Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1191
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 21 Septembrie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Stocuri CEH de 49 de milioane de lei plimbate între unitãþile subordonate
Turismul, revigorat în Straja
Î
ncã un telescaun va fi construit ºi administraþia din Lupeni va investi în aceastã iarnã, pentru ca turiºtii sã aibã doar de câºtigat la schi în aceastã staþiune. Pentru început, unul dintre cei mai mari investitori din Straja, Emil Pãrãu, spune cã va fi funcþional încã un telescaun, pentru care a luat un credit personal ºi toate instalaþiile de teleschi vor fi funcþionale. „În Straja, în acest an, se va mai monta un telescaun pe fonduri proprii ºi anul viitor încã unul, aºa încât sã se facã legãtura între Lupeni ºi Vârful Straja, numai cu telescaune. Rãmân ºi teleschiurile. Practic, se va pleca cu gondola, de acolo cu telescaune în sus, apoi, în loculul teleschiului II, va fi un alt telescaun ºi apoi va va continua cu cel din Vârful Straja. O altã veste
va fi ºi cã, în acest an, va funcþiona ºi telescaunul din Straja, care a fost defect, dar piesele sunt la reparat în Austria ºi în câteva zile le vom monta ºi se va schia pe toate pârtiile”, a spus Emil Pãrãu, investitor în staþiunea din Valea Jiului. Mai mult, adiministraþia localã din Lupeni a promis cã va achiziþiona 10 tunuri de zãpadã, pe lângã cele 19 deja existente în staþiune ºi cã va construi un garaj de întreþinere pentru ratrac. Sezonul va începe, dacã va fi destul de frig, în luna decembrie cel mai târziu, iar pânã atunci, cei care vor sã urce la munte, trebuie sã ºtie cã pârtiile vor fi funcþionale ºi vor deservi toate gusturile acestora. Diana MITRACHE
S
tocurile fãrã miºcare ºi cele cu miºcare lentã, folosite pentru a suplini lipsa utilajelor. Complexul Energetic Hunedoara are pe stoc piese de circa 49 milioane de lei. O parte dintre acestea vor fi valorificate în procedura de reorganizare a societãþii, însã pânã atunci acestea sunt miºcate pe la unitãþile miniere ºi termocentrale pentru a suplini lipsa materialelor. >>> PAGINA A 3-A
Corabia Piraþilor distrusã de un scurt-circuit ompierii ºi poliþiºtii s-au pus de acord P ºi, dupã ce au analizat
cenuºa ºi ceea ce a mai rãmas dupã ce o parte a Complexului Keops a fost mistuitã de flãcãri, au dat verdictul Aceºtia spun cã totul a pornit de la instalaþia electricã din spaþiul de joacã unde erau foarte multe materiale inflamabile. „Cel mai probabil, incendiul a fost produs de un scurt-circuit, produs în zona locului de joacã pentru copii. Procesul
verbal de constatare a cauzelor incendiului a fost semnat inclusiv de martori ºi de reprezentanþi ai poliþiei”, a spus Anemona Doda, purtãtor de cuvânt ISU Hunedoara. Pompierii spun cã toate
acestea s-au întâmplat deoarece, în ultimii ani, proprietarul complexului a primit numeroase amenzi ºi a fost avertizat cu privire la faptul cã nu respectã anumite normative cu privire la protecþia
împotriva incendiilor. „În ultimii ani, patronul acestui club a fost sancþionat de 9 ori cu amenzi totale cuprinse între 80 ºi 90 de mii de lei. Nu ºtiu sã fi existat o amendã aplicatã în urma incendiului
care s-a petrecit acum. De altfel, aceste sancþiuni, pe care le aplicã cei de la inspecþia de prevenire, sunt date în contextul unor legi ºi sunt în special pentru nerespectarea regulilor pentru securitatea la incendiu”, a mai spus Anemona Doda. Peste 400 de metri pãtraþi de construcþii, care înglobau spaþiul de joacã pentru copii, o parte a terasei, dar ºi magazinele aflate în partea dinspre strada principalã au ars ºi s-au fãcut scrum, dupã ce focul a izbucnit în miezul nopþii ºi, cel mai probabil, a fost observat foarte târziu. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Dacian Cioloº vrea un dispozitiv pentru Valea Jiului
P
remierul României, Dacian Cioloº, a anunþat cã pânã la sfârºitul acestui an Guvernul va realiza un dispozitiv care sã sprijine în mod specific ºi direct zonele defavorizate, între care ºi Valea Jiului. Vasile Dîncu, vicepremierul României, ºi Ionel Dancã, consilierul premierului Cioloº, au fost de douã ori în Valea Jiului unde au discutat cu primarii. În urma discuþiilor s-au desprins câteva concluzii, urmând ca acestea sã fie transpuse în strategii clare. „Dezvoltarea investiþiilor, pe de altã parte, e important ca ea sã fie integratã teritorial, nu este suficient de acum
înainte din punctul nostru de vedere pentru a vorbi de o dezvoltare echilibratã a þãrii sã vorbim doar de creºterea investiþiilor, ci ºi de unde creºtem investiþiile, cum echilibrãm din punct de vedere teritorial ºi din punct de vedere sectorial orientarea acestor investiþii. E important sã concentrãm investiþiile ºi în zonele care în mod natural atrag mai puþin
investiþii ºi datoritã calificãrii forþei de muncã sau datoritã infrastructurii. ªi aici ne-am dat ca obiectiv ºi, pânã la sfârºitul anului vom veni cu un dispozitiv care sã sprijine în mod specific astfel de zone mai puþin favorizate, cum ar fi Valea Jiului sau zona Munþilor Apuseni sau regiunea Moldovei unde dorim sã canalizãm în mod integrat atât finanþãri naþionale, cât ºi finanþãri europene pentru a finanþa proiecte de dezvoltare”, a spus Dacian Cioloº, premierul României. Memorandumul care cuprinde soluþiile pentru Valea Jiului urmeazã a fi supus dezbaterii ºi aprobãrii Guvernului ºi prezentat opiniei publice de premierul dacian Cioloº. Monika BACIU
Vor sau nu sã munceascã locuitorii Vãii Jiului?
P
refectura Judeþului Hunedoara îi informeazã pe hunedoreni cã au la dispoziþie mai multe metode pentru a plãti taxele în vederea eliberãrii paºapoartelor. “În vederea aplicãrii prevederilor OUG nr.41/2016 privind stabilirea unor mãsuri de simplificare la nivelul administraþiei publice centrale ºi pentru modificarea ºi completarea unor acte normative, Instituþia Prefectului - judeþul Hunedoara comunicã urmãtoarele (…) plata acestor taxe se poate face prin virament bancar, prin mijloace de platã online, în numerar la casieria
Trezoreriei municipiului Deva, str. Avram Iancu, bl.H3, parter ºi prin mandat poºtal”, se aratã în informarea Prefecturii Hunedoara. Un paºaport simplu temporar cu valabilitate de 12 luni este 2190 lei, paºaport simplu electronic cu valabilitate 5 ani - 283 lei; paºaport simplu electronic cu valabilitate 3 ani (pentru minorii sub 12 ani) 258 lei. Taxe pentru eliberare de adeverinþe - 22 lei. La punctul de lucru
Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
V
Sunt cetãþeni care îi acuzã pe edilii petrileni cã nu faciliteazã dezvoltarea de locuri de muncã. Numai cã angajatorii au o altã perspectivã. Aceºtia se plâng cã nu gãsesc forþã de muncã. “Am 20 de locuri de muncã în oraº în momentul ãsta de ce nu vor sã se angajeze? Oare. Caut 10 electricieni, douã femei de serviciu, muncitori pentru termopane. Aºtept sã fiu contactat sã vãd câþi binevoitori sunt”, scria Dorin Curtean, viceprimarul oraºului Petrila pe pagina sa de socializare. Alþi doi angajatori din Petrila se plâng de aceeaºi problemã. Nu gãsesc
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
Telefon: 0374.906.687
Metode diverse pentru plata paºapoartelor
de la Petroºani se elibereazã paºaportul simplu electronic cu valabilitate 5 ani 283 lei, paºaportul simplu electronic cu valabilitate 3 ani (pentru minorii sub 12 ani) - 258 lei. Pe documentul de platã vor fi înscrise mai multe informaþii, ºi anume CNP ºi numele persoanei beneficiare a serviciului solicitat, contul IBAN ºi codul fiscal menþionate mai sus, denumirea Instituþiei Prefectului judeþul Hunedoara, suma ºi tipul de documente pentru a cãror contravaloare se încaseazã. Monika BACIU
- ÎNCHIRIERI -
or sau nu sã lucreze locuitorii Vãii Jiului? Întrebarea a iscat o dezbatere amplã pe reþelele de socializare. De la zilele oraºului Petrila s-a ajuns la lipsa locurilor de muncã.
