CVJ NR. 1196 MIERCURI 28 SEPTEMBRIE 2016 by Geza Szedlacsek

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1196

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 28 Septembrie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Tribunalul Hunedoara l-a bãgat la arest

ndividul era cercetat sub control judiciar pentru violarea unei minore dupã ce magistraþii Judecãtoriei Petroºani au respins solicitarea procurorilor de a-l aresta preventiv. Alexandru Pojoni s-a arãtat nemulþumit de mãsura controlului judiciar ºi a contestat decizia, la fel ºi procurorii, aceºtia din urmã având câºtig de cauzã. Astfel, ieri, Tribunalul Hunedoara a decis cã tânãrul nu poate fi lãsat liber. ”Desfiinþeazã integral încheierea penalã atacatã ºi rejudecând: În baza art. 226 C.P.P. admite propunerea formulatã de cãtre Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani în dosar nr. 4253/P/2016, ºi în con-

secinþã: În baza art. 202 C.p.p., art. 223 alin. 2 C.p.p. dispune arestarea preventivã a inculpatului Pojoni ªtefan Alexandru pentru o perioadã de 30 de zile, începând cu data de 26 septembrie 2016 ºi pânã la data de 25 octombrie 2016, pentru infracþiunea de viol”, se aratã în soluþia Tribunalului Hunedoara. Reamintim cã individul a abuzat o adolescentã din municipiul Petroºani, dupã cum susþin procurorii. Acesta a invitat-o la un local din zona Vãii Jiului, au petrecut pânã târziu în noapte iar la întoarcere, i-a propus sã întreþinã relaþii sexuale cu el. Minora n-a fost de acord ºi individul ar fi violat-o. M. GÂNJU Foto Facebook

Politica înainte de alegeri trãdãri, adulter, furt, viol, mituire, incest, urzeli ºi... un arhanghel

Încãierarea le-ar putea lua libertatea

embrii celor douã grupãri interlope care s-au rãzboit cu bâtele, ziua în amiaza mare, pe strãzile din localitatea Aninoasa, sunt la un pas de a-ºi primi pedeapsa.

Nu mai puþin de 12 tineri au fost trimiºi în judecatã, toþi fiind identificaþi ºi reþinuþi în urma unei acþiuni în forþã a poliþiºtilor din Aninoasa ºi IPJ Hunedoara. Aceºtia sunt

judecaþi pentru încãierarea stârnitã spre sfârºitul anului trecut, pe strãzile Aninoasei, iar procesul aflat pe rolul Judecãtoriei Petroºani este la un pas de final. Rãfuiala dintre cele douã grupãri, una din

Vulcan ºi cealaltã din Aninoasa, a pornit de la o tânãrã din Iscroni. Adolescenta s-ar fi încurcat cu un tânãr Muntean Mircea, din Vulcan, iar pretendenþii din Aninoasa ai tinerei s-au opus relaþiei.

Aºa cã vulcãneanul a descins împreunã cu amicii sãi ºi a pornit un scandal monstru pe strãzile coloniei din Aninoasa. Conflictul a fost aplanat de poliþiºti, însã taberele au continuat sã se ameninþe ºi plãnuiau o nouã rãfuialã. Socoteala le-a fost datã peste cap de o razie de proporþii a poliþiºtilor din Aninoasa, Vulcan ºi Petroºani. Oamenii legii, susþinuþi de trupele speciale dat fiind faptul cã indivizii sunt extrem de violenþi, i-au luat din pat pe cei mai mulþi dintre bãtãuºi, majoritatea fiind cercetaþi ºi în alte

dosare penale pentru infracþiuni care pleacã de la furt ºi pânã la cele cu violenþã. De altfel, în urma descinderii, anchetatorii au gãsit în casele interlopilor televizoare de ultimã generaþie, diferite echipamente electronice ºi alte bunuri ce erau susceptibile cã provin din spargeri. Cei mai mulþi dintre interlopi sunt recidiviºti, iar Muntean Mircea, cel care a pornit bãtaia de stradã, se aflã dupã gratii unde executã o condamnare pentru conducere fãrã permis, dar ºi un rest de pedeapsã de la o condamnare anterioarã. Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 28 Septembrie 2016

Poºtaºii – umiliþi pe salarii d e n i m i c arcurg zilnic, kilometri întregi, cu desagii grei în spate ºi P pe jos, prin zone izolate, pentru salarii din care nu îºi permit sã achite nici transportul în comun. Sunt poºtaºii, oamenii pe care îi aºteptãm cu scrisori, ori cu pensia ºi care nu mai pot trãi în umilinþã. De ce? Pentru cã ºefii lor o duc bine. „Vrem ca directorul sã nu mai ia 13.000 – 14.000 de lei ºi un salariu al poºtaºului sã fie de 1.200 de lei lunar. Asta vrem. Vrem ca directorul sã nu mai ia prime, bonusuri, de 135.000 de lei pe lunã, cã ºi-a îndeplinit nu ºtiu ce þinã. Noi, dacã nu ne îndeplinim targetul ºi nu ne ducem cu corespondenþa, ne taie din orele de program. Sunt peste 7.000 de colegi care au 4 ºi 6 ore. Imaginaþi-vã ce salarii au oamenii ãia!”, a spus Carmen Cristina Bortilã,

diriginte la O.P 1 Petroºani. La Petroºani ºi mai în toate oraºele Vãii Jiului, poºtaºii au de parcurs distanþe mari ºi nimeni nu le-a luat în calcul doleanþele, indiferent cât s-au plâns. „Nimeni din companie nu vine sã meargã cu un poºtaº pe teren. Sã meargã pânî la Peºtera Bolii cu 300 -400 de scrisori simple, nu mai spun de trimiterile înregistrate ºi ce mai au. Plus cã merg cu pensii. Nu au asigurare, merg cu bani la ei ºi nu ºtiu dacã mai

vin înapoi la oficiu. Pe jos, cine sã le asigure transportul? Dacã merge cu taxiul, merge pe rãspunderea lui ºi pe banii lui. Nimeni nu deconteazã absolut nimic”, a mai adãugat Carmen Cristina Bortilã, care a adãugat cã la Petroºani, poºtaºii stau în încãperi aflate la subsolul unei clãdiri, fãrã geamuri, iar când ies în teren, nu conteazã nici clima, nici distanþa, ci doar sã îºi îndeplineascã targetul. În toatã þara, poºtaºii au pichetat sediile oficilor poºtale,

