Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1195
Cronica Vãii Jiului Marti, 27 Septembrie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
50 de lei nu îi motiveazã
C
opiii care frecventeazã cursurile învãþãmântului preºcolar beneficiazã de o bursã lunarã în cuantum de 50 de lei. La Petroºani au fost depuse nici mãcar 40 de dosare din partea pãrinþilor. Astfel, deocamdatã, numãrul beneficiarilor este în scãdere, însã reprezentanþii Direcþiei de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Petroºani susþin cã cererile vor creºte în perioada urmãtoare. “În aceastã perioadã preluãm dosarele pentru copiii care provin din familii cu venituri modeste ºi merg la grãdiniþã. Au fost depuse 39 de dosare, în timp ce la sfârºitul anului ºcolar erau depuse 91 de dosare”, a declarat Loredana Piþ, director adjunct în cadrul DASPC Petroºani. Programul „Fiecare copil în grãdinitã”
îi stimuleazã pe pãrinþii din zonele cu probleme sociale sã îi aducã pe copii la grãdinitã. Educaþia timpurie este cel mai important prim pas, care, dacã este fãcut la timp, poate duce la rezultate spectaculoase. Legea nr. 248/2015 – votatã în Parlamentul României ºi promulgatã de Preºedinte în octombrie 2015 – încurajeazã prezenþa la grãdiniþã a copiilor, cu vârste chiar ºi sub 3 ani, dar ºi peste 6 ani, prin acordarea unui tichet social pentru grãdiniþã de 50 de lei lunar. Stimulentul se acordã familiilor cu mai puþin de 284 de lei venituri lunare pe membru de familie (2 x Venitul Minim Garantat pentru o persoanã singurã) ºi este condiþionat de prezenþa zilnicã a celor mici. Potrivit Ministerului Muncii, mai mult de 111.000 de copii sunt eligibili pentru a primi tichetul social pentru grãdinitã începând cu acest an.
Simi Iordache s-a apucat de construit. LEGAL SAU ILEGAL?
P
entru cã înregistreazã pierderi cu fiecare zi, farmaciile s-au îndreptat împotriva patronului Complexului Keops ºi i-au cerut acestuia reconstrucþia spaþiilor. ªi asta, pe lângã faptul cã va avea de plãtit despãgubirile, o sumã deloc neglijabilã, rezultatã din asigurarea unitãþilor medicale. Aºa cã lucrãrile au demarat încã de Monika BACIU sãptãmâna trecutã. >>> PAGINA A 3-A
SNIM “moare” din cauza CEH ocietatea S Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului înregistreazã, dupã primele ºase luni ale acestui an, restanþe de peste 36 de milioane de lei. Culmea este cã societatea are de recuperat circa 41,5 milioane de lei de la CEH. SNIM se confruntã cu dificultãri financiare din cauza Complexului Energetic Hunedoara. Activitatea celor douã societãþi este strâns legatã. Pentru cã SNIM nu are alþi
clienþi, în afarã de Complexul Energetic Hunedoara, cãrora sã le livreze cãrbunele extras, aceasta are probleme. CEH are restanþe de peste 41 de milioane de lei cãtre Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea
Jiului. “Din analiza raportãrilor contabile la 30.06.2016 rezultã cã societatea a realizat venituri din exploatare în valoare de 25.215.691 lei, cheltuieli exploatare 62.130.504 lei ºi o pierdere din activitatea de exploatare de
36.914.815 lei, pierdere ce reprezintã ajutorul de stat cuvenit, conform art. 3 din Decizia C (2012) 1020 final, pentru acoperirea costurilor de producþie pe primele ºase luni ale anului 2016. La 30.06.2016, societatea a înregistrat plãþi restante în valoare de 9.277.570 lei ca urmare a neîncasãrii creanþelor în valoare totalã de 41.572.836 lei. Cea mai mare valoare a creanþelor neîncasate provine din contractul de livrare a cãrbunelui încheiat cu Complexul Energetic Hunedoara”, aratã cei de la SNIM. SNIM vinde huilã energeticã principalului client,
Complexul Energetic Hunedoara. Pe principiul competitivitãþii în Uniunea Europeanã, Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului nu are voie sã vândã cãrbunele extras la un preþ mai mic faþã de cel importat. Chiar dacã s-ar reuºi scãderea costului de producþie, vânzarea cãrbunelui autohton este supusã unor reglementãri internaþionale, care însã îi sunt total defavorabile. SNIM vinde cãrbunele Complexului Energetic Hunedoara, iar preþul se stabileºte lunar, ºi nu oricum, ci în baza legilor concurenþei europene. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti 27 Septembrie 2016
Golgota gunoaielor, la Petroºani
P
roblema gunoiului trece la o nouã etapã. Dupã ce municipalitatea de la Petroºani pierde bani din cauzã cã trebuie sã trasporte gunoiul menajer la peste 100 de km, la Horezu, acum se vede pusã în situaþia de a amenaja o zonã pentru depozitarea deºeurilor vegetale. Zona Golgota din Petroºani ar putea deveni loc pentru depozitarea deºeurilor vegetale. Municipalitatea de la Petroºani trebuie sã amenajeze un spaþiu unde sã depoziteze deºeurile vegetale ºi pe cele inerte. Asta înseamnã alþi bani alocaþi din bugetul local, pe lângã cei pentru transportul deºeurilor
menajere la Horezu. sã dezbatã acest proiect Pentru cã nu au voie de hotãrâre. sã depunã deºeurile “Deºeurile vegetale oriunde, cei de la ºi deºeurile inerte din Primãrie au identificat municipiul Petroºani au o altã zonã care ar fost depozitate atât pe putea deveni o platforterenuri accidentate ce mã temporarã. aparþin municipiului Urmeazã ca aleºii Petroºani, cât ºi pe locali r sportul deºeurilo z Petroºani. Tran ã u – 45 lei/ton menajere la Horez tã rarã încã neprelua z Platformã tempo a pentru depozitare z O nouã locaþie le deºeurilor vegeta terenuri private, cu acceptul proprietarilor. Conform indicaþiilor reprezentanþilor Gãrzii de Mediu, avem obligaþia de a depozita deºeurile vegetale ºi cele inerte în locuri special amenajate. Astfel, am identificat
ANUNÞ PUBLIC privind depunerea solicitãrii de emitere a acordului de mediu S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. PETROªANI S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. PETROªANI anunþã publicul interesat asupra depunerii solicitãrii de emitere a acordului de mediu pentru proiectul CANALIZARE MENAJERÃ ÎN STAÞIUNE STRAJA –LUPENI, propus a fi amplasat în Staþiunea Straja, aparþinând municipiului
ANUNÞ PUBLIC privind depunerea solicitãrii de emitere a acordului de mediu S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. PETROªANI S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. PETROªANI anunþã publicul interesat asupra depunerii solicitãrii de emitere a acordului de mediu pentru proiectul Extindere reþea apã potabilã strada Jieþ zona Moliviº, oraº Petrila, propus a fi amplasat în Jieþ, localitate
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Lupeni . Informaþiile privind proiectul pot fi consultate la sediul A.PM. HUNEDOARA din Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 25, ºi în zilele de luni pânã vineri între orele 8.00-16.00 ºi la sediul S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. PETROªANI, str. Cuza Vodã, nr. 23, jud. Hunedoara, în zilele de luni – joi între orele 7.00-15.30 ºi vineri 70.0-13.00 Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediul autoritãþii competente pentru protecþia mediului Hunedoara aparþinãtoare oraºului Petrila . Informaþiile privind proiectul pot fi consultate la sediul A.PM. HUNEDOARA din Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 25, ºi în zilele de luni pânã vineri între orele 8.00-16.00 ºi la sediul S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. PETROªANI, str. Cuza Vodã, nr. 23, jud. Hunedoara, în zilele de luni – joi între orele 7.00-15.30 ºi vineri 70.0-13.00 Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediul autoritãþii competente pentru protecþia mediului Hunedoara
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
terenul în suprafaþã de 3000 mp, situat în str. Cucului (zona Golgota), aflat în proprietatea publicã a municipiului Petroºani, care poate fi amenajat în acest scop”, aratã Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Pânã acum, o parte din deºeurile vegetale au fost depozitate în zona Coloniei a municipiului Petroºani.