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 21 Septembrie 2016
personal. “Caut ospãtar la Restaurantul Number One de douã luni de zile. Oare de ce nu vine nimeni?”, scrie în replicã reprezentantul unui local din Petrila. “Avem nevoie de doi oameni la atelier... oare unde sunt? Câte anunþuri sã mai dãm? Ce sã mai facem ?!?!”, scrie un alt potenþial angajator. Pãrerile au curs pe marginea acestui subiect, sensibil pentru întreaga Vale a Jiului. Fiecare internaut a gãsit câte o explicaþie pentru dezinteresul unora faþã de locurile de muncã disponibile în localitate. De cealaltã parte, unii acuzã angajatorii de faptul cã oferã salarii mult prea mici. Mai mult, nici în momentul în care Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã organizeazã bursa locurilor de muncã, numãrul doritorilor nu este ridicat. Monika BACIU
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
- Dr. PREDA MIHAI -
Telefon util: 0733.960311
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!
z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
0735.183175
Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Politic 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 21 Septembrie 2016
Unitate în faþa unei situaþii de o gravitate fãtã precedent
CETÃÞILE DACICE DIN MUNÞII ORêTIEI E
xistã momente în istoria unei comunitãþi când disputele, politice sau de altã naturã, sunt depãºite de situaþii extrem de grave care ameninþã valorile comune. O astfel de situaþie de gravitate extremã este cea în care se aflã acum cetãþile dacice din Munþii Orãºtiei, monumente care nu numai cã dau mãsura spiritului ºi existenþei multimilenare în spaþiul românesc, ci sunt recunoscute ca repere de patrimoniu universal.
valoare inestimabilã este preluarea lor în administrare de Consiliul Judeþean Hunedoara, în forma care ºi-a dovedit eficienþa la Sarmizegetusa Regia.
În acest moment îngrijorãtor al istoriei siturilor arheologice ce cuprind cetãþile dacice, pe lângã distrugerile provocate de cei care au intrat sãlbatic în aceste situri, scormonind dupã tezaur de furat ºi înstrãinat, pe lângã nepãsarea autoritãþilor naþionale care nu au fãcut nimic în timp pentru a proteja aceste comori de patrimoniu, au apãrut grupuri de interese care, folosind pârghii politice, încearcã o loviturã finalã: distrugerea singurei ºanse verificate de a le salva. Considerãm cã singura ºansã de salvare a acestor monumente de
SCURTà ARGUMENTAÞIE Având în vedere: - gravitatea fãrã precedent a situaþiei în care se aflã cetaþile dacice din Munþii Orãºtiei, singurele monumente UNESCO din regiunea Vest, devastate de cãutãtorii de comori ºi distruse de nepãsarea autoritãþilor naþionale - tentativele, inclusiv legislative, ale unor persoane ºi grupuri de interese de a prelua, în subordinea unor instituþii artificial create, administrarea cetãþilor dacice – tentative care folosesc argumente false ºi sunt
lipsite de soluþii, intuindu-se în spatele acestora scopuri mai puþin cinstite - absenþa unor politici de stat coerente de protejare ºi promovare a acestui patrimoniu de valoare universalã, rezultatul dezastruos fiind vizibil, dar ºi lipsa de implicare a unor parlamentari hunedoreni (din toate legislaturile ºi formaþiunile politice) în susþinerea nevoii de a fi creatã o astfel de politicã de stat - haosul legislativ în domeniul patrimoniului cultural naþional precum ºi: - bunele practici ºi rezultate înregistrate în administrarea Sarmizegetusei Regia de Consiliul Judeþean Hunedoara, exemplu de urmat ºi pentru celelalte cetãþi, de asemenea
parte a Patrimoniului UNESCO - în spiritul responsabilitãþii ºi al respectului pentru valorile naþionale Alianþa Liberalilor ºi Democraþilor (ALDE) Hunedoara propune tuturor parlamentarilor cu adevãrat interesaþi de soarta acestor comori inestimabile, cetãþile dacice din Munþii Orãºtiei, ºi partidelor politice pe care le reprezintã aceºtia, partidelor neparlamentare ºi politicienilor lor un pact de colaborare fãrã culoare politicã intitulat „PACEA DE LA SARMIZEGETUSA REGIA”. PACEA DE LA SARMIZEGETUZA REGIA prevede: - susþinerea, fãrã echivoc, a trecerii tuturor cetãþilor dacice din Munþii Orãºtiei în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara, instituþie care a dovedit cã este cel mai eficient administrator al unui astfel de monument din întreaga istorie a acestor situri arheologice - întocmirea, cu ajutorul specialiºtilor, unui plan comun de acþiune pentru realizarea unei prime etape de salvare de urgenþã a cetãþilor dacice
Dorina Niþã, candidatul ALDE la Senatul României
Mircea Ioan Moloþ: “Cu certitudine îi vom învinge pe cei care au rãmas în PNL” intru în ALDE”, a Este vorba de ircea declarat Dorina Niþã, Milu Vladislav ºi de M Ioan Moloþ, candidatul ALDE la Dorina Niþã. De precizat preºedintele ALDE Hunedoara, a fãcut publicã lista candidaþilor la alegerile parlamentare. Pe aceasta se regãsesc doi actuali consilieri locali de la Petroºani. CANDIDAÞII ALDE HUNEDOARA PENTRU SENATUL ROMÂNIEI 1. 2. 3. 4.
BENA ALIN NIÞÃ DORINA ARDELEAN NELU ROªU MIRCEA
CANDIDAÞII ALDE HUNEDOARA PENTRU CAMERA DEPUTAÞILOR 1. SURGENT MARIUS 2. SANFIRIªCA MARIUS 3. VLADISLAV MILU 4. DEMETER SORIN 5. LUCACIU VIRGINIA 6. CLONDA ADRIAN 7. HODOR CIPRIAN 8. TEODORESCU IOAN
este faptul cã Dorina Niþã a intrat ca independent în Consiliul Local Petroºani, înaintea alegerilor aceasta dându-ºi demisia din PNL pe fondul unor neînþelegeri cu primarul Tiberiu Iacob Ridzi. Mircea Ioan Moloþ, preºedintele ALDE Hunedoara, susþine cã Dorina Niþã nu doar cã este unul dintre cei 12 candidaþi ALDE la alegerile parlamentare, ci ocupã ºi o funcþie de conducere în biroul judeþean. “Dorina Niþã este membrã ALDE de ieri. Aceasta face parte din Biroul Judeþean ºi este vicepreºedinte al formaþiunii politice”, a declarat Mircea Ioan Moloþ, preºedintele ALDE Hunedoara. Dorina Niþã a confirmat intrarea sa în ALDE, aceasta declarând cã ALDE este singura
formaþiune politicã cu doctrinã de dreapta. “Dupã 16 ani în care am participat la toate campaniile electorale, îmi era greu sã stau impasibilã la aceastã campanie electoralã. Nu m-am dezis de gândirea mea liberalã, iar alternativa cea mai adecvatã pentru mine rãmânea în ALDE. Îmi era greu dupã 16 ani sã nu mã implic într-o campanie electoralã ºi þinându-se cont cã ideile mele rãmân liberale varianta cea mai potrivitã este ALDE, aºa cã am ales sã
Senatul României. Mircea Ioan Moloþ mai susþine cã din cei 12 candidaþi la alegerile parlamentare, opt sunt foºti liberali. “Din cei opt candidaþi pe care îi avem la Camera Deputaþilor, ºase sunt foºti liberali, unul fost PC. La Senat, din cei patru, doi sunt foºti liberali, unul fost PC, iar unul independent”, a mai subliniat sursa citatã. Preºedintele ALDE Hunedoara nu candideazã pentru niciuna din funcþiile parlamentare, ci acesta vrea sã întãreascã formaþiunea politicã, mizând însã pe problemele celor din PNL. “Vreau sã fac din ALDE ce am fãcut din PNL (cea mai puternicã organizaþie-n.r.) ºi acesta este motivul pentru care nu nu sunt pe listã la
- elaborarea unei strategii comune pentru toate intervenþiile care vor avea loc, la diferite niveluri, respectiv Guvern, Parlament, Preºedinþie în sprijinul definirii unei politici de stat coerente în privinþa acestor monumente de patrimoniu - eliminarea oricãror forme de disputã politicã în relaþie cu problematica cetãþilor dacice - colaborarea voluntarã ºi necondiþionatã a tuturor membrilor semnatari ai prezentului document la eforturile de a aduce cetãþile dacice din Munþii Orãºtiei în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara - asumarea egalã a tuturor responsabilitãþilor, dar ºi recunoaºterea echitabilã, nediferenþiatã, a reuºitelor acestei acþiuni comune În acest sens, solicitãm parlamentarilor judeþului Hunedoara, reprezentanþilor partidelor parlamentare ºi neparlamentare care doresc sã se alãture acestui demers, alãturi de Consiliul Judeþean Hunedoara, în calitate de garant al acestei acþiuni, prin reprezentanþi desemnaþi, sã se întîlneascã de urgenþã pentru stabilirea unui plan de acþiune ºi pentru desemnarea colectivului de coordonare. Alianþa Liberalilor ºi Democraþilor (ALDE) Hunedoara, 20.09 2016
