoritãþile orãºeneºti ºi municipale din Valea Jiului ºi municipiul Deva, mã adresez dumneavoastrã, cei care decideþi de aproape un an de zile destinele românilor, cu solicitarea sã prezentaþi public în ce mod activitatea termocentralelor de la Paroºeni ºi Mintia va fi una adecvatã trecerii perioadei friguroase din iarna 2016÷2017 sau ce aveþi în vedere sã puneþi în loc.

Domnule Primministru, în calitate de Preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara am nutrit speranþa cã tehnocraþii dumneavoastrã ne vor face dovada, într-un târziu, cã sunt mai buni, mai profesioniºti ºi nicidecum mai tehnocraþi-politicieni.

Fiind instruiþi la Bruxelles, ministrii tehnocraþi ar fi trebuit sã fie dintre cei mai buni în domeniile lor de competenþã, dar constat cu regret cã existã cel puþin un domeniu din structura Guvernului tehnocrat Energia, în care lucrurile nu stau aºa.

Sã vã reamintesc cã nu a existat ºi nici nu existã din partea ministrului energiei, propus ºi susþinut în aceastã funcþie de demnitate publicã de Primul-ministru, o viziune clarã ºi coerentã, ca un studiu de fezabilitate, de unde sã rezulte fapte ºi acþiuni concrete pentru menþinerea furnizãrii de agent termic în sistem centralizat cãtre populaþia Vãii Jiului ºi municipiul reºedinþã de judeþ - Deva?

Vãzând rezultatele, tragem concluzia cã, de aproape un an, ministrul energiei vânturã în spaþiul

alocuri sunt depãºiri de ordinul sutelor de metri pãtraþi, iar nimeni nu a luat nicio mãsurã.

“Având în vedere hotãrârea Consiliului Local al municipiului Lupeni nr. 100/2013 prin care s-a constituit o comisie de analizã a contractelor de concesiune din staþiunea turisticã Straja Lupeni, prin prezentul raport vã informãm cã aceastã comisie s-a deplasat în teren ºi a mãsurat toate construcþiile cu o ruleta neetalonatã de 50 mp, în urma cãruia au fost calculate suprafeþele de teren ocupate de construcþii. Din analiza contractelor de concesiune a reieºit suprafaþa de teren concesionatã de fiecare persoanã în parte. Prin compararea suprafeþelor de teren ocupate de construcþii ºi din cele de concesiune reiese faptul cã unele suprafeþe de teren ocupate de construcþii, sunt mai mici decât cele din contractul de concesiune, iar altele depãºesc suprafaþa din contractul de concesiune”, se

public doar vorbe goale în conþinut, simple intenþii poleite grosolan, politicianisme ieftine ºi false probleme, prezentate doar pentru acoperirea imaginii personale ºi nu pentru rezolvarea adevãratelor provocãri din domeniul de activitate.

Domnule Primministru intenþiile nu vor þine nici de cald ºi nici de foame la iarnã!

Programul de restructurare al Complexului Energetic Hunedoara, furnizorul agentului termic în sistem centralizat, este foarte întârziat datoritã lipsei de cunoºtinþe în domeniu ºi insolvenþei gestionate incorect de ministrul energiei, fiind practic inaplicabil în perioada scurtã rãmasã pânã la intrarea în iarnã ºi plecarea actualului Guvern.

Lipsa totalã de comunicare cu partenerii sociali genereazã nemulþumiri crescânde în rândul angajaþilor, populaþiei din Valea Jiului ºi municipiul Deva, deoarece Programul de restructurare ticluit de Guvernul tehnocrat afecteazã foarte multe familii în cea mai nepotrivitã perioadã a anului, pentru astfel de idei.

Practic, se pare cã CE Hunedoara este împins spre un faliment dureros cu toate consecinþele ce vor decurge din aceastã acþiune.

Stimaþi Domni, având în vedere ºi data târzie la care aþi fixat alegerile par-

aratã în raportul comisiei de analizã a concesiunilor din Straja.

Reprezentanþii comisiei au trasat mãsurile care se impun în condiþiile în care construcþiile depãºesc suprafaþa de teren concesionatã. Proprietarii cabanelor trebuie sã realizeze noi documentaþii topografice.

“Referitor la aceastã situaþie considerãm cã ar trebui ca toate persoanele care au construit pe o suprfaþã de teren mai mare decât cea prevãzutã în contractul de concesiune sã depunã o documentaþie topograficã, întocmitã de un topograf autorizat pentru întreaga suprafaþã de teren ocupatã de construcþie, pentru a se încasa bani la bugetul local, pentru diferenþa de teren ocupatã de construcþii”, se mai aratã în raportul comisiei, întocmit anul trecut.

Faptul cã în Straja s-a construit haotic ºtie toatã lumea ºi se vede cu ochiul liber, iar documentele confirmã acest lucru.

