Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1187
Cronica Vãii Jiului Joi, 15 Septembrie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Lucrãrile de asfaltare de la Lupeni, monitorizate de Cristian Resmeriþã
Mircea Bobora despre problema deºeurilor:
“CEVA ESTE LA MIJLOC”
C
ristian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni, vrea sã se asigure cã lucrãrile de modernizare a Bulevardului Pãcii din localitate se desfãºoarã conform standardelor. Acesta a inspectat ºantierul, pentru a nu se trezi cu surprize neplãcute. Lucrãrile de asfaltare la Bulevardul Pacii continua conform graficului. S-a verificat calitatea lucrãrilor, respectiv grosimea si temperatura asfaltului, pentru a verifica dacã este conform ºi se respectã normativele. “Am vrut sã vãd dacã se respectã toate standardele de calitate în ceea ce priveºte lucrãrile de pe acest bulevard. Nu vrem ca dupã ce facem recepþia, la câteva luni sã avem probleme. Mi se pare absolut normal sã
fie respectate toate cantitãþile ºi calitãþile”, a declarat Cristian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Municipiul Lupeni îºi schimbã, pe zi ce trece, înfãþiºarea. Lucrãrile edilitare care au loc aici contribuie semnificativ la îmbunãtãþirea aspectului localitãþii. Primarul municipiului Lupeni, Cristian Resmeriþã susþine cã lucrãrile vor fi de anvergurã. Vor fi schimbate bordurile, se va repara canalizarea ºi nu numai. Monika BACIU
G
unoiul poate umple buzunarele unora, dar pe ale altora le poate goli. Conducerea Consiliului Judeþean Hunedoara susþine cã problema deºeurilor de la nivel judeþean este una extremã ºi poate abia la sfârºitul lunii martie a anului viitor, deponeul de la Bârcea Mare poate deveni funcþional. >>> PAGINA A 5-A
Veºti bune pentru ºoferi. Defileul Jiului rãmâne deschis
C
irculaþia pe Defileul Jiului nu va mai fi restricþionatã. Astãzi (15 septembrien.r.) este ultima zi în care conducãtorii auto vor circula cu regimul de restricþii de dimineaþa ºi pânã seara. Începând de mâine, restricþiile expirã ºi nici nu se mai impun altele, cel puþin nu în acest an. “ªi în data de 16 septembrie se va circula fãrã restricþii, dar în condiþii de
drum în lucru. Lucrãrile vor fi semnalizate cu semafoare, dar ºi cu piloþi. Probabil vor mai exista momente când se va circula cu restricþii de câte 15-20 de minute, dar acestea nu vor fi o zi întreagã”, a declarat Ioan Tudor, ºeful Drumurilor Naþionale Gorj. Cei de la Drumuri trag însã un semnal de alarmã. ªoferii trebuie sã respecte semnele de circulaþie astfel încât sã nu existe probleme pe acest tronson de drum care încã este în lucru.
“Avertizez conducãtorii auto sã respecte culoarea semafoarelor ºi sã nu treacã pe roºu pentru a nu se produce accidente. Zilele trecute am avut
evenimente rutiere de acest gen”, a mai subliniat Tudor. Lucrãrile de modernizare a Defileului Jiului vor mai continua. Mai sunt
încã douã lucrãri complexe de executat. Este vorba de cele douã poduri, dar ºi de parcarea din zona mãnãstirii Lainici. Lucrãrile în Defileul Jiului trebuiau sã fie finalizate încã de acum doi ani, dar constructorul nu s-a încadrat în termen. Proiectul lucrãrilor de pe Defileu are o valoare de aproape 185 de milioane de lei, acesta fiind câºtigat de un consorþiu condus de societatea spaniolã Copisa Constructora Piraneica. Monika BACIU
2 Actualitate
„Canalizarea NU este coºul tãu de gunoi” u gãsit animale A moarte, saltele ºi tot felul de obiecte din gospodãrie aruncate în canalizarea Vãii Jiului, motiv pentru care reprezentanþii Apa Serv au demarat o campanie de informare a cetãþenilor. Startul s-a dat la staþia de epurare de la Dãnuþoni, acolo unde reprezentanþii societãþii de apã ºi canalizare au fãcut o demonstraþie despre ceea ce înseamnã curãþarea apelor reziduale. „Statistic, numai în primul semestru al anului 2016, s-au înregistrat un numãr de 738 de lucrãri
la sistemul de canalizare, dintre 678 au fost pentru desfundarea ºi curãþarea acestuia. Am tras concluzia, în urma analizelor pe care le-am efectuat, cã este necesarã conºtientizarea cetãþenilor privind folosirea corectã ºi responsabilã a sistemului de canalizare ºi, începând de azi, (n.r miercuri 14 septembrie),
Apa Serv Valea Jiului demareazã o amplã campanie de conºtientizare, pe care noi am intitulat-o sugestiv „Canalizarea NU este coºul tãu de gunoi!””, a spus Costel Avram, directorul SC Apa Serv Valea Jiului. Campania se va derula la nivelul Vãii Jiului, pentru a le arãta locuitorilor din aceastã zonã ce
nu au voie sã arunce în toaletã. Asta, pentru cã an de an, surprizele de la staþia Dãnuþoni sunt uriaºe ºi nici nu vã imaginaþi ce se poate arunca la WC, motiv pentru care ºi primarii vor fi atraºi în aceastã campanie. „Chiar în ultimele douã sãptãmâni am avut ºi noi acþiuni de decolmatare a canalizãrilor ºi
Cronica Vãii Jiului | Joi 15 Septembrie 2016 a subsolurilor ºi am vãzut cã ne confruntãm cu mari probleme la acest capitol. Sper ca dupã aceastã campanie, lumea sã fie mai pregãtitã, informatã ºi sã nu mai avem pe viitor probleme în acest sens”, a adãugat ºi Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. ªi Consiliul Judeþean Hunedoara se va implica, pentru cã problemele de mediu ne ajung din urmã. „Ceea ce înseamnã protecþia mediului ºi modalitatea de abordare a acestui subiect este deosebit de sensibilã, pentru cã normele în privinþa mediului sunt deosebit de normale pentru ceea ce însemanã grija ºi modul în care trebuie sã avem o relaþie cu mediul. Orice activitate umanã, genereazã o per-
Noi descoperiri fãcute de studenþii geologi în Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului
Î
n aceastã varã, pe teritoriul Geoparcului, 10 studenþi de la cele trei categorii de studii (licenþã, master, doctorat) ale Facultãþii de Geologie ºi Geofizicã din cadrul Universitãþii din Bucureºti au participat la cercetãri de teren pentru descoperirea de noi vestigii privind renumitele ”faune cu dinozauri pitici din Transilvania”. Cercetãrile au fost realizate sub îndrumarea Conf. dr. Zoltán Csiki-Sava ºi Asist. dr. ªtefan Vasile de la Departamentul de Geologie din cadrul Facultãþii de Geologie ºi Geofizicã a Universitãþii din Bucureºti. Rezultatele cercetãrilor efectuate timp de aproape douã sãptãmâni, în perioada 5 – 16 august, nu s-au lãsat prea mult aºteptate. Participanþii au descoperit ºi au recuperat fragmente de fosile de titanosauri (dinozauri de talie mare, ierbivori, patrupezi) si douã noi cuiburi cu ouã de dinozaur, continuând cercetãrile din anii anteriori ale studenþilor de la Universitatea din Bucureºti. Cuiburile cu ouã de dinozaur descoperite în zonã sunt expuse ºi pot fi vãzute la Centrul de ªtiinþã ºi Artã al Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului din localitatea General Berthelot. ªi tot acolo poate fi admiratã ºi reconstrucþia unui titanosaur – Magyarosaurus dacus, realizatã de celebrul paleoartist canadian Brian Cooley.
