Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1179
Cronica Vãii Jiului Luni, 5 Septembrie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
O parte a liderilor minerilor ameninþã cu greva parte a liderilor minerilor din O Valea Jiului ameninþã
cu declanºarea conflictului de muncã ºi se pregãtesc de greva generalã, dupã ce, la finele sãptãmânii trecute, adiministraþia a refuzat dialogul. În fapt, liderii de sindicat din Muntele spun cã vineri administraþia CEH nu a venit la întâlnirea programatã pentru concilierea de la ITM, pe tema conflictului de muncã. Timp de douã zile, în aceastã sãptãmânã, liderii de sindicat de la Muntele pretind cã minerii ºi energeticienii semneazã dacã agreeazã ideea unui conflict de muncã. ªi asta în condiþiile în care situaþia în cadrul Complexului Energetic Hunedoara este disperatã. O parte dintre angajaþi vor fi disponibilizaþi, iar termocentralele Mintia ºi Paroºeni pot fi închise oricând. Angajaþii de la Termorcentrala de la Paroºeni mai aºteaptã
pânã la sfârºitul acestei luni sã vadã dacã mai vin la serviciu. Termenul la care se va judeca procesul decisiv pentru aceastã entitate din cadrul Complexului Energetic Hunedoara a fost stabilit la 28 septembrie. Activitatea termocentralei de la Paroºeni putea fi opritã de decizia instanþei, pentru cã nu a fost plãtitã valoarea TVA, iar instalaþia de desulfurare, care a fost realizatã în proporþie de 96%, nu poate fi funcþionalã. Garda de Mediu a acþionat în instanþã CEH ºi termenul de judecatã a fost amânat pânã în septembrie, când se va da ultimatumul. Diana MITRACHE
Grandomania ucide omenia
Militari cu grade fictive, la manifestãri oficiale?
M
ai mulþi militari în rezervã din Valea Jiului au atras atenþia, mai ales în ultima vreme, asupra faptului cã poartã însemne militare pe care nu le-au dobândit legal ºi care le-ar fi fost retrase acum câþiva ani. O spun reprezentanþii MApN, fãrã, însã, a-i sensibiliza cumva pe cei în cauzã, care nu considerã cã încalcã vreo lege. Asta, deºi de ani buni a fost fãcut public actul prin care le-au fost retrase gradaþiile. >>> PAGINA A 4-A
O nouã încercare pentru promovarea turismului
T
urismul din judeþul Hunedoara trebuie promovat, însã este nevoie de unitate. Preºedintele Autoritãþii Naþionale pentru Turism, Anca Pavel Nedea, s-a aflat sãptãmâna trecutã în judeþul Hunedoara. Aceasta a subliniat cã trebuie realizatã o asociere între autoritãþile locale cu firmele din mediul privat. „Organizaþiile respective presupun asocierea autoritãþii publice locale cu cele din domeniul turismului, precum ºi cu reprezentanþii din mediul privat. Este foarte important ca ºi în judeþul Hunedoara sã se înfiinþeze o
asemenea organizaþie. Asta, pentru cã Hunedoara este al doilea judeþ ca resurse naturale ºi antropice din România ºi trebuie promovat cum se cuvine“, a declarat Anca Pavel-Nedea. Organizaþia de Management al Destinaþiei este o entitate cu personalitate juridicã, care funcþioneazã prin asocierea reprezen-
tanþilor autoritaþii publice centrale din componenþa destinaþiei, cu reprezentanþii mediul privat ºi, dupã caz, cu reprezentanþii altor unitãþi relevante (administratori ai ariilor protejate ºi alþii), în baza unui parteneriat care asigurã gestionarea coordonatã a tuturor elementelor care alcãtuiesc o destinaþie (atracþii, servicii suport, accesibilitate, marketing º.a) ºi asigurã coalizarea
organizaþiilor ºi grupurilor de factori interesaþi, care sã lucreze spre un obiectiv comun. Dezvoltarea unui mecanism integrator, care sã asigure sinergia implementãrii strategiilor pe fiecare dintre planurile de care industria travel este dependentã, se poate realiza doar prin intermediul Organizaþiilor de Management al Destinaþiei (OMD-uri). Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 5 Septembrie 2016
Muncitor rãnit grav într-o zonã Bani pentru împãduritã din Petrila infrastructura n bãrbat de U 54 de ani a ajuns la Spitalul de
Urgenþã din Petroºani, dupã ce a fost lovit de un buºtean ºi a fost nevoie de intervenþia salvamontiºtilor pentru a fi recuperat dintr-o zonã greu accesibilã. Accidentul a avut loc la sfârºitul sãptãmânii trecute, în zona Auºelu din localitatea Petrila, iar victima muncea la exploatarea unei pãduri. Colegii victimei au fost cei care au cerut ajutor prin Serviciul Unic de Urgenþã 112, iar la faþa locului au fost trimise mai multe echipe al ISU Hunedoara ºi salvamontiºtii din Parâng. Pentru cã zona în care
inundatã
utoritãþile pot solicita, în continuare, sprijin financiar A pentru limitarea efectelor inundaþiilor. La sfârºitul lunii iunie Valea Jiului a fost lovitã de inundaþii masive.