Monika BACIU

lamentare, considerãm cã va fi imposibil pentru orice Guvern ales democratic sã intervinã eficient, în plinã iarnã, fãrã instrumente legale pregãtite din timp. Astfel, statul nu va putea sã intervinã pentru îmbunãtãþirea situaþiei în care se vor regãsi o mare parte a familiilor hunedorene. În aceste condiþii, Guvernul tehnocrat, susþinut de PNL, îºi asumã integral previzibilul eºec, inclusiv nefurnizarea la parametrii necesari ºi în cantitate suficientã a agentului termic în sistem centralizat pentru încãlzirea locuinþelor ºi prepararea apei calde menajerã, destinatã populaþiei ºi instituþiilor publice (ºcoli, grãdiniþe, cãmine º.a.) încã racordate la reþelele din Valea Jiului ºi municipiul Deva.

Domnule Prim - ministru,

În calitate de Preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara cer public implicarea de urgenþã a reprezentanþilor Guvernului tehnocrat, susþinut de PNL, pentru: îndreptarea situaþiei create, evitarea deteriorãrii ireversibile a calitãþii vieþii ºi pãcii sociale în Valea Jiului ºi municipiul Deva, informarea corectã ºi completã a populaþiei, identificarea, pregãtirea ºi aprobarea unui pachet de mãsuri menite sã asigure instrumentele legale necesare intervenþiei eficiente a statului în iarna 2016÷2017, pentru protejarea persoanelor ce vor fi afectate.

Pachetul de mãsuri trebuie sã rãspundã concret la întrebarea formulatã: Ce facem la iarnã cu încãlzirea în Valea Jiului ºi municipiul Deva?

PREªEDINTE, Laurenþiu NISTOR

4 Minerit

“

Ceea ce se întâmplã în Valea Jiului reprezintã o tristeþe personalã majorã”. Puºculiþa de partid, managementul defectuos ºi complicitatea între conducere, sindicate ºi nu numai a adus Complexul Energetic Hunedoara în situaþia criticã în care se aflã astãzi.

Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a declarat la RFI România cã Valea Jiului a ajuns în situaþia de faþã din cauza unor factori cumulaþi.

“Aceste lucruri þin mai mult de resortul organelor de urmãrire penalã sau a celor care documenteazã circuite financiare ilicite. În esenþã vorbim de angrenarea unor societãþi în operaþiuni care, aparent, sunt comerciale, au un scop comercial bine definit ºi sunt în beneficiul societãþii, dar nu aduc nicio valoare adãugatã, fie pentru cã preþurile sunt ridicate, fie pentru cã serviciile care sunt prestate sunt nenecesare, exagerat de scumpe sau sunt calitativ executate de o manierã deplorabilã ºi aceste contracte ºi relaþii comerciale perpetueazã o lungã perioadã de timp, ceea ce duce ca societãþile cãpuºate, ceea ce au numit unii generic puºculiþã de partid sã intre în dificultãþi financiare, dacã nu, chiar în insolvenþã. Aceasta una din cauze. Este o cauzã docu-

Minerit 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 7 Septembrie 2016

VALEA JIULUI, EªEC SOCIAL

Victor Grigorescu despre CEH: “Nu se pune problema sã-l radem de pe faþa pãmântului” mentatã, au existat controale ale corpului de control al primului ministru, existã dosare penale, e evident cã aceasta e o cauzã importantã. Când intervin astfel de situaþii, intervine ºi un soi de delãsare, degradare a actului de conducere. În momentul în care dispare etalonul corect intervine o degradare generalã, intervine o degradare a condiþiilor tehnice, a respectãrii disciplinei de producþie, au fost cazuri în care s-au degradat utilaje, nu s-au deschis perimetre noi miniere, când ºtiam clar cã ar fi trebuit sã le deschidem. România exploateazã aceste resurse de foarte mulþi ani de zile, existã aceastã expertizã în România ºi cu toate acestea, în anumite zone am uitat sã ne facem meseria, iar aceastã degradare a climatului de lucru în companii este o a doua cauzã a eºecului financiar a acestora ºi cã acest lucru este legat direct de aceastã idee, cum cã nu are sens sã îþi faci meseria sau cã nu are niciun rost sã îºi faci meseria de a te comporta corect ºi de a-þi gãsi un crez profesional sau de a-þi face o carierã pentru cã de fapt, este cu totul ºi cu totul altceva. Numirile pe alte criterii decât pe meritocraþie, ºamd... Din

aceastã degradare rezultã ºi o dificultate majorã în a restructura, pentru cã te întorci în aceste companii, vii cu un plan, ne uitãm la CEH, care nu se poate spune cã este într-o situaþie dificilã, ci este într-o situaþie extremã, este în insolvenþã. CEH avea niºte datorii imense la începutul acestui an. La CEH ºi la Compania Naþionalã a Uraniului nu confruntãm cu cele mai dificile situaþii. În unele cazuri existã o degradare a climatului managerial din aceste societãþi. De aici apare o dificultate majorã. Vii cu un plan, un plan pe care pentru redresare, iar implementarea lui este extrem de dificilã pentru cã trebuie sã rescrii, pentru cã sunt niºte oameni care au trãit ani de zile într-o culturã extrem de nocivã”, a declarat ministrul Energiei, Victor Grigorescu la RFI România.

Potrivit ministrului, la starea de fapt au contribuit mai mulþi factori.

