Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1197
Cronica Vãii Jiului Joi, 29 Septembrie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Procesul termocentralei Paroºeni amânat pentru luna octombrie
I
nstanþa de la Petroºani a amânat dosarul în care se judecã anularea procesului verbal al Gãrzii de Mediu privind sistarea activitãþii termocentralei Paroºeni.
Garda de Mediu a dispus anul trecut suspendarea activiãþii termocentralei pentru neconformarea la cerinþele de mediu. Noul termen de judecatã a fost stabilit de instanþa de la Petroºani pentru data de 26 octombrie 2016. Garda de Mediu a dispus sistarea activitãþii pe motiv cã cele douã nu se conformeazã la cerinþele de mediu. “Probabil cã procesele cu Garda de Mediu se vor
finaliza ºi la acel moment vom avea o problemã, dar pânã la acel moment noi, împreunã cu Ministerul Energiei, administrator special, administrator judiciar, conducerea CEH ºi Ministerul Mediului încercãm sã soluþionãm, sã demonstrãm cã vrem sã funcþionãm în condiþii legale de mediu, ne va trebui o derogare, care se poate acorda de Ministerul Mediului”, a declarat Bogdan Stãnescu, administratorul special al CEH. ªi la termocentrala de la Mintia sunt necesare lucrãri de investiþii pentru ca aceasta sã se conformeze la cerinþele de mediu, însã acestea ar putea avea loc abia dupã o divizare a Complexului Energetic Hunedoara. Monika BAICU
Legea lui Vochiþoiu ”Lupeni 77”, în Camera Deputaþilor
I
niþiativa legislativã aparþine senatorului (PMP) Haralambie Vochiþoiu, a primit toate avizele ºi girul senatorilor, iar peste câteva zile va fi supus dezbaterii finale în Camera Deputaþilor. Dacã va primi votul deputaþilor, proiectul ”Lupeni 77” va deveni lege, iar cei care au luat parte la prima miºcare anticomunistã din România vor primi recunoaºterea oficialã. >>> PAGINA A 5-A
Fostul manager a Spitalului din Vulcan scos de sub urmãrire penalã
U
nitatea medicalã a sesizat Parchetul cu privire la o serie de presupuse ilegalitãþi comise de fostul manager al Spitalului Municipal Vulcan. În urma cercetãrii penale, procurorii au concluzionat cã nu se întrunesc elementele constitutive ale vreunei infracþiuni ºi au dispus scoaterea de sub urmãrire
penalã a Cristinei Baleia. Decizia procurorilor a fost atacatã iar judecãtorii petroºãneni au rãmas în pronunþare cu privire la soluþia anchetatorilor. Dacã îi va fi favorabil verdictul Judecãtoriei Petroºani, ex-managerul Spitalului Vulcan ar putea avea un atuu în procesul prin care a atacat raportul în urma cãruia a fost înlãturatã din funcþie. Cristina Baleia a chemat în judecatã
Primãria Vulcan ºi unitatea medicalã subordonatã, dosarul fiind pe rolul Tribunalului Hunedoara în faza administrãrii de probe iar urmãtorul termen de judecatã este peste o sãptãmânã. Fostul manager cere anularea actului administrativ invocând o serie de nereguli care ar face decizia nulã. Cristina Baleia a anunþat, imediat dupã ce a fost datã afarã, cã nu i s-a dat posibilitatea
sã vadã procesul verbal pe baza cãruia a fost demisã, document întocmit de comisia de control numitã de primarul localitãþii. Aceasta a reclamat ºi nereguli privind întrunirea Consiliului de Administraþie care a
semnat decizia de înlocuire din funcþie. Cristina Baleia a preluat Spitalul Municipal Vulcan în anul 2013 ºi a fost demisã dupã doi ani de mandat. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi 29 Septembrie 2016
Gheorghe Ile: “Nu putem sã cãrãm apã cu ciurul”
I
nsolvenþa societãþii de termoficare din Vulcan pune sub semnul incertitudinii furnizarea agentului termic în localitate. Conducerea CEH a dat asigurãri cã agentul termic va fi furnizat în localitãþile din Valea Jiului, dar ºi Deva, însã la Vulcan existã o problemã. Societatea de termoficare se aflã în insolvenþã, iar în aceste condiþii existã riscul ca abonaþii din localitate sã nu beneficieze de serviciile termocentralei Paroºeni. “Dupã o orã de dezbateri intense, conducerea CEH a promis cã locuitorii din Deva ºi Petroºani, abonaþi ai sistemului de termoficare, vor avea cãldurã în locuinþe. Este posibil ca agentul termic sã fie furnizat ºi în municipiul Vulcan, cu rezerva cã firma care asigura dis-
tribuþia este în insolvenþã ºi trebuie gãsitã o soluþie pentru rezolvarea situaþiei. Conducerea CEH a anunþat cã în Valea Jiului furnizarea agentului termic se va face doar dupã data de 1 noiembrie, în funcþie de condiþiile meteo”, aratã o informare a Consiliului Judeþean Hunedoara. Potrivit administratorului judiciar, CEH are de recuperat sume importante de bani de la societãþile de termoficare care au
funcþionat de-a lungul anilor la Vulcan. Mai exact, societatea energeticã are de recuperat de la Termoficare Vulcan si Sc. Pregoterm S.A. Vulcan suma de 11.481.600 lei. De cealaltã parte, primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, susþine cã problema este în curtea Complexului Energetic Hunedoara, iar cei de aici trebuie sã descâlceascã iþele. “Nu au reþeaua. Noi suntem în insolvenþã, dar nu asta e problema.
Lupeni – Ziua Vârstnicilor
Z
iua internaþionalã a persoanelor vârstnice sãrbãtoritã în fiecare an pe data de 1 octombrie conform Rezoluþiei nr.45/106 din 1991 a Organizaþiei Naþiunilor Unite, reprezintã un prilej în plus pentru ca administaþia localã din Lupeni sã îºi sãrbãtorescã ºi sã îºi cinsteascã persoanele vârstnice din localitate. Cu acest prilej Primãria ºi Consiliul Local al municipiului Lupeni va organiza în perioada 1-10 octombrie 2016, o serie de evenimente dedicate persoanelor vârstnice. “Consider cã Ziua internaþionalã a persoanelor vãrstnice trebuie sã devinã o sãrbãtoare ºi totodatã o dovadã a preþuirii ºi respectului pe care îl datorãm persoanelor vârstnice care sunt pãrinþii, bunicii, persoanele dragi nouã pentru eforturile ºi realizãrile lor dealungul timpului. Cu acest prilej Primãria ºi Consiliul Local al municipiului Lupeni vor organiza în data de 3 ºi 4 octombrie patru specta-
cole, câte douã în fiecare zi cu spectacolul aniversar dedicat persoanelor vârstnice din municipiul Lupeni, intitulat Mama ºi Fiul, susþinut de artiºtii Irina Loghin, Fuego ºi artiºti locali. Cetãþenii vor putea participa la acest spectacol pe baza invitaþiilor care vor fi distribuite la Palatul Cultural Minerul din Lupeni în perioada 28
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
septembrie 2 octombrie. Invit ºi pe aceastã cale cetãþenii din municipiul Lupeni sã ridice invitaþiile de la Palatul Cultural Minerul Lupeni, acestea vor fi gratuite ºi odatã cu acest spectacol vor avea parte ºi de alte surprize oferite de Primãria ºi Consiliul Local al municipiului Lupeni. Consider cã am o datorie moralã atât eu ca primar cât ºi toþi cei care conduc destinele acestei localitãþi sã aducem bucurie în sufletele tuturor locuitorilor din municipiul Lupeni , aducâd cultura la Lupeni pentru toate vârstele ºi toate gusturile”, declarã primarul Cristian Resmeriþã . Monika BACIU
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Ei nu au reþeaua pusã la punct. Nu putem sã cãrãm apã cu ciurul”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Tot oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara au subliniat cã primãriile ar trebui sã preia reþelele de distribuþie în vederea accesãrii de fonduri europene pentru modernizarea acestora. Edilul vulcãnean a precizat cã e posibil acest lucru, dar nu în condiþiile în care funcþioneazã CEH în prezent.