se afla victima este inaccesibilã autospecialelor de intervenþie, echipele de salvare au fost nevoite sã parcurgã un traseu de circa trei kilometri, pe jos, pânã la pãdurarul rãnit. ”Misiunea de salvare a fost dificilã mai ales din cauza stãrii victimei, rãnile suferite fiind destul de grave. I-am acordat primul ajutor ºi apoi l-am transportat cu echipamentul UT 2000 (n.r. targa cu roþi) pânã la locul de
Soluþii pentru canalizarea din cartierul Aeroport
C
onducerea ApaServ Valea Jiului cautã soluþii pentru a remedia deficienþele sistemului de canalizare din cartierul petroºãnean Aeroport. Cea mai bunã soluþie o poate oferi un institut de proiectãri, astfel cã cei de la Ape, dupã discuþiile avute cu cei de la Primãria Petroºani ºi Consiliul Judeþean Hunedoara, spun cã urmeazã a fi realizate studii în acest sens. “Am avut discuþii cu colegii mei ºi nu suntem în mãsurã sã spunem dacã facem acel lucru se rezolvã problema. Sunt multe probleme ºi doar un
institut de proiectãri poate sã ne spunã sigur cã dacã bãgãm niºte bani în pãmânt oamenii pot sã stea liniºtiþi cã nu vor fi inundaþi. Am avut discuþii cu primãria, Consiliul Judeþean ºi într-un timp foarte scurt lucrurile se vor schimba”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. Dupã primele inundaþii severe care au
CAPRIª COSTEL (64 de ani) Dumnezeu sã-l odihneascã pentru eternitate! Familia Capriº.
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
Telefon: 0374.906.687
afectat locuitorii din cartierul Aeroport în urmã cu 8 ani, autoritãþile locale au investit în reabilitarea sistemului de canalizare. Chiar ºi aºa, s-a dovedit cã ploile au devenit, an dupã an, tot mai abundente, iar sistemul de canalizare nu a putut face faþã. Un lucru este, în opinia autoritãþilor de la Petroºani, cât se poate de clar, astfel, trebuie regândit sistemul de canalizare din aceastã zonã vulnerabilã a oraºului. Monika BACIU
Le mulþumim tuturor celor care ne-au fost alãturi, acum, când am parcurs un drum greu, acela prin care ne-am despãrþit de bunul nostru,
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
unde a putut fi preluat de autospecialã. Bãrbatul ar fi tãiat un copac ºi nu se ºtie exact cum, dar un buºtean masiv a venit peste el ºi l-a strivit. Rãmâne ca organele abilitate sã facã cercetãrile”, a declarat Dumitru Bârlida, ºeful Formaþiunii Salvamont Petroºani. Bãrbatul a fost rãnit în zona bazinului ºi a fost internat la Spitalul de Urgenþã Petroºani. Maximilian GÂNJU
Atunci Guvernul a alocat peste 18 milioane de lei pentru limitarea efectelor inundaþiilor, însã în funcþie de necesitãþi, autoritãþile locale încã mai pot solicita sprijin financiar. “Pe mãsurã ce autoritãþile locale solicitã, guvernul va evalua în continuare solicitãrile pentru pagubele de dupã inundaþii, estimate în baza evaluãrilor fãcute de cãtre autoritãþile administraþiei publice locale, inspectoratele pentru situaþii de urgenþã ºI prefecturi. De asemenea, se vor adãuga beneficii ºi alte ajutoare de urgenþã, pe care
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Ministerul Muncii le va îndrepta cãtre familiile lovite de intemperii”, aratã oficialii Guvernului României. Pentru judeþul Hunedoara, executivul a aprobat suma de 18,491 milioane de lei. Cea mai mare sumã a primit-o municipalitatea de la Lupeni, aici viitura distrugând o bunã parte a drumului principal. Sumele alocate primãriilor de cãtre Guvern au fost destinate exclusiv lucrãrilor de infrastructurã. Monika BACIU
- ÎNCHIRIERI -
Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni 5 Septembrie 2016
Comisia Europeanã- notificatã pentru închiderea a douã mine din Valea Jiului
D
ouã mine din cele patru aflate în subordinea Complexului Energetic Hunedoara vor intra pe program de închidere, Comisia Europeanã fiind notificatã în acest sens de cãtre Ministerul Energiei. Potrivit ministrului Energiei, Victor Grigorescu, în prezent se întocmeºte ºi documentaþia pentru ca subunitãþile miniere sã fie închise. Oficialul mai spune cã un protest, deja anunþat de minerii din Valea Jiului, ar împinge în prãpastie compania energeticã. ”Am notificat deja Comisiei Europene intenþia de a include douã din cele patru mine în programul de închidere ºi purtãm acum discuþii pentru a definitiva acest proces ºi a face toate actele necesare. Am iniþiat ºi o serie de disponibilizãri care erau absolut necesare datoritã situaþiei companiei ºi am aprobat într-o ºedinþã de
Guvern anterioarã venituri de completare pentru aceºti oameni ºi sigur cã în paralel urmãrim ºi un plan de salvare a activelor care sunt viabile din aceastã societate. Urmãrim cu multã atenþie ºi acþiunile administratorului judiciar ºi ale creditorilor, pentru cã ºi ei joacã un rol extrem de important”, a explicat Grigorescu. Ministerul intenþioneazã sã ”mute” activele viabile cãtre o nouã societate. ”Sunt mai multe opþiuni legale în sensul acesta, astfel încât sã obþinem o structurã de producþie care sã rãspundã la ceea ce noi am identificat ca fiind o nevoie a României din punctul de vedere al asigurãrii
?