Totul a gravitat în jurul unei singure industrii, fãrã a se dezvola nicio altã activitate.

“Sunt ºi culturi asociate ale unui ecosistem toxic, în jurul acestor companii, în zonele monoindustriale, în care nici alte lucruri nu s-au dezvoltat.

Pentru cã în mai toate aceste zone au fost ºi alte oportunitãþi care nu au fost valorificate la întregul potenþial, tocmai din aceastã situaþie. Asta nu înseamnã cã sunt singurele elemente. Pentru

mine, ceea ce se întâmplã în Valea Jiului reprezintã o tristeþe personalã majorã ºi o consider, într-un fel ºi un eºec social.

Ceea ce s-a întâmplat în Valea Jiului, ce se întâmplã ºi în alte zone, se întâmplã sub ochii noºtri ai tuturor ºi este tragic într-o Românie care creºte cu 4%, sub ochii noºtri ai tuturor, de ani de zile niºte lucruri sã meargã pe o pantã clar descendentã ºi sã intervenim numai în momentul în care ajungem la limita limitelor”, a mai spus sursa citatã.

Companiile de stat nu reprezintã o problemã socialã pentru ministerul de resort. Salvarea acestora nu are la bazã factorul social, ci factorul energetic de importanþã naþionalã.

“Nu cred cã aceste companii reprezintã o problemã socialã. Nu cred cã noi trebuie sã susþinem aceste companii pentru cã trebuie sã susþinem niºte oameni aflaþi în zone defavorizate. Eu cred cã trebuie sã ajutãm aceste companii sã reintre într-o zonã de eficienþã economicã. Dacã aceste companii au fost decapitalizate, dacã toate resursele lor în anii anteriori au avut venituri ºi s-au dus pe orice altceva decât pe propria creºtere internã, astãzi este nevoie de o recapitalizare”, a mai declarat Grigorescu la RFI România.

Conducerea ministerului poartã discuþii cu cei de la Comisia Europeanã

pentru salvarea unor companii de stat, printre care ºi Complexul Energetic Hunedoara.

Sintagma cã “Comisia Europeanã nu ne lasã” este falsã potrivit ministrului de resort.

“Mi se pare cã asta este o falsã problemã (cum cã Comisia Europeanã nu ne lasãn.r.) ºi am auzit de foarte multe ori aceastã sintagmã ºi este posibil sã fi fost adevãratã mai ales dacã ne-am dus ºi am discutat cu Comisia Europeanã lucruri care erau departe de realitate sau nu erau fundamentate. Nu cred cã trebuie sã ne lase nimeni. Noi suntem cei care creem, alãturi de alte state membre legislaþia europeanã, noi nu ne lãsãm pe noi.

Nu ne mai putem ascunde astãzi în spatele acestei chestiuni ºi ar trebui sã ne facem meseria.

Am stabilit niºte reguli cu privire la ajutorul de stat, dar ajutorul de stat vizeazã acordarea unor sume fãrã ca acestea sã fie orientate cãtre redresarea realã a companiei. Ajutorul de stat este permis, existã niºte reguli, dar care ne asigurã pe toþi, cã el îºi îndeplineºte scopul. Fie de salvare a societãþii, fie în cazul în care este vorba de lichidare, de atenuare a efectelor sociale ale acestei societãþi, fie în cazuri de recapitalizare, ne asigurã cã aceste companii vor reveni în piaþã.

Suntem în discuþii cu Comisia Europeanã pentru toate companiile unde

existã acest element de ajutor de stat. Am început discuþii din timp pentru cã ne cunoaºtem meseria”, a mai subliniat ministrul.

Scopul ministerului nu este de a închide Complexul Energetic Hunedoara ºi celelalte companii, ci de a le reaºeza pe piaþã, astfel încât acestea sã devinã profitabile. Ministrul susþine cã CEH trebuie restructurat din cauza pierderilor, însã nu va fi ras de pe faþa pãmântului.

“Scopul nostru nu este sã închidem, ci scopul nostru este sã reaºezãm aceste companii pe drumul corect, chiar ºi la Hunedoara unde aparent ºansele date inclusiv din zona sindicalã, liderii de sindicat credeau cã nu mai e nimic de fãcut ºi acolo vom scoate o companie care sã fie viabilã ºi care sã ne asigure acei MWh de care avem absolutã nevoie. Acesta este lucrul pe care l-am spus celor de la Comisia Europeanã, nu doresc sã salvez CEH pentru cã am un ataºament faþã de Valea Jiului sau cã îmi plac oamenii de acolo ºi m-am gândit sã continuãm o activitate, ci avem nevoie de acei MWh din raþiuni de strictã securitate energeticã ºi de configuraþia sistemului de transport a energiei electrice în România ºi pentru acest lucru nimeni nu are voie sã se atingã de aceastã societate. Trebuie sã o restructurãm pentru cã are pierderi, datorii ºi ineficienþã, dar nu se pune problema sã râdem de pe faþa pãmântului. E nevoie ºi de un efort societal, e nevoie de fonduri europene, de programe mai largi care sã scoatã aceste zone din blestemul monoindustrialismului”, a mai subliniat ministrul la RFI România.