L
icitaþia deponeului de la Bârcea, blocatã
Licitaþia privind stabilirea operatorului de la Bârcea a fost anulatã. O firmã a contestat procedura, astfel s-a blocat întreaga proce-
durã, iar judeþul Hunedoara se confruntã cu o crizã fãrã precedent. La Petroºani, lunar se pot aduna cantitãþi de gunoi cuprinse între 300 ºi 700 de tone. Totul depinde de “ce ºi cât aruncã oamenii la gunoi”. Lunând cantitatea cea mai micã de gunoi, adicã cele 300 de tone, tariful suportat de municipalitate pentru transportul acestuia la
Horezu s-ar ridica la 13.500 de lei lunar. Dacã e sã fie o cantitate maximalã de 700 de tone, taxa plãtitã ar fi de 31.500 de lei lunar. Banii pleacã din bugetul local din cauza unor ambiþii ale consilierilor petrileni care în urmã cu circa 8 ani de zile au refuzat realizarea unei gropi de gunoi ecologice pe raza localitãþii. Monika BACIU
< DECESE < Colectivul Secþiei Interne de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani este alãturi de managerul spitalului, Alin Vasilescu, în greaua încercare pricinuitã de decesul tatãlui. Dumnezeu sã-l odihneacã în pace!
- ÎNCHIRIERI -
Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
- Dr. PREDA MIHAI -
Telefon util: 0733.960311
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!
z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti 27 Septembrie 2016
Simi Iordache s-a apucat de construit. Legal sau ilegal? P entru cã înregistreazã pierderi cu fiecare zi, farmaciile s-au îndreptat împotriva patronului Complexului Keops ºi i-au cerut acestuia reconstrucþia spaþiilor. ªi asta, pe lângã faptul cã va avea de plãtit despãgubirile, o sumã deloc neglijabilã, rezultatã din asigurarea unitãþilor medicale. Aºa cã lucrãrile au demarat încã de sãptãmâna trecutã.
Se lucreazã la consolidarea pereþilor ºi patronul complexului, Siminel Iordache a refuzat sã discute despre problemele pe care le-a avut în ultimul timp, însã, nici nu a dorit sã facã dovada cã ar lucra legal. Mai exact, se pare cã îi lipseºte autorizaþia de construcþie, chiar dacã, aºa cum a mãrturisit, a împrejmuit ºantierul ºi s-a apucat de lucru. El se plânge doar cã abia mai face faþã grijilor care l-au nãpãdit în ultima vreme.
Totuºi, nici de la primãrie nu am reuºit sã aflãm cum stã treaba exact. Asta pentru cã nicãieri nu existã vreun panou din care sã rezulte cã lucrãrile se fac în baza unei autorizaþii. „Nu ºtiu sã vã dau acum rãspunsul, dar ºtiu cã au venit ºi au depus ceva documentaþie. O sã verific!”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Art. 3. din Legea 50/1991 prevede cã “Autorizaþia de constru-
ire se elibereazã pentru: lucrãri de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de destinaþie sau de reparare a construcþiilor de orice fel, precum ºi a instalaþiilor aferente acestora. Autorizaþia de construcþie este un document ce conferã dreptul de a putea construi ºi nu se pot începe lucrãri de construcþie decât cu existenþa ºi în condiþiile autorizaþiei de construire, care este eliberatã de
Anul 2014 - CEH începea prãbuºirea, dar þintea consolidarea clãdirilor
C
lãdirile unitãþilor miniere aparþinãtoare Complexului Energetic Hunedoara au fost expertizate în vederea reabilitãrii acestora. Acestea nu au fost nici reabilitate ºi nici consolidate, însã banii din conturile CEH au consolidat alte afaceri. O societate care a realizat aceste studii îºi cere banii de la societatea energeticã. BODO Invest are de recuperat de la CEH suma de 90,792.80 lei pentru “servicii de expertizã tehnicã ºi proiectare consolidare ºi reabilitare clãdiri EM Lonea, EM Livezeni, EM Vulcan, EM Lupeni ºi PCVJ”. Expertizarea clãdirilor unitãþilor miniere avea preþuri diferite. Potrivit chiar societãþii care acum îºi cere banii la masa credalã,
fiecare expertizã a avut un alt preþ. Astfel, pentru serviciile „de expertizã tehnicã ºi proiectare consolidare ºi reabilitare clãdiri E.M. Lonea” – lot I „Servicii de expertizã tehnicã ºi proiectare consolidare ºi reabilitare clãdiri E.M. Livezeni” – lot II „Servicii de expertizã tehnicã ºi proiectare cons. suma a fost de 5020,70 euro, adicã 22.190,00 LEI la data de 31.10.2014. Zeci de clãdiri ar fi urmat sã fie expertizate, iar potrivit documentaþiilor CEH de la acea datã “clãdirile pentru care se solicitã expertiza tehnicã se aflã în folosinþa punctelor
cãtre primãrii prin biroul propriu de urbanism. Complexul Keops a ars pe o suprafaþã de 400 de metri pãtraþi, iar spaþiul de joacã pentru copii, cât ºi mai multe spaþii comerciale ce acum sunt reabilitate, au fost afectate total. Tot potrivit Legii, (1) Constituie infracþiuni urmãtoarele fapte: a) executarea, fãrã autorizaþie de construire sau de desfiinþare, ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, a lucrãrilor prevãzute la art. 3 lit. b); b) continuarea executãrii lucrãrilor dupã dispunerea opririi acestora de cãtre organele de control; c) întocmirea ori semnarea proiectelor tehnice, precum ºi a proiectelor pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construcþii pentru alte specialitãþi decât cele certificate prin diplomã universitarã, în condiþiile prevãzute la art. 9. (2) Infracþiunile prevãzute la alin. (1) se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendã de la 1.000.000 lei la 50.000.000 lei. Diana MITRACHE