securitãþii energetice ºi al asigurãrii continuitãþii în aprovizionarea cu energie. Vorbim de douã grupuri de circa 400 de MW ºi de perimetrele miniere aferente. Rolul acestei societãþi pânã la urmã va fi sã asigure acea cantitate de energie de care sistemul energetic are absolutã nevoie, de care sistemul energetic nu se poate lipsi. Sigur cã efortul lor trebuie recunoscut în tarife, va trebui compensat ca atare pentru cã este un serviciu public pânã la urmã, acesta de a asigura continuitatea în aprovizionare, ºi lucrãm cu Comisia Europeanã pentru a parcurge toate procedurile necesare ºi pentru a structura
corect acest mecanism. Care este rolului lui: sã se asigure cã aceastã societate salvatã nu va mai intra niciodatã pe pierderi ºi nu vom repeta greºelile pe care le-am fãcut atunci când am constituit acest complex, cu nici patru ani în urmã, ºi sã nu mai ajungem, sper eu, niciodatã în aceastã situaþie”, susþine ministrul Energiei.
G
reva nu este soluþia
”Este foarte important de spus cã alternativa la acest proces de restructurare este falimentul ºi pierderea tuturor locurilor de muncã. ªi sunt unii care probabil din inconºtienþã sau din
Datoriile CEH faþã de INSMEX au crescut
I
nstitutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã INSEMEX Petroºani are de recuperat circa jumãtate de milion de lei de la Complexul Energetic Hunedoara. INSEMEX s-a înscris la masa credalã a CEH cu suma de 415,949.92, aceasta fiind acceptatã de administratorul judiciar. Dupã prima insolvenþã, administratorul judiciar a admis creanþe 384,850.52 lei, iar acum suma a crescut cu peste 31.000 de lei. Cei de la INSEMEX Petroºani aveau
necunoaºtere vorbesc extrem de lejer, în aceste momente extrem de grele, de greve ºi de proteste. Poate cã cel mai greu lucru pentru o societate aflatã în aceastã situaþie extrem de delicatã, pe muchie de cuþit, este sã intre în aceastã spiralã autodistructivã. Un asemenea demers ar împinge societatea cãtre prãpastie, cu atragerea unor consecinþe extrem de negative pentru întreaga zonã a Vãii Jiului. Eu cred cã cei care incitã la astfel de acþiuni, din orice considerente, chiar ºi din necunoaºtere, ca sã nu mã gândesc la niºte considerente de naturã electoralã, eu cred ca aceºti oameni nu vor binele Vãii Jiului. Însã sunt totuºi optimist, pentru cã am întâlnit ºi oameni care în condiþii extrem de dificile ºi-au asumat totuºi o responsabilitate ºi au lucrat împreunã cu noi ºi continuã sã lucreze pentru a structura un program
de eficientizare ºi de tãiere de costuri. Din pãcate, nu putem sã evitãm acest proces de tãiere de costuri, dar la sfârºitul lui vom salva ceea ce este de salvat ºi eu cred cã aceºti oameni sunt cei care cu adevãrat gândesc nu numai la binele de astãzi al lor personal, ci ºi la binele întregii comunitãþi ºi la perspectiva ei pe termen lung, pentru cã eu am convingerea cã aceastã restructurare va permite ca ceea ce rãmâne la Hunedoara sã fie viabil pentru o perioadã de timp suficient de lungã. Vorbim de niºte ani buni de zile, în care sigur cã ne vom dori sã vedem în Hunedoara ºi niºte investiþii, modernizãri, poate capacitãþi care folosesc ºi alþi combustibili. Existã încã la Complexul Energetic Hunedoara o infrastructurã industrialã solidã”, a mai spus ºeful de la Energie. Maximilian GÂNJU
LOCURI DE MUNCÃ z BIJUTERIA EXCLUSIV situatã în Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, bl. 96, parter, vis-a-vis de staþia Hermes, angajeazã 2 asistente vânzãri sau lucrãtoare comerciale pentru magazin. Condiþii: prezentabile, minim studii medii, se acceptã inclusiv absolvente sau persoane aflate în perioada studiilor. Salariul este atractiv ºi nu se cere experienþã. Prezentarea cu CV zilnic la magazin, între orele 10-18 sau telefon 0751194610.
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALÃ PETROªANI contracte cu CEH pe mai multe paliere. „Pentru anul în curs, Complexul Energetic Hunedoara a încheiat un contract cu Insemex, prin care a achiziþionat servicii specifice industriei extractive pentru E.M. Lonea, E.M. Livezeni, E.M. Vulcan, E.M. Lupeni ºi Prestserv Petroºani. Cele mai reprezentative sunt legate de determinarea curbelor caracteristice ale instalaþiilor principale de ventilaþie, determinarea indicilor de foc, caracterizarea atmosferei subterane din punct de vedere al compoziþiei gazelor, organizarea activitãþii de salvare minierã (instruire
personal, staþii de salvare), verificarea aparatelor de salvare minierã ºi, bineînþeles, determinãri de noxe profesionale. Pe lângã toate acestea, de câte ori ni s-a solicitat un sfat avizat, l-am oferit. Se întâmplã sã te confrunþi cu cazuri de importanþã majorã, cu risc pe mãsurã. E normal sã þinem aproape, mai ales în astfel de situaþii. La Petroºani existã toatã logistica de care e nevoie, iar colectivul de aici este unul cu experienþã“, a precizat, în luna augusta a acestui an, Artur Gãman directorul general al Insemex Petroºani. Monika BACIU
- ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 5 Septembrie 2016
Grandomania ucide omenia
MILITARI CU GRADE FICTIVE, LA MANIFESTÃRI OFICIALE?