P

lanurile greu de aplicat

Planurile de restructurare/eficientizare sunt greu de aplicat la companiile de stat. Potrivit ministrului existã tot felul

de piedici care sunt puse de diverºi factori, iar fãcând referire la Valea Jiului, acesta subliniazã cã urmeazã miºcãri de protest care însã nu vor îndupleca pe nimeni, ci ba din contrã vor afecta situaþia societãþii.

“Existã planuri de eficientizare la companiile care au în momentul acesta dificultãþi financiare evidente. Aceasta este o micã parte din acest puzzle pentru cã redimensionãrile de personal sunt absolut necesare, dar sunt ultimul lucru pe care vrem sã îl facem. În unele cazuri extreme, vorbim probabil de 10%, dar acest lucru trebuie confirmat de planuri concrete ºi din care sã rezulte eficienþa clarã a acestor mãsuri. La CEH lucrurile sunt într-o situaþie mai delicatã, se fac niºte concedieri pentru cã societatea este în insolvenþã. La CEH vom vedea proteste de amploare ºi s-ar putea sã ajungem, Doamne fereºte, inclusiv la sistarea activitãþii, nu pentru cã nu ar exista soluþii, ci pentru cã aceastã ingerinþã a unor factori care cred cã protestele sunt cheia unui efemer succes poate ºi electoral ar putea sã ducã la situaþii extreme. Noi facem eforturi ºi trebuie sã facem restructurarea împreunã, dar e dificil sã spui cuiva cã facem restructurare împreunã atâta timp cât partenerul tãu trebuie sã îºi asume o responsabilitate ºi sã ia niºte decizii grele, dar tre-

buie sã o facã pentru a salva aceastã activitate, ceea ce înseamnã pentru a continua, cel puþin încã 10 ani, continuitate activitãþii de minerit ºi de producere a energiei electrice în Valea Jiului.

Restructurarea ar trebui sã priveascã inclusiv structurile de conducere, sucursale peste sucursale, directori ºi consilieri...”, a mai precizat ministrul energiei.

Ministrul afirmã cã nu are niciun interes politic, ci scopul sãu este strict reaºezarea companiilor de stat.

“Nu cred cã existã bad-timing. Eu nu candidez, eu nu am o abordare politicã. Eu am venit aici sã îmi fac o meserie, am venit sã contribui la reaºezarea pe un drum corect a acestui sistem energetic ºi la a închide vulnerabilitãþile ºi este interesul tuturor. Interesul major este cã dacã avem 30% din energie produsã în zona carboniferã sã nu menþinem companiile din energie într-o zonã de vulnerabilitate economicã ºi socialã”, a încheiat ministrul.

Complexul Energetic Hunedoara se aflã la a doua insolvenþã din acest an, iar existã toate ºansele ca administratorul judiciar sã cearã declararea falimentului societãþii din cauza problemelor financiare. În tot acest timp, sindicatele fac demersurile necesare pentru declanºarea grevei generale. Sau nu...

Monika BACIU

Noul CCM, soluþie de compromis oul contract colectiv N de muncã la nivelul Complexului Energetic

Hunedoara va fi înregistrat la ITM. Sindicaliºtii au ajuns la un consens cu administraþia privind plata unor drepturi salariale, iar administratorul special susþine cã preferã sã acorde oamenilor anumite drepturi decât sã intre societatea în FALIMENT. “Vom face toate eforturile posibile sã le plãtim. E greu, dar pentru a nu isca un conflict de muncã care sã agraveze situaþia societãþii ºi chiar sã fie într-o situaþie iremediabilã de faliment, prefer sã am oamenii la muncã ºi sã respectãm obligaþiile din contractul colectiv de muncã, mai ales acum când suntem ºi în negocieri cu Comisia Europeanã pentru ajutor de stat ºi pentru salvarea a cât se poate din Hunedoara”, a declarat, pentru CRONICA VÃII JIULUI Bogdan Stãnescu, administratorul special al CEH. Administraþia Complexului Energetic Hunedoara a fost de acord cu noul contract colectiv de muncã negociat de sindicate. Astfel se suspendã acþiunea de strângere a semnãturilor pentru declanºarea grevei generale, iar noul contract colectiv de muncã de la nivelul societãþii va fi înregistrat la ITM. “Concilierea la ITM pentru noul CCM a avut loc astãzi 06.09.2016 la ora 10. Administraþia a fost de acord cu noul CCM. Mâine, 07.09.2016 CCM-ul va fi semnat de cãtre administratorul special ºi Casa de insolvenþã GMC, dupã care acesta va fi înregistrat la ITM, în 08.09.2016 ºi va intra in vigoare vineri 09.09.2016. În acest moment, sindicatul suspendã acþiunea de strângere de semnãturi

pentru greva generalã”, aratã cei de la Sindicatul Liber Independent Electrocentrale Mintia.

Astfel, urmeazã ca minerii ºi energeticienii sã fie plãtiþi în mod diferenþiat, în funcþie de munca prestatã.