nicio camerã, ci rãmân unul dintre cei care organizeazã ºi contribuie la creºterea acestui partid aºa cum am fãcut cu PNL”, a mai declarat Mircea Ioan Moloþ. Þinta ALDE pentru alegerile parlamentare vizeazã cel puþin doi senatori. “Þinta noastrã este serioasã din punctul nostru de vedere, adicã cel puþin doi senatori ºi 2-3
Preºedinte, Mircea Ioan Moloþ deputaþi. Sunt convins cã în aceastã legislaturã nu îi vom bate pe cei de la PSD, dar cu certitudine îi vom învinge pe cei care au rãmas în PNL”, a mai concluzionat Moloþ. Dorina Niþã se aflã pe locul al doilea pe listele ALDE la Senat, în timp ce Milu Vladislav ocupã loculal treilea pe listele ALDE la Camera Deputaþilor. Monika BACIU
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
4 Actualitate
OCPI scos din litigiul privind limitele teritoriale dintre Petroºani ºi Aninoasa
O
ficiul de Cadastru ºi Publicitate Imobiliarã Hunedoara a fãcut apel la sentinþa Tribunalului Hunedoara prin care se stabileau limitele teritoriale dintre Petroºani ºi Aninoasa. Pe baza unei erori a judecãtorului, OCPI a fost introdus în cauzã, iar Curtea de Apel Alba Iulia a tranºat cazul. “Admite recursul pârâtului OCPI Hunedoara împotriva sentinþei 255/CA/2016 pronunþatã de secþia a II a civilã de contencios administrativ ºi fiscal a Tribunalului Hunedoara. Caseazã în parte sentinþa atacatã ºi, rejudecând în limitele casãrii: Admite excepþia lipsa calitãþii procesuale pasive a pârâtei OCPI Hunedoara . Respinge acþiunea în contencios administrativ formulatã de reclamant Prefectul Judeþului Hunedoara în contradictoriu cu pârâtul OCPI Hunedoara ca fiind introdusã împotriva unei persoane fãrã calitate. Menþine celelalte dispoziþii ale hotãrârii. Irevocabilã”, se aratã în soluþia Curþii de Apel
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 21 Septembrie 2016
Alba Iulia. Petroºani ºi UAT Aninoasa Mai exact, OCPI trebuia este stabilitã pe malul stâng al doar sã ia act de cele dispuse Jiului (þinând cont de sensul de instanþã în litigiul dintre de scurgere) pânã la podul de cele douã unitãþi administracale feratã Livezeni, apoi pe tive. “Admite acþiunea în con- lângã calea feratã, care tencios administrativ formurãmâne pe teritoriul adminislatã de reclamantul Prefectul trativ Petroºani, pânã la limita judeþului Hunedoara în contra- veche stabilitã prin Legea dictoriu cu pârâþii Municipiul nr.2/1968, ilustratã în anexa Petroºani ºi Oraºul Aninoasa graficã nr.1 al raportului de ºi pentru opozabilitate cu contraexpertizã tehnicã judiOficiul de Cadastru ºi ciarã în topografie, cadastru ºi Publicitate Imobiliarã ºi în geodezie, întocmit în prezenta consecinþã: Stabileºte limita cauzã de experþii Rãcãºan hotarului administrativ ce Maria, Gavrilescu Marius separã Municipiul Petroºani Gheorghe ºi Coþolan Ana ºi jud. Hunedoara, de Oraºul delimitatã de punctele:A, B, 1 Aninoasa, jud. Hunedoara, astfel: 1.Pentru zona Polatiºte, limita de hotar între UAT aurenþiu Nistor,
OFERTA DE CRÃCIUN 2016
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi
de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
OFERTA DE REVELION 2017
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de
cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.
Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.
- 48, raport de contraexpertizã ce face parte integrantã prezentei. 2.Pentru zona Codriºor, limita de hotar între UAT Petroºani ºi UAT Aninoasa este stabilitã astfel încât curþile celor care plãtesc taxe ºi impozite la Primãria Petroºani sã fie incluse în UAT Petroºani, iar a celor care plãtesc taxe ºi impozite la Primãria Aninoasa, sã fie incluse în UAT Aninoasa, ilustratã în anexa graficã nr.2 al raportului de contraexpertizã tehnicã judiciarã în topografie, cadastru ºi geodezie, întocmit în prezenta cauzã de experþii Rãcãºan Maria, Gavrilescu Marius Gheorghe ºi Coþolan Ana ºi delimitatã de la punctele B, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, E, raport de contraexpertizã ce face parte integrantã prezentei. 3.Pentru zona Dâlja, limita de hotar între UAT Petroºani ºi UAT Aninoasa este stabilitã pe aceleaºi principii ca ºi pentru Zona Codriºor, ilustratã în anexa graficã nr. 3 al al raportului de contraexpertizã tehnicã judiciarã în topografie, cadastru ºi geodezie, întocmit în prezenta cauzã de experþii Rãcãºan Maria, Gavrilescu
Termoficarea – pe agenda vicepremierului Costin Borc
L
preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara a spus cã, pe agenda vicepremierului Borc va fi problema termoficãrii ºi a întregii industrii din zona judeþului Hunedoara. Costin Borc vine miercuri la Deva, dar ºi la Petroºani, iar modul în care populaþia va rãzbi la iarnã este proritatea principalã pe agenda discuþiilor. Sunt ºi câteva prioritãþi, dupã cum a spus preºedintele Nistor. „În primul rând, situaþia CEH, care nu poate fi lãsat de izbeliºte ºi i-am cerut sã vinã aici, pentru cã cel mai mult m-a interesat asigurarea, pentru perioada de iarnã, a cãrbunelui necesar, aºa încât, cetãþenii din Valea
Jiului ºi din Deva, care sunt racordaþi la sistemul centralizat, sã nu sufere pe timp de iarnã. Sperãm cã, la faþa locului, sã îl convingem de necesitatea ca cele douã termocentrale Mintia ºi Paroºeni sã funcþioneze pentru echilibrarea sistemului energetic naþional”, a spus Laurenþiu Nistor, preºedintele CJH. Costin Borc ar putea vizita parcurile de afaceri ºi industriale de la Cãlan, Hunedoara, ori cel de afaceri de la Simeria, iar discuþiile se vor
purta ºi pentru Valea Jiului. „Avem posibilitatea de a crea în Valea Jiului un mare parc industrial ºi domnul vicepremier mi-a promis cã se va ocupa sã atragã investitori strãini în zona judeþului nostru”, a mai spus Laurenþiu Nistor. Vicepremierul Borc a vizitat judeþul Alba în cursul zilei de marþi ºi preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Laurenþiu Nistor a spus cã are în intenþie de a vizita miercuri ºi sediul CEH de la Petroºani, pentru a discuta cu responsabilii din conducerea acestuia despre situaþia economicã. De altfel, existã ºi posibilitatea ca vicepremierul Borc sã vinã împreunã cu ministrul Economiei. Diana MITRACHE
Marius Gheorghe ºi Coþolan Ana ºi delimitatã de la punctele c, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, j, raport de contraexpertizã ce face parte integrantã prezentei. 4.Pentru celelalte zone limitele de hotar între UAT Petroºani ºi UAT Aninoasa, rãmân cele vechi, stabilite prin Legea nr.2/1968”, se aratã în soluþia Tribunalului Hunedoara. Astfel, în urma sentinþei, municipiul Petroºani rãmâne cu zona industrialã de la Livezeni. Monika BACIU
Judecãtorii au dat primul termen în dosarul lui
Guþã junior
M
agistraþii Judecãtoriei Petroºani au stabilit pentru data de 11 octombrie a.c., primul termen de judecatã în dosarul în care Guþã junior este acuzat cã a agresat o tânãrã de 18 ani. Fiul manelistului este judecat sub control judiciar ºi se aflã internat într-un spital din Capitalã, dupã ce a fost rãnit, sãptãmâna trecutã, într-un accident de circulaþie produs pe raza judeþului Gorj. Guþã junior venea dinspre Bucureºti la Petroºani ºi la volanul maºinii se afla un amic al sãu care nu avea permis. Acesta a pierdut controlul ºi s-a izbit violent de un cap de pod. Copilul manelistului nu încãlcase condiþiile controlului judiciar dat fiind faptul cã instanþa de judecatã i-a permis sã cãlãtoreascã prin þarã pentru a-ºi putea onora invitaþiile ºi contractele pentru concerte. Reamintim cã Nicolae Guþã s-a ales cu un dosar penal pentru loviri ºi alte violenþe dupã agresarea unei tinere, într-un club din Petroºani. Potrivit victimei care susþine cã a fost agresatã, Nicolae Guþã junior i-ar fi dat cu o sticlã în cap ºi ar fi ameninþat-o pentru cã nu i-a rãspuns avansurilor. Maximilian GÂNJU