M
ai mulþi militari în rezervã din Valea Jiului au atras atenþia, mai ales în ultima vreme, asupra faptului cã poartã însemne militare pe care nu le-au dobândit legal ºi care le-ar fi fost retrase acum câþiva ani. O spun reprezentanþii MApN, fãrã, însã, a-i sensibiliza cumva pe cei în cauzã, care nu considerã cã încalcã vreo lege. Asta, deºi de ani buni a fost fãcut public actul prin care le-au fost retrase gradaþiile. Se dau ceea ce nu sunt ºi riscã, potrivit legii, puºcãria sau amenda penalã, însã, niciunul nu pare afectat ºi fiecare în parte are o explicaþie proprie. Ultimele parade militare i-au avut în prim-plan pe aceºti militari, care se presupune cã respectã legile þãrii ºi participã la ceremonii militare, în calitate de reprezentanþi ai Armatei române. Unii, însã, au ascensiuni fulminante. Flagrant este ºi cazul colegului nostru de breaslã, Claudiu Moldovan, ziarist din Valea Jiului, care, ca ºi
Robert Turcescu, a rãmas fãrã gradaþiile la care a ajuns. În fapt, Moldovan poartã la ceremoniile militare o uniformã atent ornamentatã cu ºnururi de ceremonie ºi trese de maior, el nefiind decât un simplu caporal, potrivit MapN. Întrebat de ce face asta, Claudiu a fost tranºant: „Pe livretul meu militar scrie MAIOR ºi nimeni nu m-a înºtiinþat personal cã aº avea vreun alt grad”, ne-a spus Claudiu Moldovan, ziarist, organizator de petreceri ºi, desigur, maior, care, dacã ar fi rãzboi, ar fi printre primii chemaþi la
oaste în calitate de maior, cum spune chiar el. Alþii susþin la fel cã nu au fost înºtiinþaþi ºi, ca atare, nu au renunþat la ceea ce cred cã li se cuvine, în timp ce o parte dintre ei au o altã explicaþie: „Gradele sunt proprietate ºi pot fi retrase doar prin hotãrâre judecãtoreascã”, susþine ºi Constantin Fulga, cel care poartã la toate manifestãrile oficiale însemnele de colonel în rezervã, dar este doar locotenent-colonel, potrivit MapN.
SPUNE MApN ALTCEVA
Secþia de presã a Ministerului Apãrãrii Naþionale este abilitatã sã vã comunice urmãtoarele informaþii primite de la Direcþia personal ºi mobilizare: -------------------------------z Fulga Constantin a fost înaintat în grad, succesiv, pânã la gradul de colonel în rezervã. La data de 26.09.2012, prin ordin al ºefului Statului Major General a fost revocat ordinul anterior de înaintare la gradul de colonel, deoarece nu au fost respectate prevederile art. 94 ºi 97 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare cu
referire la stagiul minim în grad pentru înaintarea în gradul urmãtor a ofiþerilor, potrivit documentelor de evidenþã militarã, ofiþerul deþine în prezent gradul de locotenent-colonel în rezervã. z Ile Gheorghe a fost înaintat în grad, pânã la gradul de locotenent în rezervã. La data de 28.12.2012, prin ordin al ºefului Statului Major General a fost revocat ordinul anterior de înaintare la gradul de locotenent, deoarece nu au fost respectate prevederile art. 67 din Legea nr. 80/1995 potrivit cãrora “[…] ofiþerii, maiºtrii militari ºi subofiþerii în retragere, în mod excepþional, pot fi înaintaþi la gradul urmãtor; […] prin ordin al ministrului apãrãrii naþionale pentru ofiþeri, pentru maiºtri militari ºi subofiþeri”, ca urmare a faptului cã înaintarea în gradul urmãtor s-a fãcut în baza unui ordin al ºefului Statului Major General ºi nu în baza unui ordin al ministru-
lui apãrãrii naþionale, în a cãrui competenþã era acordarea / înaintarea în grad a cadrelor militare în retragere. z Moloþ Ioan a fost înaintat în grad, la gradul de colonel în rezervã. La data de 28.12.2012, prin ordin al ºefului Statului Major General, a fost revocat ordinul anterior de înaintare la gradul de colonel, deoarece nu au fost respectate prevederile art. 67 din Legea nr. 80/1995. Potrivit documentelor
de evidenþã militarã, ofiþerul deþine în prezent gradul de locotenent în retragere. z Leviþchi Ioan a fost înaintat în grad, succesiv, pânã la gradul de colonel în rezervã. La data de 26.09.2012, prin ordin al ºefului Statului Major General a fost revocat ordinul anterior de înaintare la gradul de colonel, deoarece nu au fost respectate prevederile art. 94 ºi 97 din Legea nr. 80/1995 cu referire la stagiul minim în grad pentru înaintarea în gradul urmãtor a ofiþerilor. Potrivit docu-