“Putem sã luãm fonduri europene, dar ei, cei de la CEH trebuie sã ne garanteze cã termoficarea va funcþiona. Nu luãm bani europeni, ca apoi sã ne
punã sã îi dãm înapoi dacã se închide CEH. Trebuie sã avem garanþii din partea lor”, a mai subliniat Ile. În Valea Jiului numãrul abonaþilor la sistemul de termoficare este de sub 4000. Edilii celor trei localitãþi unde încã mai existã acest serviciu, respectiv Petroºani, Vulcan ºi Lupeni i-au sfãtuit, încã din varã, pe abonaþi sã aibã în vedere racordarea la o altã sursã alternativã de încãlzire. Monika BACIU
INFORMARE DE PRESà În perioada 30 septembrie - 7 octombrie 2016, Laboratorul de metrologie al S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani îºi întrerupe activitatea de verificare metrologicã a contoarelor de apã rece în vederea definitivãrii actelor pentru reautorizarea laboratorului. Mulþumim tuturor beneficiarilor serviciilor noastre pentru întelegere. Birou Presã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petrosani
- ÎNCHIRIERI -
Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
- Dr. PREDA MIHAI -
Telefon util: 0733.960311
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!
z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi 29 Septembrie 2016
Psary – minerit odatã, Bansko – turism
Petroºani – minerit ºi turism, potenþial maxim de dezvoltare M
unicipiul Petroºani este înzestrat cu bogãþii naturale nedezvoltate la adevãrata lor valoare. Localitatea se bazeazã încã pe minerit ºi pentru viitor mizeazã pe turism pentru dezvoltare. În acest timp, douã localitãþi din douã þãri europene diferite au doar o singurã ramurã, însã valorificatã la potenþial maxim. Bansko din Bulgaria localitate înfrãþitã cu municipiul Petroºani atrage anual 700.000 de turiºti în staþiunile montane, în timp ce Psary din Polonia a fost cândva o importantã zonã minierã, iar în prezent au loc alte activitãþi idenpendente de industria extractivã.
P
sary, Polonia – fãrã minerit
Localitatea Psary din Polonia s-a bazat pe minerit. Numai cã la ei activitatea minierã s-a închis definitiv, iar locuitorii au fost nevoiþi sã îºi gãseascã alte locuri de muncã. Chiar ºi aºa edilii nu se plâng ºi
spun cã micuþa lor localitate, cu 12 mii de locuitori, este într-o continuã expansiune. “Este pentru prima datã când vin în România, nu am mai fost aici, sunt foarte încântat ºi nerãbdãtor sã aflu mai multe despre Românai, dar ºi Petroºani. ªtiu doar din ce am citit pe Wikipedia. Psary este o comunitatã ruralã care are 12.000 de locuitori. Numãrul locuitorilor este în creºtere deoarece Psary este prima localitate ruralã lângã cea una din cele mai mari oraºe. Aproape douã milioane de oameni locuiesc acolo, iar mulþi vor sã vinã la noi ºi sã locuiascã în Psary. ªi noi avem probleme comune. Psary este localizat într-o zonã care odatã era una din cele mai mari zone miniere din Polonia. Foarte mulþi oameni au lucrat în industria minierã, iar acum nu mai avem nicio minã de cãrbune în zona noastrã, iar oamenii au trebuit sã îºi gãseascã alte locuri de muncã. Suntem un oraº deschis la cooperãri pentru diferite proiecte europene”, a spus Tomasz Sadton, primarul din
Psary, Polonia. În Psary numãrul locuitorilor este în continuã creºtere. Astfel, în anul 2010 peste 260 de persoane s-au mutat în Psary, iar în 2011 alþii 331 de cetãþeni s-au mutat în micuþa localitate polonezã.
B
ansko, Bulgaria – excelenþã în turism
Localitatea Bansko din Bulgaria este cunoscutã la nivel european pentru turism. Cu o populaþie de aproximativ 10.000 locuitori, este una dintre cele mai moderne staþiuni de schi din Bulgaria. Oraºul se aflã situat în apropierea râului Glazane (afluent al râului Mesta), în partea nord-esticã a piciorului Pirin, chiar sub cea mai înaltã ºi mai frumoasã
parte a acestuia, distanþa faþã de capitala Bulgariei, Sofia, fiind de 140 km iar faþã de Petroºani, de 400-450 km. Bansko se gãseºte la o altitudine de 925 m, iar zona de schi se întinde între 20002600 m altitudine. Graþie facilitãþilor excelente pentru schi ºi pentru alte sporturi de iarnã, combinate cu arhitectura unicã a oraºului, Bansko s-a transformat, de-a lungul anilor, într-una dintre destinaþiile favorite pentru schi ºi snowboard din Europa. Chiar noi, cei de la Petroºani am avut ºi avem ca model de dezvoltare turisticã localitatea din Bulgaria. “Ne îndreptãm atenþia cãtre turism ºi cred cã aici existã o serie de similaritãþi între cele douã localitãþi”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Cei din Basko- Bulgaria, localitate înfrãþitã cu municipiul Petroºani îºi cunosc atuurile ºi spun cã, anual, staþiunile lor
montane sunt vizitate de 700.000 de turiºti. “Este o plãcere sã fim aici ºi este a doua vizitã la Petroºani. Bansko este mult mai mic decât al vostru, municipalitatea noastrã este compusã din ºase localitãþi, iar locuitorii sunt în numãr de 13.000, dar suntem foarte dezvolaþi în multe domenii. Avem aproape 700.000 de turiºti anual. Avem o localitate mai micã care este faimoasã pentru resorturile spa, deoarece avem ape minerale. De asemenea, în Dubriniºte avem o staþiune de ski, mai micã decât Bansko, dar cu numeroase hoteluri. Zona noastrã turisticã este la un nivel foarte ridicat”, a declarat Aleksander Ivanov Matsurev, viceprimarul din Bansko, Bulgaria. Astfel, municipiul Petroºani poate deveni o atracþie turisticã de excelenþã precum Bansko, dar poate fi ºi un centru pentru dezvoltarea unor afaceri. Monika BACIU
Parcul Comunitãþii Europene, gazda societãþii civile
S
ocietatea civilã este implicatã în cel mai mare proiect de acest gen care are loc în municipiul Petroºani. Delegaþi din Polonia, Ungaria, Bulgaria, Italia ºi România au dat startul activitãþilor în cea mai potrivitã locaþie. Parcul comunitãþii europene din centrul civic a gãzduit primele activitãþi. La Petroºani se desfãºoarã zilele societãþii civile, iar proiectul este dedicat cetãtenilor ºi problemelor lor ºi este organizat sub egida Casei Pro Urbis, însã invitaþii sunt reprezentanþii tuturor ONG-urilor din zona noastrã. Au venit reprezentanþii localitãþilor Bansko din Bulgaria, Psary din Polonia, dar ºi din Ungaria ºi Italia. Aceºtia au fost întâmpinaþi de primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. “Sper sã aveþi câteva
zile pline la Petroºani. Mã bucur ºi vã mulþumesc pentru faptul cã sunteþi aici ºi sper ca pe viitor sã putem sã dezvoltãm niºte relaþii aºa cum avem cu oraºul înfrãþit Varpalota. Petroºaniul este un municipiu de mãrime medie, avem în jur de 40.000 de locuitori, avem o universitate, patru colegii ºi în acest program mã bucur cã avem posibilitatea sã fim împreunã ºi cu ceilalþi colegi din celelalte localitãþi cu care suntem înfrãþiþi. Acest proiect vine în urma altor proiecte pe care le-am derulat de-a lungul timpului”, le-a spus
Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani delegaþiilor prezente în localitate. Managerul proiectului, Eduard Wersanski, spune cã îºi doreºte ca activitãþile sã atragã cât mai mulþi participanþi. “Am început proiectul Zilele societãþii Civile, iar scopul este ca societatea civilã, care momentan este un pic latentã, sã vadã ce înseamnã societate civilã la târgul care va fi organizat mâine (astãzi-n.r.), astfel încât societãþile civile sã se cunoascã ºi sã colaboreze în viitor. Este cel mai important proiect al socie-
tãþii civile ca efervescenþã a populaþiei ºi ca dimensiune”, a spus Eduard Wersanski, preºedintele Asociaþiei Casa Pro Urbis. Societatea civilã din toate þãrile implicate în proiect a fost prezentã la deschiderea evenimentului chiar în parcul Comunitãþi Europene. “La aceste manifestãri vor fi abordate teme foarte importante pentru ceea ce înseamnã o comunitate, dar ºi ce înseamnã provocãrile zilelor de astãzi, ceea ce înseamnã abordarea Uniunii Europene vizavi de o serie întreagã de probleme cu care noi ne confruntãm ºi chiar dacã unele teme par îndepãrtate ele sunt foarte actuale ºi e important ca noi sã dezbatem aceste lucruri. Am fost mereu de pãrere cã o comunitate puternicã nu poate exista fãrã o administraþie puternicã ºi o societate civilã la fel de puternicã, iar la Petroºani societatea civilã s-a dezvoltat ºi se va dezvolta astfel încât tot ceea ce facem noi, ca adminis-
traþie publicã localã, sã fie fãcut în interesul cetãþenilor acestei comunitãþi, ºi în special spre binele celor douã categorii de care noi trebuie sã avem grijã: copiii ºi bãtrânii. Este foarte important sã conºtientizãm cã e nevoie sã lucrãm ºi sã colaborãm mult mai mult împreunã ºi sunt convins
cã aceastã Uniune Europeanã este cea mai bunã construcþie socialã ºi economicã ce a existat în aceastã lume”, le-a spus Tiberiu Iacob Ridzi, celor prezenþi la festivitãþile de deschidere a evenimentului. Evenimentele din cadrul acestui proiect vor continua ºi zilele care urmeazã. Monika BACIU
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
4 Actualitate
Motto de la bursã: „Mai bine merg la furat!”