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Fosilele descoperite în aceastã varã urmeazã sã fie preparate, inventariate ºi cercetate în laborator, ceea ce ar putea duce la descoperirea de noi informaþii relevante care sã reconstituie mediul de viaþã din Cretacic, de pe fosta Insulã a Haþegului. Activitãþile vor fi realizate ºi cu sprijinul unor studenþi care au luat parte la aceste cercetãri în teren. Ei vor continua studiile sub îndrumarea cadrelor didactice în laboratoarele Departamentului de Geologie, inclusiv în vederea elaborãrii unor lucrãri de licenþã sau masterat ºi pentru prezentarea de comunicãri în cadrul simpozioanelor naþionale studenþeºti de anul viitor. Cercetãrile realizate în aceastã varã au fost susþinute de Universitatea din Bucureºti din fondurile alocate Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului - Geoparc Internaþional UNESCO, dar ºi cu sprijinul DinoParc Râºnov. De altfel, de aproape 40 de ani, pe teritoriul Geoparcului se desfãºoarã astfel de cercetãri realizate de cadre didactice ºi studenþi de la Universitatea din Bucureºti, în scopul studierii ”faunelor cu dinozauri pitici din Transilvania”. Aceste animale, care au trãit acum mai bine de 66 de milioane de ani, sunt unice pe plan mondial datoritã taliei mai reduse, aceasta fiind o adaptare la viaþa în spaþiul limitat al unei insule. Numeroase fosile ale acestor specii de animale insulare, inclusiv oase ºi ouã de dinozauri, au fost descoperite de-a lungul anilor,
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
turbare a mediului, inclusiv creºterea alninelor, dar important e ca ceea ce rezultã sã se încadreze în ceea ce înseamnã normative acceptabile pentru relaþia om- mediu”, a afirmat Mircea Bobora, vicepreºedinte CJ Hunedoara. Staþia de la Dãnuþoni riscã, în acest ritm, sã se transforme în depozit de gunoi menajer, iar cei care licreazã la epurarea apelor vorbesc despre activitatea susþinutã pe care o desfãºoarã, ca sã cureþe apele folosite de cei din Valea Jiului. Totuºi, campania de informare va avea scopul de a le arãta oamenilor ce nu pot sã arunce în canalizare, ca sã pãstrãm mediul curat. Diana MITRACHE
- ÎNCHIRIERI -
Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
adãugându-se treptat colecþiei de Paleontologie a vertebratelor din cadrul Departamentului de Geologie al Facultãþii de Geologie ºi Geofizicã.
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ! 0735.183175 Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Minerit 3
Cronica Vãii Jiului | Joi 15 Septembrie 2016
1 din 10! Un singur grup de la Mintia susþine întregul CEH D
in toate grupurile pe care le deþin cele douã termocentrale din cadrul Complexului Energetic Hunedoara funcþioneazã doar unul. Cele douã termocentrale au 10 grupuri în dotare, dar teoretic funcþioneazã 6, iar practic doar unul. De câteva luni bune acesta susþine întregul Complex Energetic Hunedoara. Astfel, energia produsã de termocentrala de la Mintia ºi injectatã în sistemul energetic naþional plãteºte salariile tuturor angajaþilor CEH. “Noi funcþionãm cu un singur grup. Stocul era ieri de 17 mii de tone, foarte puþin în condiþiile în care grupul trei are nevoie de circa 2500 de tone pe zi pentru a funcþiona la parametri normali, iar producþia de huilã din Valea Jiului este de circa 2500 de tone pe zi. Noi de câteva luni aºa funcþionãm. Singuri ºi cu un singur grup”, a declarat Mircea Criºovan, preºedintele Sindicatului Liber Independent Electrocentrale Mintia. Potrivit acestuia, Mintia nu va putea funcþiona iarna aceasta cu mai puþin de un grup energetic, iar stocul minim de cãrbune trebuie sã fie de cinci ori mai mare. “Minim 50.000 de tone trebuie sã avem ca stoc tampon pentru perioada de iarnã pentru cã atfel termocentrala s-ar putea sã se blocheze ºi riscãm sã distrugem ºi ce avem”, a mai spus sursa citatã. La termocentrala Paroºeni situaþia este mai criticã. Abia dacã sezonul
acesta a funcþionat singurul grup energetic. “Noi avem 19.600 de tone, dar nu funcþionãm. E o situaþie extrem de gravã din cauzã cã cele patru unitãþi miniere de la CEH ºi cele douã de la SNIM nu pot sã asigure cantitatea necesarã de cãrbune nici pentru funcþionarea unui grup. Minele nu pot sã asigure necesarul de cãrbune nici mãcar la un grup. Cu 2500-2600 de tone pe zi nu poate sã funcþioneze ambele termocentrale”, a declarat Mihai Lorincz, preºedintele Sindicatului Liber Electrocentrale Paroºeni. Pentru a funcþiona în condiþii normale, termocentrala Paroºeni are
nevoie de circa 2300 de tone de cãrbune pe zi, iar Mintia 2800 tone de cãrbune pe zi. Producþia de huilã din Valea Jiului este undeva la 2600 de tone pe zi. “Grupul de la Paroºeni e oprit acum din cauza preþului mic al energiei. Preþul este de circa 150 de lei, iar noi producem energia cu 420 de lei”, a mai spus sursa citatã. Sindicaliºtii susþin cã singura salvare a CEH ar fi un mix energetic, însã interesele care graviteazã în zona energeticã sunt mult prea mari pentru ca acest proiect sã se concretizeze. “Mixul energetic ar fi salvarea noastrã, dar nimeni nu va accepta ca
noi sã atârnãm ca o piatrã de moarã de gâtul lor”, a mai spus Lorincz. În cazul în care termocentrala de la Paroºeni nu va funcþiona în aceastã iarnã, CEH va pierde ºi bonusul de coregenerare de circa douã milioane de lei lunar.
G
rigorescu, pãpuºarul PNL?