“Medierea concilierii a avut loc la ITM Hunedoara între o comisie administraþie – sindicate, dupã care am ajuns la un consens asupra a douã puncte ce nu au fost negociate, adicã au fost negociate ºi au fost în divergenþã în privinþa salarizãrii în sectoarele de activitate minerit ºi energie ca munca în salarizarea în acord direct, salarizarea în acord indirect ºi în regie sã se stabileascã pentru fiecare activitate ºi al doilea punct a fost munca suplimentarã. Noi ne-am menþinut un cuantum la sporul respectiv, dar am lãsat la 75% conform codului muncii, sporul pentru muncã suplimentarã dupã care am pus condiþia ca acest CCM sã se înregistreze pânã mâine (azi-n.r.). semnãturile administratorilor judiciar ºi special vor fi aplicate vineri, cel târziu, atunci când urmeazã sã se înregistreze CCM ºi sã producã efectele”, a declarat Mihai Lorincz, preºedintele Sindicatului Liber Independent Electrocentrale Paroºeni.

Potrivit sindicaliºtilor, administraþia Complexului Energetic

TEMERI. CEH poate intra direct în faliment C omplexul Energetic Hunedoara poate intra în faliment, date fiind problemele financiare cu care se confruntã. În acest sens, senatorul Haralambie Vochiþoiu vrea sã afle de la ministrul Energiei, Victor Grigorescu, dacã se lucreazã la un plan de reorganizare.

“Administratorul judiciar a apreciat în raportul amãnunþit asupra cauzelor ºi împrejurãrilor care au dus la apariþia stãrii de insolvenþã la Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA, cã se va hotãrî de cãtre creditori

prin votul lor, maniera de reorganizare a CEH, dar este cert cã prin forþe proprii, fãrã o intervenþie la nivel guvernamental CEH nu se poate reorganiza. De aceea, în baza prevederilor art. 97, alin (3) din Legea nr.

85/2014 recomandrãm cã planul de reorganizare sã fie propus de cãtre

debitor, cu sprijinul guvernului, urmând ca administratorul judiciar sã colaboreze la întocmirea ºi implemetarea acestuia.

Bineînþeles, toate acestea s-ar putea realiza numai dacã CEH va rezista ºi nu va intra în faliment direct în perioada de observaþie, fãrã a mai ajunge la implementarea unui plan

de reorganizare. Date fiind aceste considerente, vã rugãm sã ne precizaþi dacã se lucreazã la întocmirea ºi implementarea unui Plan de Reorganizare propus de cãtre debitor, cu sprijinul guvernului, urmând ca administratorul judiciar sã colaboreze la întocmirea ºi implementarea acestuia”, aratã senatorul Haralambie Vochiþoiu în interpelarea adresatã ministrului Energiei.

Administratorul judiciar al societãþii a arãtat cã CEH se aflã în stare de faliment nedeclarat.

“Analizând situaþia economicã a Complexului Energetic Hunedoara SA vom constata cã acesta se

Hunedoara, dar ºi administratorul judiciar ºi cel special vor trebui sã respecte noul contract colectiv de muncã. “În CCM sunt specificate drepturi salariale pentru cei care rãmân în sistem ºi plãþi compensatorii pentru cei care pãrãsesc sistemul. Cei care pãrãsesc sistemul sunt încadraþi pânã la data de 7 octombrie, astfel cã orice înregistrare a CCM pînã atunci îºi produce efectele ºi pentru aceºtia. Sunt angajaþi ai CEH pânã în ultima zi. Ei ne-au prezentat la începutul negocierii un proiect de buget pe 2016-2017 care a fost semnat de administratorul special ºi administratorul judiciar, iar pe baza acelui proiect am negociat noul CCM”, a mai subliniat sursa citatã.

Astfel, cei care vor pleca prin concediere colectivã vor beneficia de salarii compensatorii.

“S-a negociat între 1-3 ºi 6 salarii pentru cei care pãrãsesc sistemul prin disponibilizare. Cei care mai au un an pânã la pensie ºi pleacã prin disponibilizare primesc un salariu, pânã în 2016 primesc 3 salarii ºi cei care au condiþiile de pensie dupã anul 2018 primesc 6 salarii medii brute pe unitate” În urma înþelegerilor de la ITM dintre sindicate ºi administraþie, se va renunþa la declanºarea grevei generale la CEH. Monika BACIU

aflã deja într-o situaþie de faliment, atât doar cã aceastã stare nu a fost constatatã din punct de vedere juridic”, aratã administratorul judiciar.

CEH a intrat de douã ori în insolvenþã în cursul acestui an. Societatea a fost copleºitã de numãrul mare de cereri de deschiderii a procedurii de

insolvenþã, dat fiind cã erau demarate mai multe proceduri de executare silitã ºi nu mai dispunea de resurse necesare achitãrii creanþelor certe, lichide ºi exigibile, societatea a solicitat pronunþarea unei hotãrâri prin care sã se dispunã deschiderea generalã a insolvenþei.

