Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1198
Cronica Vãii Jiului Vineri, 30 Septembrie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Aproape 1.000 de mineri devin ºomeri. Ce vor ei?
A
u lucrat în minele din Valea Jiului ºi acum pleacã cu valul de disponibilizãri, ori poate cã au fost energeticieni, dar tot ºomeri ajung. Planul de restructurare prevede ca aproximativ 1.000 de oameni sã pãrãseascã actualele locuri de muncã ºi la ºomaj este singura lor ºansã. Dar ce ºanse au sã facã un curs de recalificare, ne spun chiar cei de la agenþiile locale de ocupare a forþei de muncã. „Fiind sfârºit de an, nu pot spune cã avem ceva special pentru ei, dar le vom aplica chestionare ºi, în funcþie de ceea ce doresc ei, de ceea ce se cere pe piaþã, la începutul anului viitor, sigur ne vom pregãti”, a spus Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Totuºi, minerii care pleacã sunt mai puþin afectaþi, mai ales cã, o bunã parte dintre ei, se poate pensiona. „Zona Vãii Jiului este mai puþin afectatã, pentru cã mai
Patronul de la Keops ºtia cã îi va lua foc clubul? 16 septembrie 2016
multe persoane sunt din zona Deva. În Valea Jiului vor intra acum 300 de oameni. Au intrat în ºomaj aproximativ 100 ºi urmeazã sã mai intre cam 200 de persoane”, a mai adãugat ºefa agenþiei din Petroºani. Potrivit legislaþiei în domeniu, angajatorul trebuie sã se ocupe ºi sã le ofere disponibilizaþilor care pãrãsesc sistemul, cursuri gratuite de recalificare. Disponibilizaþii vor fi chestionaþi în acest sens, atunci când îºi depun dosarele ºi, în funcþie de fondurile ce vor fi alocate Centreleor de Formare Profesionalã ºi de doleanþele foºtilor angajaþi, se vor organiza ºi noi cursuri de calificare. Diana MITRACHE
S
iminel Iordache, patronul Clubului Keops din Petroºani, club care a ars la mijlocul lunii septembrie ºtia cã focul îi va mistui o parte a construcþiei. Cum? Pãi simplu! A cerut primãriei autorizaþie cu o lunã înainte de orice flacãrã, scânteie, sau ce o mai fi fost ceea ce a iniþiat vâlvãtaia în care au ars 400 de metri pãtraþi de spaþii comerciale ºi de entertainment. >>> PAGINA A 3-A
Concediile minerilor, în atenþia noii conduceri sindicale
A
proape pe toatã perioada verii, ortacii de la minele viabile au stat mai mult în concediu sau ºi-au scos foi de boalã. Productivitatea a scãzut dramatic ºi minele pe închidere au dat cãrbuni mai mulþi, cu mai puþini oameni ºi cu mai puþine fronturi de lucru.
Însuºi directorul Chiuzan a afirmat cã jumãtate dintre angajaþii de la minele viabile sunt în foi de boalã, iar acum,
noua conducere a sindicatului Muntele a luat act de acest fapt, dar dau vina pe numãrul tot mai scãzut al muncitorilor. „A fost o problemã legatã de concediile medicale, dar eu vin acum cu o precizare. Spun de câtva timp, atât la mina Lupeni, unde sunt eu lider, dar îi
spun ºi domnului Chiuzan cã aceste lucruri se întâmplã în fiecare an, vara, dar efectivele au fost mult mai mari. Acum, efectivele de personal sunt mult subþiate, iar 3, 4 sau 5 concedii medicale într-o formaþie de lucru se simt foarte puternic”, a spus Darius Câmpean,
preºedintele Sindicatului Muntele din cadrul CEH. Numai anul trecut, în luna septembrie, reprezentanþii Casei Judeþene a Asigurãrilor de Sãnãtate au verificat un numãr de 36 de furnizori de servicii medicale, ºi au constatat cã, în 4 cazuri, a fost vorba de eliberare de certificate de concedii medicale de cãtre medicii prescpriptori, cu nerespectarea prevederilor legale în vigoare. 3 dintre medici au fost sacþionaþi cu amenzi contravenþionale în valoare de
5.000 de lei fiecare ºi unul avertisment scris. La CEH este cunoscut faptul cã minerii îºi iau foi de boalã în perioada în care se coseºte fânul, sau sunt lucrãri în gospodãrie ºi este deja foarte cunoscutã situaþia în care, într-o lunã, minerii îºi luau foi de boalã ce însumau ani de zile. Acum, însã, asta se reflectã în productivitatea ºi aºa scãzutã din cauza lipsurilor din subteran. Iar asta se va reflecta în momentul în care se va furniza agent termic, pentru cã lipsesc stocurile necesare de cãrbuni. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Ministerul Energiei aruncã problema termoficãrii la Consiliile Locale
Cronica Vãii Jiului | Vineri 30 Septembrie 2016
M
inisterul Energiei se spalã pe mâini. Problema termoficãrii din Valea Jiului este aruncatã în sarcina autoritãþilor locale ºi Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice. Ministerul Energiei subliniazã cã problema termoficãrii din Valea Jiului ºi Deva cade în sarcina autoritãþilor locale direct implicate. “Dupã cum cunoaºteþi, potrivit art. 8 al Legii nr. 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termicã, înfiinþarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea ºi controlul serviciului public de alimentare cu energie termicã constituie obligaþii ale autoritãþilor administraþiei publice locale. Autoritãþile administraþiei publice locale elaboreazã programul propriu în domeniul energiei termice, corelat cu programul propriu de eficienþã energeticã ºi al aprobã prin hotãrâre de consiliu
local, judeþean (...) ori a asociaþiei de dezvoltare comunitarã, dupã caz. Având în vedere cele menþionate, consiliile locale direct interesate sã asigure confortul cetãþenilor din localitãþile judeþului
Hunedoara trebuie sã realizeze demersuri pentru reabilitarea sistemelor de termoficare”, aratã oficialii Ministerului Energiei. În ecuaþia asigurãrii confortului termic al abonaþilor sistemului de termoficare intrã ºi
Hunedorencele de peste 60 de ani mai longevive decât bãrbaþii
O
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Administraþiei Publice, în calitate de autoritate a administraþiei publice centrale de specialitate” (art. 12). În acest sens, MDRAP are funcþia de elaborare ºi monitorizare a strategiilor ºi programelor de dezvoltare a infrastructurii unitãþilor administrativ-teritoriale ºi funcþia de implementare a programelor pentru serviciul de alimentare cu energie termicã finanþate din fonduri comunitare, naþionale, precum ºi din alte surse legal constituite”, mai aratã ministerul Energiei.
Senatorul PMP, Haralambie Vochiþoiu a adresat o interpelare oficialilor Ministerului Energiei cu privire la reabilitarea reþelelor de termoficare din Valea Jiului ºi Deva. Acesta a subliniat cã “locuitorii din judeþul Hunedoara, racordaþI la sistemul centralizat de termoficare, se aflã în pericolul iminent de a rãmâne-în perioada iernii- fãrã agent termic în locuinþe”. Numai cã ºi o decizie a instanþei ar putea lãsa abonaþii sistemului de termoficare în frig. Monika BACIU
- ÎNCHIRIERI -
Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
treime din populaþia judeþului Hunedoara este reprezentatã de persoanele de peste 60 de ani. Ziua Internaþionalã a Persoanelor Vârstnice este o zi specialã în întreaga lume ºi este sãrbãtoritã în data de 1 octombrie a fiecãrui an ºi ne reaminteºte cât de valoroºi sunt oamenii, indiferent de vârsta lor. Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara marcheazã aceastã zi. “Sloganul acestei campanii ,cu ocazia Conferinþei Organizaþiei Naþiunilor Unite este: „Sã luãm poziþie împotriva discriminãrii pe motiv de vârstã”, iar tema este „Pe mãsurã ce înaintãm în vârstã, drepturile noastre rãmân aceleaºi!”, aratã o informare a DSP Hunedoara. Tendinþa de îmbãtrânire a populaþiei europene este vizibilã ºi prin creºterea vârstei mediene de la 42,4
Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice. “În conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilitãþi publice, “serviciile de utilitãþi publice sunt în responsabilitatea autoritãþilor administraþiei publice locale” (art.3), iar “exercitarea funcþiei de analizã, sintezã, decizie, coordonare, monitorizare ºi planificare la nivel central pentru domeniul serviciilor comunitare de utilitãþi publice este încredinþatã Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi
ani (2015), la 46,2 ani (2050). Durata medie de viaþã în România a înregistrat o creºtere constantã în ultimii 30 de ani. Astfel, dacã în perioada 1970 – 1972 durata medie de viaþã era de 68,58 de ani, în perioada 2000 – 2002 aceasta ajungea la 71,18 ani, iar în perioada 2002-2004 era de 74,78 de ani. La sexul masculin se înregistreazã în perioada 2011-2013 o duratã medie de viaþã de 70,7 ani, iar la sexul feminin 77,86 ani, faþã de 75,47 ani. La nivelul judeþului Hunedoara, din cei 471.613 de locuitori, 108.804 au vârste de peste 60 de ani, din care 46.001 sunt bãrbaþi, iar 62.803 femei. Hunedorenii cu vârste cuprinse între 15 ºi 59 de ani sunt în numãr de 303.100, iar 59.709 au între 0-14 ani. Monika BACIU
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
- Dr. PREDA MIHAI -
Telefon util: 0733.960311
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!