Au început amenajãrile împotriva viiturilor
L
a Petroºani, albia unuia dintre pâraiele care au creat mari probleme la fiecare ploaie torenþialã, este acum reconsolidatã. Responsabilii de la Apele Române spun cã acolo vor investi nu mai puþin de 8 milioane de lei ºi cã au început din zona de confluenþã a pârâului Staicului, cu Jiul de Est. Lucrãrile, însã, sunt mult mai ample ºi vizeazã întreg cursul pârâului care vine din munte ºi care, în zona Cartierului Aeroport, a creat mereu inundaþii de proporþii. „S-a început cu zona din aval, la confluenþa pârâului Staicului cu Jiul de Est. Se consolideazã cu ziduri de sprijin ºi urmeazã amenajarea pe pârâului
Staicului în sus”, a declarat Sorin Corici, ºef al Sistemului Hidrotehnic Ape Jiu. Nu este singura lucrare, pentru cã Apele Române au realizat un zid de sprijin ºi pe Jiul de Vest la Uricani, iar cea din zona Petroºaniului este una dintre cele mai importante, a cãrei alocaþie bugetarã se întinde pe mai mulþi
ani. „În jur de 2 milioane de lei au fost alocaþi de la bugetul statului, pentru începutul acestei lucrãri, iar ea va fi realizatã în 3 ani, timp în care este autorizaþia. Noi sperãm sã o finalizãm înainte de expirarea autorizaþiei. Suma totalã este în jur de 8 milioane de lei”, a mai precizat Corici. Pârâul Staicului a fost mereu cauza inundaþiilor, însã, cei de la Apele Române spun cã, indiferent cât vor investi în consolidarea albiilor, canalizarea rãmâne o problemã, mai ales în zona Aeroport, din cauza poziþiei joase a cartierului ce ajunge mereu sub ape, când plouã torenþial. Diana MITRACHE
S-a izbit de parapet, pe serpentine
D
oi bãrbaþi, pasageri într-o maºinã ce venea dinspre Haþeg în Petroºani s-au trezit izbiþi de parapetul de pe marginea drumului, în zona serpentinelor de lângã Peºtera Bolii. Cei doi au scãpat ca prin minune, doar cu o sperieturî zdravãnã, iar maºina lor a fost scoasã de pompieri din ºanþ. Practic, au avut noroc ºi asta o spun chiar pasagerii din maºinã, care au afirmat cã maºina a derapat pe fondul carosabilului umed ºi a traficului intens din zona respectivã. „Am coborât ºi s-a întâmplat sã derapãm. Maºina a intrat mai mult pe partea dreaptã, ºoferul s-a ferit de o alta ºi am intrat aici, dupã ce am
derapat. Nu am nimic. S-a spart doar parbrizul pe partea dreaptã ºi sub pod ceva”, a spus pasagerul din dreapta al maºinii, în timp ce ºoferul a confirmat cã niciunul dintre ei nu a avut nevoie de îngrijiri medicale. Pompierii, care au fost anunþaþi prin 112 de participanþii la trafic, au venit imediat la faþa locului ºi au scos maºina din ºanþ. Traficul a fost întrerupt timp de mai multe minute ºi s-a circulat alternativ pe un singur sens, pânã ce maºina avariatã a fost scoasã din zona în care se blocase. Poliþiºtii de la rutierã au demarat o anchetã pentru a stabili cu exactitate ce s-a petrecut, cert este, însã, cã proprietarul maºinii s-a ales cu o pagubã însemnatã, din cauzã cã a avut, cel mai probabil, vitezã. Diana MITRACHE
Comunitatea maghiarã se pregãteºte de sãrbãtoare Huila minerilor nu va mai fi transportatã de CFR Marfã
C
ontractul cu Complexul Energetic Hunedoara este unul ”pãgubos” considerã compania de transport a statului ºi, prin urmare, de anul viitor ar putea fi întrerupt. CFR Marfã vrea sã treacã pe plus dupã 10 ani de pierderi, iar în afarã de contractul pãgubos cu Complexul Energetic Hunedoara, compania are de recuperat bani de la CET-uri sau Oltchim, firme aflate în insolvenþã sau faliment. În total peste 324 de milioane de lei iar ºansele de încasa aceastã sumã sunt aproape nule. CFR Marfã a încheiat în 2015 un contract pentru doi ani cu Complexul Energetic Hunedoara (CEH), estimând sã
transporte 2,4 milioane de tone de cãrbune, dar ºi 1,1 milioane tone pentru servicii de manevrã. Totodatã contractul prevedea transportul cãrbune energetic pe calea feratã între punctele de expediþie ale furnizorilor ºi staþia CFR Mintia, respectiv antestaþia Triaj ºi a serviciilor de transport cãrbune brut de la staþiile CFR Paroºeni, Livezeni ºi Lupeni la Halta Vulcan, respectiv a serviciilor de manevrã feroviarã pe liniile ferate industriale proprietate S.C.E.H. SA Petroºani. Maximilian GÂNJU
T
oamna înseamnã bucurie pentru cei din comunitatea maghiarã. La fel ca în fiecare an, cei de la Lupeni organizeazã Balul Strugurilor. Cu acest prilej, la Lupeni vor sosi ºi reprezentanþi ai oraºului înfrãþit, Kecel. Sâmbãtã, la biserica catolicã din Petroºani va avea loc un concert de orgã, iar duminicã, 25 septembrie la Biserica Reformatã Lupeni are loc întâlnirea delegaþiei din Kecel (Ungaria) cu comunitatea maghiarã din Lupeni - Slujbã ecumenicã. Organizatorii vin cu o noutate anul acesta. Tot duminicã, la Palatul Cultural din Lupeni are loc un concert de Operã -
Interpreta de operã ºi actriþã la Opera din Budapesta, Benedekffy Katalin, nãscutã în localitatea Porumbenii Mari, jud. Harghita ºi Tenorul Domoszlai
Sándor. Sãptãmâna viitoare, acþiunile se mutã la Petroºani, unde comunitatea maghiarã va marca acest început de toamnã. Monika BACIU
4 Actualitate
OCPI scos din litigiul privind limitele teritoriale dintre Petroºani ºi Aninoasa
O
ficiul de Cadastru ºi Publicitate Imobiliarã Hunedoara a fãcut apel la sentinþa Tribunalului Hunedoara prin care se stabileau limitele teritoriale dintre Petroºani ºi Aninoasa. Pe baza unei erori a judecãtorului, OCPI a fost introdus în cauzã, iar Curtea de Apel Alba Iulia a tranºat cazul. “Admite recursul pârâtului OCPI Hunedoara împotriva sentinþei 255/CA/2016 pronunþatã de secþia a II a civilã de contencios administrativ ºi fiscal a Tribunalului Hunedoara. Caseazã în parte sentinþa atacatã ºi, rejudecând în limitele casãrii: Admite excepþia lipsa calitãþii procesuale pasive a pârâtei OCPI Hunedoara . Respinge acþiunea în contencios administrativ formulatã de reclamant Prefectul Judeþului Hunedoara în contradictoriu cu pârâtul OCPI Hunedoara ca fiind introdusã împotriva unei persoane fãrã calitate. Menþine celelalte dispoziþii ale hotãrârii. Irevocabilã”, se aratã în soluþia Curþii de Apel
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 21 Septembrie 2016
Alba Iulia. Petroºani ºi UAT Aninoasa Mai exact, OCPI trebuia este stabilitã pe malul stâng al doar sã ia act de cele dispuse Jiului (þinând cont de sensul de instanþã în litigiul dintre de scurgere) pânã la podul de cele douã unitãþi administracale feratã Livezeni, apoi pe tive. “Admite acþiunea în con- lângã calea feratã, care tencios administrativ formurãmâne pe teritoriul adminislatã de reclamantul Prefectul trativ Petroºani, pânã la limita judeþului Hunedoara în contra- veche stabilitã prin Legea dictoriu cu pârâþii Municipiul nr.2/1968, ilustratã în anexa Petroºani ºi Oraºul Aninoasa graficã nr.1 al raportului de ºi pentru opozabilitate cu contraexpertizã tehnicã judiOficiul de Cadastru ºi ciarã în topografie, cadastru ºi Publicitate Imobiliarã ºi în geodezie, întocmit în prezenta consecinþã: Stabileºte limita cauzã de experþii Rãcãºan hotarului administrativ ce Maria, Gavrilescu Marius separã Municipiul Petroºani Gheorghe ºi Coþolan Ana ºi jud. Hunedoara, de Oraºul delimitatã de punctele:A, B, 1 Aninoasa, jud. Hunedoara, astfel: 1.Pentru zona Polatiºte, limita de hotar între UAT aurenþiu Nistor,
OFERTA DE CRÃCIUN 2016
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi
de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
OFERTA DE REVELION 2017
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de
cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.
Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.
- 48, raport de contraexpertizã ce face parte integrantã prezentei. 2.Pentru zona Codriºor, limita de hotar între UAT Petroºani ºi UAT Aninoasa este stabilitã astfel încât curþile celor care plãtesc taxe ºi impozite la Primãria Petroºani sã fie incluse în UAT Petroºani, iar a celor care plãtesc taxe ºi impozite la Primãria Aninoasa, sã fie incluse în UAT Aninoasa, ilustratã în anexa graficã nr.2 al raportului de contraexpertizã tehnicã judiciarã în topografie, cadastru ºi geodezie, întocmit în prezenta cauzã de experþii Rãcãºan Maria, Gavrilescu Marius Gheorghe ºi Coþolan Ana ºi delimitatã de la punctele B, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, E, raport de contraexpertizã ce face parte integrantã prezentei. 3.Pentru zona Dâlja, limita de hotar între UAT Petroºani ºi UAT Aninoasa este stabilitã pe aceleaºi principii ca ºi pentru Zona Codriºor, ilustratã în anexa graficã nr. 3 al al raportului de contraexpertizã tehnicã judiciarã în topografie, cadastru ºi geodezie, întocmit în prezenta cauzã de experþii Rãcãºan Maria, Gavrilescu
Termoficarea – pe agenda vicepremierului Costin Borc
L
preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara a spus cã, pe agenda vicepremierului Borc va fi problema termoficãrii ºi a întregii industrii din zona judeþului Hunedoara. Costin Borc vine miercuri la Deva, dar ºi la Petroºani, iar modul în care populaþia va rãzbi la iarnã este proritatea principalã pe agenda discuþiilor. Sunt ºi câteva prioritãþi, dupã cum a spus preºedintele Nistor. „În primul rând, situaþia CEH, care nu poate fi lãsat de izbeliºte ºi i-am cerut sã vinã aici, pentru cã cel mai mult m-a interesat asigurarea, pentru perioada de iarnã, a cãrbunelui necesar, aºa încât, cetãþenii din Valea
Jiului ºi din Deva, care sunt racordaþi la sistemul centralizat, sã nu sufere pe timp de iarnã. Sperãm cã, la faþa locului, sã îl convingem de necesitatea ca cele douã termocentrale Mintia ºi Paroºeni sã funcþioneze pentru echilibrarea sistemului energetic naþional”, a spus Laurenþiu Nistor, preºedintele CJH. Costin Borc ar putea vizita parcurile de afaceri ºi industriale de la Cãlan, Hunedoara, ori cel de afaceri de la Simeria, iar discuþiile se vor
purta ºi pentru Valea Jiului. „Avem posibilitatea de a crea în Valea Jiului un mare parc industrial ºi domnul vicepremier mi-a promis cã se va ocupa sã atragã investitori strãini în zona judeþului nostru”, a mai spus Laurenþiu Nistor. Vicepremierul Borc a vizitat judeþul Alba în cursul zilei de marþi ºi preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Laurenþiu Nistor a spus cã are în intenþie de a vizita miercuri ºi sediul CEH de la Petroºani, pentru a discuta cu responsabilii din conducerea acestuia despre situaþia economicã. De altfel, existã ºi posibilitatea ca vicepremierul Borc sã vinã împreunã cu ministrul Economiei. Diana MITRACHE
Marius Gheorghe ºi Coþolan Ana ºi delimitatã de la punctele c, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, j, raport de contraexpertizã ce face parte integrantã prezentei. 4.Pentru celelalte zone limitele de hotar între UAT Petroºani ºi UAT Aninoasa, rãmân cele vechi, stabilite prin Legea nr.2/1968”, se aratã în soluþia Tribunalului Hunedoara. Astfel, în urma sentinþei, municipiul Petroºani rãmâne cu zona industrialã de la Livezeni. Monika BACIU
Judecãtorii au dat primul termen în dosarul lui
Guþã junior
M
agistraþii Judecãtoriei Petroºani au stabilit pentru data de 11 octombrie a.c., primul termen de judecatã în dosarul în care Guþã junior este acuzat cã a agresat o tânãrã de 18 ani. Fiul manelistului este judecat sub control judiciar ºi se aflã internat într-un spital din Capitalã, dupã ce a fost rãnit, sãptãmâna trecutã, într-un accident de circulaþie produs pe raza judeþului Gorj. Guþã junior venea dinspre Bucureºti la Petroºani ºi la volanul maºinii se afla un amic al sãu care nu avea permis. Acesta a pierdut controlul ºi s-a izbit violent de un cap de pod. Copilul manelistului nu încãlcase condiþiile controlului judiciar dat fiind faptul cã instanþa de judecatã i-a permis sã cãlãtoreascã prin þarã pentru a-ºi putea onora invitaþiile ºi contractele pentru concerte. Reamintim cã Nicolae Guþã s-a ales cu un dosar penal pentru loviri ºi alte violenþe dupã agresarea unei tinere, într-un club din Petroºani. Potrivit victimei care susþine cã a fost agresatã, Nicolae Guþã junior i-ar fi dat cu o sticlã în cap ºi ar fi ameninþat-o pentru cã nu i-a rãspuns avansurilor. Maximilian GÂNJU
Au început amenajãrile împotriva viiturilor
L
a Petroºani, albia unuia dintre pâraiele care au creat mari probleme la fiecare ploaie torenþialã, este acum reconsolidatã. Responsabilii de la Apele Române spun cã acolo vor investi nu mai puþin de 8 milioane de lei ºi cã au început din zona de confluenþã a pârâului Staicului, cu Jiul de Est. Lucrãrile, însã, sunt mult mai ample ºi vizeazã întreg cursul pârâului care vine din munte ºi care, în zona Cartierului Aeroport, a creat mereu inundaþii de proporþii. „S-a început cu zona din aval, la confluenþa pârâului Staicului cu Jiul de Est. Se consolideazã cu ziduri de sprijin ºi urmeazã amenajarea pe pârâului
Staicului în sus”, a declarat Sorin Corici, ºef al Sistemului Hidrotehnic Ape Jiu. Nu este singura lucrare, pentru cã Apele Române au realizat un zid de sprijin ºi pe Jiul de Vest la Uricani, iar cea din zona Petroºaniului este una dintre cele mai importante, a cãrei alocaþie bugetarã se întinde pe mai mulþi
ani. „În jur de 2 milioane de lei au fost alocaþi de la bugetul statului, pentru începutul acestei lucrãri, iar ea va fi realizatã în 3 ani, timp în care este autorizaþia. Noi sperãm sã o finalizãm înainte de expirarea autorizaþiei. Suma totalã este în jur de 8 milioane de lei”, a mai precizat Corici. Pârâul Staicului a fost mereu cauza inundaþiilor, însã, cei de la Apele Române spun cã, indiferent cât vor investi în consolidarea albiilor, canalizarea rãmâne o problemã, mai ales în zona Aeroport, din cauza poziþiei joase a cartierului ce ajunge mereu sub ape, când plouã torenþial. Diana MITRACHE
S-a izbit de parapet, pe serpentine
D
oi bãrbaþi, pasageri într-o maºinã ce venea dinspre Haþeg în Petroºani s-au trezit izbiþi de parapetul de pe marginea drumului, în zona serpentinelor de lângã Peºtera Bolii. Cei doi au scãpat ca prin minune, doar cu o sperieturî zdravãnã, iar maºina lor a fost scoasã de pompieri din ºanþ. Practic, au avut noroc ºi asta o spun chiar pasagerii din maºinã, care au afirmat cã maºina a derapat pe fondul carosabilului umed ºi a traficului intens din zona respectivã. „Am coborât ºi s-a întâmplat sã derapãm. Maºina a intrat mai mult pe partea dreaptã, ºoferul s-a ferit de o alta ºi am intrat aici, dupã ce am
derapat. Nu am nimic. S-a spart doar parbrizul pe partea dreaptã ºi sub pod ceva”, a spus pasagerul din dreapta al maºinii, în timp ce ºoferul a confirmat cã niciunul dintre ei nu a avut nevoie de îngrijiri medicale. Pompierii, care au fost anunþaþi prin 112 de participanþii la trafic, au venit imediat la faþa locului ºi au scos maºina din ºanþ. Traficul a fost întrerupt timp de mai multe minute ºi s-a circulat alternativ pe un singur sens, pânã ce maºina avariatã a fost scoasã din zona în care se blocase. Poliþiºtii de la rutierã au demarat o anchetã pentru a stabili cu exactitate ce s-a petrecut, cert este, însã, cã proprietarul maºinii s-a ales cu o pagubã însemnatã, din cauzã cã a avut, cel mai probabil, vitezã. Diana MITRACHE
Comunitatea maghiarã se pregãteºte de sãrbãtoare Huila minerilor nu va mai fi transportatã de CFR Marfã
C
ontractul cu Complexul Energetic Hunedoara este unul ”pãgubos” considerã compania de transport a statului ºi, prin urmare, de anul viitor ar putea fi întrerupt. CFR Marfã vrea sã treacã pe plus dupã 10 ani de pierderi, iar în afarã de contractul pãgubos cu Complexul Energetic Hunedoara, compania are de recuperat bani de la CET-uri sau Oltchim, firme aflate în insolvenþã sau faliment. În total peste 324 de milioane de lei iar ºansele de încasa aceastã sumã sunt aproape nule. CFR Marfã a încheiat în 2015 un contract pentru doi ani cu Complexul Energetic Hunedoara (CEH), estimând sã
transporte 2,4 milioane de tone de cãrbune, dar ºi 1,1 milioane tone pentru servicii de manevrã. Totodatã contractul prevedea transportul cãrbune energetic pe calea feratã între punctele de expediþie ale furnizorilor ºi staþia CFR Mintia, respectiv antestaþia Triaj ºi a serviciilor de transport cãrbune brut de la staþiile CFR Paroºeni, Livezeni ºi Lupeni la Halta Vulcan, respectiv a serviciilor de manevrã feroviarã pe liniile ferate industriale proprietate S.C.E.H. SA Petroºani. Maximilian GÂNJU
T
oamna înseamnã bucurie pentru cei din comunitatea maghiarã. La fel ca în fiecare an, cei de la Lupeni organizeazã Balul Strugurilor. Cu acest prilej, la Lupeni vor sosi ºi reprezentanþi ai oraºului înfrãþit, Kecel. Sâmbãtã, la biserica catolicã din Petroºani va avea loc un concert de orgã, iar duminicã, 25 septembrie la Biserica Reformatã Lupeni are loc întâlnirea delegaþiei din Kecel (Ungaria) cu comunitatea maghiarã din Lupeni - Slujbã ecumenicã. Organizatorii vin cu o noutate anul acesta. Tot duminicã, la Palatul Cultural din Lupeni are loc un concert de Operã -
Interpreta de operã ºi actriþã la Opera din Budapesta, Benedekffy Katalin, nãscutã în localitatea Porumbenii Mari, jud. Harghita ºi Tenorul Domoszlai
Sándor. Sãptãmâna viitoare, acþiunile se mutã la Petroºani, unde comunitatea maghiarã va marca acest început de toamnã. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 21 Septembrie 2016
Stocuri CEH de 49 de milioane de lei plimbate între unitãþile subordonate S tocuri fãrã miºcare ºi cele cu miºcare lentã folosite pentru a suplini lipsa utilajelor. Complexul Energetic Hunedoara are pe stoc piese de circa 49 milioane de lei. O parte dintre acestea vor fi valorificare în procedura de reorganizare a societãþii, însã pânã atunci acestea sunt miºcate pe la unitãþile miniere ºi termocentrale pentru a suplini lipsa materialelor.
“Stocurile cu miºcare lentã ºi cele fãrã miºcare vor fi în planul de reorganizare. Am depistat valoarea lor, am depistat cum sunt, le mai miºcãm între noi ca sã ne putem folosi de ele acolo unde este necesar, restul vor fi supuse valori-
ficãrii pentru a aduce niºte bãnuþi în societate. Valoarea lor este undeva la 49 de milioane. În acest stoc existã ºi stocul de siguranþã necesar pentru orice societate, adicã nu vom valorifica 49 de milioane, dar orice bãnuþ este o gurã de oxigen pentru noi. În anumite situaþii am relocat din stocuri acolo unde e nevoie, tocmai pentru a nu cheltui alþi bani, ºþiind cã avem în curtea noastrã. Preluãm ºi folosim unde ne trebuie”, a declarat Bogdan Stãnescu, administratorul special al Complexului Energetic Hunedoara. Faptul cã angajaþii din minerit lucreazã în condiþii rudimentare nu este o surprizã pentru nimeni. Lipsa investiþiilor în sectorul minier ºi-a lãsat amprenta, însã nici nu pot fi
realizate lucrãri de modernizare. “Oamenii lucreazã rudimentar cu instrumente vechi ºi foarte vechi, dar în acelaºi timp nici situaþia financiarã a societãþii nu ne-ar permite sã investim. Trebuie sã plãtim salariile, sã plãtim furnizorii pentru cã dacã ei nu ne furnizeazã nu avem cu ce sã muncim. Nu avem gaz, plasã, lemne ºi atunci în fiecare zi e o provocare, cei de la societate se gândesc pe cine mai acoperã ca ºi furnizor, pe cine sacrificã. Banii sunt limitaþi, iar din ce avem trebuie sã rezolvãm cam de trei ori sacul de bani, acoperi într-o parte ºi sacrifici în altã parte. Noi vrem sã creem un echilibru ºi cu muncitorii care lucreazã în condiþii foarte neprielnice,
neumane, dar ºi ne acoperim celelalte obligaþii”, a mai subliniat sursa citatã. ªi administratorul judiciar este sceptic cu privire la condiþiile de lucru ale angajaþilor CEH. “Deºi am fost asiguraþi de cãtre conducerea societãþii ºi de cãtre compartimentul de specialitate cã nu se face rabat la asigurarea condiþiilor de siguranþã a muncii în
Clasarea clãdirilor EM Petrila încurcã procesul de ecologizare
C
lasarea clãdirilor care au aparþinut minei Petrila încurcã procesul de ecologizare a perimetrului. Conform planului aprobat de Comisia Europeanã, acestea ar fi trebuit rase de pe faþa pãmântului. Doar cã edilii petrileni au revenit asupra deciziei ºi au solicitat pãstrarea clãdirilor. Mai mult, acestea au fost trecute în patrimoniul cultural istoric, iar din acest motiv, lucrãrile de ecologizare de la suprafaþã stagneazã.
“În semestrul I – 2016 au fost elaborate ºi avizate în CTE SIMNVJ SA proiectele tehnice de închidere ºi ecologizare reactualizate pe anul 2016 la secþiunea subteran pentru sucursalele miniere Paroºeni ºi Uricani ºi au fost înaintate în vederea avizãrii în CTE pentru domeniul energie din cadrul Ministerului Energiei. În desfãºurarea lucrãrilor de închidere ºi ecologizare de la suprafaþã, la sucursala Mina Petrila a apãrut o situaþie deosebitã faþã de previziunile iniþiale, situaþie generatã de clasarea ca “monument istoric” de valoare naþionalã ºi universalã grupa A a “Ansamblului exploatãri miniere Petrila””, se aratã în raportul SNIMVJ. Având în vedere importanþa cultural-istoricã a clãdirilor, este interzisã orice intervenþie asupra acestora. “Conform prevederilor legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice sunt interzise intervenþii de orice fel fãrã autorizare ºi aviz din partea Ministerului Culturii la construcþii aflate în zona de protecþie de cel puþin 100 metri de la conturul obiectelor clasate, astfel neputându-se efectua lucrãri de închidere (dezafectare, demolare ºi ecologizare)
pentru zonele aflate în construcþiile aflate în zona de protecþie a monumentelor istorice. Drept urmare, SNÎMVJ SA a dispus constructorului execuþia numai a lucrãrilor de rambleere a legãturilor cu suprafaþa pentru care s-a obþinut aviz din partea Ministerului Culturii, atribuind proiectantului serviciul de întocmire ºi avizare a documentaþiei pentru celelalte lucrãri de închidere ºi ecologizare a suprafeþei rãmase de executat la acest obiectiv minier”, mai aratã raportul. În acest timp, cei de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului au lucrat la închiderea locurilor de muncã de la subteran. “Pânã la sfârºitul semestrului au fost executate construcþiile de închidere a principalelor circuite de aeraj, cât ºi a legãturilor cu suprafaþa, conform prevederilor din PT ºi a graficelor trimestrelor I ºi II, fiind recuperatã cea mai mare parte a utilajelor, instalaþiilor ºi materialelor din subteran la toate cele trei sucursale din cadrul SNIMVJ SA, cu precizarea cã la sucursala Mina Petrila a fost finalizatã ºi recepþionatã închiderea subteranului”, aratã raportul SNIMVJ. La sfârºitul anului trecut, reprezentanþii Ministerului Culturii au clasificat mai multe clãdiri ale minei Petrila. “Având în vedere referatul de aprobare a proiectului de ordin al ministrului culturii de clasare în lista monumentelor istorice, categoria ansamblu, grupã valoricã A, a exploatãrii miniere Petrila, situatã în str. Minei, oraºul Petrila (...) emite urmãtorul ordin se claseazã ca monument istoric în catgoria ansamblu, grupa valoricã A, exploatarean minierã Petrila, având codul în lista monumentelor istorice HD-II-a-A21106”, se aratã în ordinal publicat
unitãþile miniere, este foarte posibil ca lipsa resurselor financiare necesare sã afecteze aprovizionarea cu materiale ºi echipamente de protecþie specifice”, aratã raportul. Ministerul Energiei discutã la Bruxelles închiderea a douã unitãþi miniere pentru salvarea altor douã care prezintã viabilitate. Monika BACIU
Haralambie VOCHIÞOIU:
“Ministrul Energiei spune sã nu ne debranºãm. Va fi cãrbune. Trimiteþi primarii dupã banii pentru reabilitarea termicã” în Monitorul Oficial în data de 8 ianuarie 2016. Dacã exploatarea zãcãmântului de huilã de la mina Petrila a devenit istorie, cinci clãdiri vor face parte din istoria industrialã a localitãþii. Atelierele mecanice au fost încadrate în grupa valoricã B, categoria monument, codul din lista monumentelor istorice HD-II-m-B-21106.01. douã dintre componentele minei Petrila au fost catalogate a fi monumente istorice de interes naþional. Este vorba de clãdirea compresoarelor bechi ºi termocentrala cu coºul de fum, dar ºi mina Deak. Astfel, cinci dintre clãdirile minei Petrila au fost încadrate în lista monumentelor istorice. Este vorba de clãdirea compresoarelor vechi ºi termocentrala cu coºul de fum, grupa valoricã A, categoria monument, codul din lista monumentelor istorice HD-II-m-A21106.02, mina Deak, grupa valoricã A, categoria monument, codul din lista monumentelor istorice HDII-m-A-21106.03, puþul nou cu schip, grupa valoricã B, categoria monument, codul din lista monumentelor istorice HD-II-m-B21106.04, puþul centru (turnul ºi hala), grupa valoricã B, categoria monument, codul din lista monumentelor istorice HD-II-m-B21106.05 ºi preparaþia veche, grupa valoricã B, categoria monument, codul din lista monumentelor istorice HD-II-m-B-21106.06. Monika BACIU
D
omnul senator Haralambie VOCHIÞOIU s-a întâlnit, luni, cu ministrul Energiei, Victor GRIGORESCU, pentru a clarifica problema stringentã a agentului termic în judeþul Hunedoara. "ªi eu sunt politician ºi uzez de declaraþiile politice, dar când acestea sunt arse în cazanele de la termocentralã sar ca ars. Am responsabilitatea votului primit de la acei hunedoreni care au avut încredere în mine ºi nu pot sta sã aºtept sã treacã alegerile pentru a rãsufla uºurat. Lucrez cu mandatul pe masã. Am spus, sãptãmâna trecutã, la Deva, cã reprezentanþii administraþiilor locale nu pot conduce din birouri. ªi trebuie sã se opreascã din ipocrizie. Mi s-a mai confirmat o datã, ieri (luni - n.a.) cã bani existã, dar nu îi cere nimeni, nu prezintã nimeni documentaþia necesarã. Nu vine Muntele la Mahomed sã ne fie clar. Domnul ministru Victor GRIGORESCU m-a asigurat cã va fi cãrbune în aceastã iarnã pentru asigurarea agentului termic. Primarii fac apeluri alarmante la debranºare ºi la identificarea soluþiilor alternative pentru a masca incompetenþa administrativã. Vina pentru tot dezastrul pleacã din înþepenirea autoritãþilor locale ºi minciunile cu care sunt încãlziþi hunedorenii", a declarat domnul senator Haralambie VOCHIÞOIU. La sfârºitul sãptãmânii trecute, senatorul VOCHIÞOIU a susþinut la Deva o conferinþã de presã la sediul organizaþiei judeþene PMP Hunedoara, în cadrul cãreia a tratat tocmai subiectul cu privire la situaþia Complexului Energetic Hunedoara. Cei din conducerea CEH sunt aºteptaþi la Ministerul Dezvoltãrii Regionale sau la Ministerul Energiei, pentru a depune proiecte în vederea accesãrii de fonduri europene. Accesarea banilor europeni reprezintã singura modalitate prin care mai poate fi sprijinit în continuare, chiar dacã nu în mod direct, extracþia de cãrbune ºi funcþionarea termocentralelor de la Mintia ºi Paroºeni.
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 21 Septembrie 2016
Municipiile Vãii Jiului – un fel de cluburi închise, Simeria de douã ori mai micã, a adus 700% profit investitorilor locali D e ce un oraº ca Simeria, jumãtate cât Petroºaniul, a reuºit acþiuni de nivel naþional ºi internaþional care au adus beneficii uimitoare comercianþilor, investitorilor în general, sentimentul de mândrie al cetãþenilor, dar ºi promovarea localitãþii ca fiind una remarcabilã, iar Petroºaniul, Lupeniul sau Vulcanul, care sunt municipii, cu oameni de valoare, nu reuºesc? Am vrut sã ºtim ºi am aflat... De la Festivalul de muzicã ºi poezie „Câtecul adâncului”, Petroºaniul, respectiv Valea Jiului nu a mai fost vizibilã în plan naþional cu nici o manifestare de anvergurã, care i-ar fi putut aduce beneficii pe mai multe paliere – culturale, turistice, economice. Acþiuni de tot felul existã în interiorul comunitãþii, în special cele adresate copiilor, cu copii, aniversãri ºi marcãri de zile din calendarul socio-cultural etc., dar fãrã a ieºi din hotarele municipiilor ºi oraºelor
Dramatic „I.D.Sîrbu” se joacã de ani de zile cu casa închisã... Au mai existat încercãri ale unor mici grupuri, dar nesusþinute cum se cuvine, cum este Festivalul Folk – Tatiana Stepa, care abia în acest an a început sã se contureze ca eveniment bine organizat. Cum alþii pot ºi noi nu? Mulþi nu au înþeles cum un oraº cu jumãtate din potenþialul Petroºaniului, cu o populaþie la jumãtatea municipiului nostru –
FEST, care s-a mutat la Tg. Mureº cu aceeaºi denumire. În ultimul timp, prin Centrul Cultural ºi de Creaþie Simeria, cu un director dinamic, cu idei, Anca Albu, a explodat în acþiuni de mare anvergurã organizate profesionist. La Uroi, au avut loc douã festivaluri, unul naþional, al doilea internaþional – Festivalul rock Mãgura Wave ºi Dac Fest-Sub semnul Lupului. De la Eduard Felciuc, pe care nu-l cunoaºteam pânã la implicarea sa în promovarea eveni-
sunt sinceri. De regulã mã implic, nu pot sã stau deoparte, am o oarecare experienþã pe relaþia cu oamenii fiind doi ani viceprimar, am lucrat mult cu tinerii de la PSD, apoi consilier judeþean. Aici, la Simeria avem Centrul Cultural, care are un director de excepþie, dar fãrã mintea deschisã a administraþiei locale, a primãriei, nu se reuºea. De exemplu, Dac Fest l-am mutat, de trei ani, de la Costeºti, la Simeria pentru a-i da valoare ºi consistenþã respectând adevãrul istoric” – a declarat Eduard Felciuc. „Fãrã delegare, fãrã
dintre Jiuri. Doar tragediile ºi scandalurile au rãzbãtut la nivel naþional. Elevi ºi ºcoli, scriitori, persoane de excepþie existã ºi ne mai salveazã, de la anonimat sau de eticheta locurilor care s-au remarcat doar prin mineriade, prin premii ºi aprecieri naþionale ºi internaþionale. Nici cei din judeþ nu ºatiau cã piesele Teatrului
Simeria, continuã sã organizeze manifestãri de anvergurã naþionalã ºi internaþionalã, cu mare impact la public, dar mai ales cu beneficii pentru oraº ºi pentru producãtorii ºi comercianþii locali. Cu 15 ani în urmã, administraþia Simeriei a sprijinit o idee care a devenit brand naþional ºi internaþional – Festivalul televiziunilor locale, SIM-
mentelor ºi vizibilitatea sa prin atenþia dusã pânã la detaliu în realizarea „infrastructurii” necesarã publicului – indicatoare, hãrþi, mijloace de transport pe ore/zile, informaþii despre servicii de care puteau beneficia la locul evenimentelor, cazare etc., am aflat câte ceva. Curoºi, l-am contactat, la el acasã, la Simeria, ºi întrebat cum au reuºit, în condiþiile în care totul costã bani, resursã umanã ºi deschiderea autoritãþilor pentru colaborare? „Existã oameni care doresc sã se implice ºi m-am informat dintr-o zonã liberã, deºi mulþi nu o considerã aºa pentru cã nu ºtiu, probabil, cum sã decanteze informaþia – Facebook. Acolo, în spaþiul virtual oamenii
echipã nu se poate lucra. Centrul Cultural ºi de Creþie s-a înfiinþat în august 2014, iar eu sunt director din iunie 2015. Cheia succesului în organizarea acestui gen de evenimente mari este curajul ºi oamenii care simt importanþa lor ºi ne susþin. De exemplu, micii comercianþi, producãtorii locali au fost copleºiþi, au avut profit ºi de 700%. Data viitoare au spus cã se vor pregãti mult mai bine pentru cã nu au bãnuit cã cererea va fi
atât de mare. Beneficii existã pe mai toate palierele – culturale, de promovare a oraºului, economice ºi de succes la public, în sensul sentimentului de mândrie, de apartenenþã la oraºul lor. Chiar ºi acum, citesc propuneri ale lor, chiar ale copiilor, pentru acþiuni viitoare, pentru cã þin legãtura cu cetãþenii permanent pe diverse canale. Mã întrebaþi cum reuºesc... Cred cã am oarecare experienþã, eu lucrând în domeniul privat înainte, la o firmã de oranizare evenimente. Dar oamenii sunt importanþi ºi sprijinul administraþiei” – a declarat Anca Albu, director Cetrul
Cutural ºi de Creaþie Simeria. Peste 100 de voluntari au muncit pentru a pregãti zona satului Uroi, aflat în componenþa Simeriei, Primaria, Consiliul Local, sponsori, consilieri judeþeni, etc., toþi s-au mobilizat ºi au mobilizat, iar rezultatele au fost remarcabile... Cât despre faptul cã Eduard Felciuc a fost „virusat” de Crucea Roºie Petroºani ºi voluntarii activi, consilierul
judeþean a încercat sã explice, dar destul de reþinut. Acesta s-a implicat ºi în zona noastrã cu ajutoare umanitare. „Nu ºtiu, dar mã lipesc de oamenii care sunt activi, îi simt cã vor, cã le pasã ºi aºa reuºim sã facem multe lucruri. Ajut pe cine vrea sã ajute, sã facã ceva pentru comunitãþile lor, sã atrag la rândul meu pe alþii. De exemplu, s-a reuºit la una din acþiuni sã obþinem 400.000 de vizualizãri în douã zile, ceea ce nu este lucru puþin. Aºa ne gãsim unii pe alþii. Nu doar existãm, acolo, undeva, ci chiar SUNTEM prin ceea ce facem fiecare” – a precizat Edi Felciuc. Am þinut sã cunoaºtem metodele Simeriei de a se promova, de a susþine astfel patronii, investitorii ºi producãtorii locali aducându-le venituri considerabile. „Banii daþi de primãrie nu sunt mulþi, dar beneficiile sunt de luat în seamã. Chiar cu Filiala Crucii Roºii Simeria s-au fãcut economii la cheltuielile de asistenþã. Directorul este angajatul primãriei, iar Crucea Roºie asigurã asistenþa medicalã la evenimentele organizate ºi fãcând un calcul Primãria Simeria este în câºtig” – a mai precizat Felciuc. Se poate, totul este sã ai minþi deschise în administraþii pentru a aduna oamenii care vor ºi pot, prin acþiunile lor, ajuta localitatea. Ileana FIRÞULESCU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 21 Septembrie 2016
Henþ cu mâna
ªI ÎN VALE SUNT ”DINASTII” Au fost Silviu ºi Tiberiu Lung, acum e Silviu Lung jr.. Toþi portari la fotbal! Petre Marin l-a dat pe Rãzvan Marin, Gicã
Hagi pe Ianis Hagi, „Piticu” Bãluþã pe Alex. Bãluþã, Victor Piþurcã pe Alex Piþurcã, Culae Lupescu pe Ionuþ Lupescu ºi
exemplele tatã-fiu la nivel naþional pot continua. L-am vãzut jucând în week-end-ul trecut la Univ. Petroºani pe Dacian Vizitiu. Fiul fostului fundaº jiulist Mache Vizitiu, fratele celebrei handbaliste Patricia Vizitiu. Ce mândru ar fi Mache acum! Dacian fusese
cândva o mare speranþã la Jiul... Acum, portarul Lupeniului, Adi Farcaº, îi urmeazã cariera tatãlui sãu, Alin, dar ºi a bunicului Titus, fostul jiulist din anii ’60. Iosif Kalai de la Inter Petrila avea ºi el un tatã, fost jucãtor la Lonea în anii ’80, la Jiul, Marin Tudorache
Fotbal, Liga a V-a Hunedoara
SURPRIZÃ SUB CASTEL z Neînvinsã de la începutul sezonului AS Sântãmaria Orlea (antrenor Flavius Itul), a cedat surprinzãtor, 0-2 acasã cu C.S. Ghelari (goluri Kutyfalvi ºi Bg. Cojocar, deºi oaspeþii au jucat din min. 30, Adr. Tomescu fiind eliminat. z Mãgura Pui (antr. Ov. Ciolea) a surclasat cu 9-2 pe Cerna Lunca Cernii (antr. Alex
Popovici), golurile învingãtorilor fiind marcate de I. Lupulescu (3), Cr. Ban, S. Roºca, Sima, Ov. Ciolea, Pau, I. Bãluþã, Sãlãºan. z „Vitejii” de la C.S.M. M. Viteazul Vulcan au încasat-o rãu, 6-1 pentru gazde, Dacia Orãºtie, autori fiind Sorin Nicolescu (4), Varºahelzan, Noja, respectiv Andrici. z Zarandul Criºcior
(antr. Cornel Cornan) a reuºit prima victorie în campionat, câºtigând în deplasare la Santos Boz cu 4-1 (autori Deoancã, Luluºa, D. Vlad, Zmãu, resp. Todea). z Campiona en titre, Mureºul Pricaz (antr. Ion
se poate mândri cu fiul sãu, acum la Voluntari, iar la Uricani, preºedintele Vasile Scurtu îl are în teren pe fiul sãu Daniel. Nu mai conteazã neapãrat performanþa ci ideea cã sportul are continuitate. Chiar ºi la acest nivel.
Dobroaia) a învins cu 6-1 (1-1) Ponorul Vaþa, pentru învingãtori marcând Apati (2) Bulgaru, Pãtruþ ºi Beta, golul Ponorului ºi fiind marcat de Toc. z Victoria Dobra (antrenor Marcel Dãteºan) a câºtigat cu 1-0 la Berianul Beriu, gol Remus Stoica în min. 85, antrenorul-jucãtor al gazdelor, Dragoº Morar, fiind eliminat în min. 85.
Dacia Orãºtie – C.S.M. Vulcan 6-1 Dacia Orãºtie (antr. Cosmin Firu): Pintescu – Borza (min. 69 Bindea) Pricãjan, Samoilã, Origa (min. 57 Planicek) – Varºiahelean, A. Pop, Noja (min. 69 Ghemeº), S. Nicolescu, Dreptate – Mercurean, Damian. C.S.M. Vulcan (antr. Iosif Izsak): Bãncilã ªilip, Stângã, Talpã, Mândreci – Buduroi (min. 52 Krafft), Andrici (min. 82 ªuteu), G. Cojocaru, Bg. Andone (min. 65 Cocolea) – L. Moldovan (min. 52 Bãrcãleanu), Bãdãrãu. Arbitru: Vali Gavrilã – Criºcior Au marcat: S. Nicolescu (min. 15, 41, 47, 78), Varºiahelean (min. 17), Noja (min. 56) resp. Andrici (min. 62) Obs. ASF Cristian Gâþ - Deva
Fotbal, Liga I
Steaua, singura neînvinsã z Cu un chinuit 1-0, la codaºa ACS Poli Timiºoara, Steaua este singura echipã fãrã înfrângere. z CFR Cluj a zdrobit Voluntariul lui Florin Marin, jucãtorul Bud marcând trei din cele 5 goluri clujene. z Pandurii Tg. Jiu au “prins” podiumul cu un 1-0 de autogol, autor târgumureºeanul Belu. z Viitorul lui Hagi continuã sã rãmânã o echipã surprinzãtoare.
INEDIT
Golul campionatului, marcat de un fost jiulist! Minutul 75, Univ. Craiova conduce Concordia Chiajna cu 1-0 (gol Mãzãrache în min. 53) în etapa a 8-a a Ligii I. Speranþe la locul 1 dar totul se nãruie când în min. 75, Marin Constantinescu de la oaspeþi, la prima atingere de balon (intrare în urmã cu douã minute în locul lui M. Roºu), reuºeºte o “foarfecã” de senzaþie de la 11-12 m în nivelul porþii craiovene ºi 1-1! Un gol de senzaþie marcat de acest M. Costantinescu, un atacant care a jucat la Jiul Petroºani în sezonul 2006-2007, exact acum 10 ani!
Paginã realizatã de Genu TUÞU