dar cu o jumãtate de orã înainte de începerea zilei de lucru. Practic, au venit la ora 8,00 la lucru ºi de la 8,30, la 9,00 au stat în frig, doar cã sã îºi cearã drepturile. ªi dacã la Petroºani au fost mai mulþi, la Petrila au ieºit 8, la Lupeni 10 ºi la Vulcan doar 3. Sindicatul Lucrãtorilor Poºtali doreºte majorarea, în sumã fixã, a salariului, acordarea procentului de 2% din fondul de salarii, pentru reluarea subvenþionãrii biletelor

de odihnã ºi tratament, întreruptã de 3 ani, din ordinul directorului general Ion Smeianu, re-acordarea "cadourilor în bani" prevãzute în Contractul Colectiv de Muncã 2008-2018, cu ocazia sãrbãtorilor de Paºte, de Crãciun, de ziua Poºtei, de 8 Martie ºi de 1 Iunie, drept al salariaþilor care nu a mai fost acordat de 7 ani, respectiv acordarea sporului de pânã la 35% salariatului sau salariaþilor cãrora li se repartizeazã volumul

parþial sau total de activitate al unor salariaþi care nu sunt prezenþi, din prima zi de înlocuire a acestora. Potrivit datelor oficiale, Poºta Românã a înregistrat, anul trecut, un profit brut de 19,2 milioane de lei (4,3 milioane de euro), iar cheltuielile cu investiþiile au crescut cu peste 24%, faþã de 2014, în timp ce cheltuielile totale s-au diminuat cu aproximativ 7%. Diana MITRACHE

- ÎNCHIRIERI -

Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100

INSTITUTUL NAÞIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU SECURITATE MINIERÃ ªI PROTECÞIE ANTIEXPLOZIVÃ - INSEMEX PETROªANI, cu sediul în localitatea Petroºani, str. G-ral Vasile Milea, nr. 32-34, cod 332047, jud. Hundoara, organizeazã concurs pentru ocuparea unui post de inginer transporturi, cu contract individual de muncã pe perioadã nedeterminatã, cu normã întreagã, în cadrul Compartimentului Logisticã - Prototipuri, Întreþinere (C.L.P.I). Data limitã pentru depunerea dosarelor de concurs la secretariatul Institutului este 14.10.2016, ora 16.00. Concursul se va desfãºura în data de 17.10.2016, ora 10.30 la sediul Institutului. Informaþii privind eligibilitatea candidaþilor, conþinutul dosarelor de concurs, criteriile. probele de concurs, precum ºi tematica pe domeniul de activitate ºi bibliografia de concurs se pot obþine de la sediul Institutului - Comp. Resurse Umane, ing. Olga Miclea, telefon 0254.541621, 541.622, int. 192.

Cronica Vãii Jiului

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

- Dr. PREDA MIHAI -

Telefon util: 0733.960311

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

0735.183175

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 28 Septembrie 2016

Aerul curat - prea ieftin - a îngropat CEH reþul emisiilor poluante este prea mic în comparaþie cu impactul acestora P asupra mediului, aratã Organizaþia pentru Cooperare ºi Dezvoltare Economicã (OECD). ªi termocentralele din cadrul Complexului Energetic Hunedoara se supun normelor internaþionale în ceea ce priveºte mediul. Acestea trebuie sã achiziþioneze anual certificatele cu efect de serã. Doar cã CEH nu a achiziþionat aceste certificate, motiv pentru care a primit douã amenzi. 015 anul “capac” 2 pentru CEH

Anul trecut CEH a cumpãrat certificate de carbon cu puþin peste 4 euro bucata, acum le cumpãrã la un preþ dublu. Pânã acum, CEH a plãtit peste 9 milioane de euro pentru achiziþionarea celor 1.137.741 de certificate de carbon, iar în anul 2014 a plãtit doar 5.551.062 euro pentru 1.225.400 de certificate. Afacerile cu certificatele de carbon din anul 2014 au adus Complexului Energetic Hunedoara câºtiguri. Anul acesta, Complexul Energetic Hunedoara se vede pus în posibilitatea de a plãti o amendã de peste 120 de milioane de euro drept penalizare pentru neachiziþionarea la timp a certificatelor de carbon. În tot acest timp, anul trecut, societatea a fãcut diferite tranzacþii cu certificatele.

milioane 25deîn 2014

În cursul anului 2014, CEH a vândut certificate de carbon în suma de peste 25 de milioane de lei. Conform situaþiei financiare, de pe urma vânzãrii certificatelor de carbon din 2014, CEH a obþinut nu mai puþin de 25.036.400 lei. Tranzacþiile cu certificatele de carbon au fost realizate de mai multe ori. “Pentru asigurarea sumelor necesare achiziþionãrii tuturor certificatelor alocate pentru anul 2013, conform HG 1096/2013, societatea a tranzacþionat în

luna martie 2014 un numãr de 919.050 de certificate la un preþ de 6,04 euro/certificat. În urma acestei operaþiuni cu banii astfel obþinuþi s-au putut achiziþiona 1.225.400 de certificate la un preþ de 4,53 euro/certificat, efectul acestei operaþiuni fiind un câºtig de 306.350 de certificate“, se aratã în situaþia financiarã a CEH pe anul 2014. În 2015, Complexul Energetic Hunedoara a reuºit sã achiziþioneze 1.137.741 de certificate de carbon cu preþuri de peste 8 euro bucata. CEH a primit un ajutor de salvare, mai precis un împrumut din partea Guvernului pentru a putea cumpãra certificatele de CO2, însã banii s-ar putea dovedi a fi insuficienþi. Preþul certificatelor de carbon a crescut alarmant, iar de vinã ar fi chiar Ministerul Finanþelor, care a fãcut o mare greºealã atunci când a anunþat cã s-a alocat ajutorul de stat cãtre Complexul Energetic Hunedoara. CEH pierde din aceastã tranzacþie aproape un milion de euro.