Monika BACIU

6 Învãtãmânt

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 7 Septembrie 2016

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 7 Septembrie 2016

Vicepremierul Vasile Dâncu va participa la aniversarea a 50 de ani a Colegiului “Dimitrie Leonida” Petroºani

C

olegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petroºani va marca împlinirea a 50 de ani de la înfiintare, o ºcoalã extrem de dinamicã, aflatã în continuã miºcare reinventându-se mereu cu rezultate remarcabile.

Absolvenþii sãi au devenit nume grele în societatea româneascã, dar a acoperit ºi întreaga paletã a meseriilor tehnice, ºi nu numai, construind o întreagã piramidã pe scara profesiilor. La manifestarea ce va avea loc luni, 12 septembrie, va participa ºi vicepremierul României, Vasile Dâncu, fost profesor la acest liceu.

Cea mai dinamicã ºcoalã medie din Petroºani, prin adaptarea permanentã la cererea de pe piaþa muncii, prin programe ºi proiecte de lãrgire a paletei pregãtirii profesionale, este fostul Liceu Minier Petroºani, în prezent Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida”. De la înfiinþare, în anul 1966, ºi pânã în prezent, ca dovadã a acestui dinamism, liceul a trecut de la

Minier, la Liceul Industrial, la Grup ªcolar Industrial, Grup ªcolar „Dimitrie Leonida” ºi Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida”.

Grupul de dascãli de la acest colegiu au dat societãþii, de-a lungul anilor, de la miner, la lãcãtuº ºi electrician, de la maistru în diverse specializãri, la tehnicieni, iar de aici mai departe mulþi au devenit inigineri în multe ramuri

Acþiuni pentru combaterea rozãtoarelor entru cã încã nu au o firmã P specializatã în stârpirea ºobolanilor, autoritãþile vor acþiona local, doar în

locurile unde nu se pot întâmpla accidente.

Din decembrie, autoritãþile din Petroºani sperã sã aibã contract cu o firmã specializatã care sã se ocupe de deratizãri.

Numãrul rozãtoarelor a crescut vertiginos în ultima perioadã, mai ales de când groapa de gunoi din Valea Jiului a fost închisã, lucru care a creat probleme edililor în ridicarea deºeurilor menajere. Cu hranã din belºug, ºobolanii s-au înmulþit ºi sunt tot mai des zãriþi pe strãzile

ale industriei româneºti ocupând funcþii pe toatã ierarhia, de la ºefi de sectoare la directori, de la profesori, la scriitori, de la matematicieni, la artiºti etc.

Ulterior s-a profilat ºi pe cursuri postliceale, iar gama specializãrilor este extrem de diversificatã.

Practic, liceul industrial de la Petroºani prin absolvenþii sãi a acoperit toate pãturile/straturile profesionale, de la bazã pânã la vârf.

Printre elevii care au fãcut cinste acestei ºcoli sunt Marian Boboc – jurnalist ºi scriitor, Dan Surulescu – director CNH, Petre Drãgoescu – director în cadrul CNH ºi SNÎM, Tiberiu Daniel Borhinã – SRI, Dorina Niþã – profesor universitar, Lavinia Ilina – inspector general adjunct, ºefã de promoþie, Lucian ºi Laura Lupu – profesor universitar, Dan Comanescu – fost olimpic naþional la matematicã, Andrei ºi

municipiului, în special în zonele containerelor de gunoi. Municipalitatea cautã o soluþie pentru a combate dãunãtorii, cel puþin pânã la finalizarea procedurii de achiziþie a serviciului de deratizare. ”Noi suntem în plin proces de achiziþie a serviciului, în maxim douã luni sperãm sã finalizãm procedura ºi apoi firma care câºtigã licitaþia va începe acþiunea de deratizare ºi împotriva ºobolanilor. Pânã atunci încercãm sã intervenim ºi noi în zonele unde sunt semnalate probleme”, a declarat Daniel Viºan, director Serviciul Public Administrarea Domeniului Public Privat din cadrul Primãriei Petroºani. Potrivit acestuia se va acþiona cu momeli pentru stârpirea rozãtoarelor doar în zonele în care populaþia ºi animalele nu au acces, pentru a fi evitate otrãvirile accidentale.

Maximilian GÂNJU

Taberele ºcolare ar putea fi organizate dupã un proiect de lege hunedorean niþiativa aparþine Ial DJST directorului executiv Hunedoara, Széll

Lõrincz ºi ar acoperi vidul legislativ în privinþa organizãrii de tabere.

Potrivit acestuia, în România oricine poate sã organizeze tabere, însã direcþiile judeþene de tineret ºi sport nu au nici o prerogativã în a verifica ºi monitoriza condiþiile în care acestea sunt organizate.

”Legislaþia nu prevede cine se ocupã de aceste tabere, cine îndeplineºte condiþiile pentru organizarea lor, cine le poate controla, nu este definitã activitatea de tabere. (...) Oricine poate sã organizeze tabere, dar noi (direcþiile judeþene de sport ºi tineret -n.n.) nu avem nici un cuvânt de spus”, a afirmat directorul executiv al DJST Hunedoara.

Singurele tabere care pot fi monitorizate ºi verificate de

cãtre direcþiile judeþene de sport ºi tineret sunt cele care se aflã în organizarea statului.