Legea lui Vochiþoiu ”Lupeni 77”, în Camera Deputaþilor
I
niþiativa legislativã aparþine senatorului (PMP) Haralambie Vochiþoiu, a primit toate avizele ºi girul senatorilor, iar peste câteva zile va fi supus dezbaterii finale în Camera Deputaþilor. Dacã va primi votul deputaþilor, proiectul ”Lupeni 77” va deveni lege, iar cei care au luat parte la prima miºcare anticomunistã din România vor primi recunoaºterea oficialã.
N
u mai mult de 22 de oameni au fost selectaþi la Petroºani, la Bursa generalã a locurilor de muncã, iar cei prezenþi s-au plâns de lipsa calificãrilor ºi a locurilor de muncã ofertante. De altfel, am întâlnit la acestã bursã ºi un fost consilier local din Petroºani, acum ºomer, dar care a candidat ºi la ultimele alegeri pentru funcþia de consilier local. Acum, însã, îºi cãuta de lucru. „Nu am gãsit, pentru cã sunt locuri destul de modeste ºi pariez, în spiritul în care mã cunoaºteþi, cã toate sunt pe salariul minim pe economie. De fapt, suntem þara
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 29 Septembrie 2016
salariului minim pe economie. Eu sunt din ianuarie în ºomaj ºi, la vârsta mea, nu prea gãsesc de lucru. Uitaþi-vã cât tineret este!”, a spus Viorica Macavei, ºomerã. Nu au fost foarte mulþi ºomerfi prezenþi la bursã ºi organizatorii de la Petroºani apreciazã cã maxim 90 de oameni le-au trecut pragul la aceastã ediþie a bursei din luna
septembrie. ªi pentru cã nu s-au pliat ofertele pe calificãrile lor, ºomerii au venit cu idei considerate de ei mai bune. „Nu mi-am gãsit cã nu am calificare ºi dacã nu am calificare... Eu, dacã am lucrat în minerit, de unde calificare la vârsta asta? Aº fi lucrat orice, în construcþii vor zidari, betoniºti. La cablaje sunt aici ºi spun cã nu te primesc dacã ai probleme cu vederea. La haine spun cã vor oameni, dar nu se vede nimic. Asta e! Ce sã fac? Mã apuc de furat!”, a conchis un ºomer venit miercuri la bursã. Omul a recunoscut cã nu ºi-a mai gãsit un job de 5 ani ºi dã vina pe vârsta înaintatã, pentru cã nu îl anga-
jeazã nimeni. Alþii, însã, au calificãri ºi sperã sã îºi gãseascã mãcar acum un job. „Din martie îmi caut de lucru. Slabe speranþe. Dar acum am gãsit pe meserie ºi poate am noroc sã îmi gãsesc de lucru. Experienþã ne cer, cã dacã nu ºtii ceva, nu ai ce face. Am ºi calificarea de sudor, dar abia am ieºit din ºcoalã ºi, dacã nu am experienþã, e mai greu”, a spus un alt ºomer, care a ºi urmat douã cursuri de calificare pânã acum. La Petroºani au ajuns 7 angajatori ºi oferta s-a adresat ºi necalificaþilor ºi celor cu experienþã, iar unul dintre angajatori chiar a recunoscut cã ar vrea
sã se extindã ºi are nevoie de oameni, „Pânã acum am gãsit un necalificat ºi un tâmplar, sã vãd dacã mai gãsesc ceva. Cei care vin la mine, rãmân, dar acum mã dezvolt ºi am nevoie de oameni noi”, a recunosct Nelu Amarandei, angajator, care cãuta tâmplari. Angajatorii care au participat la bursa de la Petroºani au oferit 50 de locuri de muncã, însã, doar pentru 22 dintre ele au gãsit oameni care sã fie selectaþi iniþial. „Avem un numãr destul de bun de angajatori, cu o paletã vastã de locuri de muncã. Numãrul de participanþi, însã, ar fi putut fi mult mai bun. Pe lângã
Patrule ºcolare, la Petroºani
Elevii, micile ajutoare ale poliþiºtilor
E
OFERTA DE CRÃCIUN 2016
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi
de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
OFERTA DE REVELION 2017
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de
cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.
Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.
levii ªcolii Gimnaziale IG Duca din Petroºani au devenit mici poliþiºti. Au fost reînfiinþate patrulele ºcolare, iar elevii ajutã la fluidizarea traficului alãturi de agenþii Poliþiei Rutiere. Totul face parte dintr-o campanie iniþiatã de Biroul Rutier al Poliþiei Petroºani. “Patrula ºcolarã reprezintã o formã concretã de educaþie rutierã prin care elevii pot transpune în practicã, condiþiile reale de trafic privind circulaþia pe drumurile publice. Prin introducerea patrulelor ºcolare în municipiul Petroºani sperãm ca cei mici sã
un rol important în reducerea riscului de victimizare a copiilor ºi totodatã de reducere a numãrului de accidente în care aceºtia sunt implicaþi”, a declarat inspectorul principal Raul Ciurcã, Biroul Rutier Petrosani. Poliþiºtii petroºãneni sperã ca acest proiect sã fie extins ºi la nivelul celorlalte unitãþi de învãþãmânt din localitate.