de lucru EM Lonea, EM Livezeni, EM Vulcan, EM Lupeni ºi PCVJ ºi sunt în diferite stadii de degradare”. Potrivit documentelor, expertiza tehnicã trebuia sã prezinte cel puþin 3 opþiuni (demolare, demolare parþialã ºi consolidare ºi reabilitare), preucm ºi soluþia recomandatã. Contractul a fost avizat în anul 2014 de cãtre directorul general adjunct de la acea vreme, Nicolae Drãgoi. De precizat este faptul cã tot în anul 2014, însã în luna februarie, opt silozuri ale unitãþii miniere s-au prãbuºit. Abia dupã acest incident a fost semnat contractul care a prevãzut expertizarea tehnicã a tuturor clãdirilor aparþinãtoare unitãþilor miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara.
S ocietatea cere banii
Societatea care a expertizat clãdirilor unitãþilor miniere îºi cere banii. Bodo Invest s-a înscris la masa credalã a Complexului Energetic Hunedoara cu suma de 90,792.80. Societatea are experienþã în domeniul construcþiilor, de-a lungul anilor aceasta adjudecându-ºi contracte cu zeci de instituþii publice din þarã. Monika BACIU
Apa Serv porneºte o caravanã prin oraºele Vãii Jiului peratorul de O apã ºi canal din Valea Jiului a
demarat o campanie de conºtientizare a populaþiei cu privire la deºeurile menajere care ajung în reþeaua publicã de canalizare ºi care genereazã costuri imense pentru Apa Serv. Nu doar operatorul are probleme ci ºi populaþia, pentru cã reþelele odatã înfundate refuleazã ºi duc la focare de infecþie care pun sãnãtatea în pericol. Înfundarea cu deºeuri menajere a canalizãrilor a fost unul dintre motivele care au dus la inundaþii. Tocmai din acest motiv ºi numãrul intervenþiilor echipelor Apa Serv Valea Jiului la desfundarea canalizãrilor este extrem de ridicat. ”Întrebarea este ce nu se aruncã în canalizare, nu ce se aruncã! Gãsim de toate în canalizãri, se aruncã tot ce se poate. Doar în primele ºase luni ale acestui an am avut peste 760 de intervenþii la desfundarea canalizãrilor ºi numai din cauzã
cã intrã obiecte care nu au ce cãuta acolo. Am gãsit gãleþi, oale, haine, orice se poate ºi acesta a fost motivul pentru care am pornit campania de informare a populaþiei”, a declarat directorul general al SC Apa Serv, Costel Avram. Pentru ca toþi consumatorii sã fie informaþi, echipele operatorului de apã ºi canal distribuie consumatorilor, pe lângã facturile curente ºi ”fluturaºi” cu informaþii despre acþiunea denumitã sugestiv ”Canalizarea NU este coºul tãu de gunoi!” Acþiunile nu se opresc aici spune conducerea operatorului. ”Campania se deruleazã în toate cele ºase localitãþi, iar în acestã sãptãmânã, miercuri, avem programatã acþiune în Petrila ºi joi în cartierul Aeroport Petroºani. Totodatã, probabil cã sâmbãtã, o sã facem o caravanã formatã din angajaþii ai Apa Serv Valea Jiului. Vom fi vreo 40- 50 de bicicliºti echipaþi cu tricouri inscripþionate cu mesajul campaniei ºi vom merge prin oraºele Vãii”, a mai spus Avram. Maximilian GÂNJU
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
4 Actualitate
Curajul de a prelua moºtenirea lãsatã de Ionel Zmãu –
Asociaþia Culturalã Les Amis de la France Petrila C unoscându-se zbaterile, umilinþa, dârzenia de a face din “nimic” minuni, aºa cum a fãcut fostul pãrinte al Asociaþiei Culturale Les Amis de la France Petrila, Ionel Zmãu, nimeni nu bãnuia cã va exista cineva care sã aibã curajul de a-l urma… Dupã moartea nobilului boem, care a adus Franþa în Valea Jiului ºi Petrila la Bruxelles, a fost liniºte, o liniºte care a fost asociatã cu moartea ONG-ului cultural. ªi totuºi, un om, prof. Simona Manoliu Vitonescu, va duce mai departe Asociaþia din calitatea de preºedinte. De Asociaþia Culturalã Les Amis de la France, din Petrila, s-a vorbit cu oarecare teamã printre colaboratori, printre cei ce ºtiau ºi cunoºteau cã a adus Franþa în Petrila ºi Petrila în Franþa, iar la Bruxelles era recomandatã artiºtilor care aveau ca destinaþie judeþul Hunedoara. Teama venea în urma plecãrii atât de “precipitatã” de pe aceastã lume a fondatorului acestei Asociaþii, Ionel Zmãu, care a muncit pe brânci pânã la ultima suflare pentru a transforma o amãrâtã de garsonierã din margine de cartier într-un colþ de culturã remarcabilã, un pol apreciat al francofoniei prin care Petrila, Valea Jiului, judeþul ºi
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 27 Septembrie 2016
România ieºise dincolo de frontiere. Mulþi au crezut cã moºtenirea lãsatã de Ionel se va pierde, cum s-au pierdut atâtea valori din cauza blazãrii, a lipsei de implicare, lipsei susþinerii din partea administraþiei locale, ba chiar a împiedicãrii unor proiecte care ar fi adus beneficii uriaºe ºi oraºului... Cunoscându-se zbaterile, umilinþa, dârzenia de a face din “nimic” minuni, aºa cum a fãcut fostul pãrinte al asociaþiei, nimeni nu bãnuia cã va exista cineva care sã aibã curajul de a-l urma… ªi totuºi, a apãrut un om, un dascãl de limba francezã, care de mai bine de 6 luni a refãcut
OFERTA DE CRÃCIUN 2016
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi
de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
OFERTA DE REVELION 2017
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de
cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.
Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.
documentaþia pentru înregistrarea legalã a schimbãrii “gãrzii” la Asociaþia Culturalã les Amis de la France. Noul preºedinte este prof. Simona Manoliu Vitonescu, de la ªcoala nr. 6 Petrila, care ne-a vorbit cu multã frenezie de continuarea activitãþii, de noi proiecte, de o echipã de voluntari care trebuie consolidatã, despre promovarea valorilor locale ºi colaborãri naþionale ºi internaþionale etc., etc. Fire de artist, Bogdan Manoliu, soþul actualului preºedinte al Asociaþiei, este pãtruns la rândul sãu de responsabilitatea ºi onoarea de a susþine ducerea mai departe a proiectului lãsat moºtenire de Ionel Zmãu. “Nici nu speram sã derulãm în acest an vreun proiect pentru cã a durat foarte mult schimbarea actelor Asociaþiei. Prima acþiune am fãcut-o în luna august - comemorarea scriitorului Mircea Andraº ºi vernisajul
expoziþiei de fotografie "Petrila cu aromã de naftalinã" a fotografului Vasile Laurenþiu Sorin. Vrem în continuare sã promovãm oamenii din plan local, tradiþiile prin toate departamentele care au fost, cele patru de limbã, culturã ºi civilizaþie francezã Les Amis de la France, de ºtiinþe ºi turism Carpatia ºi de arte vizuale Zenith -, la care am mai adãugat unul de teatru, Ana Colda. Vom depune proiecte, la început la Fondul Cultural pentru cã este foarte greu sã gãseºti în scurt timp o echipã pentru proiecte cu finanþare, apoi derularea lor. Implicã foarte multã muncã, timp ºi pricepere. Ionel era aici zi de zi , chiar zi ºi noapte, muncea din greu, de multe ori singur, ºi-a sacrificat sãnãtatea ºi viaþa ºi nu e drept. Cu timpul sper sã fac o
echipã, sã atragem oameni cu chemare, cu drag ºi dragoste de culturã… Viitoarea acþiune a Asociaþiei va fi în luna octombrie. Vom expune lucrãri ale artiºtilor din Tabãra de Creaþie, sub coordonarea prof. Radu Chinþa. Vom avea invitaþi de talie naþionalã ºi, sperãm, internaþionalã. Am gândit ºi alte activitãþi deschise, inedite pentru Valea Jiului, care sã vinã în întâmpinarea publicului. Vom pãstra, chiar vom întãri relaþiile cu Ambasada Franþei, cu entitãþi culturale franceze, ºi nu numai, vom face parteneriate cu ºcoli, practic vom duce mai departe ºi vom dezvolta ceea ce Ionel Zmãu a creat cu trudã…” – a declarat Simona Manoliu Vitonescu, noul preºedinte al Asociaþiei Culturale Les Amis de la France Petrila. Ideea mutãrii sediului
Lupeniul rezoneazã în culturã
V
alea Jiului devine din ce în ce mai atractivã din punct de vedere cultural. Sfârºitul sãptãmânii trecute a fost unul cu mare intenstitate culturalã. Municipiul Lupeni a gãzduit un eveniment de mare amploare, astfel cã localitatea ridicã standardele culturale în Valea Jiului. Lupeni – Zilele culturii maghiare au umplut sala palatului. La sfârºitul sãptãmânii trecute, la
Lupeni comunitatea maghiarã a fost în sãrbãtoare. Apogeul evenimentului l-a reprezentat concertul de operã susþinut de interpreta de operã si actritã la Opera din Budapesta, Benedekffy Katalin. Sala palatului cultural a fost neîncãpãtoare pentru însetaþii de culturã. Sala a rezonat cu artiºtii, iar la final, aceºtia au fost aplaudaþi la scenã deschisã. “Mã bucur cã prin acest eveniment reuºim sã ridicãm ºtacheta în ceea ce priveºte viaþa culturalã din municipiul
Lupeni, dar ºi din Valea Jiului. Prin aceste evenimente demonstrãm cã existã culturã ºi la Lupeni, trebuie doar
Asociaþiei, cunoscutã ºi apreciatã de Europa, a fost primitã cu entuziasm. De ce? Ilie Pintea, de la Radio România Actualitãþi, “Cetãþean de Onoare” al oraºului, o spune în felul sãu remarcabil în “Reportaj de la cap de linie / Mica Franþã din Petrila”: “Locul e cunoscut printre petrileni sub numele de „cap de linie”, pentru cã aici se termina traseul autobuzelor care veneau de la Petroºani. Cum cobori în staþie, te întâmpinã un bloc turn nelocuit, care rânjeºte trecãtorilor prin câteva zeci de ferestre fãrã rame, simple gãuri în zid. Nici celelalte blocuri, care se înºirã de-o parte ºi de alta a strãzii cu nume de primãvarã („8 Martie”, ce ironie!) nu aratã mai bine. Monotonia acestui peisaj cenuºiu e spartã însã de un drapel francez, bot în bot cu bãtrânul nostru tricolor, care sare în ochi de la distanþã, ºi care vesteºte cã aici e Asociaþia Culturalã „Prietenii Franþei”, un aºezãmânt pe care te-ai aºtepta sã îl descoperi în buricul vreunei reºedinþe de judeþ, nicidecum într-un oraº ca acesta…” Toþi cei care au colaborat, care l-au cunoscut pe nobilul boem, pe dedicatul pânã la moarte, Ionel Zmãu, au mari aºteptãri de la noua conducere a Asociaþiei Culturale Les Amis de la France Petrila! Ileana FIRÞULESCU sã o valorificãm. Oamenii sunt însetaþi de culturã, iar aceste evenimente ne motiveazã sã continuãm ºirul acestor acþiuni care au ca scop princi-
Frig în ºcoli încã maxim o lunã, dacã nu porneºte termoficarea C u centrala în curtea ºcolii, cu instalaþia gata de funcþionare, dar cu caloriferele reci. Aºa stau lucrurile la Petroºani, unde deocamdatã, nu se furnizeazã cãldurã de la termoficare. De altfel, situaþia este valabilã în toatã Valea Jiului, însã, la Petroºani, lucrurile sunt încurcate ºi de birocraþie. Fiecare ºcoalã din Petroºani are acum centrale pe gaz ca alternativã la termoficare, însã, din cauza temperaturilor scãzute, copiii sunt nevoiþi sã stea în clase reci. ªi asta, mai ales la primele ore, aºa cum recunosc ºi profesorii, chiar dacã tot ce a þinut