Proiectul de lege ar garanta siguranþa copiilor care participã în tabere. ”Am vãzut atâtea cazuri în care taberele nu îndeplineau condiþii minime de cazare sau de desfãºurarea de activitãþi.

Trebuie reglementatã ºi aceastã activitate astfel încât copiii sã fie în siguranþã”, a subliniat Széll Lõrincz.

Maximilian GÂNJU

Mihai Maghyari, Cristian ºi Mircea Lãpãduº etc., etc.

Primul director al Liceului Minier, actual Colegiu Tehnic, a fost Iosif Legrand, dupã care au urmat Anton Popescu, Dumitru Cruceru, Severian Groza (cel mai longeviv în funcþie – 14 ani), Pantelie Viºan, Mircea Muntean, Constantin Leba, Atena Vlãduceanu, Zina Galeº ºi Gabriela Rus. Cadre de conducere de la acest Colegiu au urcat ierahia profesionalã ce depãºeºte ºcoala, cum a fost cazul fostului director adjunct Margareta Dima, care a devenit inspector ºoclar, iar Gabriela Mariana Stanca, fost director adjunct, a devenit manager al ªcolii Postliceale Sanitare „Carol Davila” Petroºani. În 12 septembrie, Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroºani marcheazã 50 de ani de la înfiinþare. La manifestare au fost invitaþi foºti profesori, elevi, colaboratori, prieteni ºi fireºte, autoritãþi. Printre invitaþi se aflã ºi fostul profesor de

folosofie, Vasile Dâncu, actual vicepremier al României.

Dâncu a confirmat participarea ºi va sosi la Petroºani vineri, 9 septembrie, din informaþiile obþinute de la organizatori.

Unii dintre foºtii directori încã predau aici ºi acum spun cã aceastã ºcoalã le-a fost ca a doua casã. „Practic, acest liceu mi-a fost mai mult decât casa mea, pentru cã mi-am petrecut mai multe ore aici, decât acasã ºi am fost aici ca în familie. A fost o echipã minunatã cu care am lucrat ºi toþi am lucrat din plãcere, din dorinþa de a face un nume din acest liceu”, a afirmat ºi Atena Vlãduceanu, fost director, profesor la aceastã ºcoalã de peste 3 decenii.

Manifestãrile încep de dimineaþã, iar la acest liceu va fi dezvelitã o placã comemorativã cu acest prilej. „Pe 12 septembrie, la sugestia domnului Iosif Moldovan, absolvent al primei promoþii, am decis sã sãrbãtorim aceastã aniversare. Manifestarea va începe la 11,30, cu primirea invitaþilor în ºcoalã, vizitarea ºcolii, dezvelirea unei plãci comemorative, dupã care ne vom deplasa la Sala de marmurã a Primãriei, unde avem pregãtit un moment festiv. Vor fi amintiþi profesorii de vazã ai liceului, elevii cu care ne mândrim ºi sper sã fie un moment frumos pentru toatã lumea”, declarã Gabriela Rus, directorul actual la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida.

Ileana FIRÞULESCU Diana MITRACHE

Mobilizare pentru descoperirea unei autoutilitare furatã

O

adevãratã campanie a fost demaratã pe reþelele de socializare, dupã ce o autospecialã de transport marfã a fost furatã de pe o stradã principalã din zona centralã a municipiului Petroºani.

Potrivit inþiatorilor acþiunii este vorba de o autospecialã IVECO cu numãrul de înmatriculare HD 14 ZUX, care a fost furatã în seara zilei 02.09.2016, ora 23.00. Maºina se afla parcatã în faþa sãlii de fitness

de peste drum de Lidl Petroºani.

Autospeciala are parbrizul crãpat ºi capota lovitã de grindinã mai spun iniþiatorii, amãnuntele putând ajuta la descoperirea ei de cãtre cei care vãd apelul de pe Facebook.

M. GÂNJU

- ÎNCHIRIERI -

Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi.

Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 7 Septembrie 2016

Henþ cu mâna

de luptã, dar omul s-a cam lãmurit. ªi noi de el. E clar, domnul Christoph Daum nu cunoaºte mai nimic din realitãþile fotbalului românesc. Va mai avea nevoie de vreo douã eºecuri – stai pe-aproape herr, mergem la ex-sovieticii din Kazahstan ºi

FALIMENTUL FOTBALULUI ROMÂNESC Harababura din meciul cu Muntenegru ne-a lãmurit clar pe unde suntem: pe niciunde! A venit coach-ul din

Germania, precum Carol I la ’66, dar n-a mai avut cu cine. A încercat sã facã din fundaº, mijlocaº, dintro echipã de leneºi una

Armenia, ne bat ºi ãia º-apoi o luãm de la început –, ca sã se frece la ochiºorii lui ãia verde spre albastru, apoi sã aparã pe la Crãciun “Auf wiedersehen” ºi gata, s-a terminat.