“Primul proiect “Suntem mici, dar importanþi” a fost iniþiat de Biroul Rutier Petroºani în colaborare cu ºcoala Gimnazialã IG Duca, acesta se va desfãºura pe întreaga duratã a anului ºcolar ºi sperãm sã atragem ºi alte unitãþi de învãþãmânt în proiecte asemãnãtoare”, a mai subliniat sursa citatã. Elevii, înarmaþi cu palete indicând semnul
societatea de cablaj care a venit la Petroºani sã facã recrutãri, am avut locuri de muncã în: construcþii, comerþ, munci necalificate, tâmplãrie, deci o gamã destul de largã, însã, au venit prea puþini ºomeri”, a spus Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Reprezentanþii agenþiilor locale se plâmg cã nu reuºesc sã mobilizeze ºomerii la astfel de burse, pe motiv cã oamenii, chiar dacã nu au de lucru, preferã ajutorul de ºomaj, ori ajutorul social, decât sã munceascã pe salarii minime. Diana MITRACHE “stop” ºi cu fluiere au dirijat circulaþia pietonilor, aceºtia coordonându-se cu agenþii Poliþiei Rutiere. “Copiii au rãspuns foarte, foarte bine la aceastã acþiune, sunt încântaþi, bucuroºi ºi sunt de un real folos colegilor mei care dirijeazã traficul în aceastã zonã”, a mai spus inspectorul Raul Ciurcã. Cei mici sunt cei mai atraºi de aceastã acþiune, iar cu toþii spun cã vor sã devinã poliþiºti atunci când vor fi mari. Monika BACIU
”Momentul Lupeni 77 este o miºcare anticomunistã foarte importantã. Aºadar, aceastã miºcare de revoltã a minerilor din Valea Jiului, de la Lupeni, din anul 1977, trebuie sã fie pusã acolo unde îi este locul ºi sã nu se mai vorbeascã despre ea ca de o simplã grevã cu caracter social, sau
de niºte simple revendicãri pe linie de minerit, ori mai ºtiu eu ce. Sunt dovezi clare cã vorbim de prima zguduire din temelii a regimului comunist ºi totalitarist din România, într-o vreme când puþini din tot spaþiul comunist european aveau curajul. Proiectul va fi pus, luni, în dezbaterea finalã la
Ilie Botgros n-a fãcut apel la condamnarea pentru delapidare
Camera Deputaþilor ºi eu sunt optimist. Eu spun cã va trece, are aviz favorabil, iar ortacii care au avut curaj sã se rãzvrãteascã împotriva regimului totalitar vor avea acelaºi statut ca ºi revoluþionarii”, a declarat senatorul Haralambie Vochiþoiu. La elaborarea acestui proiect de lege, senatorul din Valea Jiului a avut întâlniri cu ortaci
Votul liberalilor este ºi împotriva minerilor?
A
doptarea unui proiect privind lie Botgros, fost primar al localitãþii sistemul energetic, Aninoasa, a primit un an de închisoare care ar fi putut pentru delapidare precum ºi alte patru ajuta ºi la salvarea condamnãri la ºase luni pentru purtare Complexului abuzivã. Instanþa de judecatã a contopit pedepsele ºi a decis suspendarea executãrii. Energetic Hunedoara de la faliment, a fost respinsã de votul Decizia Judecãtoriei liberalilor susþine Petroºani nu este definipreºedintele ALDE tivã, iar Ilie Botgros poate face apel în terGorj, Dian Popescu.
I
men de zece zile de la comunicare însã, pânã în acest moment, fostul primar nu a fãcut acest lucru. Edilul pare împãcat cu sentinþa ºi n-a putut fi contactat pentru a preciza dacã o va ataca în cele din urmã. În prezent consilier local la Aninoasa, Botgros a fost învinuit cã a folosit în mod abuziv ºi nejustificat sume de bani provenite din impozitele ºi taxele locale în perioada ianuarie 2011 - iulie 2012. Acesta, pe când era primar, a ridicat suma de 180 de mii de lei din bugetul local pentru care nu a depus nici un fel de documente justificative. Primãria Aninoasa vrea sã recupereze banii ºi s-a îndreptat împotriva lui Ilie Botgros cu o acþiune civilã, admisã de
instanþã. Magistraþii l-au obligat pe fostul primar sã achite suma de 179.779 lei, cãtre primãrie ºi i-au menþinut sechestrul asigurator pe casa în care locuieºte, pe anexe ºi terenuri. Ilie Botgros a spus tot timpul cã banii luaþi din casieria Primãriei Aninoasa nu au fost folosiþi în interesul lui ci pentru funcþionarea serviciilor publice. Plângerea i-a fost fãcutã de Nicolae Dunca, actualul primar al localitãþii. Maximilian GÂNJU
de la Lupeni care au luat parte la protestele ce l-au obligat pe Nicolae Ceauºecu sã vinã în Valea Jiului. Greva minerilor de Lupeni a început pe 1 august 1977 ºi a fost încheiatã pe 3 august 1977. Greviºtii au fost conduºi de câþiva lideri, în special de muncitorii Constantin Dobre, Gheorghe Maniliuc . În Valea Jiului au fost
trimiºi, sã discute cu minerii, secretarul CC al PCR - Ilie Verdeþ Gheorghe Panã preºedintele Consiliului Central al UGSR ºi ministrul Muncii, dar ºi Constantin Bãbãlãu, ministrul minelor, petrolului ºi geologiei. Acestora li s-au alãturat reprezentanþi locali ai PCR, în special Clement Negruþ, primarul ºi primul-secretar de
partid din Petroºani. Ortacii refuzã sã discute cu ei ºi-i sechestreazã în ghereta de la poarta Minei Lupeni. Ceauºescu a cedat în faþa greviºtilor ºi le-a promis sã le îmbunãtãþeascã condiþiile de muncã ºi de trai. Ulterior, cel puþin 600 de greviºti au fost interogaþi la sediul Securitãþii din Petroºani ºi maltrataþi repetat.. Au fost întocmite 150 de dosare, ºi în urma proceselor au fost internaþi la psihiatrie 50 de protestatari, iar 15 greviºti au ajuns în închisoare. 300 de greviºti, împreunã cu familiile lor, au fost împrãºtiaþi prin þarã iar alte câteva mii de mineri ºi-au pierdut locurile de muncã. Maximilian GÂNJU
”Aºa-ziºii liberali ai PNL au votat împotriva sistemului energetic ºi a securitãþii energetice naþionale. Este vorba despre proiectul pentru modificarea ºi completarea Legii energiei electrice ºi a gazelor naturale nr.123/2012 care a primit luni, 26 septembrie a.c., un vot favorabil, în plenul Senatului. Din pãcate, am observat o nouã mostrã a ridicolului PNL, care, dupã ce votase aceastã lege în primã fazã, dupã retrimiterea ei în Parlament de cãtre preºedintele Iohannis ºi-a schimbat poziþia faþã de iniþiativa legislativã. Demersul de modificare a Legii energiei poartã semnãtura parla-
mentarilor ALDE ºi, iniþial, avea ºi susþinerea reprezentanþilor Partidului Naþional Liberal. Prin proiectul de lege dorim consolidarea sistemului energetic ºi eliminarea oricãror vulnerabilitãþi interne. Ideea de a trata în mod echitabil toþi producãtorii de energie ºi de a permite realizarea mixului energetic, aºa cum s-a întâmplat ºi în alte state membre UE, a fost de altfel reiteratã ºi de ministrul Victor Vlad Grigorescu, în ultima sa vizitã la ELCEN Bucureºti. Mai simplu spus, mixul energetic (care conecteazã toate tipurile de companii producãtoare de energie din þara noastrã) asigurã stabilirea unui preþ mediu/mic al energiei pentru populaþia ºi economia României. Practic, mixul energetic asigurã securitatea energeticã a României, prin scãderea preþului ºi blocheazã intrarea în faliment a multor companii energetice din România”, aratã senatorul ALDE din Gorj.
Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii energiei electrice ºi a gazelor naturale, va ajunge sãptãmâna viitoare, la Camera Deputaþilor. ”Votul de luni, este un pas incontestabil pentru salvarea Sistemului Energetic Naþional, din punct de vedere al sustenabilitãþii energetice a României pe termen mediu ºi
lung. Mai ales cã în ultimele luni au intrat în insolvenþã trei mari companii energetice: Complexul Energetic Hunedoara, CET Govora ºi ELCEN Bucureºti, iar votarea propunerilor de modificare a legii înseamnã salvarea companiilor româneºti”, mai spune preºedintele ALDE Gorj. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Motto de la bursã: „Mai bine merg la furat!”
Legea lui Vochiþoiu ”Lupeni 77”, în Camera Deputaþilor
I
niþiativa legislativã aparþine senatorului (PMP) Haralambie Vochiþoiu, a primit toate avizele ºi girul senatorilor, iar peste câteva zile va fi supus dezbaterii finale în Camera Deputaþilor. Dacã va primi votul deputaþilor, proiectul ”Lupeni 77” va deveni lege, iar cei care au luat parte la prima miºcare anticomunistã din România vor primi recunoaºterea oficialã.