mentelor de evidenþã militarã, ofiþerul deþine în prezent gradul de locotenent-colonel în retragere. z Moldovan IosifGavril Iusti-Claudiu, a fost înaintat în grad, la gradul de maior în rezervã. La data de 26.09.2012, prin ordin al ºefului Statului Major General a fost revocat ordinul de avansare, deoarece nu au fost respectate prevederile art. 37 lit. e) din Legea nr. 80/1995 potrivit cãrora „Ofiþerii în rezervã
provin din: […]absolvenþi […] care au vârsta de cel mult 35 de ani”. z Sanda Virgil a fost înaintat în grad, succesiv, pânã la gradul de colonel în rezervã. La data de 28.12.2012, prin ordin ºefului Statului Major General, a fost revocat ordinul anterior de înaintare la gradul de colonel, deoarece nu au fost respectate prevederile art. 94 ºi 97 din Legea nr. 80/1995 cu referire la stagiul minim în grad pentru înaintarea în gradul urmãtor a ofiþerilor; potrivit documentelor de evidenþã militarã,
ofiþerul deþine în prezent gradul de locotenent- colonel în retragere. Propunerile de înaintare în grad a persoanelor menþionate mai sus, precum ºi întreprinderea tuturor demersurilor prevãzute de legislaþia în vigoare, s-au fãcut strict prin intermediul asociaþiilor personalului militar în rezervã ºi în retragere. Secþia Presã ------------------------------
MapN a retras în 2012 peste 800 de grade militare care au fost acordate ilegal, epoleþii fiindu-le uºuraþi ºi unor oameni precum Mugur Isãrescu, Mihai Rãzvan Ungureanu, Sorin Blejnar ori Gicã Hagi sau Codruþa Kovesi ºi Robert Turcescu. Printre aceºtia se numãrã ºi militarii în rezervã din judeþul Hunedoara, cum este ºi cazul lui Mircia Muntean, ori fostul viceprimar din Vulcan Angela Stoica. Aceºtia, însã, nu au mai fost vãzuþi cu astfel de însemne militare la parade. Restul o fac frecvent ºi, de la Ziua Minerului încoace s-au etalat pe munþii, ca sã comemoreze isprãvile de arme ale înaintaºilor noºtri, ostaºi fãrã grade. Decizia, însã, s-o fi pierdut pe undeva între MapN, Statul Major ºi Centrele Militare. Centrul Militar de la Deva susþine cã, atunci când au primit gradaþiile, fiecare dintre cei puºi în discuþie acum, s-a prezentat cu livretul la sediul din Deva, lucru care nu s-a mai întâmplat imediat ce le-au fost
retrase gradele acum 4 ani. „Nu s-a gestionat la nivelul Centrului Militar aceastã activitate. Totul s-a tranºat la nivelul ministerului. Noi nu am primit nimic legat de retragerea gradelor, iar daca vom primi, ne va fi foarte greu sã identificãm aceste persoane, deoarece nu mai au obligaþii militare. Dar orice act administrativ, dacã este revocat, ar trebui comunicat celor interesaþi pentru ca persoanele în cauzã sã se poatã interesa ºi eventual sã le poatã ataca în contencios”, spun cei de la Centul Militar, care nu
au pus în aplicare decizia MapN de acum 4 ani. Totuºi, cei care au rãmas fãrã grade se pot regãsi ºi pe listele MapN la linkul http://m.ziare.com/corneliu-dobritoiu/mapnretrage-800-de-gradekovesi-turcescu-si-kelemen-hunor-cu-epoletiiusurati-1199708
CE RISCÃ?
Articolul 241 Cod Penal spune cã Portul ilegal de decoraþii sau semne distincitive ale unui organ de stat se pedepseºte cu închisoarea de la o lunã la 3 luni sau cu amendã penalã. Purtarea fãrã drept de uniforme, grade sau insigne militare se pedepseºte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendã. Dacã fapta prevãzutã la alineatul precedent se sãvârºeºte în timp de rãzboi, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani. Toate acestea sunt INFRACÞIUNI CONTRA DEMNITÃÞII. Diana MITRACHE
10 ani de îngrijire la Lupeni C
entrul de îngrijire a persoanelor vârstnice de la Lupeni, Glasul Penticostalilor, a împlinit 10 ani. De un deceniu aici sunt îngrijiþi vârstnicii care nu mai au pe nimeni. La momentul aniversar a fost organizatã o acþiune la care au luat parte partnerii centrului din Canada, Statele Unite ale Americii, Germania sau Marea Britanie.