Burleanu ºi generaþia lui de tonþi federali au pus fotbalul

Fotbal, Liga a V-a Hunedoara

VULCANUL, DEBUT DE FORFAIT .S.M. Vulcan a C jucat, practic, primul sãu meci în etapa a 2-a, în prima etapã câºtigând prin forfait cu 3-0. Acum, a cedat cu 0-3 la Ponorul Vaþa, un gol fiind încasat din penalty.

“Jucãm cu doar 3 seniori, în rest am luat totul de la zero. Nu ne facem iluzii, vrem sã creãm o echipã nouã, important este cã jucãm cu juniorii noºtri din Vulcan”, a spus noul antrenor de la C.S.M.

Vulcan, Iosif Izsak.

De remarcat startul fulminant al echipei Dacia Orãºtie 6-0 cu Victoria Dobra ºi 11-2 cu Agro Bãcia!

Mãgura Pui, scor zdrobitor

Fotbal rural

DIN NOU PONORUL ÎN FINALÃ!

P

artida disputatã în week-end-ul trecut la Pui, în penultima rundã a tradiþionalei competiþii Cupa de varã „Mãgura Pui”, în cadrul semifinalelor. În primul joc, cei de la Ponor au câºtigat la limitã, 1-0 cu Fizeºtiul, printr-un gol marcat din penalty de D. Creciunesc. În celãlalt joc, cei din Pui au dispus cu 5-3 de combinata Galaþi/Ruºor, asigurându-ºi ºi ei calificarea în finalã.

O finalã pe care anul trecut ponorenii au câºtigat-o cu 6-3 în faþa celor de la ªerel, iar în urmã cu doi ani, 2-0 în faþa celor de la Pui II.

9-0 la Santoz Boz (goluri Lupulescu 3, Mailat 2, S. Roºca 2, Sãlãºan (foto), Stoiconi), având în componenþã trei jucãtori de la desfiinþata Cetate Rãchitova, Mailat, Cristi Sãlãºan ºi Andrei Bãiconi.

Aºadar, se anunþã o finalã interesantã peste patru zile în frumoasa comunã din Þara Haþegului.

CUPA DE VARÃ MÃGURA PUI” Semifinale – 4 sept. 2016 Ponor – Fizeºti 1-0 Pui – Galaþi/ Ruºor 5-3 Dumincã, 11 sept 2016 Finala micã (loc. 3-4), ora 15.00 Fizeºti – Galaþi/Ruºor Finala mare, ora 17.00 Ponor - Pui Daniel Creciunesc a dus Ponorul în finalã, transformând penalty-ul calificãrii

românesc pe butuci.

Asta e evident, e suficient de a privi doar la ce a fãcut cu sistemul divizionar din cele trei ligi. Eu cred cã ar cam trebui sã nu mai visãm, sã ne resemnãm cu adevãrata stare de lucruri, falimentul fotbalului românesc.

Etapa 1, 28 august 2016 CSM Vulcan - Santos Boz CS Ghelari - Ponorul Vaþa Victoria Dobra - Mureºul Pricaz Agrocompany Bãcia - Dacia Orãºtie Dacia Boºorod - AS Sântãmaria Orlea Cerna Lunca Cernii - Berianul Beriu Zarandul Criºcior - CS Comunal Ilia Mãgura Pui - Sargeþia Bretea Românã Etapa a 2-a, 4 sept. 2016 Ponorul Vaþa - CSM Vulcan Mureºul Pricaz - CS Ghelari Dacia Orãºtie- Victoria Dobra AS Sântãmaria Orlea - Agrocomp. Bãcia Berianul Beriu - Dacia Boºorod CS Comunal Ilia - Cerna Lunca Cernii Sargeþia Br. Românã - Zarandul Criºcior Santos Boz - Mãgura Pui

CLASAMENT 1. Dacia Orãºtie 2. CS Comunal Ilia 3. AS Sântãmaria Orlea 4. Mureºul Pricaz 5. Mãgura Pui 6. Berianul Beriu 7. CSM Vulcan 8. Ponorul Vaþa 9. CS Ghelari 10. Cerna Lunca Cernii 11. Sargeþia Bretea Românã 12. Zarandul Criºcior 13. Dacia Boºorod 14. Victoria Dobra 15. Santos Boz 16. Agrocompany Bãcia

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 2 2 0 0 0 0

0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 0 0 2 2 2 2

3-0 3-0 0-3 2-11 1-4 4-2 0-5 1-1 3-0 4-0 6-0 6-2 3-1 4-0 2-2 0-9 17 9 7 7 10 5 3 3 3 4 3 3 2 0 0 4

Etapa a 3-a, 11 sep. 2016 Ponorul Vaþa - Santos Boz CSM Vulcan - Mureºul Pricaz CS Ghelari - Dacia Orãºtie Victoria Dobra - AS Sântãmaria Orlea Agrocompany Bãcia - Berianul Beriu Dacia Boºorod - CS Comunal Ilia Cerna Lunca Cernii - Sargeþia Br. Românã Zarandul Criºcior - Mãgura Pui

Paginã realizatã de Genu TUÞU

2 0 0 0 1 5 3 3 4 6 3 3 7 9 12 17

6 6 6 6 4 3 3 3 3 3 2 2 0 0 0 0