Stocurile de cãrbune ale celor douã termocentrale din cadrul Complexului Energetic Hunedoara sunt la limita de jos. În tot acest timp, politicienii îºi fac campanie de imagine pe soarta CEH. Preºedintele interimar al PNL Hunedoara, Florin Roman, aratã în cadrul
Hrana minerilor, o nebuloasã incertã M inerii care lucreazã în condiþii grele ar trebui sã primeascã un supliment de hranã. O spun inspectorii de muncã ºi medicul de medicinã a muncii, însã, nu de aceeaºi pãrere este ºi administraþia Complexului Energetic Hunedoara, care, spre deosebire de Societatea de Închideri de Mine, a refuzat sã mai ofere mâncare acestor oameni.
Sindicaliºtii nu au un rãspuns ferm ºi se pare cã lucrurile bat pasul pe loc, fiind încãlcatã legislaþia ºi ea, la fel de neclarã, mprecum metoda adoptatã de administrator. „Avem un rãspuns pe care l-am primit din partea acestora din care nu rezultã, sub semnãtura medicului de medicinã a muncii sau a seerviciului de
sãnãtate ºi securitate în muncã, cã acest aport caloric este obligatoriu a fi acordat unei anumite categorii de personal. Este rãspunsul dumnealor. În situaþia în care un alt organ abilitat al statului va demonstra altceva, vor rãspunde. Noi le-am cerut sã se conformeze, iar ei spun cã nu
sunt obligaþi, aºa cã, ce vor decide organele statului, vor suporta”, a spus Petre Nica, preºedintele Sindicatului reprezentativ Muntele. Minerii au rãmas fãrã masa caldã ºi s-au desfiinþat bucãtãriile la unitãþile miniere, dar nici nu mai primesc vreun supliment alimentar, aºa cum ar fi necesar, pentru cã desfãºoarã muncã grea. Legea 319, articolul 14, spune clar cã este necesar un aport caloric crescut pentru cei care fac efort, iar medicul de medicina muncii de la CEH a admis cã munca în subteran cere efort fizic ºi aport caloric crescut ºi, cu toate acestea, minerii nu au mai primit nimic de luni bune. Inspectorii de muncã, însã, spun cã lucrurile nu au cum sã rãmânã aºa ºi CEH riscã amendã pentru necoformitate. Diana MITRACHE
unui comunicat de presã cât de roz este situaþia la Complexul Energetic Hunedoara. “Preºedintele interimar al PNL Hunedoara, Florin Roman, s-a întâlnit în cursul zilei de ieri cu Ministrul Energiei, Victor Vlad Grigorescu, pentru a discuta posibilitatea asigurãrii cãldurii pe timp de iarnã în Valea Jiului ºi în municipiul Deva. În urma discuþiei, Florin Roman a primit asigurãri cã nu se va sista cãldura în anotimpul rece în localitãþile deservite de unitãþile termoelectrice ale CEH, existând stocurile necesare de cãrbune pentru asigurarea cãldurii atât în Valea Jiului, cât ºi în municipiul Deva. Mai mult decât atât, ministrul Victor Vlad Grigorescu, susþine cã în urma disponibilizãrilor realizate în cadrul CEH, dar ºi dupã divizarea complexului, a fost stabilizatã situaþia economicã a acestuia pentru urmãtorii 10 ani”, se aratã într-un comunicat de presã al PNL Hunedoara Problema este cã nu existã suficient cãrbune pe stocul termocentralelelor astfel încât acestea sã poatã funcþiona la parametri normali, iar politicienii se folosesc le CEH pentru a-ºi construi campania de imagine. Mai mult decât atât, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, care declara cã politicul nu trebuie sã se amestece în problemele companiilor de stat, acum este folosit pe post
de pãpuºã electoralã. “Povestea bãgãrii în faliment a Complexurilor Energetice pentru cã se doreºte importul de energie e o temã pe care mai multe grupuri politice o vehiculeazã în jurul campaniei electorale. Realitatea este exact inversã, dar probabil cu cât spui ceva mai gogonat cu atât mai mult ai ºanse sã fii crezut de cei care nu verificã adevãrul. În fapt, pentru prima datã, noi la Ministerul Energiei am publicat procentajul de dependenþã dintre consumul de energie ºi producþia de cãrbune (de aproximativ 30%). Noi suntem cei care am schimbat paradigma de interpretare din zona marilor companii energetice din cazuri sociale în companii fundamentale pentru securitatea energeticã. ªi tot noi am stat ºi am lucrat din prima zi
de mandat pentru a corecta dezastrul financiar pe care l-am moºtenit la Complexul Energetic Hunedoara ºi la Complexul Energetic Oltenia”, scria în urmã cu ceva timp pe Facebook, Victor Grigorescu. Monika BACIU
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
4 Actualitate
Fonduri pentru remedierea deficienþelor unitãþilor ºcolare
A
utoritãþile locale pot solicita fonduri pentru remedirea deficienþelor unitãþilor de învãþãmânt care funcþioneazã fãrã autorizaþii sanitare.
Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice (MDRAP) a comunicat, la sfârºitul lunii august, tuturor unitãþilor de învãþãmânt eligibile cã termenul de solicitare a finanþãrii pentru lucrãri necesare obþinerii autorizaþiei sanitare de funcþionare se prelungeºte pânã la data de 20 septembrie 2016.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 15 Septembrie 2016
Decizia a fost luatã pentru a da posibilitatea unui numãr cât mai mare de unitãþi sã demareze în acest an intervenþiile de acest fel, ca urmare a faptului cã sumele alocate cu aceastã destinaþie nu au fost solicitate în integralitate. Este vorba de fonduri în valoare 800.000.000 lei, alocate prin Programul Naþional de Dezvoltare Localã (PNDL), reprezentând circa 66% din bugetul programului. “O primã analizã aratã cã principala cauzã a slabei accesãri a fondurilor disponibile este legatã de capacitatea administraþiei locale: unele primãrii,
mai ales din mediul rural, fie au capacitate redusã de a pregãti proiecte, fie deruleazã lent procesul de pregãtire a lor, fie au o altã prioritizare a solicitãrilor de finanþare. Aceastã problemã este întâlnitã nu doar în cazul ºcolilor, ci în general pentru investiþii în plan local. Guvernul va analizã în cel mai scurt timp mãsuri pentru a sprijini autoritãþile locale în pregãtirea de proiecte, douã posibile soluþii fiind formarea de echipe centrale de asistenþã tehnicã ºi a dezvoltarea unor proiectetip, acolo unde este
aplicabil”, aratã un comunicat al Ministerului Dezvoltãrii. Astfel, din 3.471 de unitãþi de învãþãmânt eligibile, 381 sunt, în prezent, incluse la finanþare prin PNDL cu suma de 257.879.369,34 lei (alocare financiarã pe perioada 2016-2019), pentru lucrãrile necesare obþinerii autorizaþiei sanitare. Pentru alte 1.043 de unitãþi de
V
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi
de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
OFERTA DE REVELION 2017
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de
cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.
Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.
de funcþionare. Avem ªcoala generalã de la Câmpul lui Neag, ªcoala Generalã IG Duca Petroºani, ªcoala generalã Sf. Varavara din Aninoasa, ºi mai este câte o grãdiniþã la parter de bloc la Petrila ºi Luoeni. Pot fi autorizate dacã îºi rezolvã problemele pentru care nu au primit autorizaþie”, a declarat, în urmã cu câteva sãptãmâni, Cecilia Birãu, purtãtor de cuvânt la Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara. La ºcolile care nu au primit autorizaþii de funcþionare deficientele constatate au fost multiple. Cele mai multe þin de normele de igienã. Monika BACIU
Bucurie în miºcare, la Petroºani
ineri ºi sâmbãtã, la finele acestei sãptãmâni suntem invitaþi la sport în aer liber. Acþiunea poartã denumirea genericã „Bucurie ºi miºcare” ºi sunt invitaþi sã ia parte toþi cei care vor sã iasã afarã, în Parcul Central Carol Schreter din Petroºani.
OFERTA DE CRÃCIUN 2016
învãþãmânt, unitãþile administrativ-teritoriale (uat) ºi prefecturile au comunicat cã nu se solicitã finanþare*, restul de 2.047 fiind unitãþi pentru care cererea de finanþare nu a fost depusã sau a fost depusã cu documentaþie incompletã. Alte 21 de unitãþi de învãþãmânt sunt, în acest moment, introduse la finanþare prin PNDL cu alocaþie parþialã în sumã de 10.720.860,00 lei, pentru perioada 2016-2019, pentru lucrãri din altã categorie decât cele necesare obþinerii autorizaþiei sanitare de funcþionare. “În Valea Jiului sunt aceleaºi unitãþi ºcolare fãrã autorizaþie sanitarã
Acolo, organizatorii Asociaþia 11even din Cluj, în parteneriat cu Primãria Petroºani, ne aºteaptã sã ne înscriem la diverse activitãþi. „Acestea vor începe vineri, de la ora 16,00 pânã la ora 19,00 ºi sâmbãtã de la ora 10,00 pânã la ora 19,00, iar noi aºteptãm în Parcul central toate familiile, copiii care vor sã facã miºcare ºi sã se distreze ºi mai ales curioºii care vor sã aibã un week-end plin de energie. Îi aºteptãm cu drag la jocuri, la sport, la tir cu arcul, volei, fotbal, tenis, badmington ºi
multe altele”, a spus Cristiana ªtefoane Ciobanu, coordonatoarea acþiunii de la Petroºani. Toþi cei care vin în parc au ocazia sã participe la o tombolã, iar la final se pot alege ºi cu premii. „Avem ºi o tombolã, iar premiul cel mare este o bicicletã. Noi ne-am gândit sã promovãm acþiunea în cercul nostru de prieteni, din licee, ºcoli ºi
grãdiniþe ºi vom împãrþi ºi flyere”, a mai adãugat Cristiana, care ne aºteaptã vineri ºi sâmbãtã în Parcul Central Carol Schereter. Astfel de acþiuni au avut loc ºi la Cluj, Bacãu, Satu Mare, ori chiar la Chiºinãu ºi acum a venit rândul Petroºaniului sã se bucure ºi sã facã miºcare Diana MITRACHE
Mircea Bobora despre problema deºeurilor:
“CEVA ESTE LA MIJLOC”
G
unoiul poate umple buzunarele unora, dar pe ale altora le poate goli. Conducerea Consiliului Judeþean Hunedoara susþine cã problema deºeurilor de la nivel judeþean este una extremã ºi poate abia la sfârºitul lunii martie a anului viitor, deponeul de la Bârcea Mare poate deveni funcþional. “Mâine avem depunerea ultimelor documente, cele care vizeazã cele trei foraje care ni s-au solicitat în plus faþã de proiectul tehnic iniþial ºi deponeul de la Petroºani devine funcþional în aceastã sãptãmânã. Problema deºeurilor ºi a deponeurilor în judeþul Hunedoara este o problemã majorã pentru cã deponeul din Petroºani e o soluþie alternativã de moment, o soluþie gãsitã în disperare de cauzã. Sistemul managemet integrat al deºeurilor cu deponeul de la Bârcea Mare este soluþia viabilã ºi punerea acestui deponeu în operare este
ceea ce ne dorim sã se întâmple cât mai repede”, a declarat Mircea Bobora, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Gunoiul ar trebui sã devinã o afacere profitabilã, este de pãrere vicepreºedintele CJH, Mircea Bobora. “La Bârcea e o adevãratã industrie, acolo se lucreazã ºi pentru ceea ce înseamnã profitabilitatea acestui deponeu ºi profitabilitatea pe orizontalã ºi pentru alte companii. În alte þãri, aproximativ între 70-90% din deºeurile colectate sunt incinerate, sunt folosite în aºa fel încât sã fie purtãtoare de plus valoare, pe orizontalã, în alte locaþii ºi nu în ultimul rând, pentru a genera spaþiu pentru ca durata în timp a acestui deponeu sã fie cât mai mare”, a mai spus sursa citatã. Conducerea Consiliului Judeþean Hunedoara a stabilit un termen la care ar trebui sã devinã operaþional deponeul ecologic de la Bârcea Mare. “Eu m-am angajat cã în 31 martie 2017 e
data limitã, pentru mine ca poziþie ºi ca eforturi în ceea ce priveºte activitatea mea, sã pornim acest deponeu ºi voi face tot ce îmi stã în putinþã ca la finele trimestrului unul anul viitor, deponeul sã fie funcþionabil”, a mai precizat Mircea Bobora. În urmã cu câteva sãptãmâni, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, declara cã nu va prelua platforma temporarã dacã cetãþenii Vãii Jiului nu vor fi trataþi la fel ca ºi cei din nordul judeþului în ceea ce priveºte tarifele de colectare a gunoiului menajer. Vicepreºedintele CJH susþine cã peste tot în lume aceastã activitate este una costisitoare, dar totodatã poate aduce ºi beneficii. “Activitatea de colectare ºi depunere a deºeurilor, peste tot pe planeta Pãmânt costã ºi costã foarte mult. Din pãcate, noi activitatea de conºtientizare a oamenilor a facptului cã aceastã activitate înseamnã ºi costuri nu am fãcut-o din anumite motive, dar noi va trebui sã începem acest gen de
Barajul de la Valea de Peºti a fost umplut cu apã
L
ucrãrile de modernizarea a barajului de la Valea de Peºti au fost finalizate, acesta fiind umplut, iar în perioada imediat urmãtoare urmeazã a fi realizatã recepþia lucrãrilor. Acum, alimentarea cu apã potabilã a majoritãþii abonaþilor ApaServ din Valea Jiului se face de la barajul din vestul Vãii Jiului. “Barajul s-a umplut ºi funcþioneazã la parametri normali. Încã din 1 septembrie alimentarea cu apã potabilã a Vãii Jiului se face din barajul de la Valea de Peºti. S-au fãcut probele tehnologice la vane,
activitate de conºtientizare a oamenilor cã acest aspect, peste tot pe planeta Pãmânt costã mult. Vom face toate eforturile ca Valea Jiului sã nu fie dezavantajatã vizavi de tarifele de depunere a deºeurilor în deponeu. Vom gãsi soluþii înþelegându-ne cu primarii care sunt coloana vertebralã a administraþiei publice locale. Vom încerca sã gãsim soluþii, împreunã cu primarii, astfel încât populaþia din Valea Jiului sã nu fie dezavantajatã ºi care nu are nicio vinã. Cred cã ºi domnul Ridzi va fi de acord sã preia platforma în administrare pentru cã vom gãsi o soluþie împreunã cu dânsul ºi ceilalþi primari, în aºa fel încât populaþia Vãii Jiului sã nu fie afectatã”, a mai subliniat vicepreºedintele
Consiliului Judeþean Hunedoara. Deponeul de la Bârcea Mare nu poate deveni operaþional din cauza unei licitaþii contestate. Oficialii CJH, recunosc cã existã o problemã în rândul ofertanþilor. “Nu pot sã participe trei companii la o licitaþie ºi douã companii sã nu aibã nicio clarificare sau observaþie ºi a treia companie sã aibã 150 de clarificãri, în condiþiile în care cele douã companii sunt echivalente ºi ca poziþie tehnicã ºi ca dotare de head-quarter. Ceva este la mijloc, sunt deºeurile, sunt un lucru extrem de sensibil”, a mai subliniat Bobora.