“Am pornit aceastã investiþie în anul 2001. Lucrãrile de reabilitare a primelor trei nivele au durat 5 ani de zile, în 2006 am dat în folosinþã parterul ºi primele trei nivele. Ne-am oprit ºi nu am mai continuat cu etajul patru, întrucât pompierii impuneau alte restricþii pentru clãdirile mai înalte decât P+2 ºi ca sã nu stãm pe loc am construit acest nou corp de clãdire care dã un plus de valoare atât clãdirii cât ºi serviciilor pe care le oferim celor aflaþi în nevoie. În prezent avem 71 de persoane ºi de când suntem aici, de 15 ani, am fost sprijiniþi de primãrie, nu am plãtit taxe, nu am plãtit impozite, nu am plãtit gunoi. Toate acestea au fost suportate de primãria Lupeni, care a dat un plus de sprijin centrului”, a declarat Iacob Mesaroºi, viceprimarul municipiului Lupeni, fostul administrator al centrului. Cei care din diverse motive nu îºi pot îngriji vârstnicii îi pot aduce la Lupeni. “Avem personal de specialitate, psihologi, asistenþi sociali care au toatã documentaþia necesarã pentru a întocmi dosarele de internare. Dosarele se pot întocmi în 24 de ore”, a mai subliniat sursa citatã. Municipalitatea de la
Lupeni sprijinã centrul de îngrijire a vârstnicilor. În anul 2001, municipiul Lupeni a bifat o premierã, aici a luat naºtere primul partneriat public-privat de la nivel judeþean. “Eu la ceas aniversar doresc sã îi felicit pe cei care au depus atâta muncã în 10 ani de zile. Dânºii au reuºit sã aducã o clipã de bucurie în sufletul celor mai în vârstã care locuiesc aici. Ar trebui în fiecare localitate din aceastã þarã sã existe astfel de locuri unde persoanele în vârstã sã poatã sã beneficieze de asemenea condiþii. Aceºti oameni au construit Lupeniul, sunt oameni care au avut un aport decisiv la dezvoltarea municipiului Lupeni ºi faptul cã în momentul de faþã beneficiazã de o îngrijire adecvatã, pentru mine reprezintã o mare bucurie sufleteascã”, a declarat Cristian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Omul de afaceri Emil Pãrãu a fost unul dintre
cei care au ajutat la punerea bazelor acestui centru. “În 2001 am fost alãturi de cei de aici ºi nu credeam cã se vor face atâtea lucruri mãreþe. Cu ajutorul lui Dumnezeu ºi cum
spunea cineva, unii bãgând mâna în buzunar ºi scoþând bani, au fost cei din Statele Unite, prima datã, cã primii bani au fost 30.000 de dolari ºi de acolo s-a realizat ce vedem aici. Noi, prin contribuþia noastrã am reuºit sã ajutãm în funcþie de ce am putut”, a subliniat Emil Pãrãu, om de afaceri. Parteneri sunt ºi persoane din SUA, Canada ºi Germania. Cu toþii au ajutat ºi vor ajuta în continuare, astfel cã în
Actualitate 5 scurt timp clãdirea va fi dotatã cu un lift. “În anul 2005 am adus lucruri ºi am aflat cã proiectul progresa. La acel moment am trimis bani lichizi. Am încheiat parteneriate cu biserica ºi centrul. Am avut privilegiul sã vedem cum sunt îngrijiþi pacienþii. Apreciez pe fiecare dintre cei care lucreazã aici pentru cã se vede cã iubesc munca pe care o fac aici. Lupeniul este un oraº frumos ºi are oameni frumoºi. Am vãzut multe îmbunãtãþiri care au avut loc aici în ultimii 20 de ani”, spune unul dintre partenerii din Marea Britanie. “Soþia mea a venit cu un nou proiect ºi am vrea sã fie un lift la capãtul clãdirii, acolo unde este holul ºi v-aº
provoca sã punem cu toþii mâna sã terminãm acest lift. Este foarte important ca bãtrânii sã aibã un lift, în SUA nu se admite aºa ceva sã nu fie un lift la 5 nivele”, spune familia Apetroaie din SUA. Media de vârstã a celor care sunt în centru este de 78 de ani. De-a lungul celor 10 ani de funcþionare, aici au închis ochii pentru totdeauna 57 de bãtrâni. Monika BACIU
6 Învãtãmânt
Cronica Vãii Jiului | Luni 5 Septembrie 2016
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni 5 Septembrie 2016
Primul masterat în limba englezã la Universitatea Petroºani
I
nstituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului bifeazã o premierã. Din aceastã toamnã, la Universitatea Petroºani va fi organizat un masterat în limba englezã.
La acesta se pot înscrie atât studenþii români, cât ºi cei strãini. Deja existã dosare depuse de persoane din Camerun, Turcia sau Ghana.
