Skip to main content

CVJ Nr 1188, Vineri 16 septembrie 2016

Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1188

Cronica Vãii Jiului Vineri, 16 Septembrie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Lucrãri intense, marca Apele Române

A

pele Române au demarat mai multe lucrãri de consolidare a malurilor râurilor din Valea Jiului. În urma inundaþiilor care au afectat, la sfârºitul lunii iunie, Valea Jiului s-au produs mai multe inundaþii din cauza malurilor rupte de viituri. Pentru a nu se mai întâmpla astfel de evenimente, cei de la Apele Române, Sistemul Hidrotehnic Valea Jiului au demarat lucrãri ample. „Au loc lucrãri de apãrare a digurilor, lucrãri de betonare la petrila, zona Cimpa, avem utilajele la Jieþ, zona Dobreºti. În ceea ce priveºte pârâul Staicului ºi Sãlãtruc se lucreazã la consolidarea malurilor ºi a zidurilor de sprijin, iar la pârâul Staicului au început lucrãrile din aval ºi se consolideazã zidul de sprijin”, a declarat Sorin Corici, ºef SH Apele Române Valea Jiului. Cei de la Ministerul Mediului, Apelor ºi Pãdurilor au realizat mai multe lucrãri de investiþii.

“Lucrãrile de investiþii (amenajare a cursurilor de apã) pentru apãrarea împotriva inundaþiilor se realizeazã în funcþie de alocãrile de la bugetul naþional, în timp ce lucrãrile de întreþinere a cursurilor de apã (completãri terasamente, decolmatãri, igienizãri ale cursurilor de apã) se realizeazã prin Programul Naþional de Gospodãrire a Apelor din surse proprii ale ANAR”, aratã oficialii Ministerului Mediului, Apelor ºi Pãdurilor. În judeþul Hunedoara existã o serie de lucrãri hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apã, cu rol de apãrare împotriva inundaþiilor, aflate în administrarea ANAR sau a terþilor. Astfel, potrivit ministerului de resort în Valea Jiului au loc lucrãri hidrotehnice pe râul Jiu cu digurile Petroºani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa, Petrila, Jieþ ºi Livezeni, în timp ce regularizãri de albie au loc pe râurile Jiul de Est, Jiul de Vest, Braia, Meriºoara, Crevedia, Slãtinioara ºi Cetãþii. Monika BACIU

Minerii ºi energeticienii nu sunt condamnaþi sã facã muncã în folosul statului

C

omplexul Energetic Hunedoara ar trebui sã treacã de divinitate pentru a funcþiona ºi în viitor sub actuala formulã, adicã cele patru unitãþi miniere împreunã cu cele douã termocentrale, iar în tot acest timp se doreºte ca minerii sã lucreze ºi sâmbãta pentru a asigura stocul de cãrbune necesar. Cei care se ocupã de soarta CEH spun însã cã acest lucru este absolut imposibil ºi este nevoie de o restructurare, o divizare, care se aflã în proces de implementare. >>> PAGINA A 3-A

Cântarele pentru maºinile cu lemn, încurcate de birocraþie

T

raficul greu distruge ºosele ºi Consiliul Judeþean s-a sãturat sã aloce periodic bani pentru refacerea drumurilor. Dar, pe lângã distrugerea drumului, nici jaful din pãduri nu este de neglijat, motiv pentru care orice maºinã care are o greutate mai mare decât cea admisã ºi care va traversa Valea Jiului pe drumurile judeþene va ajunge sã fie cântãritã,

numai cã, deºi se vorbeºte despre asta din mandatul trecut, când preºedinte era Adrian David, birocraþia pare sã nu mai punã la punct lucrurile în acest domeniu. „Lucrurile se

deterioreazã nu numai sub aspectul mediului, ci chiar ºi sub aspectul deteriorãrii infrastructurii. ªtiu cã sunt probleme în ceea ce înseamnã poziþia cântarelor care verificã

transportatorii. Detalii suplimentare vã voi da dupã ce mã voi edifica cu privire la cele douã locaþii, ca sã nu mai existe posibilitatea contestãrii în instanþã a mãsurãtorilor pe care le face C J H. O sã fixãm ºi un clandar pe domeniul acesta, pentru cã tãierea pãdurilor nu este un lucru, dacã se întâmplã legal, sã deranjeze, dar transportul fãrã a respecta masa autocamionului plus cea a încãrcãturii, au un efect devastator asupra

cheltuielilor pe care trebuie sã le facem ca sã menþinem calitatea drumului”, a spus, la Petroºani, Mircea Bobora, vicepreºedintele CJ Hunedoara. Cele douã cântare de mare tonaj vor fi amplasate în extremitãþile Vãii Jiului, pe drumurile judeþene, însã, terenul pe care vor fi construite încã nu a fost stabilit. Unul va funcþiona la Petrila, iar un altul între Lupeni ºi Uricani, în Vestul Vãii Jiului. Diana MITRACHE


2 Actualitate

10 ani pentru reabilitarea unui drum, NEREABILITAT total nici azi M ai bine de 10 ani a durat modernizarea drumului care face legãtura dintre Valea Jiului ºi Simeria, însã ºi acum existã însã porþiuni unde antreprenorul nu a efectuat lucrãrile, asta deºi a existat o primã recepþie a lucrãrilor.

În urmã cu ani de zile au început lucrãrile de reabilitare a drumului naþional 66, drum care face legãtura între municipiul Petroºani ºi Simeria. Dupã 10 ani lucrãrile au fost finalizate, dar existã anumite probleme. ªi asta în condiþiile în care s-au cheltuit aproape 16 milioane de euro. Problemele au fost semnalate de 6 ani, dar niciun oficial al Ministerului Transporturilor nu a luat vreo mãsurã. “La trecerea prin aceastã localitate (satul Ruºi, comuna Bretea-n.r.) terasamentul ºoselei a fost înãlþat cu circa 20 de cm. Locuitorii din satul Ruºi care au proprietãþile de o parte ºi de alta a drumului s-au plâns în mot constant în ultimii ºase ani cã ºanþul colector pentru apele pluviale existent la momentul începerii lucrãrilor de reabilitare în localitate a fost înfundat de constructori ºi intrãrile în

gospodãriile cetãþenilor, care erau prevãzute cu podeþe de scurgere a apelor pluviale, au fost desfiinþate, aºa încât toatã apa rezultatã din precipitaþii care ajunge pe partea carosabilã se scurge direct în curþile gospodarilor din acea zonã”, aratã deputatul PSD; Natalia Intotero. Problemele au fost semnalate de administraþia comunei, însã fãrã niciun rezultat. Acum, oficialii Ministerului Transporturilor aratã cã pe tronsonul de drum existã probleme. “Contractul 4R3 pentru Reabilitarea DN 66 Haþeg – Simeria km 179+917 – km 210+516 a fost semnat între CNADNR SA, în calitate de beneficiar ºi CCCF SA în calitate de antreprenor. În data de 13 iunie 2012 a avut

loc recepþia la terminarea lucrãrilor, cu o perioadã de notificare a defecþiunilor de 2 ani de tile. În data de 2 octomrbie 2014, s-a constituit din partea CNADNR SA comisia pentru recepþia finalã a lucrãrilor executate. Având în vedere cã la acea datã, antreprenorul nu executase lucrãrile menþionate în anexa 2 la contractul 4R3 (realizare banca a III-a între km 182+470 – km 182+937, intersecþia de la km 188+885, pasaj CF km 187+680), dar ºi alte lucrãri de remediere apãrute în perioada de notificare a defecþiunilor, comisia a decis respingerea recepþiei finale”, aratã un document al Ministerului Transporturilor. Nici dupã respingerea recepþiei nu au fost executate