C
ãldurã din gunoi
Gunoaiele ar putea deveni o sursã de
Trei instanþe hunedorene au semnat
”Memorandumul privind justiþia”
D
iar în perioada imediat urmãtoare vom face recepþia lucrãrilor”, a declarat Sorin Corici, ºef SH Apele Române Valea Jiului. Din 1973, de când s-a dat în folosinþã, barajul de la Valea de Peºti nu a fost niciodatã reparat, niciodatã golit ºi nici curãþat, aceasta fiind prima procedurã de o asemenea anvergurã. Lucrãrile au o valoare de 350.000 de euro ºi erau absolut necesare, în condiþiile în care de schimbarea vanelor respective depindea siguranþa acumulãrii de apã. Monika BACIU
ocumentul care stã la baza protestului declanºat de magistraþi aratã problemele din sistemul judiciar ºi a fost semnat de procurorii ºi judecãtorii hunedoreni. În ”Memorandumul privind justiþia” se solicitã implementarea unui set de mãsuri care sã conducã la o ”justiþie eficientã, modernã ºi de calitate”. ”Adoptarea Memorandumului în adunãri generale este o primã mãsurã de protest prin care s-a stabilit un document programatic de principiu, cu soluþii pentru problemele cu care se confrunta sistemul judiciar ºi afecteazã direct cetãþeanul ce se adreseazã instanþelor”, a spus judecã-
încãlzire pentru judeþul Hunedoara, însã Mircea Bobora este de pãrere cã trebuie realizate studii amãnunþite în acest sens. “Eu am început activitatea cu deºeuri în anul 2001 când în România încã nu se discuta despre deºeuri ºi am fost implicat în cogenerare care fãcea anvelope din 2002, la nivel de 100.000 de tone/an. E o posibilitate de a face termoficare pe coincinerare în judeþul Hunedoara, dar numai un neavenit spune da sau nu la prima strigare. Vreau sã vãd prima datã un proiect tehnic, o posibilitate de adaptare a sistemului de incinerare într-o termocentralã ºi posibilitãþile de suplinire cu combustibil alternativ a unei cantitãþi de cantitãþi fosil. Asta având efecte benefice în ceea ce priveºte regenerarea combustibilului fosil care dureazã ºi posibilitatea de ecologizare a zonei”, a concluzionat Mircea Bobora, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Pânã când platforma temporarã de la Petroºani va fi funcþionalã, primãriile din Valea Jiului transportã deºeurile la Horezu. Monika BACIU
tor Dana Gîrbovan, preºedinte UNJR, co-iniþiator al Memorandumului. Premiza memorandumului este ca ”justiþia trebuie sã aibã ca ºi preocupare esenþialã protecþia, promovarea ºi garantarea tuturor drepturilor ºi libertãþilor cetãþeneºti. În faþa judecãtorului cetãþeanul este egal cu statul.” Pe lângã adoptarea Memorandumului, în cadrul aceloraºi adunãri generale unele instanþe au decis sã adopte ºi alte forme de protest, cum ar fi amânarea cauzelor care nu sunt urgenþe sau protest cu banderole. M. GÂNJU
4 Actualitate
Fonduri pentru remedierea deficienþelor unitãþilor ºcolare
A
utoritãþile locale pot solicita fonduri pentru remedirea deficienþelor unitãþilor de învãþãmânt care funcþioneazã fãrã autorizaþii sanitare.
Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice (MDRAP) a comunicat, la sfârºitul lunii august, tuturor unitãþilor de învãþãmânt eligibile cã termenul de solicitare a finanþãrii pentru lucrãri necesare obþinerii autorizaþiei sanitare de funcþionare se prelungeºte pânã la data de 20 septembrie 2016.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 15 Septembrie 2016
Decizia a fost luatã pentru a da posibilitatea unui numãr cât mai mare de unitãþi sã demareze în acest an intervenþiile de acest fel, ca urmare a faptului cã sumele alocate cu aceastã destinaþie nu au fost solicitate în integralitate. Este vorba de fonduri în valoare 800.000.000 lei, alocate prin Programul Naþional de Dezvoltare Localã (PNDL), reprezentând circa 66% din bugetul programului. “O primã analizã aratã cã principala cauzã a slabei accesãri a fondurilor disponibile este legatã de capacitatea administraþiei locale: unele primãrii,
mai ales din mediul rural, fie au capacitate redusã de a pregãti proiecte, fie deruleazã lent procesul de pregãtire a lor, fie au o altã prioritizare a solicitãrilor de finanþare. Aceastã problemã este întâlnitã nu doar în cazul ºcolilor, ci în general pentru investiþii în plan local. Guvernul va analizã în cel mai scurt timp mãsuri pentru a sprijini autoritãþile locale în pregãtirea de proiecte, douã posibile soluþii fiind formarea de echipe centrale de asistenþã tehnicã ºi a dezvoltarea unor proiectetip, acolo unde este
aplicabil”, aratã un comunicat al Ministerului Dezvoltãrii. Astfel, din 3.471 de unitãþi de învãþãmânt eligibile, 381 sunt, în prezent, incluse la finanþare prin PNDL cu suma de 257.879.369,34 lei (alocare financiarã pe perioada 2016-2019), pentru lucrãrile necesare obþinerii autorizaþiei sanitare. Pentru alte 1.043 de unitãþi de
V
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi
de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
OFERTA DE REVELION 2017
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de
cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.
Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.
de funcþionare. Avem ªcoala generalã de la Câmpul lui Neag, ªcoala Generalã IG Duca Petroºani, ªcoala generalã Sf. Varavara din Aninoasa, ºi mai este câte o grãdiniþã la parter de bloc la Petrila ºi Luoeni. Pot fi autorizate dacã îºi rezolvã problemele pentru care nu au primit autorizaþie”, a declarat, în urmã cu câteva sãptãmâni, Cecilia Birãu, purtãtor de cuvânt la Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara. La ºcolile care nu au primit autorizaþii de funcþionare deficientele constatate au fost multiple. Cele mai multe þin de normele de igienã. Monika BACIU
Bucurie în miºcare, la Petroºani
ineri ºi sâmbãtã, la finele acestei sãptãmâni suntem invitaþi la sport în aer liber. Acþiunea poartã denumirea genericã „Bucurie ºi miºcare” ºi sunt invitaþi sã ia parte toþi cei care vor sã iasã afarã, în Parcul Central Carol Schreter din Petroºani.
OFERTA DE CRÃCIUN 2016
învãþãmânt, unitãþile administrativ-teritoriale (uat) ºi prefecturile au comunicat cã nu se solicitã finanþare*, restul de 2.047 fiind unitãþi pentru care cererea de finanþare nu a fost depusã sau a fost depusã cu documentaþie incompletã. Alte 21 de unitãþi de învãþãmânt sunt, în acest moment, introduse la finanþare prin PNDL cu alocaþie parþialã în sumã de 10.720.860,00 lei, pentru perioada 2016-2019, pentru lucrãri din altã categorie decât cele necesare obþinerii autorizaþiei sanitare de funcþionare. “În Valea Jiului sunt aceleaºi unitãþi ºcolare fãrã autorizaþie sanitarã
Acolo, organizatorii Asociaþia 11even din Cluj, în parteneriat cu Primãria Petroºani, ne aºteaptã sã ne înscriem la diverse activitãþi. „Acestea vor începe vineri, de la ora 16,00 pânã la ora 19,00 ºi sâmbãtã de la ora 10,00 pânã la ora 19,00, iar noi aºteptãm în Parcul central toate familiile, copiii care vor sã facã miºcare ºi sã se distreze ºi mai ales curioºii care vor sã aibã un week-end plin de energie. Îi aºteptãm cu drag la jocuri, la sport, la tir cu arcul, volei, fotbal, tenis, badmington ºi
multe altele”, a spus Cristiana ªtefoane Ciobanu, coordonatoarea acþiunii de la Petroºani. Toþi cei care vin în parc au ocazia sã participe la o tombolã, iar la final se pot alege ºi cu premii. „Avem ºi o tombolã, iar premiul cel mare este o bicicletã. Noi ne-am gândit sã promovãm acþiunea în cercul nostru de prieteni, din licee, ºcoli ºi
grãdiniþe ºi vom împãrþi ºi flyere”, a mai adãugat Cristiana, care ne aºteaptã vineri ºi sâmbãtã în Parcul Central Carol Schereter. Astfel de acþiuni au avut loc ºi la Cluj, Bacãu, Satu Mare, ori chiar la Chiºinãu ºi acum a venit rândul Petroºaniului sã se bucure ºi sã facã miºcare Diana MITRACHE
Mircea Bobora despre problema deºeurilor:
“CEVA ESTE LA MIJLOC”
G
unoiul poate umple buzunarele unora, dar pe ale altora le poate goli. Conducerea Consiliului Judeþean Hunedoara susþine cã problema deºeurilor de la nivel judeþean este una extremã ºi poate abia la sfârºitul lunii martie a anului viitor, deponeul de la Bârcea Mare poate deveni funcþional. “Mâine avem depunerea ultimelor documente, cele care vizeazã cele trei foraje care ni s-au solicitat în plus faþã de proiectul tehnic iniþial ºi deponeul de la Petroºani devine funcþional în aceastã sãptãmânã. Problema deºeurilor ºi a deponeurilor în judeþul Hunedoara este o problemã majorã pentru cã deponeul din Petroºani e o soluþie alternativã de moment, o soluþie gãsitã în disperare de cauzã. Sistemul managemet integrat al deºeurilor cu deponeul de la Bârcea Mare este soluþia viabilã ºi punerea acestui deponeu în operare este
ceea ce ne dorim sã se întâmple cât mai repede”, a declarat Mircea Bobora, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Gunoiul ar trebui sã devinã o afacere profitabilã, este de pãrere vicepreºedintele CJH, Mircea Bobora. “La Bârcea e o adevãratã industrie, acolo se lucreazã ºi pentru ceea ce înseamnã profitabilitatea acestui deponeu ºi profitabilitatea pe orizontalã ºi pentru alte companii. În alte þãri, aproximativ între 70-90% din deºeurile colectate sunt incinerate, sunt folosite în aºa fel încât sã fie purtãtoare de plus valoare, pe orizontalã, în alte locaþii ºi nu în ultimul rând, pentru a genera spaþiu pentru ca durata în timp a acestui deponeu sã fie cât mai mare”, a mai spus sursa citatã. Conducerea Consiliului Judeþean Hunedoara a stabilit un termen la care ar trebui sã devinã operaþional deponeul ecologic de la Bârcea Mare. “Eu m-am angajat cã în 31 martie 2017 e
data limitã, pentru mine ca poziþie ºi ca eforturi în ceea ce priveºte activitatea mea, sã pornim acest deponeu ºi voi face tot ce îmi stã în putinþã ca la finele trimestrului unul anul viitor, deponeul sã fie funcþionabil”, a mai precizat Mircea Bobora. În urmã cu câteva sãptãmâni, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, declara cã nu va prelua platforma temporarã dacã cetãþenii Vãii Jiului nu vor fi trataþi la fel ca ºi cei din nordul judeþului în ceea ce priveºte tarifele de colectare a gunoiului menajer. Vicepreºedintele CJH susþine cã peste tot în lume aceastã activitate este una costisitoare, dar totodatã poate aduce ºi beneficii. “Activitatea de colectare ºi depunere a deºeurilor, peste tot pe planeta Pãmânt costã ºi costã foarte mult. Din pãcate, noi activitatea de conºtientizare a oamenilor a facptului cã aceastã activitate înseamnã ºi costuri nu am fãcut-o din anumite motive, dar noi va trebui sã începem acest gen de
Barajul de la Valea de Peºti a fost umplut cu apã
L
ucrãrile de modernizarea a barajului de la Valea de Peºti au fost finalizate, acesta fiind umplut, iar în perioada imediat urmãtoare urmeazã a fi realizatã recepþia lucrãrilor. Acum, alimentarea cu apã potabilã a majoritãþii abonaþilor ApaServ din Valea Jiului se face de la barajul din vestul Vãii Jiului. “Barajul s-a umplut ºi funcþioneazã la parametri normali. Încã din 1 septembrie alimentarea cu apã potabilã a Vãii Jiului se face din barajul de la Valea de Peºti. S-au fãcut probele tehnologice la vane,
activitate de conºtientizare a oamenilor cã acest aspect, peste tot pe planeta Pãmânt costã mult. Vom face toate eforturile ca Valea Jiului sã nu fie dezavantajatã vizavi de tarifele de depunere a deºeurilor în deponeu. Vom gãsi soluþii înþelegându-ne cu primarii care sunt coloana vertebralã a administraþiei publice locale. Vom încerca sã gãsim soluþii, împreunã cu primarii, astfel încât populaþia din Valea Jiului sã nu fie dezavantajatã ºi care nu are nicio vinã. Cred cã ºi domnul Ridzi va fi de acord sã preia platforma în administrare pentru cã vom gãsi o soluþie împreunã cu dânsul ºi ceilalþi primari, în aºa fel încât populaþia Vãii Jiului sã nu fie afectatã”, a mai subliniat vicepreºedintele
Consiliului Judeþean Hunedoara. Deponeul de la Bârcea Mare nu poate deveni operaþional din cauza unei licitaþii contestate. Oficialii CJH, recunosc cã existã o problemã în rândul ofertanþilor. “Nu pot sã participe trei companii la o licitaþie ºi douã companii sã nu aibã nicio clarificare sau observaþie ºi a treia companie sã aibã 150 de clarificãri, în condiþiile în care cele douã companii sunt echivalente ºi ca poziþie tehnicã ºi ca dotare de head-quarter. Ceva este la mijloc, sunt deºeurile, sunt un lucru extrem de sensibil”, a mai subliniat Bobora.