“Ne-am dorit program de studii de licenþã în limba englezã, dar încã nu am reuºit, vom face anul viitor, însã am reuºit sã autoriyãm ºi sã acreditãm un program de studii masterale în limba englezã. Este dedicat atât studenþilor strãini pe care îi aºteptãm, dar ºi celor români. Avem deja dosare depuse din Turcia, Ghana, Nigeria ºi aºa cum la doctorat avem din Siria ºi Camerun sperãm ca ºi
la masterat sã vinã din aceste þãri ºi avem locuri oferite ºi pentru studenþii români. Deocamdatã doar la forma de studii cu taxã, vom vedea de la viitor cum vom proceda. Masteratul se numeºte “Managementul durabil al resurselor minerale”. Este un masterat care se conexeazã pe partea de minerit la care avem exclusivitate la nivel naþional, însã am conexat câteva componente de geolo-
gie, management ºI chestiuni moderne care se aplicã în industria minierã ºi nu numai. Sperãm sã avem cât mai mulþI studenþI”, a declarat Eduard Edelhauser, prorectorul Universitãþii Petroºani. Taxele de studii urmeazã a fi aprobate în cursul acestei
sãptãmâni, însã acestea vor fi cele mai mici din þarã. “Pentru studenþii români care doresc sã studieze în limba englezã taxele vor fi puþin mai mari decât cele la masteratul în limba românã, care sunt 2200 de lei, dar nu mai mari de 3200 de lei. Pentru studenþii
”Autostrada Lugoj — Deva”, exproprieri de milioane
E
xecutivul a aprobat proiectul privind declanºarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privatã situate pe amplasamentul suplimentar, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrãrii de utilitate publicã de interes naþional ”Autostrada Lugoj — Deva”. Proprietãþile se aflã pe raza localitãþilor Margina, din judeþul Timiº, Brãniºca ºi ªoimuº, din judeþul Hunedoara. „Autostrada Lugoj - Deva” a fost împãrþitã în 4 Loturi iar guvernele succedate pânã acum au aprobat mai multe acte normative privind exproprierile pe segmentul
respectiv. Pentru lotului 1 al autostrãzii sumã totalã pentru despãgubiri s-a ridicat la 1.723,512. Prin Hotãrârea Guvernului nr. 844/2012 a fost modificatã ºi completatã Hotãrârea Guvernului nr. 1.232/2010. Astfel, prin identificarea unor noi proprietari, a fost necesarã,
aprobarea listei noi de imobile proprietate privatã supusã exproprierii aferente Loturilor 2, 3, ºi 4, situate pe raza localitãþilor Fãget, Margina, Lãpugiu de Jos, Dobra, Gurasada, Ilia, Brãniºca ºi ªoimuº, astfel
cum reiese din anexa nr. 4 la Hotãrârea Guvernului nr. 1232/2010, ºi suma aferentã despãgubirilor în cuantum total de 5.188,15 mii lei ºi, de asemenea s-a procedat ºi la completarea listei de imobile aferente
strãini, taxa este undeva de 270 de euro/lunã, aceºtia au alt regim. Aceasta este valoarea minimalã aprobatã de Ministerul Educaþiei pentru studenþii strãini”, a mai subliniat sursa citatã. Durata de studiu la acest masterat este de doi ani. Monika BACIU
Lotului 1, pentru imobilele proprietate privatã situate pe raza localitãþilor Balinþ, Belinþ, Bethausen, Traian Vuia, Mãnãºtiur, Dumbrava ºi Ghizela ºi suma aferentã despãgubirilor în cuantum total de 147,002 mii lei. În ceea ce priveºte proprietãþile aflate pe raza localitãþii Dumbrava, Fãget, Margina din judeþul Timiº ºi localitãþilor Lãpugiu de Jos, Dobra, Gurasada, Ilia ºi Brãniºca, din judeþul Hunedoara, sumele estimate cu titlu de despãgubire sunt în valoare totalã de 773 mii lei, pentru un numãr de 1582 imobile. Maximilian GÂNJU
Exponatul lunii, o brãþarã sau verigã cu semi-ove Peste 1000
M
uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de 1 septembrie 2016, o nouã piesã în categoria „Exponatul lunii”, piesã ce poate fi admiratã în spaþiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia. Exponatul lunii septembrie 2016 face parte din colecþia veche de arheologie a Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane, însã condiþiile în care a fost descoperit nu sunt cunoscute, unica
precizare referindu-se la locul de provenienþã: zona Uroi. Piesa, cunoscutã în literatura de specialitate ca brãþarã sau verigã cu semi-ove, aparþine cultural civilizaþiei celtice, fiind rãspânditã pe un areal ce cuprinde Boemia, Moravia,
Ungaria, Elveþia, Marna ºi Transilvania. Brãþara expusã este, momentan, artefactul de acest tip descoperit în cea mai sudicã zonã din Transilvania. Asemenea brãþãri provin din descoperiri funerare ºi se purtau fie la mânã, fie la
gleznã, exclusiv de femei, deseori având în inventar ºi lãnþiºoare de bronz pentru gât ºi centurã din fier pentru talie. Brãþara de la Uroi a fost confecþionatã prin turnare, douã dintre semi-ove fiind turnate împreunã, iar a treia – separat. Dimensiunile piesei indicã probabilitatea ca aceastã podoabã sã fie destinatã purtãrii pe gleznã. Piese de acest tip sunt caracteristice pentru perioada La Tène-ului mijlociu în Bazinul Carpatic (sec. III-II î.Hr.), în timp ce în zona occidentalã de rãspândire a civilizaþiei celtice ele lipsesc cu desãvârºire.
de euro salariu
O
portunitate de angajare. Petrilenii care sunt în cãutarea unui loc de muncã au posibilitatea de a se angaja pe bani mulþi. Primãria oraºului Petrila îi anunþã cã existã o intenþie din partea unui angajator care recruteazã forþã de muncã pentru Germania. “Interviurile de angajare vor avea loc la Primãria Petrila (strada Republicii) în perioada 7-9 septembrie. Program 9-12,
13-17. Domeniul de activitate este în prelucrarea cãrnii - abator”, aratã anunþul Primãriei Petrila. Experienþa în domeniu constituie un avantaj pentru cei interesaþi. potrivit anunþului nu este necesarã cunoaºterea limbii germane, iar cei care vor fi angajaþi vor avea contracte de muncã, iar câºtigul salarial etse de 8,60 euro/orã brut, timpul de lucru fiind de 40 de orã pe sãptãmânã. Candidatul ideal trebuie sã aibã vârsta cuprinsã între 18 ºi 45 de ani. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni 5 Septembrie 2016
Henþ cu mâna
ªi tu, Santos?!