N
u mai mult de 22 de oameni au fost selectaþi la Petroºani, la Bursa generalã a locurilor de muncã, iar cei prezenþi s-au plâns de lipsa calificãrilor ºi a locurilor de muncã ofertante. De altfel, am întâlnit la acestã bursã ºi un fost consilier local din Petroºani, acum ºomer, dar care a candidat ºi la ultimele alegeri pentru funcþia de consilier local. Acum, însã, îºi cãuta de lucru. „Nu am gãsit, pentru cã sunt locuri destul de modeste ºi pariez, în spiritul în care mã cunoaºteþi, cã toate sunt pe salariul minim pe economie. De fapt, suntem þara
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 29 Septembrie 2016
salariului minim pe economie. Eu sunt din ianuarie în ºomaj ºi, la vârsta mea, nu prea gãsesc de lucru. Uitaþi-vã cât tineret este!”, a spus Viorica Macavei, ºomerã. Nu au fost foarte mulþi ºomerfi prezenþi la bursã ºi organizatorii de la Petroºani apreciazã cã maxim 90 de oameni le-au trecut pragul la aceastã ediþie a bursei din luna
septembrie. ªi pentru cã nu s-au pliat ofertele pe calificãrile lor, ºomerii au venit cu idei considerate de ei mai bune. „Nu mi-am gãsit cã nu am calificare ºi dacã nu am calificare... Eu, dacã am lucrat în minerit, de unde calificare la vârsta asta? Aº fi lucrat orice, în construcþii vor zidari, betoniºti. La cablaje sunt aici ºi spun cã nu te primesc dacã ai probleme cu vederea. La haine spun cã vor oameni, dar nu se vede nimic. Asta e! Ce sã fac? Mã apuc de furat!”, a conchis un ºomer venit miercuri la bursã. Omul a recunoscut cã nu ºi-a mai gãsit un job de 5 ani ºi dã vina pe vârsta înaintatã, pentru cã nu îl anga-
jeazã nimeni. Alþii, însã, au calificãri ºi sperã sã îºi gãseascã mãcar acum un job. „Din martie îmi caut de lucru. Slabe speranþe. Dar acum am gãsit pe meserie ºi poate am noroc sã îmi gãsesc de lucru. Experienþã ne cer, cã dacã nu ºtii ceva, nu ai ce face. Am ºi calificarea de sudor, dar abia am ieºit din ºcoalã ºi, dacã nu am experienþã, e mai greu”, a spus un alt ºomer, care a ºi urmat douã cursuri de calificare pânã acum. La Petroºani au ajuns 7 angajatori ºi oferta s-a adresat ºi necalificaþilor ºi celor cu experienþã, iar unul dintre angajatori chiar a recunoscut cã ar vrea
sã se extindã ºi are nevoie de oameni, „Pânã acum am gãsit un necalificat ºi un tâmplar, sã vãd dacã mai gãsesc ceva. Cei care vin la mine, rãmân, dar acum mã dezvolt ºi am nevoie de oameni noi”, a recunosct Nelu Amarandei, angajator, care cãuta tâmplari. Angajatorii care au participat la bursa de la Petroºani au oferit 50 de locuri de muncã, însã, doar pentru 22 dintre ele au gãsit oameni care sã fie selectaþi iniþial. „Avem un numãr destul de bun de angajatori, cu o paletã vastã de locuri de muncã. Numãrul de participanþi, însã, ar fi putut fi mult mai bun. Pe lângã
Patrule ºcolare, la Petroºani
Elevii, micile ajutoare ale poliþiºtilor
E
OFERTA DE CRÃCIUN 2016
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi
de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
OFERTA DE REVELION 2017
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de
cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.
Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.
levii ªcolii Gimnaziale IG Duca din Petroºani au devenit mici poliþiºti. Au fost reînfiinþate patrulele ºcolare, iar elevii ajutã la fluidizarea traficului alãturi de agenþii Poliþiei Rutiere. Totul face parte dintr-o campanie iniþiatã de Biroul Rutier al Poliþiei Petroºani. “Patrula ºcolarã reprezintã o formã concretã de educaþie rutierã prin care elevii pot transpune în practicã, condiþiile reale de trafic privind circulaþia pe drumurile publice. Prin introducerea patrulelor ºcolare în municipiul Petroºani sperãm ca cei mici sã
un rol important în reducerea riscului de victimizare a copiilor ºi totodatã de reducere a numãrului de accidente în care aceºtia sunt implicaþi”, a declarat inspectorul principal Raul Ciurcã, Biroul Rutier Petrosani. Poliþiºtii petroºãneni sperã ca acest proiect sã fie extins ºi la nivelul celorlalte unitãþi de învãþãmânt din localitate.
“Primul proiect “Suntem mici, dar importanþi” a fost iniþiat de Biroul Rutier Petroºani în colaborare cu ºcoala Gimnazialã IG Duca, acesta se va desfãºura pe întreaga duratã a anului ºcolar ºi sperãm sã atragem ºi alte unitãþi de învãþãmânt în proiecte asemãnãtoare”, a mai subliniat sursa citatã. Elevii, înarmaþi cu palete indicând semnul
societatea de cablaj care a venit la Petroºani sã facã recrutãri, am avut locuri de muncã în: construcþii, comerþ, munci necalificate, tâmplãrie, deci o gamã destul de largã, însã, au venit prea puþini ºomeri”, a spus Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Reprezentanþii agenþiilor locale se plâmg cã nu reuºesc sã mobilizeze ºomerii la astfel de burse, pe motiv cã oamenii, chiar dacã nu au de lucru, preferã ajutorul de ºomaj, ori ajutorul social, decât sã munceascã pe salarii minime. Diana MITRACHE “stop” ºi cu fluiere au dirijat circulaþia pietonilor, aceºtia coordonându-se cu agenþii Poliþiei Rutiere. “Copiii au rãspuns foarte, foarte bine la aceastã acþiune, sunt încântaþi, bucuroºi ºi sunt de un real folos colegilor mei care dirijeazã traficul în aceastã zonã”, a mai spus inspectorul Raul Ciurcã. Cei mici sunt cei mai atraºi de aceastã acþiune, iar cu toþii spun cã vor sã devinã poliþiºti atunci când vor fi mari. Monika BACIU
”Momentul Lupeni 77 este o miºcare anticomunistã foarte importantã. Aºadar, aceastã miºcare de revoltã a minerilor din Valea Jiului, de la Lupeni, din anul 1977, trebuie sã fie pusã acolo unde îi este locul ºi sã nu se mai vorbeascã despre ea ca de o simplã grevã cu caracter social, sau
de niºte simple revendicãri pe linie de minerit, ori mai ºtiu eu ce. Sunt dovezi clare cã vorbim de prima zguduire din temelii a regimului comunist ºi totalitarist din România, într-o vreme când puþini din tot spaþiul comunist european aveau curajul. Proiectul va fi pus, luni, în dezbaterea finalã la
Ilie Botgros n-a fãcut apel la condamnarea pentru delapidare
Camera Deputaþilor ºi eu sunt optimist. Eu spun cã va trece, are aviz favorabil, iar ortacii care au avut curaj sã se rãzvrãteascã împotriva regimului totalitar vor avea acelaºi statut ca ºi revoluþionarii”, a declarat senatorul Haralambie Vochiþoiu. La elaborarea acestui proiect de lege, senatorul din Valea Jiului a avut întâlniri cu ortaci
Votul liberalilor este ºi împotriva minerilor?
A
doptarea unui proiect privind lie Botgros, fost primar al localitãþii sistemul energetic, Aninoasa, a primit un an de închisoare care ar fi putut pentru delapidare precum ºi alte patru ajuta ºi la salvarea condamnãri la ºase luni pentru purtare Complexului abuzivã. Instanþa de judecatã a contopit pedepsele ºi a decis suspendarea executãrii. Energetic Hunedoara de la faliment, a fost respinsã de votul Decizia Judecãtoriei liberalilor susþine Petroºani nu este definipreºedintele ALDE tivã, iar Ilie Botgros poate face apel în terGorj, Dian Popescu.