z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Cronica Vãii Jiului | Vineri 30 Septembrie 2016
Patronul de la Keops ºtia cã îi va lua foc clubul? S iminel Iordache, patronul Clubului Keops din Petroºani, club care a ars la mijlocul lunii septembrie ºtia cã focul îi va mistui o parte a construcþiei. Cum? Pãi simplu! A cerut primãriei autorizaþie cu o lunã înainte de orice flacãrã, scânteie, sau ce o mai fi fost ceea ce a iniþiat vâlvãtaia în care au ars 400 de metri pãtraþi de spaþii comerciale ºi de entertainment. Sau cel puþin asta rezultã din autorizaþia pe care, la o zi dupã ce ziarul nostru a fãcut public faptul cã s-ar putea sã lucreze fãrã autorizaþie de construcþie, a montat-o pe mai multe panouri în locul în care face reabilitarea. Din afiºele postate la vedere, aºa cum procedeazã orice amãrãºtean care îºi ridicã ºi un mic coteþ,
garaj, ori dependinþã, rezultã, ºi de pe gardul împrejmuitor de la Keops, cã existã o autorizaþie eliberatã de primãrie. Nimic mai bun ºi eram gata sã ne cerem ºi scuze, doar cã, din hârtii rezultã, negru pe alb, cã autorizaþia a fost eliberatã în 18 august 2016!!!!!! ªi asta, în condiþiile în care incendiul a izbucnit abia
în septembrie. Sã fi ºtiut Siminel Iordache de foc? Sã fi
Accident în lanþ pe DN 66 la Petroºani
M
ai mulþi oameni, printre care ºi copii au avut nevoie de îngrijiri medicale, în urma unui accident în laþ, care a avut loc pe DN 66 în municipiul Petroºani. În fapt, una dintre maºinile implicate în accident, ºi care avea copii în interior, a oprit la o trecere de pietoni ºi acesta a fost momentul
în care s-a produs accidentul în lanþ. Imediat dupã aceasta, femeia de la volan, abia mai putea sã vorbeascã. „A trecut un domn ºi ºoferul din ultima maºinã a intrat în noi. Nu pot sã vorbesc acum, cã mã doare capul”, a spus ºoferiþa din prima maºinã. Toþi cei implicaþi în accident au fost consultaþi de paramedicii care au sosit, imediat ce a
Pervers în libertate P
oliþiºtii locali din municipiul Petroºani au intrat în alertã dupã ce au fost sesizaþi cu privire la un individ care se dezbracã ori se masturbeazã în public. ªi mai grav este cã totul se petrece în zona locurilor de joacã pentru copii, amplasate în cel mai mare parc din zona centralã a municipiului. Potrivit declaraþiilor martorilor, prezenþa bãrbatului a fost semnalatã atât la apusul zilei cât ºi dimineaþa.
fost anunþaþi de accidentul rutier prin 112, dar nu au agreat ideea de a fi trasportaþi ºi la spital. Bãtrânul, cãruia i s-a dat prioritate pe trecerea de pietoni, a fost ºi el la fel de speriat, pentru cã totul s-a petrecut imediat ce el s-a înscris în traversarea strãzii. „Aºteptam sã trec. ªoferiþa mi-a fãcut semn sã trec, iar când eram la mijlocul trecerii, deja domnul din ultima maºinã a intrat în cea de a doua maºinã ºi apoi în aceasta. Copiii erau în maºinã ºi s-au speriat. ªi eu m-am speriat”, a mãrturisit acesta. Poliþiºtii spun cã totul s-a petrecut pe fondul vitezei, iar toþi ºoferii au fost testaþi cu aparatul
”Cei care au ieºit cu câinii la plimbare, dimineaþa, l-au vãzut cã se masturba ºi chiar dacã au încercat sã-l goneascã, pânã când nu a fost ameninþat cu poliþia, dezaxatul n-a vrut sã plece. Stã în locurile de joacã ale copiilor, pe jumãtate dezbrãcat sau face prostii. Este inadmisibil aºa ceva ºi trebuie luate mãsuri, întãritã paza în parc. Pãrinþii care au aflat de individ sau chiar l-au vãzut, s-au grupat ºi vor sã-l prindã. Dacã pun mâna pe el va fi de rãu”, spune unul dintre cei care l-au întâlnit pe pervers. Poliþia Localã Petroºani a fost informatã de incident iar conducãtorii instituþiei spun cã vor încerca sã întãreascã paza în spaþiul de recreere. ”Vom avea echipe în zona unde
anticipat el grozãvia, care, aºa cum declarã neoficial, l-a ruinat ºi l-a fãcut sã nu mai doarmã de 10 nopþi? Avea de gând sã reconstruiascã, ori are vreo legãturã cu izbucnirea incendiului? Cert este cã lucrãrile au început dupã ce focul a mistuit totul ºi asta e de bine. ªi, ca sã fim ºi mai exacþi, Primãria Petroºani îi eliberase lui Siminel Constantin Iordache o autorizaþie de lucru, dar pentru a-ºi extinde suprafaþa, autorizaþia ce are nr. 100 ºi care acum este afiºatã, doar cã pe
etilotest, fãrã sã fi prezentat alcoolemie. „Din primele verificãri, ultimul autoturism nu a pãstrat o distanþã suficientã faþã de celelalte douã, care erau oprite ca sã treacã un pieton, drept pentru care a rezultat acest accident soldat cu pagube materiale. Este prezentã la faþa locului ºi ambulanþa, dar atât pasagerii, cât ºi ºoferii au refuzat sã meargã la spital, declarând cã nu au suferit leziuni în timpul accidentului”, a declarat Rãdulea, agent la Poliþia Rutierã Petroºani. Circulaþia s-a desfãºurat cu dificultate pe un singur sens de mers, alternativ ºi a fost nevoie de agenþii de la rutierã, pentru a degaja traficul, pânã la finalizarea cercetãrilor. Diana MITRACHE
Actualitate 3
aceea scria „extindere spaþiu comercial”, ceea ce nu e tot una cu reconstrucþia ºi nici cu reabilitarea acestuia, dupã nefericitul incendiu. Diana MITRACHE
De peste mãri ºi þãri, Alin Simota se apãrã în procese
T
ermenele din dosarele penale ale lui Simota, aflate pe rolul instanþelor de judecatã, sunt rostogolite din cauza faptului cã afaceristul nu poate fi audiat de judecãtori. Acest lucru se întâmplã ºi în dosarul aflat pe rolul Judecãtoriei Deva, unde controversatul afacerist este inculpat pentru fals în declaraþii, dosar amânat de mai multe ori, inclusiv miercuri, din cauza lipsei de procedurã. Judecãtorii îl aºteaptã pe Alin Simota pe 9 octombrie a.c., la urmãtorul termen, dacã autoritãþile vor reuºi sã dea de urma lui. Acesta este dat în urmãrire internaþionalã, iar dosarul privind falsul în declaraþii a fost instrumentat de procurorii Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia, fosta lui soþie fiind parte civilã. O altã amânare a fost dictatã ºi în dosarul instrumentat de DIICOT privind constituirea unui grup infracþional organizat, care este pe rolul Tribunalului Hunedoara. Simota este acuzat de mai multe infracþiuni cu violenþã, cãmãtãrie ºi ºantaj iar urmãtorul termen de judecatã este pe 3 octombrie a.c. De altfel, fostul liberal are mai multe dosare pe rolul instanþelor ºi a dispãrut încã din luna ianuarie a.c., dupã ce a fost eliberat din arest, însã soluþia instanþei de fond a fost desfiinþatã de Tibunalul Hunedoara. Alin Simota ar fi trebuit încarcerat din nou, numai cã poliþiºtii nu au mai dat de urma lui. Apropiaþii spun cã s-ar afla în Dubai, unde vrea sã-ºi obþinã rezidenþa ºi are mari ºanse sã-ºi realizeze obiectivul dat fiind faptul cã infracþiunile sale nu se înscriu în categoria celor pentru care Emiratele Arabe Unite decid expulzarea sau extrãdarea. De precizat ar fi ºi faptul cã afaceristul din Petroºani n-a renunþat nici o clipã la apãrare în procesele sale. Maximilian GÂNJU
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808 a fost semnalat cazul, dar ºi oameni în civil ºi sperãm sã-l prindem. În prezent avem pazã în zonã, patrula mobilã verificã ºi acea zonã ºi pânã acum nu au fost probleme de acest fel”, a declarat Nicolae Stãncioi, ºef Birou Poliþia Localã Petroºani. Pe de altã parte nu este pentru prima datã când oamenii sunt oripilaþi de indivizi care se masturbeazã sau întreþin relaþii sexuale în vãzul lumii în spaþiile publice din Petroºani. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
CEH plãteºte ºi datoriile istorice ale fostelor companii miniere
C
Migraþia – joacã sau realitate? Bumbeºti Jiu- exemplul real
U
na dintre temele alese pentru a implica tinerii voluntari ºi chiar edilii veniþi de peste hotare în Petroºani, a fost migraþia. Nu este o simplã joacã, deºi cei prezenþi, au tras bileþele ºi s-au ales cu diverse funcþii în societate, însã, la lucrãri a venit ºi primarul de la Sadu, cel care s-a ºi confruntat cu o astfel de problemã, de care acum se bucurã cã a scãpat, dupã ce Guvernul României a renunþat la ideea de a construi o tabãrã la Bumbeºti Jiu.