ªef de post cu avere ilicitã? U

n poliþist hunedorean a fost cercetat de Agenþia Naþionalã de Integritate pentru cã nu-ºi poate justifica aproape trei miliarde de lei vechi din avere. Omul legii ºi-a justificat averea în faþa comisiei de evaluare însã a fost sesizatã Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curþii de Apel Alba Iulia. ”Agenþia Naþionalã de Integritate a constatat existenþa unei diferenþe nejustificate, în cuantum de 278.145,36 Lei, între averea dobânditã ºi veniturile realizate în perioada exercitãrii funcþei publice de cãtre MARC FLORIN IULIAN, agent ºef principal, ºeful postului de poliþie din Orãºtioara de

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Cronica Vãii Jiului | Vineri 16 Septembrie 2016 lucrãrile. 144,4 milioane de lei,dar “Având în vedere cã nici care poate fi actualizatã în dupã respingerea recepþiei functie de evolutia preturilor. finale, antreprenorul nu a DN 66 între Simeria si executat lucrãrile rãmase ºi nu Petrosani are în jur de 75 de a remediat neconformitãþile, kilometri, iar atunci când au beneficiarul, dupã cuantifiînceput lucrãrile, drumul a carea acestor lucrãri ºi fost împãrtit în trei tronsoane: remedieri, a executat Petrosani – Baru, Baru – garanþiile bancare de Hateg si Hateg – Simeria. În reþineri monetare. data de 12 iunie 2012 a avut Pentru loc inaugurarea lucrãrilor finalizarea realizate de catre compania lucrãrilor Hidroplasto în parteneriat cu (…), remeAstaldi S.p.a. pe tronsonul dierea Baru Mare – Petrosani. defecþiuAceastã portiune de drum nilor, dar ºi dintre Deva si Petrosani, face a rezolvãrii parte din culoarul de drum sesizãrilor european E79. Acesta începe notificate de în Miskolc, Ungaria, intrã în cãtre cetãþenii România, trece prin orasele afectaþi de reabilitarea Oradea, Deva, Petrosani, drumului naþional DN 66, Târgu Jiu, Craiova si Calafat, beneficiarul, prin reprezentan- intrã apoi în Bulgaria prin tul local, Direcþia Regionalã Vidin, trece prin Sofia si se de Drumuri ºi Poduri terminã în Salonic, Grecia. Timiºoara, va încerca Monik BACIU identificarea unor soluþii pentru începerea lucrãrilor Casa de Culturã a Sindicatelor într-un timp cât mai scurt”, mai aratã “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã Ministerul spaþii pentru diferite activitãþi. Transporturilor. În ianuarie 2011 în Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100 Monitorul Oficial era publicat un act care atesta cã Guvernul aprobase indicatorii tehnici pentru DN 66 Simeria – Petrosani arãtând cã valoarea vã oferã zilnic, prin magazinul totalã a investitiei alimentar Nr 16, Piaþa Centralã este de aproximativ

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014

Sus, judeþul Hunedoara. (…) Persoana evaluatã a fost informatã despre declanºarea procedurii de evaluare, drepturile de care beneficiazã (de a fi asistat sau reprezentat de un avocat ºi de a prezenta date sau informaþii pe care le considerã necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris), precum ºi despre existenþa diferenþelor semnificative. MARC FLORIN IULIAN a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere”, se aratã într-un comunicat al ANI. M. GÂNJU

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

- ÎNCHIRIERI -

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC

- Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175 Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor


Minerit 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri 16 Septembrie 2016

Minerii ºi energeticienii nu sunt condamnaþi sã facã muncã în folosul statului C

omplexul Energetic Hunedoara ar trebui sã treacã de divinitate pentru a funcþiona ºi în viitor sub actuala formulã, adicã cele patru unitãþi miniere împreunã cu cele douã termocentrale, iar în tot acest timp se doreºte ca minerii sã lucreze ºi sâmbãta pentru a asigura stocul de cãrbune necesar. Cei care se ocupã de soarta CEH spun însã cã acest lucru este absolut imposibil ºi este nevoie de o restructurare, o divizare, care se aflã în proces de implementare. “Este o perioadã dificilã ºi faptul cã am acceptat mandatul de administrator special pentru Complexul Energetic Hunedoara m-a fãcut sã cred cã întradevãr existã ceva ºanse sã putem salva din acest complex, nu tot complexul, pentru cã atunci ar trebui sã trecem de divinitate sã facem acest lucru, dar nu pot sã cred cã putem face aºa ceva. Ceva din Complexul Energetic poate fi salvat atâta timp cât avem sprijinul Ministerului Energiei, Comisiei Europene, Consiliului Concurenþei ºi a Guvernului României credem cã reuºim sã salvãm ceva, sã þinem douã mine, sã producã pentru cele douã termocentrale pe care vrem sã producã pentru sistemul energetic naþional”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Bogdan Stãnescu, administratorul special al Complexului Energetic Hunedoara. În fiecare sãptãmânã au loc corespondenþe cu oficialii Comisiei Europene pentru a pune în miºcare, efectiv, planul de divizare al Complexului Energetic Hunedoara. În tot acest timp se încearcã ºi accesarea unor ajutoare tip SIEG (ajutor de interes economic general) pentru CEH, dar este nevoie ºi ca primãriile din Valea Jiului ºi Deva sã ofere un rãspuns în ceea ce priveºte termoficarea, dacã mai vor sã beneficieze sau nu de aceste servicii. “Am fãcut o prenotificare solicitând un ajutor de stat, în fiecare sãptãmânã avem contact cu

ei cerându-ne documente suplimentare ºi informaþii ca sã poatã cei de la Bruxelles sã îºi fundamenteze decizia de acordare a unui ajutor de stat. În acest moment încercãm sã obþinem un ajutor de stat ºi pe partea de SIEG ca sã avem un viitor, nu a ne opri la a consuma ajutorul de stat pentru închidei mine, ci sã avem un viitor ºi pe partea de viabilitate a societãþii, a pãrþii care rãmâne în viaþã ºi în comitetul interministerial din care face parte Ministerul de Finanþe, Ministerul Mediului, Ministerul Afacerilor Interne, MDRAP, Consiliul Concurenþei ºi Ministerul Energiei am decis ca într-o sãptãmânã sã ne rãspundem la niºte întrebãri cum ar putea sã preia Ministerul de Finanþe anumite obiective care le dorim a fi salvate, cum am putea sã funcþionãm cu Ministerul Mediului, prin dialog cu Comisia Europeanã vom gãsi soluþii legale. Dacã din punctul de vedere al MDRAP comunitãþile locale doresc preluarea agentului termic ºi a reþelei de distribuþie contracost, aici rãmâne sã ne dea un rãspuns, dacã nu va trebui ca Ministerul Energiei ºi CEH sã obþinem un ajutor SIEG pe termicitate, dar în funcþie de rãspunsul administraþiilor vedem dacã accesãm SIEG doar pe partea de energie sau ºi pe partea de termoficare”, a mai spus sursa citatã. Existã temeri în rândul salariaþilor de la termocentrale cã nu vor putea asigura agentul termic

z “Am putea trece de divinitate ” z “Vom lucra ºi sâmbetele z “Dacã vrem muncã trebuie

sã o ºi rãsplãtim” z “Nu ne înecãm ca þiganul la ma l” z “A fost o tãrãgãnare” din cauza stocurilor de cãrbune, care la acest moment sunt insuficiente. Conducãtorii CEH vin cu o mãsurã menitã a creºte cantitatea de cãrbune: minerii de la CEH ºi SNIM vor lucra ºi sâmbãta, urmând a fi plãtiþi pentru munca prestatã. “În fiecare an au fost sincope în asigurarea agentului termic, dar sperãm ca anul acesta, acolo unde putem ºi în funcþie de ajutor, sã facem faþã. Nu e o promisiune, e o luptã care sperãm sã aibã un rezultat pozitiv faþã de locuitori. Sunt ºi alte probleme, toate adunate sunt în mâna noastrã în a fi gestionate, stocurile de cãrbune nu pot sã zic cã nu existã. Nu sunt la nivelul necesar, dar avem ceva ºi luptãm sã ajungem la un nivel corect de stoc de cãrbune, am vorbit ºi cu SNIM ºi vom lucra ºi sâmbetele ca sã putem aduce în stoc cât mai mult cãrbune. Conform CCM, angajaþii de la CEH vor fi plãtiþi pentru sâmbetele lucrate. Bugetul este, la momentul acesta, în funcþie de ce încasãri avem, pentru cã sperãm ca de acum

încolo încasãrile pe energie electricã sã fie mai mari faþã de cum au fost în varã, MWh a fost foarte jos ºi pierderile s-au mãrit. Sperãm sã recuperãm ceva din aceste pierderi, pentru cã dacã vrem muncã trebuie sã o ºi rãsplãtim. Niciunul din colegii mineri sau energeticieni nu sunt condamnaþi sã facã muncã în folosul statului, fãrã sã primeascã o remuneraþie. Suntem de acord ºi ne înþelegem unii pe alþii, dar ei au dreptul de a încasa, încercãm sã ne þinem de cuvânt ºi sã plãtim”, a mai spus administratorul special al CEH. Anul acesta o altã problemã în ceea ce priveºte furnizarea agentului termic este legatã de procesul pe care cele douã termocentrale le au cu Garda de Mediu. Aceasta a dispus sistarea activitãþii pe motiv cã termocentralele nu se conformeazã la cerinþele de mediu. “Probabil cã procesele cu Garda de Mediu se vor finaliza ºi la acel moment vom avea o problemã, dar pânã la acel moment noi,

împreunã cu Ministerul Energiei, administrator special, administrator judiciar, conducerea CEH ºi Ministerul Mediului încercãm sã soluþionãm, sã demonstrãm cã vrem sã funcþionãm în condiþii legale de mediu, ne va trebui o derogare, care se poate acorda de Ministerul Mediului”, a declarat Stãnescu. Comitetul creditorilor se va întruni sãptãmâna viitoare pentru a analiza posibilitatea continuãrii lucrãrilor de investiþii de la termocentrala Paroºeni. Gradul de implementare a lucrãrii este de 96%, iar oficialii CEH spun cã acestea ar trebui sã continue ca sã “nu ne înecãm ca þiganul la mal”. “Investiþia de la Paroºeni ar trebui finalizatã având în vedere cã suntem undeva la 96%, ca sã nu ne înecãm ca þiganul la mal, ar trebui sã o finalizãm ºi ar fi bine pentru Paroºeni. Mai sunt mici probleme tehnice de agreere de cãtre Ministerul Energiei a sumei respective ca fiind o sumã eligibilã care poate fi accesatã din ajutorul de stat acordat în anul 2015. Dacã ministerul nu acceptã, noi nu ne putem asuma cã o plãtim noi, cã am semna lucruri penale, iar libertatea e mult mai scumpã decât un lucru de genul acesta. Nu aº vedea un impediment în faþa Ministerului Energiei de ce nu ar accepta o astfel de sumã, e o sumã care este necesarã ºi se încadreazã în decizia

Comisiei Europene de ajutor de stat pentru funcþionarea societãþii. A fost o tãrãgãnare, dar nu justificatã cã nu vor sã îºi asume. În situaþia puþin probabilã a neacceptãrii acestor cheltuieli am ajunge în ipoteza de a nu avea conformitate de mediu”, a subliniat administratorul special al Complexului Energetic Hunedoara. ªi la termocentrala de la Mintia sunt necesare lucrãri de investiþii pentru ca aceasta sã se conformeze la cerinþele de mediu, însã acestea ar putea avea loc abia dupã o divizare a Complexului Energetic Hunedoara. “La Mintia nu au început lucrãri. Avem ceva studii de fezabilitate, le vom prezenta Ministerului Mediului pentru a demonstra cã un pas mic faþã de 100% pânã la conformare e mult, dar care sã demonstreze o intenþie, iar dupã ce ajungem la implementarea planului de reorganizare ºi separare a lor e posibil ca noua entitate sã cearã autorizare sau reautorizare pentru grupurile rãmase în viaþã. În ajutorul de stat pentru SIEG sunt prevãzute astfel de fonduri, permise de CE, iar acolo le adunãm pe toate, funcþionare, salarizare, investiþii, ca sã funcþioneze la parametri normali de mediu ºi tehnic”, a spus Bogdan Stãnescu într-un interviu acordat cotidianului CRONICA VÃII JIULUI. Monika BACIU

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI

RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808


4 Actualitate

Caii de la Parco Cavalli, speriaþi de un paznic care a cãutat sã se amuze ei trei cai care Cau ajuns în halda de cenuºã a Termocentralei Paroºeni ºi au fost la un pas de a muri, au fost împinºi în capcana mortalã de un iresponsabil. Un angajat cu paza uzinei din apropiere a vrut sã se amuze ºi a speriat animalele asmuþind câinii asupra lor.

Ceea ce s-a crezut a fi un accident s-a dovedit cã este încã un caz de cruzime asupra animalelor, iar vinovatul nu s-a gândit o clipã la cât de mult rãu ar putea face prin gestul sãu. Cei trei cai antrenaþi pentru terapii folosite în cazul copiilor cu sindrom Down ori alte afecþiuni, prinºi în halda de cenuºã de la Termocentrala Paroºeni ºi salvaþi de pompierii din Petroºani, au fost pur ºi simplu mânaþi în capcanã. Vinovat este un angajat cu paza de la

Preparaþia Coroieºti, individul urmârind sã se amuze pe seama frumoaselor exemplare asupra cãrora ºi-a asmuþit câinii. Cabalinele pãºteau în zona preparaþiei ºi indi-

OFERTA DE CRÃCIUN 2016

Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi

de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

OFERTA DE REVELION 2017

Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de

cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.

Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.

vidul, probabil, s-a gândit cã animalele ar putea fura ceva din perimetrul pe care-l pãzeºte. ”Este un domn de la una dintre firmele de pazã din preparaþie, i-a scos afarã ºi i-a gonit, a asmuþit câinii asupra lor. Calul nu se sinucide, dar ei au fost speriaþi în aºa fel încât au sãrit în halda

de cenuºã. Au fost cinci cai ºi un mãgãruº care pãºteau iar cum au fost speriaþi, trei dintre ei au cãzut de pe mal, pe spate, direct în nãmol. Domnii de la pompieri au vãzut ºi pot confirma acest lucru”, explicã Florin Vrabie, preºedintele ONG-ului ”Parco Cavalli Vulcan”. Toþi cei

Cronica Vãii Jiului | Vineri 16 Septembrie 2016 cinci cai sunt dresaþi pentru lucrul cu copiii ºi fiecare are valoare de mii de euro, iar dacã nu erau descoperiþi la timp, copiii bolnavi din toatã þara care vin la terapie în Vulcan, ar fi avut de suferit. Mai mult de atât, fiind vorba de o asociaþie umanitarã cu fonduri limitate chiar ºi conducerea preparaþiei a fost de acord sã lase animalele în perimetru pentru a paºte iarba, care nu este valorificatã în nici un fel. Florin Vrabie mai spune cã scopul sãu nu este de a face cuiva rãu ºi din acest motiv nu se îndreaptã împotriva vinovatului cu plângere fiind mulþumit cã exemplarele sunt tefere.

L

ege mai asprã

Pe de altã parte, acesta este un caz clar

de cruzime asupra animalelor spune unul dintre iniþiatorii proiectului de lege care prevede majorarea pedepselor pentru cei care comit asemenea fapte. Senatorul Harlambie Vochiþoiu spune cã un astfel de caz trebuie sancþionat aspru. ”Am obþinut avizul pentru lege dar pesediºtii vor sã o amputeze. Sã taie pedepsele, vor sã coboare pedepsele sub cinci ani pentru ca nenorocitul care face o monstruozitate sã nu mai poatã fi reþinut. Mai au ºi un alt motiv, oamenii fiind vânãtori, sunt speriaþi de legea aceasta ºi nu vor sã riºte nimic. Dacã în plen vor vota împotrivã, atunci trebuie o mobilizare generalã”, explicã senatorul hunedorean. Maximilian GÂNJU

În Sãptãmâna Europeanã a Mobilitãþii, descoperã lumea dinozaurilor, la pedale, în Geoparc ei pasionaþi de mersul pe bicicletã ºi interesaþi sã C descopere frumuseþea

Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului, Geoparc Internaþional UNESCO administrat de Universitatea din Bucureºti, sunt aºteptaþi duminicã, începând cu ora 12.00, la evenimentul intitulat ”La pedale prin lumea dinozaurilor”. Evenimentul marcheazã Sãptãmâna Europeanã a Mobilitãþii ºi are ca scop promovarea, în rândul localnicilor ºi al vizitatorilor, a unui teritoriu UNESCO, a ideii de transport alternativ care sã decongestioneze principalele rute de pe teritoriul Geoparcului, sã contribuie la reducerea poluãrii într-o arie protejatã ºi sã creeze premisele dezvoltãrii economice locale prin deschiderea unor trasee de cicloturism. De asemenea, proiectul urmãreºte sã lege, printr-un mesaj comun, o zonã urbanã – oraºul Haþeg, de zona ruralã înconjurãtoare, în care problemele privind traficul ºi poluarea sunt la fel de prezente, însã nu sunt conºtientizate la adevãratul nivel. Traseul, cu o lungime de cca. 20 de km, va fi urmãtorul: plecare de la Centrul de vizitare al Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului (str. Libertãþii, nr, 9A) –

Nãlaþi – baraj Pãcliºa – Valea Dinozaurilor – Câmpurile cu granit – Casa Dinozaurilor Pitici (Sînpetru) – Casa Tradiþiilor (Sînpetru) – Vadu – Nãlaþi – sosire la Centrul de vizitare al Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului. Întregul traseu va fi parcurs pe drum asfaltat. Pentru cã este vorba despre o plimbare de conºtientizare în naturã ºi nu de o competiþie, de-a lungul traseului, participanþii vor beneficia de ghidaj gratuit la câteva dintre punctele de vizitare ºi interpretare ale Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului precum ºi la alte obiective de importanþã majorã pentru Þara Haþegului. La unul dintre punctele de vizitare, participanþii vor avea parte ºi de o surprizã pregãtitã de Asociaþia Femeilor din Sîntãmãria Orlea.

Evenimentul este organizat de un grup de iniþiativã format din Asociaþia Centrul de Resurse pentru Acþiune Localã, Asociaþia Drag de Haþeg, Asociaþia Femeilor din Sântãmãria Orlea, Asociaþia Geomedia, Asociaþia Tios ºi Asociaþia Wild Roots, în parteneriat cu Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, Geoparc Internaþional UNESCO, Agenþia de Protecþia Mediului Hunedoara, cu sprijinul DHS ºi al Primãriilor din oraºul Haþeg ºi din comuna Sîntãmãria Orlea. ”La pedale prin lumea dinozaurilor” este un nou eveniment educaþional ºi sportiv din seria celor derulate pe teritoriul Geoparcului. ”Ambasadorii Geoparcului”, ”Educaþie în Geoparc cu Andi Andezit”, ”Banca de EcoInvestiþii în Educaþie”, sunt trei proiecte educaþionale derulate în aceastã varã în baza finanþãrilor câºtigate în cadrul unui concurs naþional de proiecte din partea Fundaþiei pentru Parteneriat ºi MOL România. Lor li se alãturã ºi alte proiecte sau evenimente culturale, educaþionale ºi sportive desfãºurate pânã acum precum Festivalul Dinozaurilor, ”Ziua Vulcanilor”, Crosul Cetãþii Regale a Haþegului ºi schimbul cultural desfãºurat între geoparcurile internaþionale UNESCO – Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului ºi Geoparcul Luberon din Franþa. Adina POPA

Ofertã adaptatã cerinþelor Naveta elevilor din olegiul Tehnic Mihai Viteazu din Vulcan ºi-a adaptat oferta Petroºani va fi decontatã Ceducaþionalã în funcþie de cerinþele elevilor. Conducerea unitãþii de învãþãmânt a constatat cã în ciuda faptului cã pe piaþa muncii din Valea Jiului nu existã suficienþi electricieni, specializarea aceasta nu este cãutatã în rândul elevilor.

“Mereu avem greutãþi la clasa de electric, deºi am prospectat piaþa ºi sunt foarte puþini electricieni. La ºcoala profesionalã avem cele douã meserii consecrate la noi, de mecanic auto ºi textile fiindcã avem cel mai modern atelierºcoalã, iar la Auto avem ºi elevator, astfel copiii pot sã vadã exact ceea ce se întâmplã într-un atelier auto”, a declarat Malvine Socaci, director Colegiul Tehnic Mihai Viteazu din Vulcan. Reprezentanþii insituþiei de învãþãmânt nu renunþã însã la specializãrile consacrate. “Avem o dotare, nu sunt multe licee din România care au o astfel de dotare. Din 2010 de când am fost numitã director, în fiecare an am avut o altã autorizare ºi o altã acreditare fiindcã constatasem cã ºcoala pierduse foarte multe acreditãri ºi de aceea fãcând un sondaj de ce pleacã elevii la alte licee, am

constatat cã acestea aveau alte specializãri. Avem mate-info intensiv englezã care ºi-a menþinut standardul foarte ridicat, foarte cãutate sunt clasele de filologie, este al doilea an în care avem specializarea de ºtiinþe, anul acesta debutãm cu o nouã specializare, comerþ, foarte atractivã este ºi cea de electronicãautomatizãri ºi foarte mulþi absolvenþi ai liceului sunt la Politehnicã la Cluj. De asemenea suntem puþinele licee din zonã care avem specializarea de proiectant CAD ºi alternãm. Avem transporturi într-un an, iar într-un an mecanic CAD. Încercãm sã mergem cu ceea ce cer pãrinþii ºi copiii”, a mai subliniat sursa citatã. Situaþia este similarã la toate unitãþile de învãþãmânt din Valea Jiului, iar acestea îºi adapteazã oferta în concordanþã cu cerinþele ºi nevoile elevilor. Monika BACIU

C

onsilierii locali de la Petroºani au aprobat deocontarea transportului de cãlãtorie pentru elevii care studiazã pe raza localitãþii. Existã o serie de categorii de beneficiari, iar începând cu luna septembrie ºi elevii vor fi incluºi în lista celor cãrora municipalitatea le suportã preþul biletelor de cãlãtorie. “În luna septembrie, elevii vor primi bilete de transport pentru luna în curs”, aratã în proiectul de hotãrâre primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Prin hotãrârea Consiliului Local nr. 128/2015 au fost aprobate o serie de facilitãþi la transportul public local de persoane efectuat cu mijloace de transport în comun pentru mai multe categorii de persoane. Astfel, beneficiarii prevederii sunt pensionarii care au împlinit vârsta de 65 de ani ºi ale cãror venituri cumulate sunt mai mici sau egale cu suma de 1000 lei/lunã, veteranii ºi vãduvele de rãzboi, persoanele persecutate din motive politice, de dictatura instauratã cu începere de la 6

Rechizite pentru minþi iscusite

S

unt elevi cu rezultate foarte bune la învãþãmânt, dar puþini ºtiu cã unii dintre aceºtia nu au rechizite. În ciuda acestor lipsuri, copiii depun eforturi pentru a-ºi depãºi condiþia. În sprijinul lor vin ºi cei de la Caritas, dar ºi o librãrie din municipiul Petroºani. “În perioada 5 - 19 septembrie 2016 , Asociaþia Caritas desfãºoarã în parteneriat cu librãria Diverta Petroºani campania de strângere de rechizite pentru copiii merituoºi, dar lipsiþi de posibilitãþi financiare, ”Rechizite pentru

minþi iscusite”, ediþia a IV-a. Invitãm comunitatea sã facã un gest caritabil, donând rechizite sau bani în locurile special amenajate din incinta librãriei Diverta sau la sediul Asociaþiei Caritas din strada E. Vãcãrescu nr 12,

Petroºani. Ajutã un copil sãrac sã poatã învãþa!”, aratã cei de la Asociaþia Caritas. Astfel, cei care vor sã îi ajute pe elevi sã aibã materialele didactice necesare pot face donaþii. Monika BACIU

martie 1945, precum ºi cele deportate în strãinãtate sau prizonierii. Totodatã de aceleaºi prevederi beneficiazã ºi persoanele care au împlinit vârsta de 65 de ani, beneficiare ale Legii nr. 416/2001, privind venitul minim garantat, persoanele cu handicap grav sau accentuat transportabili, însoþitorii acestora, însoþitorii copiilor cu handicap accentuat, însoþitorii adulþilor cu handicap auditiv ºi mintal (…). Pânã acum ºi elevii de la Peºtera Bolii, Triaj, Saºa, Livezeni, Maleia sau zona Coloniei beneficiau de prevederile hotãrârii Consiliului

Local. “Ulterior, prin HCL nr. 281/2015,

Actualitate 5 a fost aprobatã suportarea integralã din bugetul local a costului biletelor de transport lunare pe mijloacele de transport public local, pentru elevii domiciliaþi în municipiul Petroºani, în funcþie de numãrul de zile în care se desfãºoarã orele de curs”. Monika BACIU


4 Actualitate

Caii de la Parco Cavalli, speriaþi de un paznic care a cãutat sã se amuze ei trei cai care Cau ajuns în halda de cenuºã a Termocentralei Paroºeni ºi au fost la un pas de a muri, au fost împinºi în capcana mortalã de un iresponsabil. Un angajat cu paza uzinei din apropiere a vrut sã se amuze ºi a speriat animalele asmuþind câinii asupra lor.

Ceea ce s-a crezut a fi un accident s-a dovedit cã este încã un caz de cruzime asupra animalelor, iar vinovatul nu s-a gândit o clipã la cât de mult rãu ar putea face prin gestul sãu. Cei trei cai antrenaþi pentru terapii folosite în cazul copiilor cu sindrom Down ori alte afecþiuni, prinºi în halda de cenuºã de la Termocentrala Paroºeni ºi salvaþi de pompierii din Petroºani, au fost pur ºi simplu mânaþi în capcanã. Vinovat este un angajat cu paza de la

Preparaþia Coroieºti, individul urmârind sã se amuze pe seama frumoaselor exemplare asupra cãrora ºi-a asmuþit câinii. Cabalinele pãºteau în zona preparaþiei ºi indi-

OFERTA DE CRÃCIUN 2016

Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi

de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

OFERTA DE REVELION 2017

Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de

cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.

Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.

vidul, probabil, s-a gândit cã animalele ar putea fura ceva din perimetrul pe care-l pãzeºte. ”Este un domn de la una dintre firmele de pazã din preparaþie, i-a scos afarã ºi i-a gonit, a asmuþit câinii asupra lor. Calul nu se sinucide, dar ei au fost speriaþi în aºa fel încât au sãrit în halda

de cenuºã. Au fost cinci cai ºi un mãgãruº care pãºteau iar cum au fost speriaþi, trei dintre ei au cãzut de pe mal, pe spate, direct în nãmol. Domnii de la pompieri au vãzut ºi pot confirma acest lucru”, explicã Florin Vrabie, preºedintele ONG-ului ”Parco Cavalli Vulcan”. Toþi cei

Cronica Vãii Jiului | Vineri 16 Septembrie 2016 cinci cai sunt dresaþi pentru lucrul cu copiii ºi fiecare are valoare de mii de euro, iar dacã nu erau descoperiþi la timp, copiii bolnavi din toatã þara care vin la terapie în Vulcan, ar fi avut de suferit. Mai mult de atât, fiind vorba de o asociaþie umanitarã cu fonduri limitate chiar ºi conducerea preparaþiei a fost de acord sã lase animalele în perimetru pentru a paºte iarba, care nu este valorificatã în nici un fel. Florin Vrabie mai spune cã scopul sãu nu este de a face cuiva rãu ºi din acest motiv nu se îndreaptã împotriva vinovatului cu plângere fiind mulþumit cã exemplarele sunt tefere.

L

ege mai asprã

Pe de altã parte, acesta este un caz clar

de cruzime asupra animalelor spune unul dintre iniþiatorii proiectului de lege care prevede majorarea pedepselor pentru cei care comit asemenea fapte. Senatorul Harlambie Vochiþoiu spune cã un astfel de caz trebuie sancþionat aspru. ”Am obþinut avizul pentru lege dar pesediºtii vor sã o amputeze. Sã taie pedepsele, vor sã coboare pedepsele sub cinci ani pentru ca nenorocitul care face o monstruozitate sã nu mai poatã fi reþinut. Mai au ºi un alt motiv, oamenii fiind vânãtori, sunt speriaþi de legea aceasta ºi nu vor sã riºte nimic. Dacã în plen vor vota împotrivã, atunci trebuie o mobilizare generalã”, explicã senatorul hunedorean. Maximilian GÂNJU

În Sãptãmâna Europeanã a Mobilitãþii, descoperã lumea dinozaurilor, la pedale, în Geoparc ei pasionaþi de mersul pe bicicletã ºi interesaþi sã C descopere frumuseþea

Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului, Geoparc Internaþional UNESCO administrat de Universitatea din Bucureºti, sunt aºteptaþi duminicã, începând cu ora 12.00, la evenimentul intitulat ”La pedale prin lumea dinozaurilor”. Evenimentul marcheazã Sãptãmâna Europeanã a Mobilitãþii ºi are ca scop promovarea, în rândul localnicilor ºi al vizitatorilor, a unui teritoriu UNESCO, a ideii de transport alternativ care sã decongestioneze principalele rute de pe teritoriul Geoparcului, sã contribuie la reducerea poluãrii într-o arie protejatã ºi sã creeze premisele dezvoltãrii economice locale prin deschiderea unor trasee de cicloturism. De asemenea, proiectul urmãreºte sã lege, printr-un mesaj comun, o zonã urbanã – oraºul Haþeg, de zona ruralã înconjurãtoare, în care problemele privind traficul ºi poluarea sunt la fel de prezente, însã nu sunt conºtientizate la adevãratul nivel. Traseul, cu o lungime de cca. 20 de km, va fi urmãtorul: plecare de la Centrul de vizitare al Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului (str. Libertãþii, nr, 9A) –

Nãlaþi – baraj Pãcliºa – Valea Dinozaurilor – Câmpurile cu granit – Casa Dinozaurilor Pitici (Sînpetru) – Casa Tradiþiilor (Sînpetru) – Vadu – Nãlaþi – sosire la Centrul de vizitare al Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului. Întregul traseu va fi parcurs pe drum asfaltat. Pentru cã este vorba despre o plimbare de conºtientizare în naturã ºi nu de o competiþie, de-a lungul traseului, participanþii vor beneficia de ghidaj gratuit la câteva dintre punctele de vizitare ºi interpretare ale Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului precum ºi la alte obiective de importanþã majorã pentru Þara Haþegului. La unul dintre punctele de vizitare, participanþii vor avea parte ºi de o surprizã pregãtitã de Asociaþia Femeilor din Sîntãmãria Orlea.

Evenimentul este organizat de un grup de iniþiativã format din Asociaþia Centrul de Resurse pentru Acþiune Localã, Asociaþia Drag de Haþeg, Asociaþia Femeilor din Sântãmãria Orlea, Asociaþia Geomedia, Asociaþia Tios ºi Asociaþia Wild Roots, în parteneriat cu Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, Geoparc Internaþional UNESCO, Agenþia de Protecþia Mediului Hunedoara, cu sprijinul DHS ºi al Primãriilor din oraºul Haþeg ºi din comuna Sîntãmãria Orlea. ”La pedale prin lumea dinozaurilor” este un nou eveniment educaþional ºi sportiv din seria celor derulate pe teritoriul Geoparcului. ”Ambasadorii Geoparcului”, ”Educaþie în Geoparc cu Andi Andezit”, ”Banca de EcoInvestiþii în Educaþie”, sunt trei proiecte educaþionale derulate în aceastã varã în baza finanþãrilor câºtigate în cadrul unui concurs naþional de proiecte din partea Fundaþiei pentru Parteneriat ºi MOL România. Lor li se alãturã ºi alte proiecte sau evenimente culturale, educaþionale ºi sportive desfãºurate pânã acum precum Festivalul Dinozaurilor, ”Ziua Vulcanilor”, Crosul Cetãþii Regale a Haþegului ºi schimbul cultural desfãºurat între geoparcurile internaþionale UNESCO – Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului ºi Geoparcul Luberon din Franþa. Adina POPA

Ofertã adaptatã cerinþelor Naveta elevilor din olegiul Tehnic Mihai Viteazu din Vulcan ºi-a adaptat oferta Petroºani va fi decontatã Ceducaþionalã în funcþie de cerinþele elevilor. Conducerea unitãþii de învãþãmânt a constatat cã în ciuda faptului cã pe piaþa muncii din Valea Jiului nu existã suficienþi electricieni, specializarea aceasta nu este cãutatã în rândul elevilor.

“Mereu avem greutãþi la clasa de electric, deºi am prospectat piaþa ºi sunt foarte puþini electricieni. La ºcoala profesionalã avem cele douã meserii consecrate la noi, de mecanic auto ºi textile fiindcã avem cel mai modern atelierºcoalã, iar la Auto avem ºi elevator, astfel copiii pot sã vadã exact ceea ce se întâmplã într-un atelier auto”, a declarat Malvine Socaci, director Colegiul Tehnic Mihai Viteazu din Vulcan. Reprezentanþii insituþiei de învãþãmânt nu renunþã însã la specializãrile consacrate. “Avem o dotare, nu sunt multe licee din România care au o astfel de dotare. Din 2010 de când am fost numitã director, în fiecare an am avut o altã autorizare ºi o altã acreditare fiindcã constatasem cã ºcoala pierduse foarte multe acreditãri ºi de aceea fãcând un sondaj de ce pleacã elevii la alte licee, am

constatat cã acestea aveau alte specializãri. Avem mate-info intensiv englezã care ºi-a menþinut standardul foarte ridicat, foarte cãutate sunt clasele de filologie, este al doilea an în care avem specializarea de ºtiinþe, anul acesta debutãm cu o nouã specializare, comerþ, foarte atractivã este ºi cea de electronicãautomatizãri ºi foarte mulþi absolvenþi ai liceului sunt la Politehnicã la Cluj. De asemenea suntem puþinele licee din zonã care avem specializarea de proiectant CAD ºi alternãm. Avem transporturi într-un an, iar într-un an mecanic CAD. Încercãm sã mergem cu ceea ce cer pãrinþii ºi copiii”, a mai subliniat sursa citatã. Situaþia este similarã la toate unitãþile de învãþãmânt din Valea Jiului, iar acestea îºi adapteazã oferta în concordanþã cu cerinþele ºi nevoile elevilor. Monika BACIU

C

onsilierii locali de la Petroºani au aprobat deocontarea transportului de cãlãtorie pentru elevii care studiazã pe raza localitãþii. Existã o serie de categorii de beneficiari, iar începând cu luna septembrie ºi elevii vor fi incluºi în lista celor cãrora municipalitatea le suportã preþul biletelor de cãlãtorie. “În luna septembrie, elevii vor primi bilete de transport pentru luna în curs”, aratã în proiectul de hotãrâre primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Prin hotãrârea Consiliului Local nr. 128/2015 au fost aprobate o serie de facilitãþi la transportul public local de persoane efectuat cu mijloace de transport în comun pentru mai multe categorii de persoane. Astfel, beneficiarii prevederii sunt pensionarii care au împlinit vârsta de 65 de ani ºi ale cãror venituri cumulate sunt mai mici sau egale cu suma de 1000 lei/lunã, veteranii ºi vãduvele de rãzboi, persoanele persecutate din motive politice, de dictatura instauratã cu începere de la 6

Rechizite pentru minþi iscusite

S

unt elevi cu rezultate foarte bune la învãþãmânt, dar puþini ºtiu cã unii dintre aceºtia nu au rechizite. În ciuda acestor lipsuri, copiii depun eforturi pentru a-ºi depãºi condiþia. În sprijinul lor vin ºi cei de la Caritas, dar ºi o librãrie din municipiul Petroºani. “În perioada 5 - 19 septembrie 2016 , Asociaþia Caritas desfãºoarã în parteneriat cu librãria Diverta Petroºani campania de strângere de rechizite pentru copiii merituoºi, dar lipsiþi de posibilitãþi financiare, ”Rechizite pentru

minþi iscusite”, ediþia a IV-a. Invitãm comunitatea sã facã un gest caritabil, donând rechizite sau bani în locurile special amenajate din incinta librãriei Diverta sau la sediul Asociaþiei Caritas din strada E. Vãcãrescu nr 12,

Petroºani. Ajutã un copil sãrac sã poatã învãþa!”, aratã cei de la Asociaþia Caritas. Astfel, cei care vor sã îi ajute pe elevi sã aibã materialele didactice necesare pot face donaþii. Monika BACIU

martie 1945, precum ºi cele deportate în strãinãtate sau prizonierii. Totodatã de aceleaºi prevederi beneficiazã ºi persoanele care au împlinit vârsta de 65 de ani, beneficiare ale Legii nr. 416/2001, privind venitul minim garantat, persoanele cu handicap grav sau accentuat transportabili, însoþitorii acestora, însoþitorii copiilor cu handicap accentuat, însoþitorii adulþilor cu handicap auditiv ºi mintal (…). Pânã acum ºi elevii de la Peºtera Bolii, Triaj, Saºa, Livezeni, Maleia sau zona Coloniei beneficiau de prevederile hotãrârii Consiliului

Local. “Ulterior, prin HCL nr. 281/2015,

Actualitate 5 a fost aprobatã suportarea integralã din bugetul local a costului biletelor de transport lunare pe mijloacele de transport public local, pentru elevii domiciliaþi în municipiul Petroºani, în funcþie de numãrul de zile în care se desfãºoarã orele de curs”. Monika BACIU


6 Învãtãmânt

Cronica Vãii Jiului | Vineri 16 Septembrie 2016


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri 16 Septembrie 2016

Canalizarea staþiunii Straja, pe ultima sutã de metri

M

iercuri a fost ultima zi de depunere a ofertelor pentru canalizarea din Straja ºi de joi dimineaþã vor începe evaluãrile proiectelor, aºa încât societatea care distribuie apa ºi se ocupã de canalizarea Vãii Jiului sã înceapã lucrãrile în Straja.

de talia celei din Lupeni nu mai putea sã continue cu fose septice. „Luni la ora 11,00 vã invit în Straja, unde societatea SC Apa Serv va demara lucrãrile efectiv la canalizarea din Straja, cea interioarã din staþiune. Cea din Straja pânã în municipiul Lupeni va fi fãcutã cu bani de la Consiliul Judeþean

ºi de la primãria Lupeni”, a declarat Costel Avram, director general SC Apa Serv VJ. Staþiunile de munte din Valea Jiului au fost construite fãrã sã se þinã cont de posibilitatea de a avea canalizare, iar acum, cel puþin în Straja, acest aspect va fi rezolvat. Fiecare cabanier avea de suferit din lipsa canalizãrii, pentru cã toate locaþiile din munte au ºi acum fose septice, ce vara sunt vidanjate. Diana MITRACHE

Acestea vor demara de sãptãmâna viitoare, când în staþiune se va demara proiectul prin care va fi realizatã canalizarea tuturor cabanelor. Este unul dintre cele mai importante proiecte ce se va desfãºura în acest loc, pentru cã o staþiune

Burse de la Episcopia Devei ºi Hunedoarei pentru elevii silitori ºi sãraci piscopia Devei ºi Hunedoarei, prin Fundaþia ”Cuvântul care zideºte”, E va acorda ºi în acest an ºcolar 20 de burse ”Pãrintele Arsenie Boca” unor elevi de gimnaziu ºi de liceu din judeþul Hunedoara care au rezultate bune la învãþãturã. Copiii provin din familii sãrace ºi astfel se urmãreºte prevenirea abandonului ºcolar. ”Episcopia Devei ºi Hunedoarei aplicã,

pentru al patrulea an, consecutiv, bursele ”Pãrintele Arsenie Boca”, pe care le oferã copiilor aflaþi în dificultate financiarã, dar care au rezultate ºcolare deosebite. Cei interesaþi de aceste burse trebuie sã depunã o documentaþie la sediul Episcopiei Devei, care va fi analizatã de o comisie specialã”, a precizat purtãtorul de cuvânt al Episcopiei Devei, pãrintele Gabriel Miricescu. Episcopia Devei a stabilit cã vor fi alocate 10 burse pentru elevii de gimnaziu, iar alte 10 burse vor reveni elevilor de liceu. Valoarea unei burse se ridicã la 200 de lei pe luna, iar sumele vor fi achitate elevilor într-un cont bancar pe toatã durata anului ºcolar. Termenul limita pentru transmiterea dosarelor, prin poºtã sau direct la sediul Episcopiei Devei, este 7 octombrie a.c.

Sãptãmâna Europeanã a Mobilitãþii ÃPTÃMÂNA EUROPEANÃ A S MOBILITÃÞII 16 – 22 septembrie este o campanie anualã privind mobilitatea urbanã alternativã, sprijinitã de Comisia Europeanã.

EFICIENTÃ. O INVESTIÞIE PENTRU EUROPA!” “Scopul campaniei este de a sublinia faptul cã mobilitatea sporeºte în mod clar calitatea vieþii în oraºe, ajutând la reducerea poluãrii aerului, a poluãrii fonice, a accidentelor ºi la reducerea numãrului persoanelor obeze”, declarã Mona Radu

M

unicipalitatea de la Vulcan a primit în ultimele luni sume considerabile de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice.

Sumele alocate sunt în vederea continuãrii lucrãrilor de transformare a imobilelor fostei garnizoane militare în blocuri sociale. ªi în luna august a acestui an, autoritãþile locale de la Vulcan au primit bani de la MDRAP. Mai exact, ministerul condus de vicepremierul Vasile Dîncu a alocat administraþiei conduse de Gheorghe Ile suma de 174.447 lei. Anul acesta municipalitatea de la Vulcan a primit 1.205.651 lei pentru realizarea de locuinþe

sociale. Conform legii, repartiþia pentru locuinþe sociale se face astfel: Din totalul fondului locativ existent, procentual beneficiarii de astfel de locuinþe sunt 60% – familii tinere cu vârsta pânã la 35 de ani, 20% – tineri necãsãtoriþi, 20% – persoane în vârstã sau cu handicap. Potrivit edililor pânã în momentul de faþã au fost depuse peste 1000 de cereri. Ca urmare a recompartimentãrii încãperilor, la nivelul unui cãmin vor fi 50 de locuinþe: garsoniere ºi apartamente cu douã sau trei camere. Toate locuinþele vor avea bucãtãrie ºi baie proprie. Locuinþele vor fi dotate la standardul celor de la G8 ºi G10, însã au avantajul cã sunt mult mai spaþioase. Monika BACIU

Maximilian GÂNJU

În perioada 16 -22 septembrie 2016,

Are ca scop curãþarea aerului ºi, prin aceasta, sã creeze o Europã mai sãnãtoasã ºi mai fericitã. Sloganul din acest an al campaniei derulate de DirecÞia de Sãnãtate Publicã Hunedoara este: „MOBILITATE INTELIGENTÃ. ECONOMIE PUTERNICÔ, iar tema: “MOBILITATEA INTELIGENTà ªI

Luna ºi banii pentru municipalitatea de la Vulcan

director executiv DSP Hunedoara. Potrivit reprezentanþilor DSP, acþiunile campaniei sunt orientate spre informarea populaþiei care este încurajatã sã înþeleagã de ce rolul miºcãrii ºi al sportului sunt atât de importante pentru bunãstarea fizicã ºi mentalã a cetãþenilor. Campania

stimuleazã oamenii sã participe la creºterea calitãþii vieþii lor. De când a fost introdusã în 2002, impactul Sãptãmânii Europene a Mobilitãþii a crescut rapid, atât în Europa cât ºi în lume. În 2011, s-a înregistrat oficial în campanie un numãr record de 2268 de oraºe, reprezentând aproximativ 156 de milioane de cetãþeni. Comisia Europeanã îºi intensificã sprijinul pentru oraºe, prin pachetul de mãsuri în mobilitatea urbanã, adoptat recent. Pentru a deveni o economie care consumã puþinã energie ºi polueazã puþin, UE a adoptat o serie de obiective ambiþioase de climã ºi energie pentru a fi atinse pânã în anul 2020. Acestea includ: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de serã; creºterea cu

20% a eficienþei energetice; cotã de 20% din consumul total de energie sã fie energii regenerabile; conºtientizarea publicului cu privire la necesitatea de a acþiona împotriva poluãrii cauzate de creºterea traficului în mediul urban. Peste 30% dintre adulþii europeni sunt insuficient activi din punct de vedere fizic (OMS, 2002). Viaþa sedentarã determinã creºterea riscului pentru bolile cardio-vasculare, accidentele vasculare cerebrale, obezitate ºi diabetul zaharat tip II. În majoritatea þãrilor europene, creºterea obezitãþii a fost de 10-40% între anii 1980-1990. Deºi cetãþenii UE nu sunt încã pregãtiþi sã-ºi lase maºina în garaj pentru a se deplasa cu mijloacele de transport în comun, totuºi treptat mentalitãþile evolueazã.


8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Vineri 16 Septembrie 2016

Henþ cu mâna

TOAMNA BOBOCILOR Au început cursurile ºcolare. ªi o datã cu ele s-au reluat competiþiile de juniori la sporturile pe echipe, handbal ºi fotbal.

La fotbal a avut deja loc prima etapã, la juniori C, D ºi E (10-14 ani), unde antrenorii, cu rãbdare ºi migalã, vor încerca

la fel ca ºi în alþi ani, sã dea un alt sens vieþii unor copii traumatizaþi de i-phone, tablete, hamburgeri ºi pokemoni. De la Petrila pânã la Uricani, în fiecare week-end copiii echipelor din oraºele Vãii Jiului se vor întâlni

Fotbal rural

PONOR-UL A TREIA OARÃ! Câºtigãtorii Cupei de Varã Mãgura Pui - Ponor

Echipa din satul Ponor ºi-a adjudecat a treia oarã consecutiv titlul de cam-

pioanã a Cupei de varã „Mãgura Pui”, competiþie aflatã la a 15-a ediþie.

În deschidere s-a disputat finala micã, în care echipa combinatei Galaþi/Ruºor s-a impus categoric cu 4-1 în faþa celor de la Fizeºti.

O FINALÃ CU „DE TOATE”

Festivitatea de premiere Cupa de Varã Mãgura Pui

Greu se mai putea arunca un ac în jurul terenului de la Pui la ora finalei, aºteptatã cu interes de vreo 400 de oameni!

Fotbal, juniori

Startul speranþelor S -a dat startul în competiþia celor mai mici dintre fotbaliºtii Vãii Jiului, pe cele mai mici dintre

fotbaliºtii Vãii Jiului, pe cele trei categorii de vârstã, juniorii C (14 ani), juniorii D (12 ani) ºi juniorii E (10 ani).

pentru supremaþia pe aceastã zonã de judeþ. Marin Tudorache, Damian Militaru, Cornel Irina, Sorin Bejan, Ecsy Izsak, iatã, doar câteva nume de foºti mari fotbaliºti, vor încerca sã menþinã aprinsã flacãra pasiunii. Douã galerii active, cu un început în forþã a campioanei en titre, echipa din Ponor, care dupã 1-0, va trimite balonul în bara porþii lui Nistorescu (min. 20) prin Cristi Creciunesc. Cei de la Pui se redreseazã la 1-1, dar imprudenþa lui Barb (min. 30) – fault clar la Albu – îi lasã în zece jucãtori pe cei din reºedinþa de comunã. Spre finalul reprizei, forma bunã a lui D. Creciunesc duce scorul la 3-1 pentru Ponor, motiv pentru care cei de la Pui ies demoralizaþi dupã pauzã. Apar câteva momente de tensiune între cele douã echipe, dar se va ajunge la „masa împãcãrii”. Echipele câºtigãtoare au fost premiate la festivitatea de premiere de primarul Victor Stoica. S-a mai încheiat o competiþie a 15-a la rând, din Cupa de Varã „Mãgura Pui”.

De-acum ºi pânã la sfârºitul lunii noiembrie, micii jucãtori vor juca în fiecare week-end pentru disputarea locului 1, care îi va duce în final de la nivel, judeþean. Sunt câteva echipe care au debutat în trombã, precum Sorii Junior’s Lupeni (antr. Sorin Corpadi – Sorin Bejan), cu victorii clare în ambele meciuri, dar ºi

Antrenorul Iosif Izsak (Fair Play Vulcan), un debut cu 14-0 la Uricani!

La fel ºi la handbal, fetele de la junioare II ºi III (12-15 ani) de la C.S.S. Petroºani iau startul în acest week-end (junioare III), cu speranþe la mai mult decât sezonul precedent, un an mai bun ºi pentru Daniel Brânzãu.

CUPA DE VARÃ „MÃGURA PUI” 2016 EDIÞIA A 15-A z Finala Micã (locurile 3-4) Fizeºti- Galaþi/Ruºor: 1-4

Au marcat Al. Mîþ resp. Cl. Bãltean (3), D. Petea

z Finala Mare (locurile 1-2) Ponor- Pui: 3-1 Ponor (antr. Doinel Frenþoni) Munteanu, Vasiu, Ov. Coposescu, Vele, R. Munteanu, A. Turcu, D. Creciunesc, Albu, Cr. Coposescu, Ciobeicã. Au mai jucat: N. Frenþoni, Finlicã. Pui (antr. Ioan Cepraga) Nistorescu, Partiuº, Barb, Biriº, Filip, Dincã, Mati, Al.Popescu, Ov. Stoica, I. Bãluºe, Pan. Au mai jucat: Corobea, Daj, D. Matei, Dumitresc, Mara, Dobrei. GOLURILE 1-0: Albu (min. 18) din acþiune; 1-1: I. Bãluºe (min. 25) din 11 m, dupã un fault a lui Munteanu asupra lui Ov. Stoica; 2-1: D. Creciunesc (min. 35) cu capul dupã o loviturã liberã executatã de la 25 de m de A. Turcu; 3-1: D. Creciunesc (min. 42) cu un ºut de la 10 m Arbitrii: Florin Bulgaru – Lupeni Spectatori: 400

Spectatori la finala Ponor - Pui

Campionatul Judeþean

SERIA VALEA JIULUI

Gabi Niþu (Univ. Petroºani) un antrenor 5-0 ºi 0-9 paradoxuri, precum Univ. Petroºani (antr. Gabi Niþu) cu un 5-0 la juniori C ºi un 0-9 la juniori D, ori Minerul Uricani (antr. Al. Sultan), între 0-14 la juniori C ºi 21 cu Pro Fotbal Petroºani. Bine au început ºi jiuliºtii de la juniori D (antr. Damian Militaru), 6-0 cu cei de la Fair Play Vulcan.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Etapa 1, 10-11 sept. 2016 Juniori C (gr. 2002) z Univ. Petroºani Dinamic Lupeni 5-0 z Minerul Uricani Fair Play Vulcan 0-14 z Jiul Petroºani a stat Juniori D (gr. 2004) z Sorii Junior’s Lupeni Univ. Petroºani 9-0 z Inter Petrila Fotbal Jiul Petroºani amânat z Min. Uricani Pro Fotbal Petroºani 2-1 z ªc. Jiul Petroºani Fair Play Vulcan 6-0 Juniori E (gr. 2006) z Sorii Junior’s Lupeni Pro Fotbal Petroºani 5-2 z ªc. Jiul Petroºani Inter Petrila amânat z Univ. Petroºani a stat


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
CVJ Nr 1188, Vineri 16 septembrie 2016 by Geza Szedlacsek - Issuu