I
men de zece zile de la comunicare însã, pânã în acest moment, fostul primar nu a fãcut acest lucru. Edilul pare împãcat cu sentinþa ºi n-a putut fi contactat pentru a preciza dacã o va ataca în cele din urmã. În prezent consilier local la Aninoasa, Botgros a fost învinuit cã a folosit în mod abuziv ºi nejustificat sume de bani provenite din impozitele ºi taxele locale în perioada ianuarie 2011 - iulie 2012. Acesta, pe când era primar, a ridicat suma de 180 de mii de lei din bugetul local pentru care nu a depus nici un fel de documente justificative. Primãria Aninoasa vrea sã recupereze banii ºi s-a îndreptat împotriva lui Ilie Botgros cu o acþiune civilã, admisã de
instanþã. Magistraþii l-au obligat pe fostul primar sã achite suma de 179.779 lei, cãtre primãrie ºi i-au menþinut sechestrul asigurator pe casa în care locuieºte, pe anexe ºi terenuri. Ilie Botgros a spus tot timpul cã banii luaþi din casieria Primãriei Aninoasa nu au fost folosiþi în interesul lui ci pentru funcþionarea serviciilor publice. Plângerea i-a fost fãcutã de Nicolae Dunca, actualul primar al localitãþii. Maximilian GÂNJU
de la Lupeni care au luat parte la protestele ce l-au obligat pe Nicolae Ceauºecu sã vinã în Valea Jiului. Greva minerilor de Lupeni a început pe 1 august 1977 ºi a fost încheiatã pe 3 august 1977. Greviºtii au fost conduºi de câþiva lideri, în special de muncitorii Constantin Dobre, Gheorghe Maniliuc . În Valea Jiului au fost
trimiºi, sã discute cu minerii, secretarul CC al PCR - Ilie Verdeþ Gheorghe Panã preºedintele Consiliului Central al UGSR ºi ministrul Muncii, dar ºi Constantin Bãbãlãu, ministrul minelor, petrolului ºi geologiei. Acestora li s-au alãturat reprezentanþi locali ai PCR, în special Clement Negruþ, primarul ºi primul-secretar de
partid din Petroºani. Ortacii refuzã sã discute cu ei ºi-i sechestreazã în ghereta de la poarta Minei Lupeni. Ceauºescu a cedat în faþa greviºtilor ºi le-a promis sã le îmbunãtãþeascã condiþiile de muncã ºi de trai. Ulterior, cel puþin 600 de greviºti au fost interogaþi la sediul Securitãþii din Petroºani ºi maltrataþi repetat.. Au fost întocmite 150 de dosare, ºi în urma proceselor au fost internaþi la psihiatrie 50 de protestatari, iar 15 greviºti au ajuns în închisoare. 300 de greviºti, împreunã cu familiile lor, au fost împrãºtiaþi prin þarã iar alte câteva mii de mineri ºi-au pierdut locurile de muncã. Maximilian GÂNJU
”Aºa-ziºii liberali ai PNL au votat împotriva sistemului energetic ºi a securitãþii energetice naþionale. Este vorba despre proiectul pentru modificarea ºi completarea Legii energiei electrice ºi a gazelor naturale nr.123/2012 care a primit luni, 26 septembrie a.c., un vot favorabil, în plenul Senatului. Din pãcate, am observat o nouã mostrã a ridicolului PNL, care, dupã ce votase aceastã lege în primã fazã, dupã retrimiterea ei în Parlament de cãtre preºedintele Iohannis ºi-a schimbat poziþia faþã de iniþiativa legislativã. Demersul de modificare a Legii energiei poartã semnãtura parla-
mentarilor ALDE ºi, iniþial, avea ºi susþinerea reprezentanþilor Partidului Naþional Liberal. Prin proiectul de lege dorim consolidarea sistemului energetic ºi eliminarea oricãror vulnerabilitãþi interne. Ideea de a trata în mod echitabil toþi producãtorii de energie ºi de a permite realizarea mixului energetic, aºa cum s-a întâmplat ºi în alte state membre UE, a fost de altfel reiteratã ºi de ministrul Victor Vlad Grigorescu, în ultima sa vizitã la ELCEN Bucureºti. Mai simplu spus, mixul energetic (care conecteazã toate tipurile de companii producãtoare de energie din þara noastrã) asigurã stabilirea unui preþ mediu/mic al energiei pentru populaþia ºi economia României. Practic, mixul energetic asigurã securitatea energeticã a României, prin scãderea preþului ºi blocheazã intrarea în faliment a multor companii energetice din România”, aratã senatorul ALDE din Gorj.
Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii energiei electrice ºi a gazelor naturale, va ajunge sãptãmâna viitoare, la Camera Deputaþilor. ”Votul de luni, este un pas incontestabil pentru salvarea Sistemului Energetic Naþional, din punct de vedere al sustenabilitãþii energetice a României pe termen mediu ºi
lung. Mai ales cã în ultimele luni au intrat în insolvenþã trei mari companii energetice: Complexul Energetic Hunedoara, CET Govora ºi ELCEN Bucureºti, iar votarea propunerilor de modificare a legii înseamnã salvarea companiilor româneºti”, mai spune preºedintele ALDE Gorj. Maximilian GÂNJU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi 29 Septembrie 2016
Autostrada demolatã nu se redeschide
A
utostrada Orãºtie – Sibiu ar fi trebuit sã fie redeschisã pânã vineri, însã termenul a fost din nou amânat. Recent, directorul CNADNR, Cãtãlin Homor a inspectat lotul 3 al autostrãzii Orãºtie – Sibiu, iar la acel moment a declarat cã pânã la sfârºitul lunii septembrie tronsonul de carosabil va fi redeschis circulaþiei. Acesta a urmãrit modul în care se desfãºoarã lucrãrile atât pe timpul zilei, cât ºi pe timpul nopþii, dar ºi calitatea lucrãrilor. Condiþiile meteo nefavorabile amânã deschiderea acestui tronson de drum, pentru cã lucrãrile nu sunt finalizate. 'Ne-am angajat cã la sfârºitul lunii septembrie vom redeschide acest tronson de autostradã. În momentul de faþã (...) este o activitate destul de bunã ºi ne vom respecta termenul înaintat. Lucrãrile sunt în grafic. În momentul de faþã s-au finalizat toate cele ºase tranºee drenante, avem o saltea de piatrã de 1,5 metri care s-a finalizat ºi în spate se executã lucrãri de umpluturã din balast. Ritmul este bun, în plan avem un strat de 50 de cen-
timetri pe zi, care înseamnã 24 de ore de muncã', a spus Cãtãlin Homor, potrivit Digi24. Autostrada Orãºtie-Sibiu va fi monitorizatã cu senzori. Ministrul Transporturilor a anunþat cã vor fi montaþi senzori pentru a detecta orice alunecare de teren. Compania Naþionalã de Administrare a Drumurilor Naþionale din România (CNADNR) a anunþat însã cã va decala termenul de finalizare a lucrãrilor la lotul 3 al autostrãzii Orãºtie - Sibiu din cauza ploilor din ultimele zile. "Pentru corecta ºi prompta informare a opiniei publice, având în vedere cã în ultima perioadã de timp pe zona Orãºtie-Sibiu a plouat 11 zile, CNADNR SA
anunþã cã decaleazã termenul de finalizare a lucrãrilor la lotul 3 Cunþa Sãliºte. În graficul de execuþie, conform prognozei meteo, CNADNR SA prevãzuse o perioada de 5 zile cu ploaie, întârzierea fiind datã de dublarea perioadei în care nu s-au putut efectua lucrãri specifice, în conformitate cu standardele de calitate", precizeazã CNADNR într-un comunicat.Compania de drumuri menþioneazã cã a monitorizat calitatea execuþiei lucrãrilor prin trei moduri: prin activitatea laboratorului propriu al CNADNR SA/DRDP Cluj, acreditat gradul II, prin activitatea Inspectoratului de Stat în Construcþii ºi prin activitatea Centrului de Studii Tehnice Rutiere ºi Informaticã (CES-
Guvernul încurajeazã sportul inerii vor fi implicaþi în tot felul de activiT tãþi sportive. Guvernul a
aprobat o serie de mãsuri pentru a încuraja implicarea copiilor ºi tinerilor juniori în activitãþi ºi competiþii sportive, pentru stimularea interesului pentru practicarea în mod organizat a activitãþilor de educaþie fizicã ºi sport, în vederea formãrii de performeri. Concret, Executivul a aprobat finanþarea activitãþilor sportive plecând de la selecþie, instruire, pregãtire ºi realizarea de competiþii sportive ale copiilor ºi juniorilor mici, precum ºi ale persoanelor cu nevoi speciale, în baza unor proiecte ºi programe ale federaþiilor sportive naþionale. “În acest sens, se modificã Hotãrârea Guvernului nr. 311/2003 privind aprobarea înfiinþãrii pe lângã Ministerul Tineretului ºi SportuluiRomânia a unei activitãþi finanþate integral din venituri proprii. Potrivit noilor reglementãri, Programele
Sportive Naþionale vor fi promovate, dezvoltate ºi implementate prin competiþii sportive organizate cu sprijinul direcþiilor judeþene pentru sport ºi tineret.De asemenea, s-a creat cadrul legal pentru dezvoltarea Programului naþional ”Centre naþionale pentru pregãtirea sportivã a juniorilor mici”. Programul va permite finanþarea de acþiuni de selecþie, pregãtire sportivã ºi participare la competiþii a copiilor ºi juniorilor mici, pentru a parcurge etapele pentru performanþa sportivã, pe baza proiectelor ºi programelor propuse de federaþiile sportive naþionale”, aratã un comunicat al Guvernului. Ministerul Tineretului ºi Sportului va dezvolta, împreunã cu structurile
implicate, un set de activitãþi cu rol educativ, social, de sãnãtate ºi recreere pentru tinerii de toate vârstele. De asemenea, hotãrârea adoptatã de Guvern stabileºte cã sportivii români participanþi la Cupa Davis, la Cupa Federaþiei-FEDCUP la tenis ºi la Cupa mondialã la rugby, precum ºi antrenorii acestora ºi alþi tehnicieni, vor putea fi premiaþi de Ministerul Tineretului ºi Sportului pentru performanþele deosebite obþinute. Pânã în prezent, potrivit prevederilor HG nr. 311/2003, puteau fi premiate doar rezultatele deosebite obþinute la campionatele mondiale, campionatele europene, Jocurile paralimpice, Jocurile Francofoniei, precum ºi alte persoane. Monika BACIU
TRIN). "De menþionat este faptul cã laboratorul propriu din ºantier monitorizeazã în permanenþã lucrãrile executate. Toate testele sunt realizate în timp real, astfel încât sã poatã fi confirmatã calitatea lucrãrilor, fãrã de care nu se poate trece la o nouã etapã de execuþie. Cu ajutorul acestuia sunt realizate mãsurãtori pe toatã perioada de execuþie a lucrãrilor, fiind verificatã astfel calitatea lucrãrilor executate", se specificã în comunicat. CNADNR susþine cã, dupã finalizarea lucrãrilor, va monitoriza din punct de vedere geotehnic ºi structural zonele cuprinse pe lotul 3 al autostrãzii. "Precizãm cã monitorizarea efectivã va începe imediat dupã finalizarea lucrãrilor printr-un sistem modern de monitorizare. Conform procesului de transparentizare promovat de conducerea companiei, CNADNR SA va prezenta în continuare toate informaþiile conform realitãþii executãrii
proiectului. Invitãm pe toþi cei interesaþi sã solicite informaþii privind execuþia acestor lucrãri, CNADNR SA urmând sã rãspundã cu promptitudine acestor solicitãri. Este foarte important ca acest proiect executat în regie proprie sã fie asumat ºi finalizat în condiþii de siguranþã a circulaþiei", se mai aratã în comunicat. La începutul lunii septembrie a anului trecut, CNADNR a anunþat închiderea circulaþiei rutiere pe Autostrada A1 Orãºtie — Sibiu, la 10 luni de la inaugurarea acesteia, între Nod rutier Sãliºte (km 270+020) — Nod rutier Cunþa (km 292+455), în vederea remedierii degradãrilor constatate la km 275+650 al autostrãzii. Proiectul Autostrãzii Orãºtie — Sibiu, ca parte a Reþelei de Transport TransEuropene (TEN-T CORE), prevede construirea a 82,07 kilometri de autostradã care leagã cele douã oraºe. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi 29 Septembrie 2016
Mircea Ioan Moloþ a devenit un exemplu demn de urmat pentru PSD
S
ocial democraþii hunedoreni laudã acþiunile întreprinse de fostul preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. Pe vremea când acesta a ocupat funcþia de preºedinte al instituþiei publice a fãcut demersurile necesare pentru preluarea în administrare a sitului arheologic de la Sarmisegetusa Regia. Acest lucru a dus la creºterea numãrului de vizitatori. Dupã o domnie a PNL de 15 ani în fruntea instituþiei publice a venit rândul social-democraþilor. Aceºtia vor sã urmeze exemplul lui Moloþ ºi cer sfaturi, dar nu de la cel care a implementat acest proiect, ci de la Ministerul Culturii. Deputatul
PSD, Natalia Intotero este cea care laudã, indirect, managementul lui Mircea Ioan Moloþ în fruntea Consiliului Judeþean Hunedoara. Aceasta susþine preluarea cetãþilor dacice din munþii Orãºtiei în administrarea CJH, dând ca exemplu de bune practici ceea ce s-a întâmplat la finele anului 2012 cu situl arheologic de la Sarmisegetusa Regia. “Existã deja o experienþã pozitivã în acest sens ºi anume Cetatea Sarmisegetusa Regia de la Grãdiºtea de Munte, aflatã de la sfârºitul anului 2012 în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara. În acest moment, cetatea este pãzitã 24 de ore din 24, au putut fi amenajate trasee turistice de vizitare, iar întreþinerea corespunzãtoare a fãcut ca numãrul turiºtilor
sã creascã continuu”, aratã deputatul PSD, Natalia Intotero. La sfârºitul anului 2012, în fruntea Consiliului Judeþean Hunedoara s-a aflat Mircea Ioan Moloþ. La începutul anului 2013, Consiliul Judeþean (CJ) Hunedoara a decis sã preia de la Ministerul Culturii patrimoniul cetãþii dacice Sarmizegetusa Regia din Munþii Orãºtiei, devenind astfel administratorul monumentului istoric protejat UNESCO. "De foarte multã vreme dorim sã preluãm în administrare cetãþile dacice. Am început cu Sarmizegetusa Regia. Practic, cu tot cu zona de tampon a monumentului istoric protejat UNESCO, am preluat aproape 19 hectare de teren", a spus la acel
moment, fostul preºedinte al CJ Hunedoara, Mircea Moloþ. Pe acelaºi model ar vrea sã procedeze ºi noua conducere a Consiliului Judeþean Hunedoara, iar deputatul solicitã sprijinul Ministerului Culturii. Prin preluarea în administrare a cetãþilor dacice de cãtre Consiliul Judeþean Hunedoara ar putea fi accesate ºi fonduri pentru protecþia ºi întreþinerea acestora. “Vã rugãm sã ne spuneþi care este metologia de urmat pentru a efectua transferul dreptului de administrare a cetãþilor dacice cãtre Consiliul