016, amendã de peste 700 de milioane

Anul acesta, în contul datoriilor s-a mai adãugat o amendã. De 700 de milioane de lei. Pentru cã nu a achiziþionat la timp certificatele de carbon aferente anului 2015, Ministerul Mediului a mai “felicitat” Complexul Energetic Hunedoara cu o amendã de 700 de milioane de lei. Astfel, la acest moment datoriile Complexului Energetic Hunedoara ajung la 2,3 MILI-

ARDE DE LEI. Anul trecut, CEH a mai primit o amendã de aproape 600 de milioane de lei pe care a contestat-o în instanþã.

ertificatele C care îngroapã CEH

Pentru cã nici anul trecut, societatea nu a avut resursele financiare necesare pentru a achiziþiona certificatele de carbon a fost nevoie de un împrumut. Statul român a acordat împrumutul, avizat de Comisia Europeanã, însã cu foarte mare întârziere. Mai exact în luna iulie a fost aprobat de cãtre Guvern ajutorul financiar pentru CEH, asta în condiþiile în care certificatele de carbon trebuiau cumpãrate pânã la data de 30 aprilie. Acordarea celei de-a doua tranºe a împrumutul de salvare a fost condiþionatã de returnarea primei pãrþi, lucru care nu s-a întâmplat. Astfel, CEH s-a afundat într-o situaþie care pare fãrã ieºire. Ajutorul de stat s-a acordat în scopul asigurãrii necesarului de lichiditãþi pentru acoperirea cheltuielilor curente minime de

susþinere a activitãþilor pentru o perioadã de 6 luni de la acordare, precum ºi pentru cele necesare achiziþionãrii deficitului de certificate de emisii de gaze cu efect de serã (conform HG 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de serã). ”Din suma de 167 de milioane de lei acordatã ca ajutor de stat individual pentru salvare, suma de 98,476 milioane de lei se va acorda din veniturile din privatizare înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului. Acordarea celei de-a doua tranºe, în sumã de 68, 524 milioane lei este condiþionatã de reîntregirea veniturilor rezultate din privatizare, respectiv de rambursarea împrumutului acordat în baza Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.11/2015 privind acordarea unui împrumut Societãþii Complexul Energetic Hunedoara S.A. din venituri realizate din privatizare. Împrumutul se acordã, în baza unei analize economicofinanciare realizate de cãtre EximBank - S.A.

în vederea stabilirii capacitãþii de rambursare. Rambursarea împrumutului de 167 de milioane de lei se efectueazã integral, în termen de 6 luni de la acordarea acestuia, împreunã cu dobânda aferentã. Pânã la data scadenþei împrumutului, Societatea Complexului Energetic Hunedoara S.A. are obligaþia sã prezinte Ministerului Finanþelor Publice planul de restructurare notificat Comisiei Europene. În baza acestui Plan de restructurare, la solicitarea societãþii, Ministerul Finanþelor Publice poate prelungi perioada de acordare a împrumutului, în aceleaºi condiþii de dobândã. Dacã în termen de 6 luni de la momentul acordãrii împrumutului de stat individual pentru salvare, societatea nu prezintã un plan de restructurare sau dovada restituirii ajutorului de stat individual pentru salvare, aceasta este obligatã sã prezinte un plan de lichidare voluntarã”, arãtau anul trecut informaþiile de la Guvern. Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A., aflat în portofoliul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi Mediului de Afaceri, este unul dintre cei mai importanþi

producãtori de energie electricã din România, care, cu o capacitate instalatã de 1.225MW, asigurã o cotã de circa 6-7% din totalul producþiei naþionale de energie electricã. Este cel mai mare producãtor de energie electricã din nordvestul României. Societatea are în prezent aproximativ 6.500 de angajaþi. Societatea a fost înfiinþatã ca o societate integratã energieminerit, al cãrei principal obiectiv îl reprezintã producerea eficientã de energie electricã ºi termicã pe bazã de huilã din Valea Jiulu, în prezent societatea fiind în insolvenþã. În afarã de producþia de energie electricã, Sucursalele Electrocentrale Deva ºi Electrocentrale Paroºeni sunt unici producãtori care livreazã energie termicã în sistem centralizat în localitãþile Deva, Petroºani, Vulcan, Lupeni. Totodatã, Sucursala Electrocentrale Deva este ºi operator al serviciului public de alimentare cu energie termicã pentru municipiul Deva, în timp ce Sucursala Electrocentrale Paroºeni opereazã serviciul public de apã caldã ºi cãldurã pentru localitãþile Petroºani, Vulcan, Lupeni. Monika BACIU

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALÃ PETROªANI - ORGANIZEAZÃ CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÃ” LA CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI

RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808

4 Actualitate

Ministerul de Finanþe aplicã KO Complexului Energetic Hunedoara

Statul român nu vrea sã aloce bani pentru continuarea lucrãrilor de la Paroºeni

tatul român nu este de acord cu alocarea sumei de 5 milioane de lei pentru continuarea investiþiilor de la termocentrala Paroºeni. Statul român care prin instituþiile sale, Ministerul de Finanþe, a întârziat nejustificat, anul trecut, aprobarea ajutorului de salvare pentru CEH, lucru care a contribuit la declanºarea insolvenþei, mai aplicã acum o loviturã de knock-out Complexului Energetic Hunedoara. Nu este de acord cu alocarea a 5 milioane de aportul de stat pentru continuarea lucrãrilor de la Paroºeni. Astfel, CEH trebuie sã se descurce pe cont propriu dacã vrea ca lucrãrile sã fie finalizate. Comitetul creditorilor a aprobat, sãptãmâna trecutã, continuarea investiþiilor de la termocentrala Paroºeni. Numai cã nu toþi au fost de acord. Din cei cinci creditori care fac parte din comitet, unul a solicitat amânarea deciziei. Mai exact, CEC Bank a solicitat acest lucru. Din cei patru creditori care au votat pentru continuarea investiþiei, doi au fost împotriva alocãrii sumei de peste 5 milioane. Direcþia Generalã de Administrare a Marilor Contribuabili ºi Statul Roman prin Ministerul Finanþelor Publice reprezentat de DGRFP

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 28 Septembrie 2016

Timiºoara prin AJFP Hunedoara au votat împotriva alocãrii sumei de 5.026.058,83 de lei pentru finalizarea investiþiei. “Direcþia Generalã de Administrare a Marilor Contribuabili: Referitor la punctul 2 de pe ordinea de zi, acordul de principiu al creditorilor pentru continuarea ºi finalizarea investiþiilor la SE Paroseni, inclusiv plata cãtre CNIM a sumei de 5.026.058.83 lei din ajutorul de stat. Direcþia Generalã de Administrare a Marilor Contribuabili exprima urmãtorul vot: Referitor la prima tezã a punctului aflat pe ordinea de zi - instituþia îºi exprimã

OFERTA DE CRÃCIUN 2016

Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi

de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

OFERTA DE REVELION 2017

Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de

cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.

Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.

acordul de principiu în vederea continuãrii ºi finalizãrii investiþiilor de mediu la SE Paroseni. Referitor la teza a doua a ordinii de zi. respectiv plata cãtre contractorul Constructionnes Industrielle de la Mediterannee (CNIM) a sumei de 5.026.058,83 lei reprezentând TVA restant din aportul de stat, Direcþia Generalã de Administrare a BULETINUL PROCEDURILOR DE INSOLVENÞÃ Nr. 17245/26.09.2016 Marilor Contribuabili voteazã negativ, în considerarea prevederilor art.2-4 ale OUG nr.22/2015 privind acordarea unui ajutor de stat individual pentru salvarea Societãþii Complexul Energetic Hunedoara SA”, se aratã în procesul verbal al Comitetului Creditorilor. Potrivit tabelului preliminar al creanþelor, Direcþia Generalã de Administrare a Marilor Contribuabili are de recuperat de la CEH suma de 533,327,250 lei. Statul român care a asistat pasiv la falimentarea CEH a fost de acord cu continuarea investiþiei, dar nu ºi cu alocarea fondurilor necesare pentru aceasta. “Statul Român prin Ministerul Finanþelor

Publice reprezentat de DGRFP Timiºoara prin AJFP Hunedoara exprimã urmãtorul vot: Statul Român prin Ministerul Finanþelor Publice reprezentat de DGRFP Timiºoara prin AJFP Hunedoara îºi exprimã acordul cu privire la continuarea ºi finalizarea investiþiilor de mediu la SE Paroºeni. Referitor la propunerea de platã a sumei de 5.026.058,83 lei, reprezentând TVA restant cãtre contractorul CNIM din suma rãmasã neutilizatã din ajutorul de stat individual acordat în baza OUG 22/2015, arãtãm prin prezenta cã nu aprobãm aceastã propunere, întrucât în temeiul prevederilor art.2 alin 1 din OUG 22/2015, suma a putut fi utilizatã în vederea asigurãrii de cãtre societate a necesarului de lichiditãþi pentru acoperirea cheltuielilor minime de susþinere a activitãþilor pentru o perioadã de 6 luni de la acordare, respectiv de la 20.07.2015, data creditãrii contului cu plata

primei tranºe de împrumut”, se aratã în acelaºi proces verbal. Statul român are de recuperat de la societatea energeticã hunedoreanã 617,000,599.34 lei. De precizat este faptul cã Ministerul de Finanþe a ajutat, anul trecut, la îngroparea CEH prin avizarea cu întârziere de “doar” câteva luni a ajutorului de salvare. CEC Bank are de recuperat de la CEH 450,436.46 lei din care 449,265.37 credit, 1171,09 lei dobânzi, iar acesta a solicitat “prorogarea ºedinþei Comitetului Creditorilor”.

rimãria Vulcan ºi SNIM PENTRU continuarea investiþiei ºi alocarea banilor

Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului ºi Primãria municipiului Vulcan au fost de acord atât cu finalizarea investiþiei cât ºi cu alocarea resurselor financiare.

“SNIMVJ- exprimã urmãtorul punct de vedere: Acordul în vederea continuãrii ºi finalizãrii investiþiilor de mediu la SE Paroºeni. Referitor la teza a doua a ordinii de zi. respectiv plata cãtre contractorul Constructionnes Industrielle de la Mediterannee (CNIM) a sumei de 5.026.058,83 lei reprezentând TVA restant din ajutorul de stat, voteazã pozitiv”, aratã procesul verbal. Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului s-a înscris la masa credalã a Complexului Energetic Hunedoara cu suma de 49,962,730.47 lei. “Primãria mun. Vulcanexprima urmãtorul punct de vedere: Acordul în vederea continuãrii ºi finalizãrii investiþiilor de mediu la SE Paroseni. Referitor la teza a doua a ordinii de zi. respectiv plata cãtre contractorul Constructionnes Industrielle de la Mediterannee (CNIM) a sumei de 5.026.058,83 lei reprezentând TVA restant din ajutorul de stat, voteazã pozitiv”, aratã procesul verbal. Municipalitatea de la Vulcan are de recuperat de la CEH 2,107,130.83 lei, aceasta fiind cea mai mare sumã pe care o primãrie o are de primit de la societatea energeticã. Concluzie: nu se pot lua hotãrâri. Concluzia comitetului creditorilor cu privire la alocarea celor 5,02 milioane pentru continuarea lucrãrilor de la termocentrala Mintia, în procesul

verbal s-a consemnat faptul cã nu se pot lua hotãrâri. “Cu privire la punctul doi aflat la ordinea de zi, respectiv - "Acordul de principiu, al creditorilor, pentru continuarea ºi finalizarea investiþiilor la SE Paroºeni, inclusiv plata cãtre CNIM, a sumei de 5.026.058,83 lei, din ajutorul de stat": Se exprimã acordul în vederea continuãrii ºi finalizãrii investiþiilor de mediu la SE Paroseni. Referitor la teza a doua a ordinii de zi. respectiv plata cãtre contractorul Constructionnes Industrielle de la Mediterannee (CNIM) a sumei de 5.026.058,83 lei reprezentând TVA restant din ajutorul de stat, nu se pot lua hotãrâri”, mai aratã procesul verbal al comitetului creditorilor. Lucrãrile de la termocentrala Paroºeni sunt executate de Constructionnes Industrielle de la Mediterannee (CNIM), iar acestea sunt realizate în proporþie de 96%. Blocul energetic îndeplineºte condiþiile impuse de legislaþia de mediu în ceea ce priveºte emisiile de NOx ºi pulberi încã de la punerea în funcþiune, iar condiþiile privind emisiile de SOx vor fi îndeplinite dupã finalizarea ºi punerea în funcþie a instalaþiei de desulfurare a gazelor de ardere; Odatã cu finalizarea investiþiilor de mediu, respectiv „Instalaþia de desulfurare a gazelor de ardere de la grupul nr. 4 ºi CAF de 100 Gcal/h IDG” vor fi îndeplinite integral atât condiþiile de mediu impuse de Directiva europeanã 2001/80/CE, în vigoare, privind reducerea emisiilor de dioxid de sulf ºi monitorizarea concentraþiilor de poluanþi la intrare/ieºire din instalaþia de desulfurare, cât ºi condiþiile care vor fi impuse de viitoarea legislaþie europeanã în domeniu. “La data de 31.12.2015 stadiul celor douã investiþii de mediu este urmãtorul: Instalaþia de desulfurare este realizatã fizic ºi valoric în proporþie de 96.01%; Sistemul în ºlam dens este realizat fizic în proporþie de 90.48%”, aratã administratorul judiciar al CEH. Monika BACIU