În urmã cu o sãptãmânã a debutat campionatul Ligii a V-a Hunedoara. Anunþul iniþial cu 15 echipe. Hopa, în ultima clipã apare pe tablou ºi Santoz Boz. Dar, big surprize, echipa din Boz nu apare în prima etapã la Vulcan, nou înfiinþatã
echipã de pe Jiul de Vest. Astfel, campionatul începe cu un fotbalist, aºa cum le stã bine la români. Nu discutãm acum motivele pentru care cei de la Boz nu s-au prezentat, dar cert este cã se strecoarã în continuare acel iz de neseriozitate, tipicã a tot ceea ce
TRAGEDIE
A MURIT „VÂNÃTORU” (L) STELEI S -a mai stins un fost jucãtor al Jiului, Augustin Vânãtoru. Abia împlinise 60 de ani, (nãscut pe 2 aprilie 1956 la Olteniþa) dar o boalã nemiloasã, care îl mãcina de vreo patru ani, l-a smuls dintre cei vii.
Iancu, dar veneau „lupii tineri”, Nelu Varga, Akos Bedo, George Muºat ºi cel care avea atunci 23 de ani, Augustin Vânãtoru de la ª.N. Olteniþa. Va debuta la Jiul Petroºani sub conducerea antrenorului Viorel Tãlmaciu, în
etapa a 2-a a Diviziei “A”, pe 19 august 1976, în meciul “Poli” Timºoara – Jiul 2-0, evoluând tot meciul. Va avea un campionat destul de bun, cu 16 prezenþe la echipã, apoi vor urma douã sezoane de vârf,
1980-1982, cu acel meci memorabil împotriva Stelei, din primãvara lui ’82…
“K
iller” pentru Steaua Înainte cu patru etape de finalul sezonului 1982-1983,
A fost component al echipei Jiul Petroºani în perioada 1979-1984, fiind un fundaº sobru ºi decis, fãcând parte dintr-o generaþie cu jucãtori precum Cavai, Bãdin, Ciupitu, Tr. Stoica, Petre Grigore, Bucurescu, Lixandru sau Cornel Sãlãgean. A venit la Jiul Petroºani într-un moment al unui schimb de generaþii, când plecau de la Jiul, Gigi Mulþescu Dumitrache sau Oct.
Fotbal rural
S-a încheiat “Campionatul Regular” Ca de obicei, echipele de la Ponor ºi Pui s-au impus ºi în acest sezon, reuºind calificarea în faza semifinal. Ba chiar în ultimul joc, cei din Pui ºi-au arãtat “muºchii”, reuºind scorul
campionatului, 10-2 cu singura echipã care nu a reuºit nici un punct , aceea din satul Uric. Sãptãmâna viitoare vor avea loc finalele.
CUPA DE VARÃ “MÃGURA PUI” ED. A 15-A Etapa a 6-a, 28 Aug. 2016 Grupa B: Pui – Uric Grupa A: Galaþi Ruºor - Ohaba Ponor Grupa A 1. Ponor 2. Galaþi /Ruºor 3. Ohaba – Ponor 4. Federi Grupa B 1. Pui 2. Fizeºti 3. ªerel 4. Uric
10-2 3-1
CLASAMENT 3 3 3 3 3 3 3 3
2 1 0 0
1 0 2 1
0 2 1 2
3 0 0 2 0 1 1 0 2 0 0 3 Semifinale Ponor – Fizeºti Pui –
10-2 4-10 5-3 3-9
7p 3p 2p 1p
14-2 6-5 5-9 5-16
9p 6p 2p 0p
Galaþi/Ponor
*Notã: jocurile din semifinale s-au disputat dupã închiderea ediþiei.
înseamnã fotbal autohton. Acum nu cã fotbalul ar sta în cei de la Boz, dar mãi fraþilor, dacã tot v-aþi bãgat în hora asta, jucaþi! Sã vedem, dincolo de Santos Boz, cine mai predã ºi din ce campionat. lucrurile erau încã destul de tulburi în zona retrogradãrii în Divizia “A”. Jiul avea doar un încurajator 3-3 la Sportul Studenþesc, urmând meciul cu Steaua de la Petroºani (30 mai 1982). Steaua cu V. Iordache, Iovan , Sameº, Tudorel Stoica, Iordãnescu, Balint, Majearu, Jiul cu Cavai, Fl. Neagu, Puiu Rusu,
Giuchici, ªumulanschi, Lasconi… Minutele trec, Lasconi ºi Dina rateazã, incredibil, steliºtii Minea ºi Balint nimeresc bara! Când totul pãrea cã se îndreaptã spre 0-0, iese la rampã Gusti Vânãtoru, fundaºul stânga: min. 84, V. Iordache respinge un balon, Vânãtoru reia puternic din apropiere, apoi în min. 89, Giuchici trimite cu capul la vinclu, respinge acelaºi ºi V. Iordache, dar din nou pe fazã, Gusti Vânãtoru reia în gol pentru 2-0! “Astã-i Manfred Kaltz (n.n. fundaºul Germaniei) în persoanã!”avea sã exclame colegul sãu Florin Neagu. Din pãcate, acum consemnãm la 35 de ani de la acel campionat, o nouã dispariþie, cea a lui Gusti Vânãtoru, care nu a mai putut înscrie în lupta cu moartea.
Paginã realizatã de Genu TUÞU