Judeþean Hunedoara pentru a proteja în acest fel o moºtenire culturalã ºi spiritualã unicã a poporului român. De asemenea am dori sã cunoaºtem ce intenþii are Ministerul Culturii în aceastã problemã ºi care este punctul dumneavoastrã de vedere”, mai aratã deputatul PSD. Astfel, Mircea Ioan Moloþ, fostul preºedinte al CJH a devenit un exemplu pentru conducerea social-democratã a instituþiei judeþene. Mircea Ioan Moloþ este actualmente preºedintele ALDE Hunedoara. Monika BACIU
Ce s-a ales de ultimul vagonet de la Petrila? SALT vagonet care a fost scos cu huilã De la CL Hunedoara, U ltimul din mina Petrila, minã aflatã în procesul în Consiliul Judeþean Hunedoara
de închidere ºi ecologizare, a ajuns printre ruinele din curte, într-un loc înþesat cu deºeuri de fier vechi. Acum, când se împlineºte un an de la acea zi, la 30 octombrie, printre resturile din fier, am gãsit ºi vagonetul pe care stã scris încã hâd: „ULTIMA TONà DE CÃRBUNE”. Cu un an în urmã, mina forfotea de oficialitãþi ºi brigada lui Cenuºã a scos la suprafaþã ultima tonã de huilã, cu mare fast, în vagonetul pe care acum abia l-am gãsit rãsturnat printre mormanele de fier vechi, fãrã sã i se mai dea vreo
însemnãtate. Cel puþin deocamdatã, aºa cum a mãrturisit inginerul care rãspunde de incinta minei în acest moment ºi care l-a pus într-un loc pãzit de „magneþi”. „Nu l-am dat la fier vechi. Noi am fãcut o curãþenie. Ne-am
U
pregãtit, cã vine vremea rece, nu mai avem utilaje ºi nici personal ºi am scos din circuitul puþului centru acei vagoneþi ºi tot ce era acolo depozitat ºi le-am adus lângã cântar, unde avem ºi o camerã de luat vederi, pentru a fi mai atent supravegheate” , a declarat ing. Sergiu Criºan, inginerul responsabil cu procedura de închidere a minei Petrila. Autoritãþile locale nu au fãcut mare lucru pânã acum ºi mai multe construcþii au fost reevaluate, pentru a rãmâne sã fie folosite ulterior. Planul autoritãþilor din oraºul Petrila este, însã, inexistent, iar cei de la minã fac acum ce mai pot, pentru cã, de un an de zile, procedeul de închidere ºi ecologizare bate pasul pe loc. Vagonetul – martor,
însã, ar putea sã fie postat în faþa vreunei clãdiri care va mai rãmâne ºi ea. „Vor rãmâne, ca ºi cei de la intrare, la clãdirea administrativã, dacã va rãmâne în picioare ºi aceasta ºi atunci ºi acei vagoneþi vor rãmâne acolo”, a mai spus inginerul Criºan. Comisia Naþionalã de Culturã s-a întâlnit la Bucureºti zilele trecute ºi acum se aºteaptã verdictul final pentru ca experþii de la minã sã poatã demola clãdirile care sunt un pericol. Cele care rãmân, vor fi date autoritãþilor locale ºi vagonetul – martor al istoriei de acum un an ar putea sã ia ºi el un loc în acest peisaj. Asta, dacã cineva din oraºul Petrila va avea ºi un plan pentru incinta fostei mine. Diana MITRACHE
n liberal din judeþ face un salt politico-administrativ. Petre Lucian Gherman urmeazã a fi validat în funcþia de consilier judeþean în locul lui Adrian David. Cel din urmã a renunþat la calitatea din CJH pentru o funcþie administrativã în cadrul Primãriei municipiului Petroºani. Petre Lucian Gherman este în prezent consilier local la Hunedoara. Acesta a ocupat în timpul guvernãrii USL funcþia de director al Companiei Minvest Deva. Adrian David a fost preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara timp de un an ºi câteva luni. În urma alegerilor locale din acest an, Adrian David a pierdut alegerile în faþa lui Laurenþiu Nistor. Adrian David a tins ºi spre funcþia de prefect al judeþului Hunedoara, însã dosarul acestuia a fost respins. Validarea mandatului de consilier al lui Petre Lucian Gherman urmeazã a avea loc în cadrul ºedinþei ordinare de vineri, 30 septembrie 2016. Monika BACIU foto hunedoaralibera.ro
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi 29 Septembrie 2016
Henþ cu mâna
REGHE, FAVORITUL LUI GIGI Steaua Bucureºti, liderul actualului campionat, este în fapt un eºec total. Laurenþiu Reghecampf ºi sinistra lui soþie au dus miºto-ul la rangul de artã ºi pânã ºi o victorie a
roº-albaºtrilor pare precum gâfâitul unei locomotive cu aburi în secolul XXI. Prestaþii jalnice, o cohortã de jucãtori aduºi pentru capriciile lui Reghecampf, se pare,
Fotbal juniori
ªerban, urmaºul lui Ionuþ
z Scorul etapei s-a înregistrat la juniori C, acolo unde ªc. Jiul Petroºani a surclasat în deplasare cu 12-1 pe Minerul Uricani (antr. Adr. Sultan), Rãzvan Rotea marcând patru goluri. z ªi la juniori D cei de la ªc. Jiul Petroºani a învins la scor, 6-1 pe Sorii Juniors Lupeni, Cãpriþã reuºind un hat trick. La aceeaºi categorie de vârstã, Univ. Petroºani a învins cu 4-3 la Inter Petrila, Crinel marcând douã goluri, Chiriac ºi ªerban Stelescu câte unul, acesta din urmã fiind fiul lui
Handbal junioare
CSSP de douã ori pe 2, dupã douã etape Echipele de junioare ale CSS Petroºani, antrenate de Daniel Brânzãu, au reuºit douã victorii în deplasare, ambele echipe ocupând locul secund în seriile G (junioare II) ºi F (junioare III).
Paginã realizatã de Genu TUÞU
antrenor pe viaþã la curtea evlaviosului Gigi Becali. Steaua e fãcutã
varzã de acest impostor, nimeni nu mai ºtie ce ºi pe unde joacã, omul vrea în fiecare zi alþi jucãtori. N-am nici un dubiu cã disearã Villareal le va scoate fotbalul din cap, dar Laurenþiu Reghecampf va da de pãmânt cu ziariºtii ºi va gãsi o grãmadã de scuze. Mãi frate, când la un meci cu F.C.
CAMP. JUD. DE JUNIORI SERIA VALEA JIULUI Etapa a 3-a 24,25 sept. 2016
Juniori C (gr. 2002) Minerul Uricani - ªc. Jiul Petroºani 1-12 Fair Play Vulcan- Dynamic Lupeni 6-0 Univ. Petroºani a stat Juniori D (gr. 2004) Inter Petrila - Univ. Petroºani 3-4 ªC. Jiul Petroºani-Sorii Jun. Lupeni 6-1 Pro Fotbal Petroºani - Fair Play Vulcan 4-2 Min. Uricani - Fotbal Jiul Petroºani 1-3 Juniori E (gr. 2006) ªc Jiul Petroºani - Univ. Petroºani 3-0 Inter Petrila - Profotbal Petroºani 2-0 Ionuþ Stelescu, în prezent antrenor secund la Þ. S. K. Sofia. z În fine de remarcat cã la juniori E (10-11 ani) ambele echipe care au jucat pe teren propriu ºi-au câºtigat meciurile la zero.
Voluntari ai nevoie sutã la sutã de ajutor din partea arbitrajului, atunci ce dracu de pretenþii mai ai? Marele antrenor de la Steaua va îngropa cât de curând ce a mai rãmas din Steaua. Omul a mai rãmas cu un singur avocat. Numele sãu, Gigi Becali.
Fotbal, Liga I
Craiova lui Gigi Mulþescu z O adevãratã revelaþie Univ. Craiova sub conducerea lui Gigi Mulþescu, aflatã pe locul 2, la trei puncte de liderul Steaua, dupã victoria cu 1-0 în dauna Botoºaniului. z În derby-ul codaºelor, ACS Poli Timiºoara a fost þintuitã definitiv pe ultimul loc, dupã 0-1 acasã cu A.S.A. Tg. Mureº. z Surprizã mare la Tg. Jiu unde puºtii lui Gicã Hagi, Viitorul
RÃZVAN ROTEA
Ex-jiulistul Gigi Mulþescu, antrenorul care a revitalizat fotbalul craiovean
Constanþa au învins cu 1-0. z Criza de la Dinamo Bucureºti este tot mai evidentã, 0-1 acasã cu Concordia Chiajna fiind echivalent cu un dezastru. z Fostul jiulist Ciprian Petre (34 de ani) nu a jucat pentru echipa sa Gaz Metan Mediaº la C.F.R. Cluj, el fiind rezervã.