Politica înainte de alegeri - trãdãri, adulter, furt, viol, mituire, incest, urzeli ºi… un arhanghel

privire de ansamblu, un fel de inventar al politicii româneºti, ºi cea locale, te face sã te cutremuri. Presa a redat de regulã, declaraþii, gesturi, fapte, atitudini etc., disperate... Adunându-le ºi trãgând linie, rezultatul te îngrozeºte, pe tine, om de rând. Parcã ar fi o mare familie Borgia cu trãdãri, adulter, simonie, furt, viol, mituire, incest, urzeli, execuþii publice, crime economice ºi sociale etc., etc. ºi toate în numele binelui þãrii ºi al românilor. Noul PNL a devenit o adunãturã de duºmani, foºti aprigi competitori politici - PDL, care ºi-au aruncat acuzaþii grele, unele s-au ºi confirmat, s-au trãdat fiecare în interioarele partidelor, iar acum se iubesc dând lecþii de moralitate “din patul” celui pe care l-au crescut, sau pe care mai ieri l-au înjunghiat… S-au adus oameni din alte zone, cum este preºedintele Florin Roman, pentru a potoli apele, dar apele par ºi mai tulburi, iar organizaþia ºi mai ºubredã. Mediul pare unul mocirlos, greu de privit, cã de “digerat” nici nu poate fi vorba. ªi asta, de la centru pânã la nivel de judeþ ºi localitate. Membrii PSD-ului, partidul mamut, “ºi-o trag” la greu din orgolii, din degenerarea nãscutã din prea îndelungatul timp în care au ocupat poziþii în vârfurile piramidelor puterii sau ale celor favorizaþi pentru cã au respectat “zeciuala” prin forþa lor financiarã. Se trãdeazã, se executã, îndepãrteazã pe cei ce par a avea ceva creier sau vreun rest de conºtiinþã etc., practic se degradeazã singuri, o decãdere ce pare de neoprit datoritã cârdãºiei ºi acoperirea mizeriei cu zâmbetul împãciuitor al liderilor… Unele organizaþii existã doar pe hârtie (vezi Petroºaniul). S-au înfiinþat alte partide, ALDE fiind unul nãscut, logic, din

nemulþumirea cuplãrii vechiului PNL cu PDL, ºi autointitulat al liberalilor adevãraþi. Dar ce sã vezi! Au ajuns sã se pupe ºi aici cei care pânã mai ieri se duºmãneau încât au pãrãsit propriul partid, respectiv vechiul PNL, sau, în cel mai bun caz, au ales sã nu mai activeze. Este vorba de binecunoscutul caz Milu Vladislav-Mircea Ioan Moloþ, în care Vladislav “a fugit” de Moloþ ºi s-a trezit, acum, cu el ºef de partid. În plus, ALDE, care se considerã de un liberalism pur, admite ºi primeºte cu drag ºi PDL-iºti sub pretextul cã în cauzã este vorba de oameni de calitate –

Dorin Pãran, crescut ºi maturizat la PDL - cu care, în trecut, liberalii “puri” au colaborat bine ºi, în plus, momentul ales de a adera la ALDE a fost unul care i-a subliniat calitatea – dupã

întocmirea listelor de candidaþi la alegerile parlamentare. ªi cum rãmâne cu liberalismul pur? PMP-ul, partid de lider – Traian Bãsescu - s-a format din susþinãtori ai acestuia, dar creºte vãzând cu ochii din “Ioni fãrã de þarã”, cei ce se agaþã de câte un “tren” pentru a-i duce spre destinaþia aleasã. Este cazul lui Haralambie Vochiþoiu, care a avut o traiectorie politicã ameþitoare, PSDPPDD-UNPR ºi acum PMP. Unii spun cã e lipsit de noroc, alþii cã aduce el ghinion partidelor prin care a trecut ºi care s-au “volatilizat”. Oricum, Vochiþoiu a cãzut mereu în picioare, precum pisica neagrã! Dar la PMP, cu Traian Bãsescu? ªi acum mai persistã ecoul indignãrii sale strigatã în inconfundabilul sãu stil, cu vorbe grele, acuze, cu

ciocoi ºi hoþie, cu curvãrãsealã politicã ºi oprimarea poporului etc., etc. Acum, râde ºi el de situaþia în care se aflã ºi… este activ ca o furnicã, care adunã pentru iarnã! Surpriza acestor zile a venit din altã parte. Fostul director general al CNH, Constantin Jujan, un om discret, pe care unii îl cred bun specialist în minerit, alþii îl înjurã din considerente personale/profesionale, a apãrut ca un arhanghel în fruntea PMP Petroºani. A fost ºocant

pentru mulþi, dar vorba lui, “se pot schimba lucruri, se pot schimba ºi mentalitãþi, ºi cred cã este loc”. S-a schimbat ºi Jujan sau aºa a fost mereu, dar a afiºat altce-

va? Din declaraþiile de presã reiese cã ori habar nu are în ce s-a bagat, cã este un visãtor (ca sã ne exprimãm elegant) ºi cã va fi mâncat cu fulgi cu tot, ori ºtie ºi minte. Deºi spune cã nu vrea sã vinã în faþa publicului cu cliºee, face acest lucru, ºi putem reda cele declarate despre “altfel de politicã” din încã 10 surse din vreo cinci partide. În plus, la momentul când Constantin Jujan a acceptat sã intre în politicã, respectiv sã devinã membru PDL, partid aflat la putere, cu preºedinte de þarã Traian Bãsescu, în 2009, i se promisese sprijin pentru CNH ºi a fost minþit neprimind nici un leu din subvenþii pentru minerit, timp de aproape un an de zile. Acum face parte dintre cei care atunci erau pe cai mari ºi “i-au tras” o mare þeapã, dar acum sub altã denumire – PMP. Exemplele pot continua, dar murdãria e mult prea mare în politicã ºi reacþia de respingere de cãtre public mult prea accentuatã. Ca urmare, se înfiinþeazã partide mici, încercãri, zbateri în speranþa cã doar, doar apare o idee care sã le dea speranþã românilor în general, ºi unor zone în agonie precum Valea Jiului, a judeþului fost industrializat, în special. Ileana FIRÞULESCU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 28 Septembrie 2016

Ruleta ruseascã a supravieþuirii

36 de locuri de muncã pentru peste 2000 de ºomeri

000 de ºomeri, 36 de locuri de muncã. Cam aºa se prezintã situaþia pieþei muncii din Valea Jiului. 36 de locuri de muncã sunt disponibile în localitãþile Vãii Jiului. Potrivit Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara, în 5 din cele 6 localitãþi ale Vãii Jiului sunt disponibile 36 de locuri de muncã, asta în condiþiile în care numãrul ºomerilor este de ordinul miilor. “La data de 31 august la Petroºani aveam 667 de ºomeri, iar la Petrila 455”, a declarat Iudith Babþan, ºef ALOFM Petroºani. În ceea ce priveºte localitãþile Vulcan ºi Lupeni, numãrul ºomerilor înregistraþi

este aproximativ egal cu al celor de la Petrila. Asta înseamnã cã la nivelul Vãii Jiului numãrul ºomerilor înregistraþi este undeva la 2000. Existã însã ºi categoria celor care nu sunt înregistraþi la agenþiile locale pentru ocuparea forþei de muncã.

de potenþiali candidaþi pentru un loc de muncã Potrivit AJOFM Hunedoara, la data de 26 septembrie, numãrul locurilor de muncã din Petroºani era de 10, toate fiind pentru persoanele cu studii medii. Astfel, la Petroºani se cãuta câte un muncitor necalificat la montarea ºi asamblarea pieselor, un operatoror calculator, manipulant mãrfuri ºi

vânzãtor. Tot în capitala Vãii Jiului erau disponibile câte douã locuri de muncã pentru cameriste ºi patru pentru bucãtari. La Petrila pentru cei 455 de ºomeri înregistraþi sunt disponibile fix douã locuri de muncã, unul de mecanic auto ºi unul de lucrãtor comercial. La Lupeni sunt vacante trei locuri de muncã pentru

Polonia, Ungaria, Italia, Bulgaria ºi România - împreunã la Petroºani

iercuri dimineaþã se dã startul unui proiect european, la care sunt invitaþi sã participe toþi cei din Valea Jiului, alãturi de comunitãþi ce vin din alte 4 þãri europene.

noastrã. „Este un proiect european, denumit „Zilele societãþii civile” ºi miercuri este ziua de început a acestui proiect ec se va derula timp de 4 zile la Petroºani, cu

participarea a aproximativ 100 de strãini ºi societatea civilã din Petroºani. Deschiderea oficialã va începe la ora 11,00 în Parcul Comunitãþii Europene,

Proiectul este dedicat cetãþenilor ºi problemelor lor ºi este organizat sub egida Casei Pro Urbis, însã invitaþi sunt reprezentanþii tuturor ONG-urilor din zona

Educatorii rãsplãtiþi de cãtre comunitatea localã de la Petroºani ascãlii sunt cei care ne deschid porþile spre D cunoaºtere. Pentru acest lucru, Consiliul Local Petroºani ºi Primãria municipiului Petroºani pregãtesc un eveniment.

Pe ordinea de zi a ºedinþei de consiliu se aflã un proiect de hotãrâre care prevede alocarea sumei de 5500 de lei pentru organizarea Zilei Mondiale a Educatorului. “De-a lungul anilor, în semn de respect faþã de munca celor care lucreazã în sistemul de învãþãmânt, instituþia noastrã a premiat cadrele didactice, nedidactice ºi personalul auxiliar care

ºi-a încetat activitatea în decursul anului respectiv. Anul acesta, conform situaþiilor prmite de la instituþiile de învãþãmânt din municipiul nostru, sunt 8 persoane care s-au pensionat sau urmeazã sã o facã pânã la finele anului”, aratã Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Cadrele didactice, dar ºi cele auxiliare vor fi sãrbãtorite într-un cadru festiv. “Continuând tradiþia ºi aprecierea faþã de cei care ºi-au dedicat viaþa profesionalã sistemului de învãþãmânt ºi educãrii generaþiilor tinere,

spãlãtorii de vehicule, în timp ce la Uricani este vacant doar un loc de muncã pentru o vânzãtoare. De cealaltã parte, cele mai multe locuri de muncã disponibile sunt la Vulcan. 21 de posturi sunt disponibile pentru ºomeri, douã dintre acestea fiind la Pregoterm, societatea de termoficare din subordinea municipalitãþii.

unde va fi o deschidere cu discursuri oficiale ºi momente artistice, dupã care vor fi vizite ºi concerte”, a declarat Eduard Wersanski, coordonatorul proiectului. Acesta are o valoare de 16.500 de euro ºi se va desfãºura în perioada 27 septembrie – 2 octombrie, la Petroºani. În proiect sunt implicate, în afarã de municipiul Petroºani, alte 4 localitãþi, respectiv: Ponte Nelle Alpi -Italia, Bansko - Bulgaria, VarpalotaUngaria ºi din Polonia, oraºul Psali. De asemenea, sunt aºteptate o serie de oficialitãþi din þãrile participante, dar ºi

propun alocarea din bugetul local a sumei de 5.500 lei, în vederea sãrbãtoririi Zilei Mondiale a Educatorului”, mai aratã edilul localitãþii. Suma va fi folositã pentru premierea cadrelor didactice, nedidactice ºi a personalului auxiliar care ºi-au încetat activitatea în acest an. Totodatã acestor persoane li se va înmâna ºi o plachetã. Monika BACIU

Astfel, cei peste 2000 de ºomeri înregistraþi din Valea Jiului au la dispoziþie doar 36 de locuri de muncã, asta însemnând undeva la 56 de ºomeri pe un loc. De precizat este faptul cã mai existã locuri de muncã vacante însã acestea nu au fost anunþate la agenþiile locale pentru ocuparea forþei de muncã. La Petroºani, în scurt timp, se va deschide prima fabricã de cablaje auto. ªi aici se fac angajãri, persoanele interesate având posibilitatea de a-ºi trimite CV-urile. Astãzi dimineaþã, de la 9,00 la sediile Agenþiilor Locale de Ocupare a Forþei de Muncã din toatã þara are loc o Bursã generalã, însã, la Petroºani, deºi sunt mulþi oameni în cãutarea unui loc de muncã, oferta pare extrem de sãrãcãcioasã.

de la noi, printre cei de aici numãrându-se ºi europarlamentarul Iuliu Winkler. „Noi am invitat toate oficialitãþile þãrilor pareticipante. Am primit rãspuns ºi vor participa primarul din Psali, Polonia, domnul viceprimar din Bulgaria ºi secretarul Consiliului local din Varpalota”, a mai spus Wersanski, preºedintele Asociaþiei Casa Pro Urbis. Temele ce vor fi abordate în cadrul întâlnirilor sunt legate de euro-scep-

Monika BACIU ticismul actual, problema migraþiei în Europa, iar la aceste întâlniri va veni ºi europarlamentarul hunedorean Iuliu Winkler, care va vorbi despre aspectele legate de migraþie. În plus, delegaþiile strãine sunt aºteptate în Parâng, acolo unde Toma Coconea le va face o demonstraþie de mãiestrie în aer, iar la final, vor gusta din gulaº la ceaun. Diana MITRACHE

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 28 Septembrie 2016

Epoca lui Nica s-a încheiat! P

etre Nica, cel care a condus lupta sindicalã în ultimul deceniu la minele din Valea Jiului, a plecat ºi nimeni nu a putut sã confirme nici pânã acum motivele. Sindicaliºtii rãmaºi în urma lui spun cã au fost informaþi doar prieteneºte despre motivele de ordin personal ale celui care a plecat peste noapte din sindicatul Muntele ºi cã acum continuã sã gãseascã modalitatea de aplicare a contractului colectiv de muncã. Darius Câmpean, liderul de la mina Lupeni este acum preºedintele Sindicatului Muntele

din cadrul CEH, iar principala problemã este legatã acum de modul în care decurge activitatea în minerit.

„Sunt niºte probleme care implicã organizarea de licitaþii ºi ºtim toþi cum se organizeazã licitaþiile în România Acestea, cu siguranþã, vor genera întârzieri. Vorbim aici despre tichetele de masã ºi transportul la ºi de la locul de muncã ”, a spus Darius Câmpean, preºedintele Sindicatului Muntele

din cadrul CEH. Darius Câmpean a fost cel care a susþinut cã, acum când se pune problema divizãrii CEH în mine ºi termocentrale, va cãuta sã introducã, pe programul de închidere minele care intrã în regres. Asta, pentru cã acum sunt diferenþe între minerii de la minele din cadrul

„NOAPTEA CERCETÃTORILOR 2016”

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara ºi în colaborare cu Target Active Training din Bucureºti, organizeazã vineri, 30 septembrie 2016, între orele 17,00 – 23,00, la sediul din Palatul Magna Curia, o serie de activitãþi reunite sub titulatura de „NOAPTEA CERCETÃTORILOR 2016”.

Acesta este un proiect dedicat popularizãrii ºtiinþei ºi învãþãrii distractive care se organizeazã simultan în aproximativ 300 de oraºe din 24 de þãri europene, inclusiv România, unde este coordonat de Target Active Training din Bucureºti, prin intermediul conceptului de „cercetãtori pentru umanitate” (Researchers 4 Humanity sau, pe scurt, R4H). Începând cu anul 2006, „Noaptea Cercetãtorilor” existã ca ºi proiect independent în seria Acþiunilor Marie Curie, fiind una dintre cele mai populare iniþiative ale Uniunii Europene care vizeazã publicul larg ºi urmãreºte sã faciliteze interacþiunea cu ºtiinþa într-un mod amuzant. Evenimentele sunt finanþate de Comisia Europeanã ºi au drept scop stimularea carierelor europene în cercetare.

La Deva, acest eveniment este organizat pentru a doua oarã, prima participare fiind o reuºitã la nivel naþional prin calitatea ºi diversitatea activitãþilor interactive cu publicul desfãºurate de participanþi. Expozanþii din acest an sunt inventatorul Corneliu BirtokBãneasã, colectivele de elevi ºi profesori cu preocupãri în domeniul cercetãrii de la Colegiul Naþional „Decebal” Deva, Colegiul Naþional de Informaticã „Traian Lalescu” Hunedoara, ªcoala Popularã de Artã Deva, Palatul Copiilor Deva ºi specialiºti din cadrul Inspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara. Publicul vizitator va avea plãcerea sã vadã

la standurile tematice amenajate peste 140 de dispozitive, mecanisme ºi jucãrii realizate de profesori ºi elevi pe baza legilor ºtiinþelor. Experimentele prezentate sunt deosebit de spectaculoase, dintre putând aminti robotul sumo, multicopterul, fântâna magicã, sfoara care cântã, ghirlanda wireless, oglinda magicã, ochelarii minune, lumina nedumeritã, levitaþia magneticã, diverse fenomene de inducþie electromagneticã, fenomene electrice, optice, mecanice, termice ºi multe altele. Se vor face demonstraþii practice, vizitatorii fiind invitaþi sã interacþioneze cu expozanþii pentru a afla mai multe informaþii despre obiectele expuse sau sã experimenteze ei înºiºi. Biroul de Relaþii cu Publicul

Societãþii de Închideri de Mine ºi cei de la CEH. „În momentul în care, pe structura organizatoricã, o parte din mine, ºi spun cã acum mã feresc sã dau nume, pentru cã nu ºtiu exact, vor intra pe închidere, fiþi siguri cã va fi urmãtorul pas renegocierea CCM, iar plãþie compen-

satorii sã fie egale cu cele ale celor de la SNIM”, a mai spus, la prima sa conferinþã de presã, Darius Câmpean, noul preºedinte al Sindicatului Muntele. Niciun miner sau lider de sindicat nu a plecat acum din sindicatul Muntele ºi Darius Cîmpean spune cã plecarea lui Petre Nica nu va genera un val de nemulþumiri ºi nici retrageri din sindicatul reprezentativ. Cât priveºte reprezentativitatea, aceasta ar putea sã creascã la nivelul minerilor, dacã CEH se divizeazã în minerit ºi energie. Diana MITRACHE

Pregãtiri pentru alegerile parlamentare

ribunalul Hunedoara se pregãteºte pentru alegerile parlamentare din data de 11 decembrie 2016. În acest sens, în data de 30 septembrie în ºedinþã publicã, la sediul Tribunalului Hunedoara - Sala 121- va avea loc tragerea la sorþi pentru desemnarea judecãtorilor în biroul electoral de circumscripþie. “Art.13 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului ºi a Camerei Deputaþilor, precum ºi pentru organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Electorale Permanente, cu modificãrile ºi completãrile

ulterioare, punct 21 din Anexa, în care este prevãzut CALENDARUL acþiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor pentru Senat ºi Camera Deputaþilor din anul 2016, parte integrantã a H.G.635/2016 pentru aprobarea calendarului acþiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor pentru Senat ºi Camera Deputaþilor din anul 2016, în vederea alegerilor din data de 11 decembrie 2016”, aratã un comunicat al Tribunalului Hunedoara. Urmeazã apoi a fi stabilite ºi secþiile de votare. Monika BACIU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 28 Septembrie 2016

Henþ cu mâna

PÃCÃLEALÃ SAU CHIN? SAU INVERS... Fotbalul la nivel judeþean a devenit din ce în ce mai diluat ºi de dus la capãt. Majoritatea echipelor se bazeazã pe jucãtori trecuþi de mult de 30 de ani, chestiune

oarecum normalã la acest nivel unde se joacã “moaca” ºi respectivii câºtigã bani din alte surse. Pe lângã ei, o invazie de copii de 15-17 ani, care mai au

mult pânã la a descifra tainele fotbalului. Cicã „ãºtia e buni cã nu cere bani”, cum glumea trist un om din fotbalul hunedorean. Dar nici calitate tãticu’... În plus aceºti tineri nu au nici o perspectivã, ei lãsându-se de fotbal în jurul vârstei de 18-19 ani, fie cã se duc la muncã, fie cã

merg pentru studii superioare în alte locuri. Deci, treaba cu “fotbaliºtii de perspectivã” e o vrãjealã. La Liga a IV-a juniorii sunt o corvoadã, o cheltuialã inutilã. Sugerau foºti jucãtori din Valea Jiului, pe bunã dreptate, cã decât un campionat de juniori absolut inutil, la acest

Fotbal, Liga a V-a

Fotbal, Liga a II-a

Etapã cu record de goluri z În etapa a 5-a s-au marcat 39 de goluri, adicã o medie de 5,6 goluri pe meci. z O singurã echipã a câºtigat pe teren propriu, scorul campionatului Mureºul Pricaz – Santoz Boz 11-0, jucãtorii Dãnescu ºi Apati reuºind fiecare câte un hat trick (trei goluri marcate). z Mãgura Pui (antrenor Ovidiu Ciolea s-a distrat la Boºorod, câºtigând cu 6-0, autorii golurilor fiind Mailat (2), Lupulescu (2), Cr. Ban ºi Roºca.

C.S.M. Vulcan – A.S. Sântãmãria Orlea 1-2 (1-1)

VÃLELEU ÎN POARTÃ CU ªUTEU! S-a vãzut din start superioritatea echipei oaspete, care însã nu ºtim dacã ar fi câºtigat atât de lejer fãrã gafele monumentale comise de portarul vulcãnean ªuteu, atât la primul gol, cât ºi la faultul comis în suprafaþa de pedeapsã. Cei de la Sântãmãria Orlea, cu experimentatul antrenor-jucãtor Flavius Itul în formaþie, cu foºti jucãtori de la Cetate Rãchitova, (P. Olãresc, T. Olãresc, Bâhu, Tomoni) în echipã s-a impus în faþa unei echipe care este evident în faza de formare, cu jucãtori foarte tineri, care înceracã sã þinã pasul cu acest campionat.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

nivel, mai bine s-ar crea niºte echipe puternice de juniori A ºi B la nivel naþional (foºtii republicani) arondate pe lângã un club puternic ºi înscrise într-o astfel de competiþie. Altfel, totul va rãmâne o iluzie, o pãcãlealã sau un chin.

CSM Vulcan – A.S. Sântãmãria Orlea 1-2 (1-1) CSM Vulcan – Antrenor Iosif Izsak - ªuteu - ªilip, G. Cojocaru, Stângã, Bãrcãceanu(min. 78 Cocolean) – Bãdãrãu, Mândreci, Andrici, Budoro – Vãduva (min. 68 Moldovan), Bg. Andone. AS. Sântãmãrie Orlea – Antrenor Flavius Itul – T. Olãresc- P. Olãresc, Bâhu, M. Stoica, Ghedarcea – V. Rus, Itu, Mitucã (min. 46 Martinescu), Tomoni – Urs (min. 67 Mariº), Ceuþã (min. 72 Naltu) Arbitru: Daniel Roman – Deva Obs.: Toni Sedecaru – Petroºani Spectatori: 50

JUVENTUS-UL LUI OPRIÞA z Surprizã, în fruntea clasamentului se aflã Juventus Bucureºti, echipa antrenatã de fostul stelist Daniel Opriþa, deºi singura neînvinsã este F.C. Braºov, aflatã pe locul 2. z Fostul lider Chindia Târgoviºte a pierdut surprinzãtor pe teren propriu, 0-2 cu C. S. Moreni. z A.C.S. Berceni ºi ªoimii Pâncota n-au acumulat pânã în prezent nici un punct.

Valea Jiului în Divizia “B”

De-a lungul a peste 100 de ani de fotbal în Valea Jiului, mai multe echipe - Jiul Petroºani, Minerul Lupeni, A.S. Paroºeni Vulcan, Minerul (C.S) Aninoasa – au avut prezenþe în eºalonul secund. Vã prezentãm periodic, în paralel cu actualul campionat, câte un moment din campionatele cu divizionarele „B” din Valea Jiului.

Ediþia 1947 – 1948

Când Aninoasa nu se prezintã ... acasã! Un fapt ciudat s-a întâmplat în martie 1948, în etapa a 21-a a Diviziei “B”, seria a 4-a unde juca ºi C.S. Aninoasa.

Aflatã pe locul 12 (din 15 echipe), aninosenii urmau sã joace pe teren propriu cu Stãruinþa Oradea. La ora meciului, gazdele nu s-au mai prezentat, a fost 0-3 prin forfait, iar din etapa urmãtoare, C.S. Aninoasa a fost exclusã din campionat.