C
ãldurã din gunoi
Gunoaiele ar putea deveni o sursã de
Trei instanþe hunedorene au semnat
”Memorandumul privind justiþia”
D
iar în perioada imediat urmãtoare vom face recepþia lucrãrilor”, a declarat Sorin Corici, ºef SH Apele Române Valea Jiului. Din 1973, de când s-a dat în folosinþã, barajul de la Valea de Peºti nu a fost niciodatã reparat, niciodatã golit ºi nici curãþat, aceasta fiind prima procedurã de o asemenea anvergurã. Lucrãrile au o valoare de 350.000 de euro ºi erau absolut necesare, în condiþiile în care de schimbarea vanelor respective depindea siguranþa acumulãrii de apã. Monika BACIU
ocumentul care stã la baza protestului declanºat de magistraþi aratã problemele din sistemul judiciar ºi a fost semnat de procurorii ºi judecãtorii hunedoreni. În ”Memorandumul privind justiþia” se solicitã implementarea unui set de mãsuri care sã conducã la o ”justiþie eficientã, modernã ºi de calitate”. ”Adoptarea Memorandumului în adunãri generale este o primã mãsurã de protest prin care s-a stabilit un document programatic de principiu, cu soluþii pentru problemele cu care se confrunta sistemul judiciar ºi afecteazã direct cetãþeanul ce se adreseazã instanþelor”, a spus judecã-
încãlzire pentru judeþul Hunedoara, însã Mircea Bobora este de pãrere cã trebuie realizate studii amãnunþite în acest sens. “Eu am început activitatea cu deºeuri în anul 2001 când în România încã nu se discuta despre deºeuri ºi am fost implicat în cogenerare care fãcea anvelope din 2002, la nivel de 100.000 de tone/an. E o posibilitate de a face termoficare pe coincinerare în judeþul Hunedoara, dar numai un neavenit spune da sau nu la prima strigare. Vreau sã vãd prima datã un proiect tehnic, o posibilitate de adaptare a sistemului de incinerare într-o termocentralã ºi posibilitãþile de suplinire cu combustibil alternativ a unei cantitãþi de cantitãþi fosil. Asta având efecte benefice în ceea ce priveºte regenerarea combustibilului fosil care dureazã ºi posibilitatea de ecologizare a zonei”, a concluzionat Mircea Bobora, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Pânã când platforma temporarã de la Petroºani va fi funcþionalã, primãriile din Valea Jiului transportã deºeurile la Horezu. Monika BACIU
tor Dana Gîrbovan, preºedinte UNJR, co-iniþiator al Memorandumului. Premiza memorandumului este ca ”justiþia trebuie sã aibã ca ºi preocupare esenþialã protecþia, promovarea ºi garantarea tuturor drepturilor ºi libertãþilor cetãþeneºti. În faþa judecãtorului cetãþeanul este egal cu statul.” Pe lângã adoptarea Memorandumului, în cadrul aceloraºi adunãri generale unele instanþe au decis sã adopte ºi alte forme de protest, cum ar fi amânarea cauzelor care nu sunt urgenþe sau protest cu banderole. M. GÂNJU
6 Învãtãmânt
Cronica Vãii Jiului | Joi 15 Septembrie 2016
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi 15 Septembrie 2016
Fiul lui Nicolae Guþã va fi transferat la un spital din Bucureºti
G
uþã junior a ajuns la Spitalul de Urgenþã din Târgu Jiu, cu rãni la cap ºi picioare, dupã ce maºina în care se afla a pãrãsit drumul ºi s-a izbit violent de un cap de pod. Un alt tânãr aflat la volan a fost transferat la un spital din Capitalã, dat fiind faptul cã a suferit rãni la coloanã. Accidentul s-a petrecut marþi noapte pe raza judeþului Gorj, în dreptul localitãþii Drãguþeºti, iar în maºinã se afla Nicolae Guþã junior ºi Dragoº Neacºu, un alt tânãr din Petroºani, prieten cu manelistul. Acesta
din urmã ar fi fãcut o depãºire ºi a ajuns cu autoturismul într-un ºant de pe marginea drumului, iar apoi s-a izbit de un cap de pod. Pentru scoaterea victimelor au fost solicitaþi pompierii de la descarcerare, însã pânã la sosirea echipelor, cei doi au fost scoºi de alþi ºoferi din maºina fãcutã zob. Nicolae Guþã a fost internat la Secþia ”Anestezie Terapie Intensivã” a Unitãþii de
Primiri Urgenþe din Târgu-Jiu, dupã ce a suferit o fracturã de femur, iar familia a cerut sã fie transferat la un alt spital din Capitalã. Nicoleta Guþã, sora tânãrului, spune cã are nevoie de intervenþie chirurgicalã ºi din acest motiv se impune transfe-
Operaþiune riscantã finalizatã cu succes de pompierii din Petroºani
T
rei cai au fost salvaþi de la moarte de echipele de pompieri din cadrul Detaºamentului Petroºani, în urma unei operaþiuni contracronometru. Animalele au fost înghiþite de halda de cenuºã a Termocentralei Paroºeni. Cele trei exemplare, deosebit de frumoase, aparþin unui ONG din municipiul Vulcan care are un parc de cãlãrie ºi oferã, printre altele, ºedinþe de hipoterapie pentru copiii cu sindromul Down ori alte afecþiuni. Caii au scãpat din stabiliment ºi au ajuns sã pascã pe marginea haldei de cenuºã de la Coroieºti a
Termocentralei Paroºeni, unde s-au afundat ºi riscau sã moarã sufocate. Îngrijitorii i-au descoperit afundaþi în mâlul haldei ºi ºi-au dat seama cã nu au nici o ºansã de a-i scoate la timp. Aceºtia au cerut ajutor pompierilor din cadrul
Detaºamentului Petroºani, militarii reuºind sã salveze cabalinele. ”Intervenþia a fost destul de dificilã dat fiind faptul cã animalele se afundau în mâlul dens iar accesul la ele a fost extrem de dificil. Colegii mei, care au intervenit la solicitare, au reuºit sã lege caii cu furtunele de pe autospecialele intervenþie ºi sã-i tragã afarã din halda de cenuºã înainte de a se sufoca. A fost o misiune contracronometru, dar finalizatã cu succes”, a declarat comandantul Detaºamentului de Pompieri Petroºani, Lt.col. Adrian Avram. ªi reprezentanþii au rãsuflat uºuraþi dupã ce au constatat cã exemplarele sunt nevãtãmate. Maximilian GÂNJU
rul cãtre o unitate medicalã din Bucureºti. Tot aceasta a mai spus cã a vorbit cu fratele ei ºi acesta i-a spus cã evenimentul rutier s-a produs din cauza oboselii, cei doi tineri întorcându-se din Bucureºti la Petroºani. Pe de altã parte, Guþã junior a mai ajuns la spital din cauza unui alt accident în care a fost implicat. Pe când era minor, acesta conducea un scuter ºi s-a izbit de o maºinã fiind rãnit serios, dar a ºi provocat alte douã accidente. Unul în 2012, în cartierul Colonie din
Violatorul nu scapã de arest
R
ecidivistul a cerut sã fie pus sub control judiciar sau mãcar arest la domiciliu, cererea fiind respinsã de Judecãtoria Petroºani. Koracsony este judecat pentru tâlhãrie calificatã ºi viol ºi mai are o ºansã de scãpa de arest la Tribunalul Hunedoara. ”Respinge cererile formu-
Petroºani unde s-a tamponat din cauzã cã nu a acordat prioritate unui alt ºofer iar ultimul în acest an. Tot o neacordare de prioritate a dus la producerea evenimentului în care au fost rãnite douã persoane. Nicolae Guþã s-a ales cu dosar penal pentru vãtãmare ºi mai are un dosar pe rolul Judecãtoriei Petroºani în care este acuzat cã a agresat o tânãrã într-un club. De altfel, Guþã junior se aflã sub control judiciar în acest ultim dosar, însã avea permisiunea de a pãrãsi localitatea de domiciliu. Maximilian GÂNJU late de inculpatul Koracsony Alin Adrian, cu privire la revocarea mãsurii arestãrii preventive, respectiv de înlocuire a acesteia cu mãsura preventivã a arestului la domiciliu sau cu mãsura preventivã a controlului judiciar. În temeiul art. 275 alin. 3 C.pr.pen., suma de 200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare, rãmâne în sarcina statului. Cu drept de contestaþie, la Tribunalul Hunedoara, în termen de 48 de ore de la pronunþare”, se aratã în soluþia judecãtorilor petroºãneni. Recidivistul a mai fost închis pentru violarea unei minore în vârstã de 12 ani. M. GÂNJU
INFORMARE DE PRESà În perioada 19 - 20 septembrie 2016 Laboratorul de metrologie al S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani îºi întrerupe activitatea de verificare metrologicã a contoarelor de apã rece în vederea reautorizãrii laboratorului. Multumim tuturor beneficiarilor serviciilor noastre pentru întelegere. Birou Presã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petrosani
PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI VULCAN HOTÃRÂRE NR.95/2016 privind constituirea Comisiei de evaluare ºi selecþie a lucrãrilor ºi publicaþiilor pentru care urmeazã sã se acorde sprijin financiar Consiliul local al MUNICIPIULUI Vulcan, Analizând expunerea de motive a primarului municipiului Vulcan înregistratã sub 77/8612/08.08.2016 prin care se propune constituirea Comisiei de evaluare ºi selecþie a publicaþiilor pentru care urmeazã sã se acorde sprijin financiar; Vãzând Proiectul de hotãrâre nr.
85/8613/2016, raportul Compartimentului Juridic din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Vulcan înregistrat sub nr. 87/8614/2016, avizul comisiei de specialitate „Juridicã ºi de Disciplinã ”, înregistrat sub nr. 118/8615/2016, de pe lângã Consiliul local; În conformitate cu prevederile art. 4, alin. (2) din Legea nr. 186/2003 privind susþinerea ºi promovarea culturii scrise, republicatã, modificatã ulterior; În temeiul art. 36 alin. (6), lit. a) pct. 4 , al art. 45, alin. (1) lit. a) din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã,
cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
HOTÃRêTE: Art. 1 Se aprobã constituirea Comisiei de evaluare ºi selecþie a lucrãrilor ºi publicaþiilor pentru care urmeazã sã se acorde sprijin financiar, având urmãtoarea componenþã: - consilier local MERIªANU CRISTIAN - consilier local BARBU POMPILIU - consilier local IZSAK CRISTINA -ªTEFANIA - consilier local SCHIOPU IOAN -DOREL - consilier local BOÞOROGA DANIELA Art. 2 La data adoptãrii prezentei hotãrâri, se abrogã Hotãrârea
Consiliului local nr. 122/2012 privind constituirea Comisiei de evaluare ºi selecþie a lucrãrilor ºi publicaþiilor pentru care urmeazã sã se acorde sprijin financiar. ART.3 Împotriva prevederilor prezentei hotãrâri se poate face contestaþie în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Art.4 Prezenta hotãrâre se comunicã Instituþiei Prefectului - Judeþul Hunedoara, Primarului municipiului Vulcan, persoanelor nominalizate la art. 1 ºi se aduce la cunoºtinþã publicã. Vulcan, 25.08.2016
Preºedinte de ºedinþã, Consilier, Barbu Pompiliu Contrasemneazã: Secretar, Jr. Peter Rodica Reprezentanþii Consiliului Local Vulcan Comisiei de evaluare ºi selecþie a lucrãrilor ºi publicaþiilor pentru care urmeazã sã se acorde sprijin financiar, au fost aleºi prin vot secret, rezultatul votului fiind: D-l consilier MERIªANU CRISTIAN -18 voturi „ pentru” D-l consilier BARBU POMPILIU - 18 voturi „pentru” -D-na consilier IZSAK CRISTINA –ªTEFANIA 18 voturi „pentru” -D-l consilier SCHIOPU IOAN – DOREL-18 voturi „pentru” -D-na consilier BOÞOROGA DANIELA-18 voturi „pentru”
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi 15 Septembrie 2016
Henþ cu mâna
FOTBAL PE PÂINE LA PUI Week-endul trecut a fost unul plin pentru comuna Pui. S-au jucat finalele celei de-a 15-a
ediþii a Cupei “Mãgura Pui”, iar echipa oficialã de campionat, Mãgura Pui a triumfat în
deplasare la Zarandul Criºcior, revenind, se pare la parametrii din anii precedenþi. Fotbalul este extrem de iubit în frumoasa localitate din Þara Haþegului, care anul acesta împlineºte 490 de ani de atestare documentarã. Nu trebuie
uitat cã în anul 2010 Mãgura Pui ºi-a cedat “drepturile de autor” cãtre Jiul Petroºani, care ar fi dispãrut definitiv dacã nu ar fi fost aºa, dar asta e o altã poveste pe care o veþi afla în curând. