CVJ nr 1194, luni 26septembrie 2016

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1194

Cronica Vãii Jiului Luni, 26 Septembrie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Meserii pe cale de dispariþie

O

dinioarã erau fala judeþului iar elevi din toate colþurile þãrii veneau sã înveþe meserie la Petroºani, Lupeni ori Hunedoara.

Declinul principalelor industrii din judeþ a fãcut ca ºcolile profesionale din judeþul Hunedoara sã nu mai aibã clase de pregãtire a elevilor ca oþelar, laminator sau miner.

Numãrul copiilor care studiazã în învãþãmântul profesional de trei ani a crescut, astfel cã acum în judeþul Hunedoara funcþioneazã 32 de clase a IX-a, faþã de 20 de

clase a IX-a în anul ºcolar trecut. Aproape 700 de elevi din judeþul Hunedoara au ales sã înveþe o meserie într-o ºcoalã profesionalã, iar cele mai cerute specializãri þin de industria serviciilor.

Meseriile de oþelar, laminator sau miner erau cele mai rãspândite în judeþul Hunedoara la începutul anilor 90. În combinatele siderurgice de la Hunedoara ºi Cãlan munceau peste 20.000 de siderurgiºti, iar în minerit activau alte câteva zeci de mii de angajaþi. În prezent, combinatul siderurgic din Cãlan a fost desfiinþat, la Hunedoara mai lucreazã circa 700 de angajaþi, iar în minele din Valea Jiului numãrul salariaþilor a scãzut sub 6.000.

Maximilian GÂNJU

“Strigoii” de la Petroºani, între curajul unui mare spectacol ºi drumul spre luminã

B

ilete epuizate cu douã sãptãmâni înainte pe premiera “Strigoii” de Henrik Ibsen, piesã cu care Teatrul Dramatic “I.D.Sîrbu” Petroºani ºi-a deschis stagiunea, cu o salã electrizatã, care încerca sã aplaude o scenã sau alta, dar nu îndrãznea datoritã dramatismului de o densitate accentuatã de viziunea punerii în scenã a marelui regizor Alexander Hausvater, de mãiestria actorilor. Sâmbãtã seara, la Petroºani, pare sã se fi produs acel ceva în mintea ºi simþirea publicului… >>> PAGINILE 4-5

Amenzi în dosarul Uricani 2011

Martori aduºi la instanþã cu mandate

D

osarul Uricani pare a nu avea sfârºit. Patru ani au trecut de când cei patru foºti ºefi ai unitãþii miniere au fost trimiºi în judecatã, iar dosarul se aflã la faza de audiere a martorilor.

Aici existã însã o problemã.

Unii nu se prezintã la termene, astfel cã procesul este tãrãgãnat, iar instanþa a dispus amendarea unor

martori, dar ºi aducerea lor cu mandat.

Doi martori din dosarul Uricani 2011 au fost amendaþi de instanþã.

Aceasta a fixat un nou termen de judecatã pentru data de 25 octombrie, atunci când ar urma sã fie audiaþi martorii din dosarul

în care foºti ºefi ai unitãþii miniere Uricani sunt trimiºi în judecatã pentru ucidere din culpã.

“Dispune amendarea martorilor (...) cu suma de 300 lei, fiecare. Cu drept de a solicita anularea ori reducerea amenzii judiciare, în termen de 10 zile de la comunicare. Amânã judecarea cauzei ºi fixeazã termen la data de 25.10.2016, ora 09:30, pentru când vor fi citaþi martorii Vasilescu Gabriel Dragoº (ºi prin Serviciul Personal al INSEMEX Petroºani), Gede Alexandru, Szasz Lazãr, Coborzan Iosif, Bogdan Florin ºi Amuntencei Dorin.

Dispune emiterea unui mandat de aducere împotriva martorului Gede Alexandru”, se aratã în soluþia judecãtoriei Petroºani. În dosarul accidentului de muncã de la Mina Uricani din 5 februarie 2011, soldat cu moartea a cinci electricieni, au fost trimiºi în judecatã patru foºti ºefi ai Exploatãrii Miniere.

Este vorba despre Dragoº Aurelian Ciucã, Claudiu Lucian Butari, Nicuºor Florin Moga ºi Florinel Moldovan, acuzaþi de procurori de ucidere din culpã.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni 26 Septembrie 2016

Let’s do it, Valea Jiului!

Z

eci de tineri din toate oraºele Vãii Jiului au pornit sâmbãtã dimineaþã în acþiunea-maraton de strângere a deºeurilor, sub genericul „Let’s do it, România”.

Cei mai dezavantajaþi au fost, însã, cei de la Petroºani, cãrora organizatorii le-au dat startul mult prea devreme, copiii fiind nevoiþi sã plece prin pãduri pe o ceaþã deasã ºi sã îndure temperaturi extrem de scãzute. ªi asta, dupã ce oricum au aºteptat cam o orã, rãbdãtori, startul. Norocoºi au fost cei la care organizatorii au ajuns dupã ce s-a ridicat ceaþa, iar asta s-a vãzut ºi din cantitatea de deºeuri pe care au reuºit sã o adune. Potrivit unui

comunicat remis presei de organizatorii competiþiei, „în judetul Hunedoara au fost implicaþi 1.670 de voluntari, care au strâns 2.350 de saci de deºeuri (sacii fiind de diferite mãrimi)”. „Copiii se aleg, în urma acestei competiþii, cu educaþia, pentru cã vor fi mult mai responsabili, dupã ce au participat la aceastã acþiune ºi, în primul rând, nu vor mai arunca ei deºeuri în spaþiile publice ºi, de asemenea, cred cã va creºte foarte mult gradul de responsabilizare, în sensul cã îi vor sancþiona verbal ºi pe cei pe care îi vor vedea cã aruncã”, a spus Nicu Taºcã, organizator al competiþiei hunedorene.

Peste 300 de tineri s-au adunat la Petroºani ºi mulþi

dintre ei au declarat cã, de acum încolo, pentru cã au muncit, au de gând sã le atragã atenþia celor care fac mizerie. „M-am pregãtit azi ºi cred cã acum realizez cât este de important sã avem un mediu curat, cât de mult conteazã sã ne facem curat în jurul nostru.

Cred cã am sã îi ºi atenþionez pe cei pe care îi vãd cã aruncã pe jos deºeuri, pentru cã trebuie sã le spunã cineva cât este de dãunãtor acest obicei”, ne-a mãrturisit o elevã din Petroºani, în timp ce un alt coleg de al sãu a venit cu completarea: „Cam peste tot sunt mizerii ºi lumea aruncã gunoiul la întâmplare, mai puþin la coºul de gunoi. M-am gîndit sã le atrag atenþia, dar se pare cã dacã mie mi-a

Au învãþat cum sã traverseze corect strada

Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi.

Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100

C

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014

“Le-am spus cum trebuie sã traverseze corect strada atunci când trecerea de pietoni este semnalizatã prin indicatoare rutiere sau semafoare. Totodatã le-am explicat ce trebuie sã facã atunci când vor sã treacã strada într-o intersecþie nesemnalizatã. Ne bucurãm cã pãrinþii i-au adus pe copii la aceastã acþiune”, a declarat inspectorul principal Raul Ciurcã, Biroul Rutier Petrosani.

Copiii, atenþi la explicaþiile agenþilor rutieri au fãcut ºi o demonstraþie.

“Ne-a spus nenea poliþistul cum

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

Telefon: 0374.906.687

zone, unde, într-adevãr, este necesar sã se facã ºi curãþenie. Prima ar fi zona Brãdet, a doua Slãtinioara, Sãlãtruc.

Ne-am gândit ºi la o zãnã din Colonie, dintre blocurile de la Dacia. ªi am punctat ºi zona gãrii din Petroºani”, a spus Ildiko Covaci, ºefa Biroului de Mediu din Primãria Petroºani.

Poate cã cei mai mulþi tineri au venit de la Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani, iar ei au fost însoþiþi de profesoara lor, care a considerat acest eveniment ca pe un seminar practic la ora de ecologie.

„Vrem sã aplicãm principiile de bazã ale ecologiei, care constau în ceea ce înseamnã Ziua Naþionalã a Curãþeniei. Vrem ca fiecare sã îºi însuºeascã aceste principii, foarte importante, mai ales cã face parte din obiectul de studiu pe care eu îl predau. Aici sunt elevii claselor a XI-a, unde se studiazã geografia mediului înconjurãtor ºi cred cã o aplicaþie practicã mai bunã nu poate exista în domeniu”, a conchis Alina Dobriþã, profesor de geografie la Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani.

Diana MITRACHE

- ÎNCHIRIERI -

âþiva copii din municipiul Petroºani au înãþat cum trebuie sã traverseze corect strada. Poliþia Rutierã a organizat o campanie la nivel naþional, iar la Petroºani pãrinþii i-au adus pe copii sã discute cu oamenii legii.

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

venit greu sã îi atenþionez, ei nu au avut nicio problemã, iar de acum încolo, pentru cã azi am muncit, le voi spune, atunci când voi observa oameni care aruncã un ambalaj pe jos, ori chiar un muc de þigarã”, a spus acesta.

Copiii s-au împãrþit pe grupe ºi au plecat sã adune cam tot ce au gãsit pe strãzi ºi în zonele de agrement.

Responsabilii de la Biroul de Mediu din Primãria Petroºani au fãcut o cartografiere a zonelor cu probleme din acest punct de vedere ºi au trimis înspre ele copiii. „Ne-am gîndit la 4

sã trecem strada corect, pe trecerea de pietoni. Mi-a plãcut”, ne spune un bãieþel.

Apoi, cei mici au avut posibilitatea de a vedea cum aratã o maºinã de poliþie. “Maºina de poliþie mi-a plãcut cel mai mult.

Ne-au lãsat sã ºi claxonãm”, ne mai spune bãieþelul.

Fascinaþi de ce au vãzut, copiii au spus cã atunci când vor fi mari, vor sã devinã poliþiºti.

La final, toþi participanþii au fost rãsplãtiþi cu premii.

Monika BACIU

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

- Dr. PREDA MIHAI -

Telefon util: 0733.960311

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

0735.183175

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni 26 Septembrie 2016

Renunþã Nica la sindicat pentru politicã?

Vochiþoiu îl vrea rapid în partid… rusc ºi peste noapte, B Petre Nica preºedintele Sindicatului reprezentativ la nivelul Complexului Energetic Hunedoara a decis sã renunþe la viaþa sindicalã. Desi este în fruntea ortacilor de mai bine de zece ani. ”Motivele care au stat la baza deciziei mele am sã le fac publice într-un moment ulterior, astãzi le þin doar pentru mine pentru cã ele ar putea destabiliza activitatea sindicalã ºi nu vreau sã se întâmple acest lucru. Motivele mele sunt determinate de cauze personale, sindicale, administrative, guvernamentale ºi sunt toate la un loc. Vreau sã las ca activitatea sindicalã sã îºi ia un curs normal, ca sã nu fie determinat de motivele care m-au determinat pe mine” a declarat Petre Nica.

Colegii de sindicat au aflat

din presã ºi s-au arãtat surprinºi de decizia liderului lor, care îi lasã acum , la greu. „Este decizia lui ºi este surprinzãtor, dar pãrerea mea este cã minerii au piedut un lider cu experienþã. Vom vedea ce decizie vom lua luni, într-o ºedinþã a comitetului sindicatului Muntele. Pe toþi ne-a surpins de dimineaþã cu mesajul pe care l-am primit.

Nu ºtim absolut nimic”, a spus Vasile Pãduraru, lider Sindicatul Muntele de la Mina Lonea, în timp ce preºedintele executiv Darius Câmpean nici nu a ºtiut ce sã comenteze.

Demisia lui Nica vine într-o perioadã agitatã în care partidele politice definitiveazã listele candidaþilor pentru alegerile parlamentare din iarnã. Simpatia lui Nica faþã de fostul preºedinte Traian Bãsescu este mai mult decât cunoscutã. Faptul cã ºi Constantin Jujan, fost director al Complexului Energetic

Hunedoara a devenit preºedintele organizaþiei din Petroºani a Partidului Miºcarea Popularã, ridicã un semn de întrebare ºi totodatã zvonuri cum cã Nica ar fi renunþat la sindicat pentru un loc pe lista PMP. Mai mult, întrebat de o posibilã implicare în viaþa politicã, Nica nu a spus NU. ”Zvonurile au fost ºi vor rãmâne. Fac parte din viaþa noastrã. Nu exclud nimic din

posibilitãþile omeneºti pe care le poate avea un om care a trecut prin ceea ce a trecut ” a mai adãugat Petre Nica.

Cireaºa de pe tort vine din partea senatorului Haralambie Vochiþoiu care susþine cã ºi-l doreºte pe Nica în partid. ”Eu aº fi foarte încântat dacã domnul preºedinte Petre Nica ar veni coechipier cu mine. Este un om valoros, are o activitate publicã consistentã în spate ºi este unul din oamenii care cunoaste cu adevãrat problemele Vãii Jiului, ale mineritului din Valea Jiului, ºi DA mi-l doresc în partid. Nu am vorbit cu dumnealui pânã acum, cu aceastã ocazie îi fac public invitaþia de a se alãtura unui partid care vrea sã miºte lucrurile în bine Valea Jiului, judeþul Hunedoara ºi în România”, a declarat Haralambie Vochiþoiu, preºedintele PMP Hunedoara.

Dacã Petre Nica va fi unul dintre candidaþii pentru funcþiile de senatori sau deputati vom afla în doar câteva zile când vor listele PMP vor fi definitivate. În tot acest timp de partea

sindicalã, la care Nica a renunþat se vor ocupa restul liderilor ºi preºedintele executiv al Sindicatului Muntele, Darius Câmpean.

Petre Nica a fost în ultimii ani de zile lider al Sindicatului reprezentativ Muntele din cadrul CEH ºi a reuºit sã organizeze câteva mitinguri de protest sub egida „Hunedoara suntem noi”, fãrã sã aibã rezultate excepþionale. De altfel, ºi felul în care s-a semnat noul Contract Colectiv de Muncã al minerilor este unul care nu le dã prea multe ºanse, iar Nica a fost scos responsabil ºi pentru asta. Ultima datã, a fost zãrit în compania lui Traian Bãsescu la Þebea ºi se pare cã va face echipã cu Constantin Jujan, care a devenit recent preºedinte al unei formaþiuni politice din care face ºi fostul preºedinte al României.

Nica, însã, nu este primul lider al minerilor care se apucã de politicã, startul fiind dat de Miron Cozma, urmat de Vasile Savu, Zoltan Lacataº, ori Laslo Domokoº.

la mâna justiþiei Minele pe închidere, Termoficarea, ocuitorii din L susþin termoficarea abonaþiPetroºani, la sistemul de termoficare centralizat, a fi stoc de huilã, dar nu se ºtie cât va V ajunge. De altfel, situaþia este oarecum sunt acum la mâna paradoxalã, pentru cã stocurile pentru iarnã justiþiei, care trebuie sunt insuficiente, însã, minele pe închidere dau mai mult cãrbune, în comparaþie cu cele din cadrul CEH. Asta, dupã ce producþia din varã s-a dus la Mintia, care a furnizat apã caldã, la Deva.

Concret, peste 1.000 de tone de huilã dau minerii de la minele care se închid, în timp ce de la Complexul Energetic Hunedoara pleacã undeva la 2.500 de tone, deºi numãrul angajaþilor este 5 ori mai mare. „Pânã la aceastã datã, societatea ºi-a onorat abligaþiile contractuale cãtre CEH. Producþia livratã de noi chiar a depãºit-o pe cea prognozatã. Totuºi, cu 900 de persoane, noi reuºim sã avem 1.200 de tone de huilã pe zi. Încercãm sã onorãm contractul, ca termocentralele sã poatã funcþiona fãrã probleme. Producþia pe care se bazeazã CEH va fi onoratã din partea noastrã”, a declarat Aurel Anghel, director general SNIMVJ. Funcþionarea termocentralelor va fi tranºatã, însã, de instanþã, pentru cã, la finele acesteui luni sunt douã procese pe rol, procese pe care CEH le are cu Agenþia de Mediu, pentru nefinalizarea investiþiilor de mediu.

Diana MITRACHE

sã dea verdictul cu privire la continuarea activitãþii termocentralei de la Paroºeni.

Din pãcate, numãrul celor branºaþi a scãzut, din cauza nesiguranþei acestui sistem, însã, cei de la societatea din Petroºani cred cã lucrurile ar putea sã intre pe fãgaºul normal, pânã la finele sãptãmânii viitoare. „În data de 28 a acestei luni are loc ºi procesul cu Mediul cu privire la continuarea furnizãrii agentului cãtre Petroºani ºi, în condiþiile în care ei vor putea sã furnizeze, sunt sigur cã se vor lua toate mãsurile pentru ca sã avem agent termic în aceastã iarnã”, a declarat Ovidiu Munteanu, director SC Termoficare SA Petroºani.

Abonaþii care rãmân sunt cei care, fie nu au nicio alternativã ºi termoficarea este singura lor ºansã, fie au ºi centrale pe gaz ºi atunci aºteaptã ºi termoficarea, pentru cã au gratuitãþi de la minã. „În momentul de faþã, dupã ce s-au mai

debranºat cam 40 de apartamente, pe perioada verii. Majoritatea au fost la cei care nu au branºamente individuale, pentru cã aceºtia au rezolvatã problema. Mulþi au ºi centrale pe gaz, în paralel cu termoficarea ºi au ºi gigacalorimetru. Ei sunt clienþii siguri. Mai avem cam 2.300 de branºaþi”, a spus Ovidiu Munteanu, director SC Termoficare SA Petroºani.

Totuºi, societatea din Petroºani a fãcut investiþii ºi majoritatea lucrãrilor au fost la ºcoli, pentru cã ºi acolo existã alternativa la centralele pe gaz. Astfel, conducerea SC Termoficare vine ºi îi dã replica senatorului Vochiþoiu, care a spus cã s-ar branºa el însuºi, dar nu are o reþea funcþionalã la blocul sãu. „Pot sã spun cã, la acest moment, în blocul respectiv, existã reþea de agent secundar, singurul lucru pe care dânsul îl

poate face este sã depunã o cerere, ca sã se branºeze la sistemul de termoficare. În acel bloc, sunt douã scãri. Într-o scarã sunt cam 7 abonaþi branºaþi ºi, este adevãrat, cã pe scara dânsului nu

Adina PÃDURARU Diana MITRACHE s-au arãtat persoane dornice sã se debranºeze, dar asta nu îl împiedicã sã se branºeze”, a mai adãugat directorul societãþii de termoficare de la Petroºani.

Deºi temperaturile au scãzut simþitor, de la Paroºeni nu existã nicio comunicare cã ar începe furnizarea agentului termic, iar toþi aºteaptã decizia justiþiei din 28 septembrie. Asta, dupã ce Agenþia de mediu a cerut oprirea activitãþii la Paroºeni ºi Mintia, pentru cã nu au fost finalizate lucrãrile la instalaþiile de desulfurare.

Diana MITRACHE

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI

RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808

4 Actualitate

B

“Strigoii” de la Petroºani, între curajul unui mare spectacol ºi drumul spre luminã

ilete epuizate cu douã sãptãmâni înainte pe premiera “Strigoii” de Henrik Ibsen, piesã cu care Teatrul Dramatic “I.D.Sîrbu” Petroºani ºi-a deschis stagiunea, cu o salã electrizatã, care încerca sã aplaude o scenã sau alta, dar nu îndrãznea datoritã dramatismului de o densitate accentuatã de viziunea punerii în scenã a marelui regizor Alexander Hausvater, de mãiestria actorilor. Sâmbãtã seara, la Petroºani, pare sã se fi produs acel ceva în mintea ºi simþirea publicului… Cum spunea regizorul, “care a emigrat în þara lui”, atunci când i s-a acordat Premiul Senatului UNITER, 2015: “…am lucrat ºi-n oraºe mici – Reºiþa, Petroºani, Botoºani, Satu Mare -, pentru cã ideea este cã teatrul adevãrat începe când cortina cade; când publicul se ridicã nu ca sã aplaude, ci ca sã iasã dintr-o salã întunecatã spre luminã ºi sã schimbe ceva”.

OFERTA DE CRÃCIUN 2016

Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana!

V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi

de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

OFERTA DE REVELION 2017

Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana!

V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de

cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.

Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact.

Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 26 Septembrie 2016

La Petrosani, s-a deschis stagiunea cu Ibsen – “Strigoii”!

Trebuie sã ai un curaj nebun pentru asta ºi sã fii cu adevãrat bun! Au avut ºi una ºi alta actorii Tetrului Dramatic “I.D.Sîrbu”, în frunte cu marele regizor Alexander Hausvater, pentru cã spectacolul a fost de excepþie.

Lucreþia Nicoleta Bolcã – uimitoare, de nerecunoscut în rolul doamnei Alving, iar viziunea remarcabilului, “exigent pânã la durere”, Hausvater, încât piesa - de o concentrare extremã de idei, mesaj ºi trãire - “Strigoii” de la Petroºani a consolidat ceea ce decretaserã marii critici ai lumii: “este una dintre cele mai violente drame din literatura modernã”… „Strigoii” (1881) ilustreazã cazul tragic al femeii care renunþã la "drepturile sale de om" ºi ramâne mai departe cu depravatul sau soþ. Soþul doamnei Alving (care este adevarata eroinã a

piesei, iar nu fiul sãu, cum greºit se susþine uneori) fusese un stricat, pe care ea voise la un moment dat sã-l pãrãseasca refugiindu-se la pastorul Manders. Dar pastorul, pentru "a salva morala socialã", a respins-o, sfãtuind-o sã se întoarcã lângã soþ, pentru cã datoria ei consta în "a-ºi purta cu umilinþã crucea". Toate feþele bisericesti din teatrul lui Ibsen, cu mici excepþii, sunt fiinþe meschine sub raport moral; Manders însã apare aici ca un personaj de-a dreptul nefast. Din cauza lui eroina se va sacrifica ramânând cu Alving, devenind complice a orgiilor lui ºi dând naºtere nenorocitului Osvald, bolnav incurabil ºi complet distrus trupeºte ºi sufleteºte.

Condamnat iremediabil la nebunie din cauza unei maladii congenitale, conºtiinþa mizeriei sale îi creeazã o stare acutã de deprimare; pe deasupra,

a mai moºtenit ºi viciile paradisului artificial al beþiei ºi morfinei.

Singura salvare din tragedia acestei ratãri o vede în fata din casã, care pentru el reprezintã bucuria tinereþii, a vieþii ºi sãnãtãþii. Când se hotãrãsc sã se cãsãtoreascã, doamna Alving le destãinuie adevãrul: tinerii sunt fraþi, fata e fiica lui Alving cu fosta lui servitoare. Fata pleacã, iar Osvald ramâne fãrã nici o sperantã lîngã mama sa, care trebuie acum sã-l asiste în orgiile lui, bolnav, aºteptând inevitabilul final - nebunia - ºi tânjind tot timpul dupã "soare", subliniazã Ovidiu Drîmbã în „Henrik Ibsen, fondatorul teatrului modern”.

Alexander Hausvater a studiat la Tel Aviv ºi Dublin, iar în 1971, s-a stabilit în Canada, unde a lucrat ca regizor ºi director de teatru. Dupã Revoluþie, s-a întors în România. A scris mai

multe cãrþi, a predat la universitãþi din întreaga lume ºi este unul dintre cei mai prolifici regizori români. “Voi sunteþi eroii mei! Sunteþi oamenii care vã sacrificaþi zi de zi, cu unul ca mine sau ca celãlalt, ºi daþi speranþã acestei þãri.

Nu abandonaþi ºi nu lãsaþi mediocritatea sã vã dirijeze! – mai spunea despre actori ºi întreaga lor lume, Hausvater.

La Petroºani, în Valea Jiului, s-a înþeles cã doar cultura poate ºterge nedreptatea faimei unui loc unde s-ar afla oameni cu bate în mânã, atâta vreme cât piesele de teatru sunt jucate cu casa închisã de câþiva ani. Vorba regizorului: “Trebuie, cu ferocitate, combãtut acest lucru ºi primul pas este teatrul, cultura. ªi asta trebuie sã fie clar: oamenii de aici trebuie sã se mândreascã cu existenþa acestui teatru ºi a acestui spectacol, care, fãrã nici o discuþie, sâmbãtã, putea sã se deschidã la Paris, New York, oriunde!”, a explicat Alexander Hausvater înainte de premierã.

De exemplu, în Anglia, reprezentarea “Strigoilor“, cu care Independent Theatre îºi inaugurase activitatea, ºocase violent prejudecãþile morale ºi estetice burgheze… În Franþa, capitala teatrului convenþional al Europei ºi chiar al lumii, Ibsen a

fost salutat cu entuziasm ca mare dramaturg simbolist, tradus masiv si popularizat de critici de prestigiu, precum J. Lemaître care, admirându-i "gîndirea înaltã ºi simþirea profundã", îl definea ca "un neliniºtit cu geniu". Apoi, în Italia, Luigi Pirandello l-a declarat solemn: "Dupã Shakespeare, primul loc i-l acord fãrã nici o ezitare lui Ibsen" etc., etc.

D-aia spuneam de curaj ºi talent cu carul pentru cã Ibsen este un dramaturg greu de jucat, cu intrigi de idei, cu mesaje profunde, puternice. Strigoii din noi, conºtiinþa faptelor ºi gândurilor care ne bântuie, ºi pe care continuãm sã-i pãstrãm, pãstrând astfel o societate pe care o blamãm,

importantã. Aº vrea ca acest public, în momentul în care intrã în teatru, sã uite de necazuri ºi, ca niºte copii curioºi, plini de energie, sã se uite ºi sã trãiascã spectacolul.

Nu ca un spectacol de consumaþie: e bun, sau e rãu, ci ca o întâlnire.

Asta pentru cã lucrurile pe care nu le uitãm în viaþã sunt întâlnirile.

Poate una într-un tren, în autobuz, undeva în strãinãtate, o întâlnire cu niºte personaje”.

A fost o întâlnire a fiecãruia cu conºtiinþa lui. Poate cã ºi strigoii ne-au ieºit la suprafaþã ca adevãrate conºtiinþe, dar sigur, cei prezenþi sâmbãtã searã în sala teatrului, la aceastã întâlnire, nu o vor uita. Aºa a anticipat maestrul Hausvater ºi aºa a fost.

Fum, ploaie (la pro-

au fost redaþi în “Strigoii” de la Petroºani prin efecte care au ºocat obligându-ne pe fiecare în parte sã privim înlãutrul nostru… Într-un cuvânt, un spectacol de excepþie, cu o “trupã” de excepþie, care ne va “bântui” ceva vreme, poate destulã cât sã schimbãm câte ceva.

Alexander Hausvater: „Când mergeþi la un spectacol al meu, nu vã aºteptaþi la nimic. Decât sã fiþi gata pentru experienþã, deschiºi ºi sã lãsaþi actorii sã vã penetreze sub piele, încet, încet... Anticiparea cã va fi aºa, sau aºa, nu este

priu pe scenã), ceaþã, lumini, culori, lãmpi, sunete ºi muzicã de excepþie. Film sau teatru? Ori doar o combinaþie perfectã, fãrã prea multe cuvinte, cu dialoguri simple, multe anticipãri ºi trãiri la maxim. Scurte dialoguri, urmate de pocnetele valizelor din lemn ale strigoilor, mereu prezenþi, ºoc, groazã, frumos, artistic ºi mult talent. Aºa au vãzut spectatorii din salã piesa – eveniment a lui Ibsen cu care Nicoleta Bolcã, managerul Teatrul Dramatic I. D Sîrbu din Petroºani a deschis noua

stagiune.

S-a muncit enorm, dar actorii ºi-au depãºit limitele ºi i-am gãsit pe Nicoleta Bolcã ºi Vlad Volf într-o scenã absolut cutremurãtoare, când doamna Helene Alving îºi lovea cu pumnii în piept fiul, iar când am ridicat privirea, nu eram singura care îºi ºtergea lacrimile. ªi-au folosit la maxim acele calitãþi pe care, aºa cum spunea maestrul Alexander Hausvater, þi lã dã Dumnezeu într-o cutie când cobori pe Pãmânt.

Remarcabil rolul lui Angel Rababoc, extraordinarã Corina Viºinescu, uluitor Dorin Ceagoreanu ºi, de nerecunoscut Daniel Cergã. Fantastici strigoii: Alexandru Cazan, Izabela Badovics, Amelia Toaxen, ori Simona Codreanu ºi încântãtoare ideea de a-i aduce în diverse forme în scenã.

Drama de familie de la sfârºitul secolului al XIX-lea a fost cât se poate de actualã ºi eforturile comune ale tuturor, actori, scenograf, regizor, costumier, ori a omului de la lumini, toate au dus la concluzia finalã: a fost un spectacol – fenomen. De altfel, spectatorii au încremenit în salã zeci de minute, nimeni nu miºca prea mult, iar aplauzele timide din timpul spectacolului, lãsau loc interpretãrii de excepþie. Ropote de aplauze au rãbufnit la final, când a intrat pe scenã maestrul Hausvater, care ne-a îndemnat pe noi, cei care susþinem teatrul de la Petroºani, sã-i iubim pe cei care fac minuni pe acestã scenã. „Oamenii de aici trebuie sã se mândreascã cu existenþa acestui teatru ºi a acestui spectacol, care, fãrã nicio discuþie, sâmbãtã, putea sã se deschidã la Paris, New York, oriunde!”, a spus Alexander Hausvater.

Ileana FIRÞULESCU Diana MITRACHE

10 ani de vorbe privind dezvoltarea ezvoltarea turismul D din Valea Jiului este dezbãtutã de un deceniu.

De 10 ani se încearcã dezvoltarea turismului, astfel încât acesta sã devinã o alternativã la minerit. În cei 10 ani, banii au ajuns cu þãrâita pentru aceste proiecte care sunt realizate nici mãcar în proporþie de 50%. În acest sens, senatorul PMP, Haralambie Vochiþoiu îi solicitã ministrului Fondurilor Europene lãmuriri vizavi de aceste proiecte care ar putea ajuta la relansarea zonei din punct de vedere economic, dar ºi turistic.

“Judeþul Hunedoara are bogãþia naturalã ºi mineralã pe care puþine unitãþi administrativ-teritoriale din România le au la dispoziþie.

Turismul este alternativa pentru mineritul din Valea Jiului ºi în acest sens, în ultimii ani s-au fãcut paºþi importanþi pentru a se dezvolta staþiunile montane din municipiile Petroºani, Lupeni ºi Vulcan. Potrivit OUG nr. 58 din 21 august 1998 privind organizarea ºi desfãºurarea activitãþii de turism, în România turismul reprezintã un domeniu prioritar al economiei naþionale. De aproape 10 ani se vorbeºte despre dezvoltarea turismului în Hunedoara, însã realitatea înconjurãtoare face notã discrepantã cu declaraþiile publice”, aratã senatorul PMP, Haralambie Vochiþoiu.

Banii pentru proiectele de dezvoltare a turismului din Valea Jiului trebuiau sã vinã de la bugetul de stat.

Potrivit documentelor, Ministerului Dezvoltãrii, nivelul de cofinanþare a proiectelor derulate în comun de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi autoritãþile publice locale este urmãtorul, unitãþile administrativteritoriale asigurã pânã la 50%, dar nu mai puþin de 5%, din valoarea totalã a contractelor de lucrãri încheiate în conformitate cu legislaþia în vigoare, exceptând domeniul schiabil, unitãþile administrativ-teritoriale asigurã pânã la 50%, dar nu mai puþin de 5%, din valoarea contractului aferent realizãrii documentaþiei tehnico-economice, încheiat în conformitate cu legislaþia în vigoare, în cazul

domeniului schiabil, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului finanþeazã procurarea instalaþiilor de transport pe cablu ºi montajul acestora, în limita fondurilor disponibile. “În rãspunsurile primite, atât în 2013, de la ministrul delegat pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri ºi Turism cât ºI cel din anul 2016 de la ministrul Economiei, Comerþului ºI Relaþiilor cu Mediul de Afaceri, þinându-se cont de potenþialul turistic ºi de contextul social ºi economic al Vãii Jiului, Autoritatea Naþionalã pentru Turism intenþioneazã sã continue sprijinirea financiarã a proiectelor din staþiunile montane aflate în municipiile Petroºani, Lupeni ºi Vulcan, dar acest lucru este condiþionat de alocãrile financiare de la bugetul de stat. Având în vedere aceste considerente, vã rog domnul ministru sã îmi comunicaþi dacã în strategia ministerului dumneavoastrã pentru perioada 2014-2020, existã posibilitatea accesãrii de fonduri pentru continuarea investiþiilor în turismul românesc, în special pentru cele începute ºi nefinalizate”, aratã senatorul PMP, Haralambie Vochiþoiu.

Potrivit celor de la minister, prioritate vor avea investiþiile în infrastructura balnearã ºi proiectele a cãror valoarea nu depãºeºte 5 milioane de euro.

“Vor fi finanþate numai proiectele la scarã micã,

valoarea proiectului nu trebuie sã depãºeascã 5 milioane de euro.

Impactul economic rezultat în urma implementãrii trebuie sã fie clar demonstrat.

Astfel vor avea prioritate la finanþare acele obiective localizate în teritorii conectate la creºterea economicã, a cãror dezvoltare va contribui în mod direct la creºterea competitivitãþii arealului în care sunt realizate”, se mai aratã în document Activitãþile specifice turismului ºi infrastructurii aferente pot fi finanþate prin intermediul axei prioritare 7 a POR – Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilã a turismului. Bugetul total dedicat acestei axe prioritare este de 118 milioane de euro. În Valea Jiului au fost începute în urmã cu aproape 6 ani lucrãri de dezvoltare a staþiunilor montane Straja, Parâng ºi Pasul Vâlcan. Proiectele au fost anunþate cu surle ºi trâmbiþe, valoarea lor totalã fiind de aproape 200 de milioane de euro.

Acum, se pare cã prioritate la finanþare chiar ºi din fonduri europene vor avea proiecte la scarã micã.

Anul acesta, municipiile Petroºani ºi Lupeni au primit câte 2,6 respectiv 4 milioane de lei pentru continuarea lucrãrilor la domeniile schiabile din Parâng ºi Straja.

Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni 26 Septembrie 2016

Palatul Cultural Minerul din Lupeni va avea parcãri, fântânã artezianã ºi iluminat nocturn eabilitarea Palatului R Cultural Minerul ºi

readucerea lui în circuitul cultural, a fost un proiect în care a mai crezut doar primarul Cornel Resmeriþã ºi deputatul de la acea vreme Cristian Resmeriþã.

Predat într-o avansatã stare de degradare de catre Exploatarea Minierã Lupeni la Primãria Lupeni, existau numeroase voci care îl îndemnau pe primarul Cornel Resmeriþã sã îl dãrâme pentru a nu afecta imaginea oraºului. Inima mare a edilului însã nu a putut renunþa la aceastã clãdire încãrcatã de istorie, dar ºi de culturã, emblematicã pentru municipiul Lupeni, cu o arhitecturã ºi o acusticã unicã în judeþ ºi printre puþinele din þarã. Împreunã cu specialiºtii din Primãria Lupeni ºi cu sprijinul deputatului Cristian Resmeriþã, edilul a obþinut o finanþare

„Haþeg – Insula dinozaurilor”

M

europenã de aproximativ 7 milioane lei , cu care Palatul Cultural Minerul, o adevãratã bijuterie arhitectonicã a Vãii Jiului ºi a judeþului, a fost reabilitat ºi readus la gloria de altã datã. În cele aproape cinci luni de la inaugurare, pe scena Palatului Cultural Minerul au urcat rând pe rând artiºti ºi voci de aur începând cu piese de teatru pentru copii puse în scenã de Teatrul ID Sîrbu din Petroºani, maestrul Dan Puric, Victor Socaciu, Cãtãlin Stepa, Florentin Budea, Dinu Olãraºu, artiºti de la Filarmonica din Braºov ºi Teatrul de Operetã din Budapesta, însã edilii lupeneni mai aveau un of, însufleþiþi

de dorinþa celor însetaþi de culturã Palatul fost dat în folosinþã fãrã a fi terminate ºi lucrãrile la curtea exterioarã, întrucât Primãria nu a dispus de fondurile necesare amenajãrii acesteia în acelaº timp cu finalizarea lucrãrilor la acest impozant edificiu . "Palatul Cultural Minerul din Lupeni este una din cele mai frumoase moºteniri pe care le-am primit de la administraþia precedentã. Având în vedere importanþa acestui edificiu cultural atât pentru locuitorii municipiului Lupeni, dar ºi din întreaga Vale Jiului, deoarece acustica sãlii ºi arhitectura Palatului îl fac sã fie unic în judeþ ºi printre puþinele din þarã, am fãcut tot posibilul sã gãsim

resursele necesare pentru amenajarea curþii exterioare din jurul Palatului pentru a nu diminua frumuseþea ºi valoarea acestuia. În cel mai scurt timp în jurul Palatului vor fi amenajate parcãri pentru maºini ºi autocare, alei, va fi pusã în funcþiune o fântânã artezianã ºi vor fi instalaþi stâlpi de iluminat nocturn moderni", a declarat primarul Cristian Resmeriþã. În prezent edilii lupeneni au alocat fondurile necesare pentru amenajarea curþii exterioare a Palatului Cultural Minerul din Lupeni ºi de aproximativ o sãptãmânã zeci de muncitori însoþiþi de utilaje lucreazã la implementarea proiectului de amenajare a acesteia.

Petroºãnenii îndemnaþi sã colecteze selectiv

roblema gunoaielor P se adânceºte.

Deponeul de la Bârcea nu

anului.

“Anul acesta, dacã vom ajung la o înþelegere cu Consiliul Judeþean vom putea sã depozitãm ºi în deponeul de la Petroºani, dar capacitatea lui este foarte micã. Asta ne poate ajuta câteva luni de zile.

Mai mult nu”, a mai spus sursa citatã.

este funcþional, platforma de la Petroºani nu a fost preluatã de administraþia localã, iar gunoaiele sunt transportate la Horezu.

În acest sens, edilii de la Petroºani îi îndeamnã pe cetãþeni sã colecteze selectiv.

Avem pubele colorate, fiecare pentru câte o categorie de deºeuri, însã puþini sunt cei care respectã aceste norme.

“Problema gunoaielor o gestionãm prin douã moduri.

Printr-o organizare ºi colectare cât mai bunã de cãtre cei care se ocupã de aceastã activitate, iar pe de altã parte printr-o educaþie ºi conºtientizare a celor care aruncã gunoiul.

Dacã se poate sã îl arunce selectiv încã de la container

pentru a avea o cât mai bunã eficienþã în aceastã activitate. În Valea Jiului avem aceastã problemã, cã trebuie sã ducem gunoiul la peste 100 de km distanþã, ceea ce face sã creascã costurile cu aceastã activitate”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Autoritãþile locale de la Petroºani nu au preluat platforma temporarã de depozitare a deºeurilor ºi estimeazã cã acest lucru ar putea fi implementat abia la sfârºitul

L

icitaþii blocate ºi în þarã

Nu doar în judeþul Hunedoara existã probleme în ceea ce priveºte licitaþiile pentru desemnarea operatorului care va prelua deºeurile menajere. Aceeaºi situaþie se întâlneºte ºi în alte judeþe, precum Mureº sau Bistriþa. În judeþul Mureº, problema a durat mai bine de ºase luni.

Abia în cursul sãptãmânii trecute a fost stabilit operatorul care preia deºeurile.

Monika BACIU

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara, organizeazã luni, 26 septembrie 2016, prezentarea dioramei „Haþeg – Insula dinozaurilor”.

Evenimentul va avea loc începând cu ora 11.00, la sediul instituþiei situat în Palatul Magna Curia, în spaþiul deja cunoscutei expoziþii „Trecut ºi prezent în natura hunedoreanã”.

Diorama, realizatã de cãtre Dorin Cãrãbeþ, referent de specialitate în cadrul

Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, va fi prezentatã de prof. univ. dr.

Vlad Codrea, de la Departamentul de Geologie – Facultatea de Biologie ºi Geologie a Universitãþii „Babeº-Bolyai” din Cluj Napoca.

Prin acest demers reprezentanþii MCDR spun cã doresc sã completeze într-un mod atrãgãtor expoziþia de ºtiinþe naturale care prezintã, alãturi de alte exponate, ºi un numãr mare de piese provenind din perioada în care Haþegul era, dupã cum se cunoaºte astãzi, o „Insulã a dinozaurilor”.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni 26 Septembrie 2016

Suspectul de viol vrea libertate deplinã

A

lexandru Pojoni cere magistraþilor Tribunalului Hunedoara sã întoarcã soluþia judecãtorilor de la Petroºani, ºi sã fie pus în libertate. De cealaltã parte, procurorii îl vor în arest pe tânãrul cercetat pentru cã a violat o minorã.

Tribunalul Hunedoara va decide, astãzi, dacã Alexandru Pojoni poate fi în libertate pe durata cercetãrii penale sau va fi încarcerat aºa cum cer procurorii din Petroºani.

Pojoni este acuzat de violarea unei minore ºi este cercetat sub control judiciar dupã ce magistraþii petroºãneni au respins propunerea Parchetului de arestare preventivã.

Adolescenta abuzatã de

tânãr este de loc din municipiul Petroºani ºi s-a împrietenit cu individul care a invitat-o la un local din zona Vãii Jiului. Cei doi au petrecut pânã târziu în noapte iar la întoarcere, Pojoni i-a propus sã întreþinã relaþii sexuale cu el. Minora n-a fost de acord ºi individul a abuzat-o. ”Putem confirma cã s-a înregistrat la Parchetul Petroºani un dosar penal

în care se efectueazã cercetãri sub aspectul infracþiunii de viol. În noaptea de 19 spre 20 septembrie 2016, o persoanã vãtãmatã minorã a fost supusã unui act sexual împotriva voinþei sale de cãtre numitul Pojoni ªtefan Alexandru, fapta petrecându-se în Petroºani, în autoturismul utilizat de agresor. Pojoni ªtefan Alexandru, în prezent, are calitatea de inculpat”, declara procurorul Alin Sfetcovici din cadrul Parchetului Petroºani.

Individul riscã sã ajungã în închisoare dacã judecãtorii îl vor gãsi vinovat de violarea tinerei.

Amicii individului spun cã Pojoni umbla cu minore dar nu cred cã este vinovat de viol.

Maximilian GÂNJU

Încep audierile de martori în procesul crimei din Peºtera Vacii ai mulþi martori vor M fi chestionaþi de judecãtorul care trebuie sã

facã luminã în cazul femeii omorâte în Peºtera Vacii din ªureanu. Suspectul, Costin Munteanu se aflã încarcerat ºi nu ºi-a recunoscut fapta.

Bãrbatul judecat pentru omor a fost descoperit la un an de zile de la comiterea faptei în baza probelor prelevate de la locul crimei dar ºi cu ajutorul mãrturiilor martorilor. Primii martori din proces ar putea fi audiaþi la termenul de judecatã din aceastã sãptãmânã, dosarul fiind pe rol la Tribunalul Hunedoara. Costin Munteanu a susþinut cã nici mãcar nu o cunoºtea pe victimã, în ciuda dovezilor obþinute de anchetatori,

respectiv imagini ale unor camere de supraveghere. Cei doi au fost suprinºi împreunã în diferite locuri din localitatea Petrila, iar anchetatorii spun cã aveau o relaþie mai veche. Costin Munteanu este acuzat de crima comisã în anul 2015, când o femeie a fost gãsitã moartã de un turist într-o peºterã din zona Vãii Jiului. Suspectul a fost descoperit ºi pus sub acuzare dupã o anchetã laborioasã de un an, dupã numeroase audieri ºi confruntãri, dar ºi pe baza probelor ADN. Surse din anchetã au susþinut cã pensionarul nu ºi-a recunoscut nici o clipã fapta pe tot parcursul investigaþiei ºi a încercat sã-i inducã în eroare pe criminaliºti. Ba chiar ºi-a învãþat o cunoºtinþã sã-i asigure alibiul.

Maximilian GÂNJU

Expertize lipsã în Recidivist prins de poliþiºtii din Vulcan Investigaþii Criminale Vulcan au recidivist aflat sub cazul mamelor care U ncontrol depistat un bãrbat de 42 de judiciar a ani, din municipiul Vulcan, fost prins de poliþiºti dupã bãnuit de comiterea faptei. La ºi-au aruncat pruncii ce a spart geamul unui data sãvârºirii faptei, bãrbatul

D

ouã tinere din Valea Jiului au fost trimise în judecatã pentru cã ºi-au aruncat pruncii. La începutul acestui an douã cazuri au îngrozit Valea Jiului.

Primul s-a petrecut chiar în noaptea de revelion, atunci când o asistentã a spitatului de Urgenþã din Petroºani ºi-a aruncat copilul la tomberon, acesta decedând din cauza hipotermiei.

Al doilea caz s-a petrecut la Lupeni, acolo unde o tânãrã care mai are acasã doi copii ºi-a aruncat cel de-al treilea prunc în apele Jiului. ambele au fost trimise în judecatã, iar dosarele par a avea acelaºi parcurs. În cazul femeii din Petroºani instanþa a solicitat expertizã de la IML Mina Minovici din Bucureºti. Procesul a fost amânat din cauza faptului cã cei de la IML Bucureºti încã nu au trimis expertiza. În cazul tinerei din Lupeni, expertiza urma sã fie realizatã la Timiºoara.

Nici în acest caz, expertiza nu a fost finalizatã.

Monika BACIU

autoturism din care a furat un portofel cu bani ºi actele proprietarului.

Individul are un cazier bogat ºi a primit, pentru o serie de furturi comise pe raza judeþului Gorj, doar un an ºi opt luni de închisoare. Acesta ºi-a recunoscut faptele ºi a cerut clemenþã judecãtorilor în urma procedurii simplificate.

Stan Jan Georgel a ajuns acum în arestul IPJ Hunedoara dupã ce a fost prins de poliþiºtii din Vulcan, în urma unei

spargeri date în noaptea de 20 septembrie a.c. ”Poliþia Vulcan a fost sesizatã de proprietarul unui autoturism cu privire la faptul cã persoane necunoscute au spart unul din geamurile acestuia, iar din interior au sustras un portofel cu bani ºi acte personale. (…) Poliþiºtii Biroului de

se afla sub incidenþa mãsurii controlului judiciar, mãsurã dispusã de Curtea de Apel Craiova pentru comiterea mai multor infracþiuni de furt calificat pe raza judeþului Gorj, în cursul anilor 2015-2016”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Individul a mai fost trimis în judecatã ºi pentru cã a spart grãdiniþa care funcþioneazã pe lângã ªcoala Gimnazialã Nr.4 Vulcan.

Maximilian GÂNJU

Fostul CCM a ajuns la Curtea de Apel Alba

R

ãmas fãrã obiect la prima instanþã de judecatã, fostul contract colectiv de muncã de la nivelul Complexului Energetic Hunedoara a ajuns la Curtea de Apel Alba Iulia.

Dupã ce administratorul judiciar al societãþii a denunþat unilateral contractul colectiv

de muncã, Sindicatul Muntele a depus acþiune în instanþã.

Astfel, procesul judecat, în primã fazã, la Tribunalul Hunedoara a rãmas fãrã obiect, iar sindicaliºtii au atacat decizia la Curtea de Apel Alba Iulia.

“Respinge ca rãmasã fãrã obiect cererea formulatã de reclamantul Sindicatul Muntele, împotriva debitoarei Societatea Complexul Energetic Hunedoara

SA - prin administrator judiciar provizoriu Casa de Insolvenþã GMC SPRL ,având ca obiect anularea denunþãrii unilaterale a contractului colectiv de muncã la nivel de unitate pe anii 2015-2016”, se aratã în soluþia Tribunalului Huendoara din data de 24 august.

Sindicaliºtii au fãcut apel, iar acum dosarul a ajuns pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia.

Miza procesului o

reprezintã acordarea drepturilor salariale angajaþilor, pe perioada cât a fost suspendat CCM-ul. La momentul denunþãrii contractului colectiv de muncã, administratorul judiciar a constatat cã acesta a fost unul pãgubos pentru societate. Între timp a fost negociat un nou document, însã drepturile de care beneficiazã salariaþii sunt mai modeste.

Monika BACIU

8 Sport

Henþ cu mâna

EURO 2016 FÃRÃ PATRICIA VIZITIU

Cronica Vãii Jiului | Luni 26 Septembrie 2016 Dupã eºecul de la Olimpiada de la Rio de Janeiro, F.R. Handbal a tãiat în carne vie, în vederea campionatului European din Suedia (4-18 dec. a.c.).

S-au fãcut câteva schimbãri importante în lotul lãrgit de 28 de jucãtoare, cu o infuzie de tineret, în locul Aureliei Brãdeanu, Ionicãi Munteanu ºi

Patriciei Vizitiu.

Ex-petroºeneanca de 28 de ani nu a mai fost selecþionatã, pe postul ei de inter dreapta evoluând Geiger (Brest), Alina Ilie (Unirea Slobozia) ºi L. Popa (“U”Cluj). Iatã cã dupã atâþia ani, Patricia Vizitiu nu a mai prins lotul. Adversarele României la C.E. din Suedia sunt Rusia

(campioana olimpicã), Norvegia ºi Croaþia, deci ºanse cam zero tãiat...

Patricia Vizitiu este în prezent legitimatã la H.C.M. Rm. Vâlcea.

Poate nu este ultima ieºire la rampã, antrenorul Thomas Ryde fiind posibil sã mai facã ceva modificãri.

Patricia Vizitiu încã nu ºi-a spus ultimul cuvânt.

total de puncte din toate aceste partide.

La junioare II (gr.

2000), C.S.S. P. va fi într-o goapã.

Seria G – cu alte ºase echipe, iar la

junioare III (gr. 2002), în Seria F, în alte cinci etape.

Competiþia are un puternic impact

HANDBAL

Noul format în Campionatul Naþional de Junioare HANDBAL. CAMP. NAÞ.

JUNIOARE II (GR. 2000), SERIA G ED. 2016-2017 – TURUL REGULAR Etapa 1,18 sept. 2016 ASC Victoria Nãdlac - Stã CSS Petroºani - Unirea Sannicolau Mare LPS Banatul Timisoara - CSS Dt. Tr. Severin LPS Sebeº - CSS Sibiu Etapa a 2-a, 25 sept. 2016 CSS Dt. Tr. Severin - Stã Unirea Sannic. Mare - LPS Banatul Timiºoara CSS Sibiu - CSS Petroºani ASC Victoria Nãdlac - LPS Sebeº Etapa a 3-a, 2 oct. 2016 CSS Dt. Tr. Severin - Unirea Sannicolau Mare CSS Petroºani - ASC Victoria Nãdlac LPS Banatul Timiºoara - CSS Sibiu LPS Sebeº - Stã Etapa a 4-a, 9 oct. 2016 ASC Victoria Nãdlac - LPS Banatul Timiºoara Unirea Sannicolau Mare - Stã LPS Sebeº - CSS Petroºani CSS Sibiu - CSS Dt. Tr. Severin Etapa a 5-a, 16 oct. 2016 CSS Petroºani - Stã Unirea Sannicolau Mare - CSS Sibiu LPS Banatul Timiºoara - LPS Sebeº CSS Dt. Tr. Severin - ASC Victoria Nãdlac Etapa a 6-a, 23 oct. 2016 ASC Victoria Nãdlac - Unirea Sannicolau Mare LPS Sebeº - CSS Dt. Tr. Severin CSS Sibiu - Stã CSS Petroºani - LPS Banatul Timiºoara Etapa a 7-a, 6 nov. 2016 Unirea Sannicolau Mare - LPS Sebeº LPS Banatul Timiºoara - Stã CSS Sibiu - ASC Victoria Nãdlac CSS Dt. Tr. Severin - CSS Petroºani În lunile noiembrie ºi decembrie a.c. vor avea loc douã turnee de salã, returul începând pe 12 februarie 2017.

Echipa de junioare II ºi III (14-17 ani) a clubului Sportiv Petroºani au luat recent startul în seriile în care au fost repartizate în Campionatul Naþional.

Ele vor juca duminca de la orele 16.00, într-un campionat regular între tur ºi retur, la final acumulându-se

HANDBAL. CAMP. NAÞ.

JUNIOARE III (GR. 2002), SERIA F ED. 2016-2017 – TURUL REGULAR Etapa 1, 17 sept. 2016 CSS Petroºani - HCM Craiova CSS Craiova - CS Handbal Star Craiova HC FEFS Craiova - CSS Dt. Tr. Severin Etapa a 2-a, 24 sept.

CSS Dt. Tr. Severin CS Handbal Star Craiova CSS Craiova -

2016 CSS Petroºani HCM Craiova HC FEFS Craiova

Remeber

naþional, de aceea vã prezentãm alãturat programul complet al turului celor douã categorii de vârstã.

Paginã realizatã de Genu TUÞU Etapa a 3-a, 8 oct. 2016 CSS Petroºani - CSS Craiova HCM Craiova - CSS Dt. Tr. Severin HC FEFS Craiova - CS Handbal Star Craiova Etapa a 4-a, 22 oct.

HC FEFS Craiova CS Handbal Star Craiova CSS Craiova

2016 - CSS Petroºani - CSS Dt. Tr. Severin - HCM Craiova

Etapa a 5-a, 29 oct.

CS Handbal Star Craiova HCM Craiova CSS Dt. Tr. Severin

2016 - CSS Petroºani - HC FEFS Craiova - CSS Craiova

În lunile noiembrie ºi decembrie a.c. vor avea loc douã turnee de salã, returul începând pe 18 februarie 2017.

C.S.S.P, o mare performanþã acum 55 de ani! În urmã cu 55 de ani în vara anului 1961, echipa femininã a CSSP, antrenor Eugen Bartha, reuºea sã câºtige barajul de promovare de la Craiova, într-un meci dramatic 7-6 cu Faianþa Sighiºoara.

Lotul echipei era alcãtuit din Lia Duncea, Maria Cãtãrãu (portari), Sanda Rãdulescu, Viorica Ogneanu, Margareta Bacoº, Gabriela Vârlan, Magdalena Nemeº, Zoriþa Sghiþchi, Alice Tudor, Ana Maier.