pal socializarea, dar ºi oferirea unor momente de relaxare cetãþenilor. Mã bucur cã am reuºit sã contribuim la organizarea acestui eveniment deosebit de important pentru comunitatea maghiarã din Lupeni, mai ales având în vedere faptul cã aici sunt cei mai mulþi etnici maghiari din Valea Jiului”, a declarat Cristian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. La eveniment au luat parte ºi diplomaþi maghiari. “Au participat consilierii din localitatea infraþitã cu Lupeniul,
de autoritãþile locale este pus la punct. „Nu este chiar atât de frig. La ora 8,00, când vin copiii la ºcoalã este puþin mai rece, dar nu atât de rece încât sã întrerupem activitatea ºcolarã”, a spus Lucian Resmeriþã, director Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva, însã, situaþia este valabilã în toate ºcolile ºi liceele. Primarul din Petroºani a alocat banii necesari ca sã se construiascã centrale pe gaz la toate ºcolile ºi liceele ºi apreciazã cã, în maxim o lunã, se finalizeazã toate formalitãþile necesare, pentru cã acum mai sunt necesare avizele de la E-On. Asta, dupã ce tot ce a þinut de ºcoli sau primãrie este gata. „Cam într-o lunã de zile, eu cred cã vom avea ºi gazul în ºcoli”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. primarul localitatii Kecel, domnul Haszillo Ferencz si reprezentantul Ambasadei Ungariei la Bucuresti, domnul consilier diplomatic Ferenc Bogar”, scrie consilierul local, Cristian Roºu, pe pagina sa de socializare. Municipalitatea de la Lupeni a alocat suma de 20.000 de lei pentru organizarea acþiunilor din cadrul Zilelor culturii Maghiare. În cadrul aceluiaºi eveniment a fost organizat un concert de orgã la Petroºani. Sâmbãtã, la biserica catolicã din Petrosani a aut loc concertul de orgã. Monika BACIU
Pânã atunci, însã, edilul îºi pune totuºi, speranþa în sistemul de termoficare, funcþional în fiecare unitate de
învãþãmânt, ca ºi în instituþiile publice. „Instalaþia de furnizare a agentului termic în sistem centralizat funcþioneazã la toate
ºcolile. Când va exista posibilitatea de a relua furnizarea agentului termic, vom avea cãldurã”, a mai adãugat edilul din Petroºani. Elevii din ºcoli au, aºadar douã soluþii ºi niciuna nu funcþioneazã deocamdatã. Termoficarea, însã, rãmâne prima luatã în calcul, cel mai probabil, de luna viitoare. „Va mai dura puþin branºamentul la reþeaua de gaz. De la noi de la ºcoalã, pânã la punctul unde se aflã reþeaua de gaz sunt cam 180 m. Nu ºtiu sã vã spun din punct de vedere al termocentralei de la
Paroºeni ce va face, dar am înþeles din presã cã este posibil ca ºi ºcolile ºi populaþia sã aibã încãlzire de la Paroºeni, de la termocentralã”, a mai spus ºi Lucian Resmeriþã. Azi, la Deva, vin reprezentanþi ai Ministerului Energiei ca sã discute problema termoficãrii, iar primarii din Valea Jiului sunt ºi ei la discuþii. De zile bune, temperaturile scad noaptea sub o 10 C ºi singurul noroc al copiilor din ºcoli ºi licee este cã ziua cresc semnificativ ºi se încãlzesc clasele. Diana MITRACHE
Copii cu râie ºi pãduchi, gãsiþi la ºcoli
E
xamenele epidemiologice, pe care medicii le fac în comunitãþile ºcolare, au scos în evidenþã, din nou, numãrul celor care au ajuns la ºcoalã cu râie, pãduchi, ori cu alte boli destul de grave. Inspectorii sanitari din Hunedoara spun cã numãrul cazurilor de acest gen este mai mic ºi cã se observã o scãdere a îmbolnãvirilor, dar recunosc cã acestea nu au fost eradicate total. Din pãcate, cei mai mulþi copii care dezvoltã astfel de boli sunt din zona Vãii Jiului. „Problemele majore de sãnãtate sunt cele legate de cazurile de pediculozã, adicã de prezenþa pãduchilor. În acest an s-a fãcut triajul la peste 37.000 de copii din unitþile ºcolare ºi au fost gãsiþi 195 de copii cu pediculozã. 78 sunt în Valea Jiului, 49
în Deva, 39 în zona Hunedoara, 18 la Orãºtie, 9 Cãlan ºi 2 la Geoagiu. Am avut 2 cazuri de scabie, deci râie, în Valea Jiului”, a declarat dr. Cecilia Birãu, medic ºef, purtãtor de cuvânt al DSP Hunedoara. Copiii au mai venit ºi cu diverse probleme ale pielii, iar inspectorii sanitari au depistat un numãr de 4 micoze, dar ºi 128 de cazuri de angine, mai exact infecþii ale faringelui, 73 în Valea Jiului, 31 la Deva ºi 24 la Hunedoara. Alþi 7 copii au fost trimiºi la ºcoalã, deºi prezentau boalã diareicã acutã, 3 fiind
în Valea Jiului. Tocmai de aceea, medicii ne spun cã aceºti copii ar trebui sã ajungã la doctor, înainte de a merge la ºcoalã. „Dacã un copil are febrã, stare generalã alteratã, ameþeli, dureri la nivelul gâtului sau scaune diareice, urme de grataj, scãrpinat, mai exact, sã nu îl trimitã la ºcoalã ºi sã meargã cu el la medicul de familie, pentru a i se pune diagnosticul corect ºi a i se institui tratamentul”, ne-a indicat medicul Cecilia Birãu, de la DSP Hunedoara. Din fericire, însã, dupã ce au fost depis-
tate aceste cazuri, copiii s-au reîntors în colectivitãþi sãnãtoºi. Mai mult, îmbucurãtor este cã, la începutul acestui an ºcolar, niciun copil nu a ajuns în colectivitate cu boli pentru care existã vaccinuri. „La recontrol, nu am mai avut niciun fel de caz de boalã acutã infecþioasã ºi parazitarã ºi, de asemenea, nu au fost cazuri de copii care sã vinã cu rujeolã, rubeolã sau oreion, pentru care existã vaccin ºi acesta este disponibil la DPS, iar medicii de familie îl solicitã în fucnþie de numãrul de copii pe care îl au înscriºi pe listã”, a conchis medicul Cecilia Birãu. În ultimii ani, numãrul cazurilor de îmbolnãviri de acest gen nu a trecut de cifrele din acest an, iar an de an se simte ºi o scãdere a acestora. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti 27 Septembrie 2016
Talentul nu se pierde, talentul se cultivã
O sãptãmânã pânã 50 de tineri talentaþi la muzicã, picturã ºi desen se la deschiderea lanseazã în carierã cu sprijinul programului Bursele stART NOULUI AN ºevalet, creioane acuarelancepând cu luna bile, cãrþi de desen. În Îde Valori septembrie, ªcoala UNIVERSITAR plus, am putut sã încerc ºi Provident Financial România, cu sprijinul Ministerului Educaþiei Naþionale, dau startul unei noi ediþii a programului Bursele stART. O iniþiativã prin care îºi propun sã susþinã liceenii pasionaþi de muzicã, desen ºi picturã sã îºi ia avânt în carierã. În cadrul programului, sunt oferite oferite 50 de burse la picturã, desen ºi muzicã, în valoare totalã de 150.000 de lei. Tinerii artiºti sunt încurajaþi sã aplice la proiect pânã la data de 31 octombrie 2016. Programul Bursele stART este un program naþional aflat la cea de-a 3-a ediþie, prin care elevii de liceu din clasele IX-XII, pasionaþi de muzicã, desen ºi picturã, pot aplica pentru una dintre cele 50 de burse ce îi vor ajuta sã-ºi valorifice talentul ºi sã dea curs oportunitãþilor care apar. În total, în cadrul programului vor fi acordate 15 burse X 2.200 lei pentru secþiunea Picturã, 15 burse X 2.200 lei pen-
tru secþiunea Desen ºi 20 burse X 4.400 lei pentru secþiunea Muzicã. Bursele stART este un program organizat de Provident România ºi ªcoala de Valori, cu sprijinul Ministerului Educaþiei Naþionale ºi se adreseazã elevilor din Bucureºti, Cluj, Iaºi, Piteºti, Galaþi. Bursele sunt anuale ºi vor fi acordate lunar în perioada ianuarie-decembrie 2017. Cu ajutorul acestor burse, tinerii îºi pot achiziþiona materiale, instrumente ºi echipamente necesare cultivãrii talentului ºi vor putea participa la concursuri naþionale, expoziþii, concerte sau vor putea urma cursuri de perfecþionare în domeniul artistic ales. Bursierii vor beneficia ºi de consiliere
pentru dezvoltarea lor profesionalã ºi personalã.
P oveºti de succes
În cadrul ediþiilor anterioare, 100 de tineri talentaþi la muzicã, picturã ºi desen au beneficiat de burse. „Cu ajutorul primei burse am reuºit sã particip la un concurs naþional de icoane la care am obþinut premiul I, dar ºi la un concurs legat de alimentaþia sãnãtoasã. În plus, mi-am achiziþionat un ºevalet pe care mi-l doream foarte mult, pensule de mai bunã calitate ºi, în general, materiale pentru picturã care m-au ajutat sã-mi îmbunãtãþesc desenele“, spune Amalia Ifrosã, bursierã la picturã în cadrul ediþiilor Bursele stART din 2014 ºi 2015. „Cu ajutorul bursei, mi-am putut achiziþiona mai multe materiale pentru desen care-mi lipseau: un
metode noi, cum ar fi desenul în peniþã ºi tuº sau pictura în guaºã, pe care nu le experimentasem pentru cã nu aveam instrumentele necesare“, spune Eliza Luca, bursierã la desen, în cadrul ediþiei Bursele stART din 2015. Ce criterii trebuie sã îndeplineascã tinerii pentru a primi o bursã stART? • Sã fie talentaþi la picturã, desen sau muzicã (instrument sau voce) • Sã fie la liceu, într-una din clasele IX – XII • Sã fie înscriºi într-un club de picturã, desen sau muzicã sau într-o instituþie ºcolarã de profil din România • Sã fi obþinut premii la concursuri naþionale ºi/sau internaþionale de arte • Sã fie cetãþeni români ºi sã aibã domiciliul stabil în România ºi sã aibã un venit de maximum 950 de lei/ membru de familie Pentru mai multe detalii despre înscriere ºi lista completã a criteriilor de validitate, intrã pe pagina proiectului www.scoaladevalori.ro/proiecte/burselestart. Data limitã de trimitere a dosarului este 31 octombrie 2016. Corina ªeler, Head of Marketing and Communication, ªcoala de Valori
U
niversitatea din Petroºani se pregãteºte sã îºi primeascã studenþii. Noul an universitar va începe în data de 3 octombrie, anunþã cei de la instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului. “Stimaþi studenþi ºi cadre didactice, vã invitãm cu drag la deschiderea anului universitar 2016/2017, luni, 03.10.2016, în Aula Universtãþii, la ora 11.00”, aratã anunþul celor de la Universitatea din Petroºani.
Au fost lansate invitaþii ºi miniºtrilor responsabili cu aceastã ramurã, însã deocamdatã nu existã nicio confirmare din partea acestora. Cei de la instituþia de învãþãmânt superior vor avea confirmãrile oficialilor din cadrul Ministerului Educaþiei abia undeva la sfârºitul acestei sãptãmâni. Toate locurile bugetate la studiile universitare de licenþã au fost ocupate la Universitatea din Petroºani. Mai mult, anul acesta instituþia de învãþãmânt ºi-a lãrgit paleta educaþionalã. Monika BACIU
Karatiºtii de la Heian din Deva au fãcut performanþã la Cupa României WUKF ouã medalii de aur, patru de argint ºi N trei de bronz au reuºit sã
aducã acasã, la Deva, sportivii clubului de karate Heian de la competiþia de karate, Cupa Romaniei WUKF. Competiþia a avut loc în weekend-ul care a trecut, iar la eveniment au participat peste 500 de sportivi din 47 de cluburi. CS Heian Deva s-a clasat pe locul 5 la general. Aceastã competiþie este pregãtitoare pentru Campionatul European da
Karate WUKF care se va desfãºura în perioada 12-19 octombrie în Italia unde se preconizeazã un numãr de peste 2000 de sportivi. Clubul din Deva va participa cu un numãr de 6 sportivi.
Kutaba Victor, Pãdurean Deniºa, Tatoiu Carmen, Tatoiu Diana, Josan Diana ºi Josan Cristia n antrenaþi de prof. antr. Biji Marius 4DAN ºi Prof antr. Oana Tomiuc 4DAN.
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti 27 Septembrie 2016
Cozile de la paºapoarte pot fi evitate
L
ocuitorii din Valea Jiului au luat cu asalt, pe perioada verii, serviciul de paºapoarte deschis la Petroºani. Instituþia Prefectului a luat decizia de a înfiinþa un birou temporar pentru eliberarea paºapoartelor pentru persoanele care nu au posibilitatea de a se deplasa la Deva. Numai cã biroul de la Petroºani a fost luat cu asalt de sute de persoane. Oamenii veneau ºi aºteptau mai bine de 30 de ore pentru a-ºi întocmi acest document. Acum, Ministerul Afacerilor Interne susþine cã existã modalitãþi diverse pentru întocmirea paºaportului. “Direcþia generalã
de Paºapoarte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a implementat o serie mãsuri concrete de simplicare a procedurilor care vizeazã soluþionarea cererilor privind eliberarea paºapoartelor simple, dintre care amintim: posibilitatea depunerii cererii de eliberare a paºaportului la cel mai apropiat serviciu public
comunitar pentru eliberarea ºi evidenþa paºapoartelor simple, indiferent de domiciliul sau reºedinþa solicitantului. Introducerea punctelor de lucru mobile pentru preluarea cererilor de eliberare a paºapoartelor
simple sau misiune diplomaticã, în funcþie de opþiunea solicitantului. Ridicarea paºaportului de la orice serviciu public comunitar pentru eliberarea ºi evidenþa paºapoartelor simple (...). introducerea posibilitãþii de
livrare prin curier a paºapoartelor la domiciliu sau la reºedinþa titularului, ori, dupã caz,, la domiciliul sau reºedinþa persoanei care a formulat cererea, cu suportarea de cãtre aceºtia a cheltuielilor de expediþie, fãrã a mai fi necesarã în acest sens deplasarea solicitantului la sediul serviciului public comunitar pentru eliberarea ºi evidenþa paºapoartelor simple”, aratã oficialii Ministerului Afacerilor Interne. Cei de la prefecturã subliniazã cã punctul de lucru de la Petroºani a fost înfiinþat pentru a veni în sprijinul persoanelor
defavorizate. “Când am luat decizia de a înfiinþa centrul de la Petroºani am vrut sã facilitãm accesul persoanelor defavorizate, ºi nu pentru sezonieri. Am creat acel centru într-o perioadã de acalmie, însã noi nu avem posibilitatea de a verifica cine se aflã într-o situaþie defavorizatã”, a declarat în urmã cu câteva sãptãmâni Fabius Kiszely, subprefectul judeþului Hunedoara. La Petroºani a scãzut numãrul celor care au venit în ultima sãptãmânã pentru a-ºi întocmi paºaportul. Monika BACIU
Centrala proprie bate termoficarea de la Mintia? 1,25 milioane de Edilii au avut o întrevedere cu Electrocentrale Deva ºi ai entrala pe care persoane mor în fiecare C municipalitatea vrea compania maghiarã care va con- Agenþiei pentru Protecþia strui centrala de 5 Megawaþi care Mediului Hunedoara. o construiascã la Deva sã asigure apa caldã în casele Potrivit specialiºtilor maghiari, an în accidente rutiere sã ar asigura energia termicã
C
irca 1,25 milioane de persoane mor în fiecare an în urma accidentelor produse în trafic, potrivit reprezentanþilor Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii (OMS).
90% dintre decese se petrec pe cãi de acces din þãri cu venit al populaþiei minim sau mediu, iar jumãtate dintre aceste persoane sunt ''utilizatori vulnerabili ai drumurilor'', precum pietoni, bicicliºti ºi motocicliºti. În plus, rãnile cauzate de accidentele rutiere sunt principala cauzã a morþii persoanelor cu vârste între 15 ºi 29 de ani, aratã OMS. Cei mai importanþi factori de risc sunt viteza, consumul de alcool, nepurtarea cãºtilor de protecþie ºi a centurii de siguranþã ºi distragerea atenþiei ºoferilor, aceasta din urmã incluzând ºi folosirea telefoanelor mobile în timpul condusului.
pentru circa 5000 de apartamente iar abonaþii ar plãti facturi mai mici cu 20 de procente.
devenilor, în sistem centralizat. La întâlnire au participat, pe lângã reprezentanþi ai Primãriei Municipiului Deva, ºi reprezentanþi ai CEH – Sucursala
centrala funcþioneazã cu combustibili alternativi (nãmol ºi deºeuri) ºi ar putea fi amplasatã în zona staþiei de epurare sau în apropierea hypermarketului Dedeman. Instalaþia va asigura apa caldã pentru cele circa 5.000 de apartamente racordate la sistemul centralizat, începând din 15 mai 2017, iar costurile instalaþiei se ridicã la 4-5 milioane de euro. Banii vor fi alocaþi de la bugetul local, iar investiþia s-ar putea amortiza în circa 4 ani. (M. GÂNJU)
Preþul gunoiului sare de la 5,5 la 7 lei?
O
asociaþie civicã solicitã municipalitãþii Deva sã organizeze o dezbatere privind stabilirea taxei pentru salubrizare, în condiþiile în care creºterea urmãritã de edili ar fi de 27 de procente, de la 5,5 lei/persoanã la 7 lei/persoanã. Astfel, Asociaþia CIVITAS Deva, în baza legii 52/2003 cere municipalitãþii sã facã ”toate demersurile necesare pentru organizarea unei dezbateri publice cu privire la proiectul de hotãrâre de consiliu local care prevede instituirea taxei de salubrizare pentru anul 2017 ºi sã amânaþi votul pentru aceastã hotãrâre în ºedinþa din luna septembrie”, dupã cum se specificã în cererea
înaintatã Primãriei Deva. Reprezentanþii asociaþiei mai spun cã problemã e una de larg interes comunitar, despre care cetãþenii Devei trebuie sã fie informaþi ºi mai ales trebuie sã fie consultaþi. ”Credem în disponibilitatea dumneavoastrã de a respecta legea mai sus menþionatã ºi totodatã în capacitatea dumneavoastrã de a oferi o informare
transparentã ºi o consultare corectã în legãturã cu problemele care îi privesc în mod direct pe locuitorii
municipiului Deva. În acelaºi timp vã rugãm a avea în vedere o astfel de procedurã pentru toate proiectele de hotãrâri care intereseazã în mod direct cetãþenii Devei”, mai cer cei de la Asociaþia CIVITAS Deva. Maximilian GÂNJU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti 27 Septembrie 2016
Henþ cu mâna
CU CINE MAI JUCÃM?! Aflãm din comunicatele A.S.F. Hunedoara cum cã “federaþia” de la Deva
s-a pus cu parul pe rãu-platnicii din fotbalul sãrac ºi amãrât ºi vai de mama lui de prin
þinuturile vechilor daci ºi momârlani ºi pãdureni ºi… Vreo zece echipe din cele douã ligi judeþene sunt pe lista neagrã de a nu mai fi programate în viitoarea etapã – adicã sã piardã cu 3-0-, din cauza faptului cã au ceva
probleme legate de neplata unor bani la forul judeþean. În ceea ce priveºte, C.S.M. Vulcan ºi Jiul Petroºani sunt pe lista neagrã a ASF-iºtilor de la Deva. Pãi dacã se vor aplica aceste mãsuri drastice, vor mai fi vreo 3-4
meciuri pe etapã, restul 3-0 la “masa verde”! Oricum, din surse sigure, vreo douã echipe se vor retrage curând din Liga a IV-a, plus alea suspendate iaca mai rãmân cam opt. Eu zic sã vã gândiþi de pe-acum la play-off ºi play-out.
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara
DUPÃ ACCIDENT ÎN MARE VITEZÃ! z Aurul Certej ºi-a revenit dupã accidentul de autobuz suferit în urmã cu o lunã ºi ceva, reuºind sã
Dacian Vizitiu a marcat primul sãu gol pentru Univ. Petroºani
nu piardã nici un meci din cele restante. Dupã ce a învins Inter Petrila în jocul de joia trecutã (2-1), acum i-a bãtut în „ Dealul Institutului” pe cei de la Univ. Pretroºani cu 3-2, Bg. Ciobanu ºi Tescu, pentru studenþi marcând Ov. Popesc ºi D. Vizitiu. z Inter Petrila s-a impus la Aurul Brad cu 2-1 prin golurile lui Kalai ºi Torkos pentru brãdeni marcând Viorel Miclean în min. 90+2. z Jiul Petroºani iese din vria înfrângerilor, jucând
Minerul Uricani – Hercules Lupeni: 0-1
A 9-A DIN NOUÃ! Cele douã echipe se întâlnesc în Liga a IV-a din anul 2012, acesta fiind al 9-lea meci. Toate au fost câºtigate de Hercules Lupeni! ªi de data asta lupenenii s-au impus categoric, în ciuda unui scor strâns, superioritatea echipei Hercules fiind la toate capitolele. Prima mare ocazie de gol apare în min. 24 când lovitura liberã de la 30 m executatã excelent de A. Harangozo II este respinsã
în extremis cu piciorul de portarul Tr. Câmpean. Golul nu va mai putea fi evitat în min. 42, la execuþia lui Firan, apoi dupã pauzã va fi un asalt continuu la poarta lui Tr. Câmpean, care se remarcã în min. 55 la ºutul lui I. Roºian. Va urma un recital al ratãrilor lui Bãrcãuan, care nu poate marca din patru situaþii clare de gol: min. 66 ºut în portarul Tr. Câmpean, min. 72, ratare cu capul din 8 m, min. 75
MINERUL URICANI – HERCULES LUPENI: 0-1 (0-1) ACS Minerul Uricani: (antrenor Cîmpean Traian) – Cîmpean Traian – Anghelina, Irina, G. Trestian, Mavroian (min. 78 Bãescu)– D. Scurtu(min. 46 Mitican), Erdos, Vajda( min 82. Þâmpu), Proteasa – Suvac(min. 63 Scurtu), Romanesc. ACS Hercules Lupeni (antrenor: Voicu Dan) – Farkaº – Ungurianu, M. Dumitrescu, Ad. Roºian, Ionaºcu – Harangozo II (min. 75 Filip), Ciocârlan, Ciºmaºiu, Firan (min. 78 Al. Cojocaru) – R. Moldovan (min. 40 Bãcãran), Roºian. Goluri: Firan Andrei min. 43. Arbitru: Roman Daniel (Deva) Observator: Florescu Cristian (Petroºani) Spectatori: 200
Iosif Kalai a marcat pentru Inter Petrila din ce în ce mai bine: 3-1 cu Metalul Criºcior, prin golurile semnate de D. Savu, Pãsãricã ºi M. Avram. ºut pe jos de la 20 m, reþinut de Tr. Câmpean, min. 80, ºut razant de la 14 m. Suficiente argumente pentru a demonstra superioritatea echipei din Lupeni, competitiv cu gazdele, care au avut o mare ocazie în min. 90, dar portarul Adi Farcaº s-a opus golului.
D
eclaraþii
“Nu sunt mulþumit de atitudinea unor jucãtori. Trateazã cu multã superficilalitate jocul la finalizare. Am câºtigat la limitã deºi am dominat categoric ºi ratãrile ne
puteau costa în final, când Uricaniul putea egala”, a declarat Dan Voicu, antrenorul Lupeniului. * * * “Am întâlnit campioana en titre le-am fãcut faþã cât am putut. Scorul putea fi mai mare, dar noi am avut o bunã organizare ºi pãnã la urmã a fost doar 1-0 pentru ei. La ora actualã nu se poate mai mult”, a spus Traian Câmpean, antrenorul – jucãtor al Uricaniului. *** De reþinut ca un detaliu de statisticã, în cele nouã întâlniri directe în Liga a IVa, Hercules Lupeni are tot atâtea victorii (inclusiv acel
3-0 la “masa verde” în 2013), cu golaveraj de 25-4!
Paginã realizatã de Genu TUÞU