omplexul Energetic Hunedoara plãteºte ºi oalele sparte ale Companiei Naþionale a Huilei sau ale termocentralelor. Creditorii fostei Companii Naþionale a Huilei care nu ºi-au primit banii se îndreaptã acum spre Complexul Energetic Hunedoara. Mai multe societãþi s-au înscris la masa credalã a CEH pentru a-ºi recupera banii de pe vremea CNH-ului. Unul dintre exemple este cel al IMAGE SERVICE PRODCOM SRL. Societatea din Bucureºti s-a înscris la masa credalã a CEH cu suma de 59,924 lei, însã administratorul judiciar a acceptat doar 41,586.00 lei, diferenþa de 18,338 lei fiind “nedatorata”, potrivit tabelului preliminar al creanþelor.
C
EH ºi cesiunile de creanþã
CEH a preluat din datoriile fostelor companii miniere. Administratorul judiciar arãta în primul raport cã societatea energeticã a preluat mai multe datorii ale CNH. “Pentru ratele de capital ºi dobânda aferente creditului BIRD 3936-D-RO, scadente în data de 04.11.2014, 01.05.2015 ºi 01.11.2015 Societatea a cerut sprijinul pentru efec-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 30 Septembrie 2016
tuarea plãþilor Ministerului de Finanþe, în calitatea acestuia de garant. Urmare a acestor solicitãri, Ministerul de Finanþe a efectuat plãþile la extern, urmând ca societatea sã ramburseze aceste sume. Creditul JBIC a fost contractat de cãtre Ministerul Economiei, pentru reabilitare Grup nr.4 Paroºeni, ºi a fost derulat în continuare de cãtre SC Termoelectrica SA în calitate de subcontractor. Creditul este în YENI. MFP în calitate de garant al creditului JBIC a achitat în anul 2015 suma de 35.568.435,58 lei reprezentannd ratele cu scadenta în 2015 (ultimele aferente acestui credit), urmând ca societatea sã ramburseze aceste sume. Din suma de 132.085.799 lei reprezentând dobânzi ºi penalitãþi la bugetul de stat, 70.238.353 lei
OFERTA DE CRÃCIUN 2016
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi
de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
OFERTA DE REVELION 2017
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de
cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.
Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.
reprezintã obligaþii fiscale preluate de la CNH Petroºani, în conformitate cu OUG 104/20.11.2014, iar 10.840.897 lei reprezintã obligaþii fiscale preluate de la CNH Petroºani, în conformitate cu OUG 67/2014, în contul datoriei pe care CEH o avea cãtre CNH”, aratã primul raport al administratorului judiciar. Altã cesiune de creanþe a fost între Electrocentrale Deva ºi Termogaz Company. “Crearea aparenþei de legalitate prin încheierea unui contract de cesiune de creanþa de cãtre S CEH ºi a unui act adiþional la acesta semnat în aceeaºi zi, disimulând astfel adevãrata naturã a circulaþiei sumelor de bani provenite de la bugetul de stat, fapt ce a condus la prejudicierea statului; a) La data de 29.11.2011 a fost încheiat contractul de lucrãri nr. APL 2751 între Electrocentrale Deva SA ºi Termogaz Company SA, având ca obiect executarea, proiectarea, finalizarea ºi punerea în funcþiune a lucrãrii de investiþii “colectarea ºi transportul în depozit a zgurii, cenuºii ºi produselor de desulfurare”; b) Dupã douã luni Termogaz Company SA a solicitat semnarea unui act adiþional în sensul garantãrii avansului pentru procurare ºi livrare de echipamente tehnologice aferente lucrãrii de investiþii, cu un alt instrument de garantare emis de o societate de asigurãri. “Pentru aceastã lucrare se acorda un avans de 10% din valoarea contractului, în baza facturii emise de executant ºi dupã prezentarea de cãtre acesta a unui instrument de garantare, emis în condiþiile legii, de societatea de asigurãri”. Executantul era obligat sã prezinte achizitorului, în
12 luni de la primirea avansului, acreditivele bancare deschise pentru diverºi producãtori, care însumate, sã acopere valoarea avansului; Dupã ce s-a prezentat în original, certificatul emis de BCR Asigurãri Vienna Inssurance Group, privind garanþia de returnare a avansului, în cuantum de 8.618.000 lei, SC Termogaz Company SA a facturat contravaloarea avansului în suma de 8.618.000 lei, prin documentul 1282431/22.05.2012, iar Electrocentrale Deva SA a plãtit, prin virament, aceastã sumã la data de 30.05.2012”, mai aratã raportul. Acelaºi administrator judiciar sublinia cã datoritã faptului cã prevederile contractuale nu au fost respectate de Termogaz Company SA, reprezentanþii CEH au informat acest aspect membrilor consiliului de administraþie, iar la data de 10 iunie 2013, CEH a fost notificat de Heral Consult IPURL, ca împotriva Termogaz Company SA a fost deshisa procedura generalã de insolventa, conform sentinþei 745/F/24.05.2013, pronunþatã de Tribunalul Hunedoara. “Reprezentanþii CEH au demarat procedura de recuperare a avansului de la societatea de asigurãri Omniasig Vienna Inssurance Group, fosta BCR Asigurãri Vienna Inssurance Group, însã asiguratorul nu a onorat plata garanþiei, avansul nefiind recuperat potrivit înþelegerilor pãrþilor; g) la data de 05.09.2013, CEH ºi Termogaz Company SA au convenit ca avansul acordat în cuantum de 8.618.000 lei plus suma de 5.257.740 lei (total 13.875.740 lei) sã fie recuperate din bugetul de stat, de CEH, uzând nele-
gal de prevederile OG 17/2013, cu privire la rectificarea bugetului de stat pe 2013. În acest scop s-a încheiat contractul de cesiune de creanþa nr.931/2/05.09.2013 ºi actul adiþional nr.932/2/05.09.2013, ambele documente semnate în aceeaºi zi. Cesiunea de creanþã, în cuantum de 13.875.740 lei, a intervenit între Termogaz Company SA, în calitate de cedent, Municipiul Lupeni, prin primar, în calitate de debitor cedat ºi CEH în calitate de cesionar. În acest fel CEH s-a erijat în recuperator de creanþa în numele Termogaz Company SÃ ( furnizorul de drept al UATM Lupeni). Reprezentanþii de la acea datã ai CEH au susþinut cã operaþiunea a fost una de stingere a obligaþiilor de platã restante ale UATM Lupeni, faþã de furnizorii sãi, cu obligaþii fiscale restante faþã de bugetul statului ale CEH; h) faþã de cele de mai sus, prin nerecuperarea avansului acordat cãtre Termogaz Company SA, în suma de 8.618.000 lei, de la societatea de asigurãri Omniasig Vienna Inssurance Group, coroborat cu încheierea contractului de cesiune de creanþa nr.931/2/05.09.2013 ºi actului adiþional nr.932/2/05.09.2013, a fost prejudiciat bugetul de stat cu suma de 13.875.740 lei”, mai puncta administratorul judiciar în primul raport privind cauzele care au dus la insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara.
Complexul Energetic Hunedoara a preluat ºi datorii de peste 70 de milioane ale CEH. “În anul 2013 comparativ cu anul 2012, nivelul total al datoriilor totale ale societãþii au crescut cu cca 27,65%, urmare creºterii, atât a datoriilor cu termen de exigibilitate mai mic de un an, cât ºi a datoriilor cu termen de exigibilitate mai mare de un an. Aceastã situaþie a fost generatã de creºterea, atât a datoriilor faþã de salariaþi (de aproximativ 4,5 ori) ce corespunde unei creºteri numerice a salariaþilor de la 1.918 persoane la finele anului 2012, la 6.829 persoane la finele anului 2013, cât ºi a datoriilor generate de impozitele ºi contribuþiile salariale, aspect generat de fuziunea prin absorbþie la data de 01.01.2013 între CEH SÃ ºi CNH S.A. Petroºani. Totodatã, creºterea datoriilor pe termen scurt a fost determinatã ºi de creºterea altor datorii faþã de bugetul de stat ca urmare a preluãrii de cãtre CEH S.A. de la CNH Petroºani a unei datorii de 79.000.541 lei, reprezentând obligaþii fiscale preluate în contul datoriei pe care CEH o avea cãtre CNH. La aceste datorii s-a adãugat ºi suma de 33.756.402 lei, datorie cãtre Departamnetul pentru Energie, urmare achiziþionãrii certificatelor pentru anul 2013”, mai arãta raporul. Astfel, CEH nu doar cã are propriile datorii, dar mai trebuie sã le plãteascã ºi pe cele ale fostelor companii. Monika BACIU
„Din punctul meu de vedere, ºi nu numai al meu, instalarea la Bumbeºti Jiu a unei astfel de tabere era absolut inoportunã. Inoportunã din perspectiva aºezãrii geografice a acestei localitãþi, din punct de vedere al specificului economic al acestei localitãþi ºi datã fiind capacitatea unei comunitãþi mici, cum este a noastrã, ca sã integreze niºte migranþi. Am spus-o ºi în cadrul seminarului, problema este delicatã ºi
nu doar pentru noi. A fost greu pentru Germania, Franþa, o provocare la care au fãcut faþã cu evenimente reprobabile”, a spus Constantin Bobaru, primarul din Sadu, Gorj. De aceeaºi pãrere este ºi primarul Tiberiu Iacob Ridzi, care l-a invitat la acest seminar pe teme de migraþie pe unul dintre primarii implicaþi în problematicã ºi care a agreat ideea cã migranþii trebuie înþeleºi, dar poate cã inte-
grarea lor trebuie fãcutã altfel. „Ca principiu nu se respinge o asemenea misiune de primire de migranþi dintr-o zonã cum este Siria. Problema este cã, în România, în general, sunt lucruri nerezolvate din punct de vedere economic ºi social, iar comunitãþile mici, pe de altã parte, încã nu pot sã integreze astfel de oameni, care au motive obiective sã plece dintr-o zonã de conflict. Noi suntem deschiºi sã îi ajutãm, dar nu în comunitãþile noastre, unde avem ºomaj, familii cu venituri foarte mici, ci poate cã existã loc pentru ei în oraºele mari, unde chiar existã deficit de forþã de muncã, sau condiþii mult mai bune pentru a fi integraþi”, a precizat ºi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. Aceasta a fost o bunã temã de pronire a discuþiilor cu plonezii, maghiarii, italienii, ori bulgarii sosiþi la Petroºani, care au tras bileþele ºi s-au ales cu diverse roluri într-o societate virtualã, mimând astfel jocuri din realitatea imediatã. „Tematica imigranþilor este una europeanã ºi vrem, nu vrem, ne afecteazã comunitãþile
mici, medii ºi chiar mari. Sunt împãrþiþi în 3 echipe ºi fiecare reprezentant al acestora are o stigmã pe spate, Este fie rrom, fost condamnat ºi trebuie sã se întoarcã în comunitate, iar comunitatea trebuie sã dea dovada de capacitatea de integrare ºi asta vrem noi sã facem prin joc”, a spus Alexandru Kelemen, coordonator al work-shop-ului, în care chiar unul dintre primarii de peste hotare a avut greaua misiune de a se încadra, deºi juca rolul unui hoþ, care încerca sã se integreze, dupã ispãºirea pedepsei. Totul face parte dintr-un proiect european al cãrui gazdã este municipiul Petroºani, iar migraþia ºi euroscepticismul sunt teme de larg interes discutate cu ONG-urile ºi membrii comunitãþii locale. Diana MITRACHE
Timp de 3 zile în acest weekend, Deva se transformã în destinaþia iubitorilor de bunãtãþi româneºti unedorenii sunt H invitaþi la sfârºitul acestei sãptãmâni, mai exact de vineri pânã duminicã, la primul „Târg de bunãtãþi româneºti” ce va fi amenajat în parcarea magazinului Kaufland din Deva.
Potrivit organizatorilor cea dintâi ediþie a eveni-
mentului în Deva face parte din iniþiativa amplã a Kaufland de a susþine producãtorii români ºi din pasiune pentru savoarea ºi prospeþimea produselor autohtone. Târgul va fi deschis în intervalul orar 09:00 19:00, iar iubitorii de produse româneºti sunt aºteptaþi sã se bucure de preparate culinare
tradiþionale – de la carne ºi brânzeturi pânã la dulciuri de casã, plãcinte pãdurãneºti, must ºi alte bãuturi proaspete, toate 100% româneºti. Amenajat în 15 cãsuþe de poveste, „Târgul de bunãtãþi româneºti” îºi va aºtepta oaspeþii cu o gamã largã ºi variatã de produse autohtone de la peste 50 de producãtori români, fermieri ºi fãuritori de produse cu specific românesc unicat. Vizitatorii vor putea gãsi: must, legume ºi fructe, sucuri de fructe proaspete; dulciuri de casã, preparate dupã tradiþiile româneºti (turtã dulce, prãjituri de casã, plãcinte pãdurãneºti); carne ºi preparate tradiþionale (cârnaþi, specialitãþi); lactate
proaspete (brânzeturi, caºcaval); produse de panificaþie; ulei presat la rece, miere ºi produse apicole; plante medicinale; “Prin aceastã serie de târguri, Kaufland România acordã producãtorilor ºi fermierilor locali spaþiu de vânzare ºi logisticã în mod gratuit, din dorinþa de a-i sprijini sã aducã produsele lor ºi mai aproape de români. Aceastã iniþiativã se înscrie în angajamentul asumat de Kaufland România încã de la intrarea sa pe piaþa autohtonã, din 2005, de a susþine, promova ºi încuraja producãtorii români”, declarã Valer Hancaº, Manager Corporate Affairs & Comunicare Kaufland România.
Piesa „Nastasia – poveste de cartier”, pleacã la festival
F
estivalul Internaþional de Teatru de la Oradea îi are, ca invitaþi, pe actorii de la Petroºani. Aceºtia pleacã sã joace pe scena festivalului, în calitate de trupã invitatã, piesa pusã în scenã la Petroºani de regizorul anului 2015 în România, Victor Ioan Frunzã. „Nastasia, poveste de cartier” a impresionat enorm publicul de la noi, dar i-a determinat ºi pe organizatorii festivalului sã o prezinte în spectacol, sâmbãta aceasta. „Pentru noi, aceastã participare înseamnã foarte mult, pentru cã ieºirile de acest gen conteazã, indiferent cã mergem în Capitalã, ori altundeva. Important este cã noi suntem vãzuþi ca ºi trupã. Este un lucru pozitiv ºi atunci când este
pozitiv, e clar cã o faci cu drag, cã pânã la urmã de asta suntem actori ºi ne facem cu drag meseria”, a spus Amelia Toaxen, actriþa, care interpreteazã rolul principal. Victor Ioan Frunzã ºi soþia sa Adriana Grand au realizat la Petroºani o piesã ce s-a vãzut clar cã a avut ecouri, pentru unii prea dramaticã, folosindu-se de decor, lumini ºi sunete pe mãsurã, pentru alþii numai bunã de a relata realitatea periferiei de prin anii 90. Spectacolul a implicat un decor grandios ºi teatrul din Petroºani este solicitat sã participe la astfel de festivaluri, mai ales pentru cã, actorii au demonstrat cã sunt valoroºi ºi, doar anul acesta, au jucat sub bagheta a doi mari regizori: Victor Ioan Frunzã ºi Alexander Hausvater. Diana MITRACHE
4 Actualitate
CEH plãteºte ºi datoriile istorice ale fostelor companii miniere
C
Migraþia – joacã sau realitate? Bumbeºti Jiu- exemplul real
U
na dintre temele alese pentru a implica tinerii voluntari ºi chiar edilii veniþi de peste hotare în Petroºani, a fost migraþia. Nu este o simplã joacã, deºi cei prezenþi, au tras bileþele ºi s-au ales cu diverse funcþii în societate, însã, la lucrãri a venit ºi primarul de la Sadu, cel care s-a ºi confruntat cu o astfel de problemã, de care acum se bucurã cã a scãpat, dupã ce Guvernul României a renunþat la ideea de a construi o tabãrã la Bumbeºti Jiu.
omplexul Energetic Hunedoara plãteºte ºi oalele sparte ale Companiei Naþionale a Huilei sau ale termocentralelor. Creditorii fostei Companii Naþionale a Huilei care nu ºi-au primit banii se îndreaptã acum spre Complexul Energetic Hunedoara. Mai multe societãþi s-au înscris la masa credalã a CEH pentru a-ºi recupera banii de pe vremea CNH-ului. Unul dintre exemple este cel al IMAGE SERVICE PRODCOM SRL. Societatea din Bucureºti s-a înscris la masa credalã a CEH cu suma de 59,924 lei, însã administratorul judiciar a acceptat doar 41,586.00 lei, diferenþa de 18,338 lei fiind “nedatorata”, potrivit tabelului preliminar al creanþelor.
C
EH ºi cesiunile de creanþã
CEH a preluat din datoriile fostelor companii miniere. Administratorul judiciar arãta în primul raport cã societatea energeticã a preluat mai multe datorii ale CNH. “Pentru ratele de capital ºi dobânda aferente creditului BIRD 3936-D-RO, scadente în data de 04.11.2014, 01.05.2015 ºi 01.11.2015 Societatea a cerut sprijinul pentru efec-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 30 Septembrie 2016
tuarea plãþilor Ministerului de Finanþe, în calitatea acestuia de garant. Urmare a acestor solicitãri, Ministerul de Finanþe a efectuat plãþile la extern, urmând ca societatea sã ramburseze aceste sume. Creditul JBIC a fost contractat de cãtre Ministerul Economiei, pentru reabilitare Grup nr.4 Paroºeni, ºi a fost derulat în continuare de cãtre SC Termoelectrica SA în calitate de subcontractor. Creditul este în YENI. MFP în calitate de garant al creditului JBIC a achitat în anul 2015 suma de 35.568.435,58 lei reprezentannd ratele cu scadenta în 2015 (ultimele aferente acestui credit), urmând ca societatea sã ramburseze aceste sume. Din suma de 132.085.799 lei reprezentând dobânzi ºi penalitãþi la bugetul de stat, 70.238.353 lei
OFERTA DE CRÃCIUN 2016
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi
de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
OFERTA DE REVELION 2017
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de
cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.
Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.
reprezintã obligaþii fiscale preluate de la CNH Petroºani, în conformitate cu OUG 104/20.11.2014, iar 10.840.897 lei reprezintã obligaþii fiscale preluate de la CNH Petroºani, în conformitate cu OUG 67/2014, în contul datoriei pe care CEH o avea cãtre CNH”, aratã primul raport al administratorului judiciar. Altã cesiune de creanþe a fost între Electrocentrale Deva ºi Termogaz Company. “Crearea aparenþei de legalitate prin încheierea unui contract de cesiune de creanþa de cãtre S CEH ºi a unui act adiþional la acesta semnat în aceeaºi zi, disimulând astfel adevãrata naturã a circulaþiei sumelor de bani provenite de la bugetul de stat, fapt ce a condus la prejudicierea statului; a) La data de 29.11.2011 a fost încheiat contractul de lucrãri nr. APL 2751 între Electrocentrale Deva SA ºi Termogaz Company SA, având ca obiect executarea, proiectarea, finalizarea ºi punerea în funcþiune a lucrãrii de investiþii “colectarea ºi transportul în depozit a zgurii, cenuºii ºi produselor de desulfurare”; b) Dupã douã luni Termogaz Company SA a solicitat semnarea unui act adiþional în sensul garantãrii avansului pentru procurare ºi livrare de echipamente tehnologice aferente lucrãrii de investiþii, cu un alt instrument de garantare emis de o societate de asigurãri. “Pentru aceastã lucrare se acorda un avans de 10% din valoarea contractului, în baza facturii emise de executant ºi dupã prezentarea de cãtre acesta a unui instrument de garantare, emis în condiþiile legii, de societatea de asigurãri”. Executantul era obligat sã prezinte achizitorului, în
12 luni de la primirea avansului, acreditivele bancare deschise pentru diverºi producãtori, care însumate, sã acopere valoarea avansului; Dupã ce s-a prezentat în original, certificatul emis de BCR Asigurãri Vienna Inssurance Group, privind garanþia de returnare a avansului, în cuantum de 8.618.000 lei, SC Termogaz Company SA a facturat contravaloarea avansului în suma de 8.618.000 lei, prin documentul 1282431/22.05.2012, iar Electrocentrale Deva SA a plãtit, prin virament, aceastã sumã la data de 30.05.2012”, mai aratã raportul. Acelaºi administrator judiciar sublinia cã datoritã faptului cã prevederile contractuale nu au fost respectate de Termogaz Company SA, reprezentanþii CEH au informat acest aspect membrilor consiliului de administraþie, iar la data de 10 iunie 2013, CEH a fost notificat de Heral Consult IPURL, ca împotriva Termogaz Company SA a fost deshisa procedura generalã de insolventa, conform sentinþei 745/F/24.05.2013, pronunþatã de Tribunalul Hunedoara. “Reprezentanþii CEH au demarat procedura de recuperare a avansului de la societatea de asigurãri Omniasig Vienna Inssurance Group, fosta BCR Asigurãri Vienna Inssurance Group, însã asiguratorul nu a onorat plata garanþiei, avansul nefiind recuperat potrivit înþelegerilor pãrþilor; g) la data de 05.09.2013, CEH ºi Termogaz Company SA au convenit ca avansul acordat în cuantum de 8.618.000 lei plus suma de 5.257.740 lei (total 13.875.740 lei) sã fie recuperate din bugetul de stat, de CEH, uzând nele-
gal de prevederile OG 17/2013, cu privire la rectificarea bugetului de stat pe 2013. În acest scop s-a încheiat contractul de cesiune de creanþa nr.931/2/05.09.2013 ºi actul adiþional nr.932/2/05.09.2013, ambele documente semnate în aceeaºi zi. Cesiunea de creanþã, în cuantum de 13.875.740 lei, a intervenit între Termogaz Company SA, în calitate de cedent, Municipiul Lupeni, prin primar, în calitate de debitor cedat ºi CEH în calitate de cesionar. În acest fel CEH s-a erijat în recuperator de creanþa în numele Termogaz Company SÃ ( furnizorul de drept al UATM Lupeni). Reprezentanþii de la acea datã ai CEH au susþinut cã operaþiunea a fost una de stingere a obligaþiilor de platã restante ale UATM Lupeni, faþã de furnizorii sãi, cu obligaþii fiscale restante faþã de bugetul statului ale CEH; h) faþã de cele de mai sus, prin nerecuperarea avansului acordat cãtre Termogaz Company SA, în suma de 8.618.000 lei, de la societatea de asigurãri Omniasig Vienna Inssurance Group, coroborat cu încheierea contractului de cesiune de creanþa nr.931/2/05.09.2013 ºi actului adiþional nr.932/2/05.09.2013, a fost prejudiciat bugetul de stat cu suma de 13.875.740 lei”, mai puncta administratorul judiciar în primul raport privind cauzele care au dus la insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara.
Complexul Energetic Hunedoara a preluat ºi datorii de peste 70 de milioane ale CEH. “În anul 2013 comparativ cu anul 2012, nivelul total al datoriilor totale ale societãþii au crescut cu cca 27,65%, urmare creºterii, atât a datoriilor cu termen de exigibilitate mai mic de un an, cât ºi a datoriilor cu termen de exigibilitate mai mare de un an. Aceastã situaþie a fost generatã de creºterea, atât a datoriilor faþã de salariaþi (de aproximativ 4,5 ori) ce corespunde unei creºteri numerice a salariaþilor de la 1.918 persoane la finele anului 2012, la 6.829 persoane la finele anului 2013, cât ºi a datoriilor generate de impozitele ºi contribuþiile salariale, aspect generat de fuziunea prin absorbþie la data de 01.01.2013 între CEH SÃ ºi CNH S.A. Petroºani. Totodatã, creºterea datoriilor pe termen scurt a fost determinatã ºi de creºterea altor datorii faþã de bugetul de stat ca urmare a preluãrii de cãtre CEH S.A. de la CNH Petroºani a unei datorii de 79.000.541 lei, reprezentând obligaþii fiscale preluate în contul datoriei pe care CEH o avea cãtre CNH. La aceste datorii s-a adãugat ºi suma de 33.756.402 lei, datorie cãtre Departamnetul pentru Energie, urmare achiziþionãrii certificatelor pentru anul 2013”, mai arãta raporul. Astfel, CEH nu doar cã are propriile datorii, dar mai trebuie sã le plãteascã ºi pe cele ale fostelor companii. Monika BACIU
„Din punctul meu de vedere, ºi nu numai al meu, instalarea la Bumbeºti Jiu a unei astfel de tabere era absolut inoportunã. Inoportunã din perspectiva aºezãrii geografice a acestei localitãþi, din punct de vedere al specificului economic al acestei localitãþi ºi datã fiind capacitatea unei comunitãþi mici, cum este a noastrã, ca sã integreze niºte migranþi. Am spus-o ºi în cadrul seminarului, problema este delicatã ºi
nu doar pentru noi. A fost greu pentru Germania, Franþa, o provocare la care au fãcut faþã cu evenimente reprobabile”, a spus Constantin Bobaru, primarul din Sadu, Gorj. De aceeaºi pãrere este ºi primarul Tiberiu Iacob Ridzi, care l-a invitat la acest seminar pe teme de migraþie pe unul dintre primarii implicaþi în problematicã ºi care a agreat ideea cã migranþii trebuie înþeleºi, dar poate cã inte-
grarea lor trebuie fãcutã altfel. „Ca principiu nu se respinge o asemenea misiune de primire de migranþi dintr-o zonã cum este Siria. Problema este cã, în România, în general, sunt lucruri nerezolvate din punct de vedere economic ºi social, iar comunitãþile mici, pe de altã parte, încã nu pot sã integreze astfel de oameni, care au motive obiective sã plece dintr-o zonã de conflict. Noi suntem deschiºi sã îi ajutãm, dar nu în comunitãþile noastre, unde avem ºomaj, familii cu venituri foarte mici, ci poate cã existã loc pentru ei în oraºele mari, unde chiar existã deficit de forþã de muncã, sau condiþii mult mai bune pentru a fi integraþi”, a precizat ºi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. Aceasta a fost o bunã temã de pronire a discuþiilor cu plonezii, maghiarii, italienii, ori bulgarii sosiþi la Petroºani, care au tras bileþele ºi s-au ales cu diverse roluri într-o societate virtualã, mimând astfel jocuri din realitatea imediatã. „Tematica imigranþilor este una europeanã ºi vrem, nu vrem, ne afecteazã comunitãþile
mici, medii ºi chiar mari. Sunt împãrþiþi în 3 echipe ºi fiecare reprezentant al acestora are o stigmã pe spate, Este fie rrom, fost condamnat ºi trebuie sã se întoarcã în comunitate, iar comunitatea trebuie sã dea dovada de capacitatea de integrare ºi asta vrem noi sã facem prin joc”, a spus Alexandru Kelemen, coordonator al work-shop-ului, în care chiar unul dintre primarii de peste hotare a avut greaua misiune de a se încadra, deºi juca rolul unui hoþ, care încerca sã se integreze, dupã ispãºirea pedepsei. Totul face parte dintr-un proiect european al cãrui gazdã este municipiul Petroºani, iar migraþia ºi euroscepticismul sunt teme de larg interes discutate cu ONG-urile ºi membrii comunitãþii locale. Diana MITRACHE
Timp de 3 zile în acest weekend, Deva se transformã în destinaþia iubitorilor de bunãtãþi româneºti unedorenii sunt H invitaþi la sfârºitul acestei sãptãmâni, mai exact de vineri pânã duminicã, la primul „Târg de bunãtãþi româneºti” ce va fi amenajat în parcarea magazinului Kaufland din Deva.
Potrivit organizatorilor cea dintâi ediþie a eveni-
mentului în Deva face parte din iniþiativa amplã a Kaufland de a susþine producãtorii români ºi din pasiune pentru savoarea ºi prospeþimea produselor autohtone. Târgul va fi deschis în intervalul orar 09:00 19:00, iar iubitorii de produse româneºti sunt aºteptaþi sã se bucure de preparate culinare
tradiþionale – de la carne ºi brânzeturi pânã la dulciuri de casã, plãcinte pãdurãneºti, must ºi alte bãuturi proaspete, toate 100% româneºti. Amenajat în 15 cãsuþe de poveste, „Târgul de bunãtãþi româneºti” îºi va aºtepta oaspeþii cu o gamã largã ºi variatã de produse autohtone de la peste 50 de producãtori români, fermieri ºi fãuritori de produse cu specific românesc unicat. Vizitatorii vor putea gãsi: must, legume ºi fructe, sucuri de fructe proaspete; dulciuri de casã, preparate dupã tradiþiile româneºti (turtã dulce, prãjituri de casã, plãcinte pãdurãneºti); carne ºi preparate tradiþionale (cârnaþi, specialitãþi); lactate
proaspete (brânzeturi, caºcaval); produse de panificaþie; ulei presat la rece, miere ºi produse apicole; plante medicinale; “Prin aceastã serie de târguri, Kaufland România acordã producãtorilor ºi fermierilor locali spaþiu de vânzare ºi logisticã în mod gratuit, din dorinþa de a-i sprijini sã aducã produsele lor ºi mai aproape de români. Aceastã iniþiativã se înscrie în angajamentul asumat de Kaufland România încã de la intrarea sa pe piaþa autohtonã, din 2005, de a susþine, promova ºi încuraja producãtorii români”, declarã Valer Hancaº, Manager Corporate Affairs & Comunicare Kaufland România.
Piesa „Nastasia – poveste de cartier”, pleacã la festival
F
estivalul Internaþional de Teatru de la Oradea îi are, ca invitaþi, pe actorii de la Petroºani. Aceºtia pleacã sã joace pe scena festivalului, în calitate de trupã invitatã, piesa pusã în scenã la Petroºani de regizorul anului 2015 în România, Victor Ioan Frunzã. „Nastasia, poveste de cartier” a impresionat enorm publicul de la noi, dar i-a determinat ºi pe organizatorii festivalului sã o prezinte în spectacol, sâmbãta aceasta. „Pentru noi, aceastã participare înseamnã foarte mult, pentru cã ieºirile de acest gen conteazã, indiferent cã mergem în Capitalã, ori altundeva. Important este cã noi suntem vãzuþi ca ºi trupã. Este un lucru pozitiv ºi atunci când este
pozitiv, e clar cã o faci cu drag, cã pânã la urmã de asta suntem actori ºi ne facem cu drag meseria”, a spus Amelia Toaxen, actriþa, care interpreteazã rolul principal. Victor Ioan Frunzã ºi soþia sa Adriana Grand au realizat la Petroºani o piesã ce s-a vãzut clar cã a avut ecouri, pentru unii prea dramaticã, folosindu-se de decor, lumini ºi sunete pe mãsurã, pentru alþii numai bunã de a relata realitatea periferiei de prin anii 90. Spectacolul a implicat un decor grandios ºi teatrul din Petroºani este solicitat sã participe la astfel de festivaluri, mai ales pentru cã, actorii au demonstrat cã sunt valoroºi ºi, doar anul acesta, au jucat sub bagheta a doi mari regizori: Victor Ioan Frunzã ºi Alexander Hausvater. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri 30 Septembrie 2016
LA MUNCÃ, NU LA ÎNTINS MÂNA
Valea Jiului: sistem urban minier mono-industrial în declin L
ocuri de muncã în zonele marginalizate ale þãrii. Guvernul a adoptat un pachet de mãsuri legislative care prevede crearea de locuri de muncã ºi încurajarea grupurilor vulnerabile din zonele marginalizate pentru a nu rãmâne dependenþi de beneficii sociale. “Susþinerea angajatorilor pentru a atrage in câmpul muncii tinerii si ºomerii de lunga durata - despre asta trebuie sa fie strategia de incluziune daca ne pasa de viitorul tãrii si al oamenilor care au nevoie de sprijin”, scrie Ionel Dancã, consilierul premierului Dacian Cioloº, pe pagina sa de socializare. Executivul propune o nouã abordare a pieþei muncii. Se doreºte utilizarea fondurilor europene, dar ºi integrarea tinerilor ºi reformarea Agenþiei pentru Ocuparea Forþei de Muncã. “Pentru prima oarã în România, se face joncþiunea dintre bugetul de stat ºi fondurile europene. Practic, cu ajutorul fondurilor europene, ajungem la triplul sumei disponibile pentru mãsurile de ocupare a forþei de muncã. Unificare surse de finanþare, unificare proces, crestere eficienþã, crestere absorbþie. Tot în premierã, tinerii NEET (not in education, employment or training), una dintre cheile dezvoltãrii economice, sunt vizaþi direct de mãsurile active de ocupare, ca parte a unei politici integrate de susþinere. Reformarea Serviciului Public de Ocupare (ANOFM) pentru a se concentra pe nevoile grupurilor vulnerabile prin introducerea, in cadrul serviciilor de informare si consiliere profesionala, a procedurii de profilare a persoanelor in cautarea unui loc de munca si incadrarea lor in diverse categorii de ocupabili-
tate, plus alte mãsuri menitã sã creascã eficienþa serviciilor de ocupare”, mai aratã sursa citatã. Prin implementarea noilor mãsuri legislative se are în vedere încadrarea a cât mai multor persoane pe piaþa muncii, prin ieºirea din beneficiile sociale. totodatã, se vor oferi burse de 500 de lei ºomerilor care se angajeazã pentru minim 3 luni. Tototdatã, statul va oferi un stimulent de cca. 3.000 euro (12.500 lei) ºomerilor din cele mai defavorizate localitãþi care îºi schimbã domiciliul pentru a merge la un loc de muncã la peste 50 km. “Prea mulþi oameni vor sã munceascã, dar nu au unde în imediata apropiere ºi au nevoie de un ajutor ca sã iasã dintr-un mix de (a) trãit de azi pe mâine prin ajutoare ºi muncã zilierã, la negru, (b) þintuire în propria localitate din motive familiale ºi (c) teamã de schimbare. Mãsura funcþioneazã ºi în sens invers: acelaºi stimulent se oferã pentru ºomerii care se mutã în aceste localitãþi defavorizate pentru a începe un loc de muncã. Familiile care se relocheaza cu cel puþin doi membri beneficiazã de încã 3.000 lei. Bonus: oricine din diaspora, ce a lucrat mai mult de 36 luni afara si se întoarce in þara sa lucreze beneficiazã de prima de instalare. Prima de încadrare oferitã ºomerilor care se angajeaza si lucreazã la mai mult de 15 km de domiciliu -
pana la 55 lei pe zi de lucru pentru 12 luni de la angajare. Subvenþii pentru angajatori. Stimulent de 900 de lei pe lunã timp de 12/18 luni pentru angajatorii care angajeazã tineri NEET, ºomeri peste 45 de ani, pãrinþi singuri, persoane cu handicap º.a. categorii vulnerabile. Extindere aplicare si aproape dublarea subvenþiilor”, mai scrie Ionel Dancã.
V
alea Jiului, zonã defavorizatã
Tot în contextul zonelor defavorizate, Guvernul a aprobat memorandumul pentru dezvoltarea Vãii Jiului. Guvernul a aprobat în ºedinþã memorandumul pentru zonele defavorizate, între care ºi Valea Jiului. Fostele zone miniere Valea Jiului, Roºia Montanã – Munþii Apuseni ºi comunitãþile marginalizate din Moldova (Vaslui – Iaºi) vor primi asistenþã tehnicã dedicatã pentru dezvoltarea unor proiecte integrate finanþate din fonduri europene ºi naþionale. “Mãsurile sunt cuprinse în Memorandumul “Dezvoltarea unor programepilot integrate din fonduri europene ºi bugetul naþional pentru îmbunãtãþirea situaþiei socio-economice a locuitorilor din fostele zonele miniere Valea Jiului, Roºia Montanã – Munþii Apuseni ºi din comunitãþile marginalizate din Moldova (Vaslui – Iaºi)”, adoptat astãzi de Guvern, dupã o serie de
me zvoltarea unor progra Zonele pilot pentru de l tu ge ropene ºi bu integrate din fonduri eu bunãtãþirii situaþiei naþional în vederea îm uitorilor sunt: socio-economice a loc
nosistem urban minier mo Zona Valea Jiului: industrial în declin re cu localitãþile aparþinãtoa Municipiul Petroºani ra , Peºtera Bolii, Slãtinioa Dalja Mare, Dalja Micã Municipiul Lupeni localitãþile aparþinãtoare Municipiul Vulcan cu i Dealu Babii ºi Paroºen nea, alitãþile aparþinãtoare Lo loc cu la tri Oraºul Pe ºi Tirici Cîmpa, Jiet, Rãscoala mpul alitãþile aparþinãtoare Câ loc cu ni ica Oraºul Ur azi lui Neag ºi Valea de Br roni alitatea aparþinãtoare Isc loc cu a as ino Oraºul An aratã informarea Guvernului. consultãri cu autoritãþile Unitatea Guvernamentalã administraþiei locale din acesde Asistenþã Tehnicã va avea te zone. În vederea impletrei birouri locale, cu rol de mentãrii strategiei de dezpunct unic de contact pentru voltare integratã a zonelor beneficiarii din zonele de pilot de intervenþie, la nivelul intervenþie, localizate în Cancelariei Prim-Ministrului Petroºani, Roºia Montanã ºi se va înfiinþa ºi organiza o Vaslui. Modificarea cadrului Unitate Guvernamentalã de de reglementare în privinþa Asistenþã Tehnicã (UGAT) cu intensitãþii maxime admise a rol de coordonare a instituþiajutorului de stat pentru ilor implicate în gestionarea regiunile în interiorul cãrora programelor cu finanþare din sunt localizate zonele respecfonduri europene ºi de la tive, în sensul creºterii acestui bugetul naþional. Exercitarea prag faþã de alte zone din funcþiilor de asistenþã tehnicã interiorul aceleiaºi regiuni; se va realiza cu sprijinul „În zonele de intervenþie direcþiilor de specialitate din identificate se vor introduce Ministerul Dezvoltãrii instrumente financiare Regionale ºi Administraþiei inovative, pentru care existã Publice ºi din Ministerul sume rezervate în proFondurilor Europene precum gramele operaþionale, în veºi prin colaborarea cu derea dezvoltãrii de proiecte celelalte ministere care au în cu finanþare de la Uniunea gestiune programe de Europeanã în sistem de finanþare care ar putea fi Parteneriat Public Privat accesate de beneficiarii din (PPP)”, mai aratã informarea zonele pilot de intervenþie”, Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri 30 Septembrie 2016
Semafoarele au fost trimise la reparat
S
emafoarele din intersecþia Pieþei Centrale Petroºani nu mai funcþioneazã de aproape o sãptãmânã iar municipalitatea susþine cã au fost trimise la reparat, chiar dacã oprirea lor a dus cu gândul la apariþia unui nou sens giratoriu. ”ªtim cã nu mai funcþioneazã, ele au fost trimise la service ºi urmeazã sã primim rãspuns cu privire la starea lor. În funcþie de acest rãspuns vom decide, însã, pânã vineri, nu pot spune nimic concret”, a declarat,
directorul executiv al SPADPP, Daniel Viºan. Chiar dacã unele dintre sensurile giratorii sunt blamate în acest moment pentru cã încurcã circulaþia din cauza trecerilor de pietoni prea apropiate, cum este cazul celui de la Jiul, acestea aduc economie la bugetul local. Întreþinerea ºi repararea semafoarelor costa anual municipalitatea peste 40 de mii de lei. Totodatã, edilii din Petroºani spun cã sensul giratoriu de la Jiul va fi amenajat astfel încât sã nu se mai producã blocaje prin depãrtarea trecerilor de pietoni. Maximilian GÂNJU
CONSILIUL LOCAL ªI PRIMÃRIA MUNICIPIULUI LUPENI ANUNÞ În temeiul art. 39 aliniatul (1) ºi (5) din Legea nr. 215/ 2001, privind Administraþia publicã localã, republicatã se convocã Consiliul local al Municipiului Lupeni în ºedinþã ordinarã pentru vineri 30 septembrie 2016, ora 13,00 în sala de ºedinþe a Consiliului local al Municipiului Lupeni, cu urmãtoarea
ORDINE DE ZI:
1 – Proiect de hotãrâre nr. 104/ 2016 pentru rectificarea Bugetului local pe anul 2016 aprobat potrivit prevederilor Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 7/ 02.02.2016 privind aprobarea Bugetului local pe anul 2016, a Programului de investiþii publice pe anul 2016 ºi a estimãrilor pentru anii 2017 – 2019. Iniþiator: Cornel Cristian Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 2 – Proiect de hotãrâre nr. 105/ 2016 pentru modificarea Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 71/ 2016 privind aprobarea desemnãrii reprezentanþilor Consiliului local al Municipiului Lupeni în Consiliile de Administraþie ale unitãþilor de învãþãmânt din Municipiul Lupeni. Iniþiator: Cornel Cristian Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 3 – Proiect de hotãrâre nr. 106/ 2016 pentru rectificarea erorii materiale din art. 2 alin. (1) al Hotãrârii Consiliului
local al Municipiului Lupeni nr. 77/ 2016 privind aprobarea unui raport de evaluare precum ºi vânzarea unui imobil (teren). Iniþiator: Cornel Cristian Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 4 – Proiect de hotãrâre nr. 107/ 2016 privind aprobarea încetãrii contractului de închiriere nr. 8303/ 4/ 11.10.2013 încheiat între Municipiul Lupeni ºi domnul Spiridon Cosmin pentru locuinþa situatã administrativ în Municipiul Lupeni, Bulevardul Pãcii bl. 56 - ANL, sc. 1, et. 1, ap. 4, judeþul Hunedoara, prin acordul pãrþilor, conform prevederilor contractuale. Iniþiator: Cornel Cristian Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 5 – Proiect de hotãrâre nr. 108/ 2016 privind aprobarea încetãrii contractului de închiriere nr. 8303/ 47/ 04.11.2013 încheiat între Municipiul Lupeni ºi domnul Varga Nicolae pentru locuinþa situatã administrativ în Municipiul Lupeni, Bulevardul Pãcii bl. 62 - ANL, sc. 1, et. 4, ap. 44, judeþul Hunedoara, conform prevederilor Sentinþei civile nr.
1703/ 23.06.2016 pronunþatã de Judecãtoria Petroºani în Dosarul civil nr. 2396/ 278/ 2016. Iniþiator: Cornel Cristian Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 6 – Proiect de hotãrâre nr. 109/ 2016 pentru modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 3/ 2016 privind aprobarea Listei anuale de prioritãþi pentru repartizarea locuinþelor ANL din municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara. Iniþiator: Cornel Cristian Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 7 – Proiect de hotãrâre nr. 110/ 2016 privind aprobarea participãrii Consiliului local al Municipiului Lupeni în calitate de coorganizator al Festivalului „POVEªTI DE ÎNÞELEPCIUNE” împreunã cu Parohia Ortodoxã Românã Bãrbãteni. Iniþiator: Cornel Cristian Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 8 – Proiect de hotãrâre nr. 111/ 2016 privind alegerea preºedintelui de ºedinþã pentru lunile octombrie-noiembrie 2016. Iniþiator: Iacob Viorel Mesaroº, Viceprimar al Municipiului Lupeni 9 – Diverse.
Lupeni, 23 septembrie 2016 PRIMAR, CORNEL CRISTIAN RESMERIÞÃ
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri 30 Septembrie 2016
Henþ cu mâna
RUGBY-UL DIN NOU LA DRUM. DAR PARCà MEREU ACELAªI... Am ºi uitat ºirul campionatelor de „Divizia B” (D.N.S.) câºtigate de ªtiinþa Petroºani în ultimii ani. S-a schimbat deja o
generaþie de la prima reuºitã... nereuºitã de acum câþiva ani, când din cauza lipsurilor financiare, ªtiinþa nu a putut sã joace în
Superligã. Chestiune care se repetã de ani ºi ani. Acum, dupã un an parcã la nivel de campionate naþionale datoritã schimbãrilor de sistem, ªtiinþa atacã din nou lupta în eºalonul doi, unde probabil va lupta iarãºi pentru locul 1. ªi la ce ajutã?
Rugby DNS
UN NOU START PENTRU ªTIINÞA PETROªANI Dupã o pauzã de un an, rugby-ul de ligã secundã - D.N.S. - intrã din nou în activitate, în formula veche, sistemul toamnã – primãvarã. Un numãr de opt echipe vor lua startul mâine, 1 octombrie, cu etape în fiecare sâmbãtã, turul de campionat încheindu-se pe 12 noiembrie a.c. ªtiinþa Petroºani va avea primele douã etape pe teren propriu. Echipa din „Dealul Institutului”, înfiinþatã în 1948, îl are preºedinte pe prof.univ.dr. Ing. Sorin Radu, manager ºi antrenor fiind Emil Drumea. Echipa porneºte la luptã cu un lot format din 28 de jucãtori, printre cei mai cunoscuþi amintindu-i pe Al. Lupu (38 ani), Fl. Tandea (22 ani), Remus Zaharescu (22 ani), D. Ivan (36 ani) sau Cãtãlin Sabãu (28 ani). Echipa are o serie de jucãtori tineri, printre cei nou veniþi amintindu-i pe Chiriac, Mãlãuþã, L. Pârvu ºi Nãstãsie.
REMEMBER
Ultima oarã pe prima scenã Promovat în primul eºalon în anul 1959, ªtiinþa Petroºani a rezistat la acest nivel timp de 48
Emil Drumea atacã în dublã posturã, manager ºi antrenor, un nou campionat cu ªtiinþa Petroºani De trei ori câºtigãtoare a Cupei României ªtiinþa Petroºani are un palmares impresionant, printre care ºi câºtigãtoare de trei ori a Cupei României 1983 (6-3 cu Polit. Iaºi), 1991 (18-9 cu Farul Constanþa), 1993 (... cu Dinamo Bucureºti), în 1992 pierzând o finalã cu Farul Constanþa. de ani pânã în 2007! Apoi a jucat douã sezoane în „B” (20072009), dupã care revine pentru un campionat, în 2010 pe prima scenã. S-a jucat în primãvara – toamnã, era a 94-a ediþie – ªtiinþa Petroºani fiind în grupa B,
Poate doar orgoliul unor conducãtori ori valoarea ºi ambiþia unor jucãtori, care toþi la un loc ºi-ar dori sã demonstreze cã din punct de vedere valoric, locul ªtiinþei nu este aici. ªtiinþa Petroºani, cu o importantã carte de vizitã, cu zeci de jucãtori care i-a dat echipei Naþionale în anii '70 –
2000, îºi are desigur, locul în Superligã. Dar în acest caz, „fãrã griji ºi fãrã bani”, sã aºteptãm confruntãrile cu Buzãul, Nãvodariul, Mãnãºtur sau Aradul, echipe altãdatã în fazã de embrion, acum, alãturi de legendara ªtiinþa Petroºani.
ªTIINÞA PETROªANI 2016 -2017 Preºedinte: Prof. Univ. Dr. Ing. Sorin Radu Antrenor: Emil Drumea Medic: Nicoleta Dumitru LOTUL C. Barbu (198) – linia a II-a A. Borz (198) - centru E. Biri (1990) – pilier Cosm. Chita (1990) – aripa Cr. Carvaþchi (1989) – flancher I. Chiriþã (1994) – centru Cl. Ciule (1986) – pilier Fl. Coge (1991) – pilier Al. Dembran (1994) – pilier Al. Dan (1985) – flancher G. Han (1995) – pilier D. Ivan (1980) – taloner Al. Lupu (1978) – mijl. la grãmadã Adr. Mihalachi (1993) – mijl. la grãmadã A. Paisa (1996) – pilier Bg. Pârvu (1993) – pilier Vl. Popa (1994) – pilier Mirel Popescu (1994) – flancher Cl. Popovici (1989) – flancher Cãt. Sabãu (1988) – centru Alin Sofian (1989) – linia a II-a Fl. Tandea (1994) – mijl. R. Vãrãºeþ (1994) – flacher R. Zaharescu (1994) – fundaº apoi dupã campionatul regilor, în play-out, încheie pe 25 sept. 2010 pe locul retrogradant 5. Din acea echipã fãcuse parte, printre alþii, Deak, D. Ivan, Skverne, D. Cojocaru, Tatarciuc, Ov. Iepure, E. Nagy ºi alþii.
RUGBY, DIVIZIA NAÞIONALà SENIORI (D.N.S. – LIGA II) ED. 2016 – 2017 – TURUL Etapa 1, 1 oct. 2016 C.S. Nãvodari CSUAV Arad R.C.M. Galaþi Stejarul Buzãu ªtiinþa Petroºani Mãnãºtur Cluj R.C. Bârlad Bucovina Suceava Etapa a 2-a, 8 oct. 2016 CSUAV Arad R.C.M. Galaþi ªtiinþa Petroºani C.S. Nãvodari Stejarul Buzãu R.C. Bârlad Mãnãºtur Cluj Bucovina Suceava Etapa a 3-a, 15 oct. 2016 C.S. Nãvodari Mãnãºtur Cluj R.C.M. Galaþi ªtiinþa Petroºani R.C. Bârlad CSUAV Arad Bucovina Suceava Stejarul Buzãu Etapa a 4-a 22 oct. 2016 Mãnãºtur Cluj Stejarul Buzãu ªtiinþa Petroºani R.C. Bârlad C.S. Nãvodari R.C.M. Galaþi CSUAV Arad Bucovina Suceava Etapa a 5-a, 29 oct. 2016 R.C.M. Galaþi Mãnãºtur Cluj R.C. Bârlad C.S. Nãvodari Bucovina Suceava ªtiinþa Petroºani Stejarul Buzãu CSUAV Arad Etapa a 6-a, 5 nov. 2016 R.C. Bârlad Mãnãºtur Cluj Bucovina Suceava R.C.M. Galaþi Stejarul Buzãu C.S. Nãvodari CSUAV Arad ªtiinþa Petroºani ÎN CUPA ROMÂNIEI z 1983 – 6-3 în finala cu Polit. Iaºi z 1991 – 189 în finala cu Farul Constanþa (cu Soare, Costache, Locziko, Drumea, ªusinski, Semen, Mureºan, Adian, Suiogan,Bolea, Medragoniu, Raþiu, Drãghici, Larie, Florea, Iliev. z 1992 – pierde finala cu Farul Constanþa. z 1993 – în finala cu Dinamo Bucureºti (cu Andreiþã, Larie, Revnic, Drãghici, Pancu, Mureºan, Raþiu, Drumea, Locziko, Trancã, Costache) Noutãþi: Chiriac – aripã, fundaº, Mãlãuþã, Lucian Pârvu, G. Nãstãsie
Paginã realizatã de Genu TUÞU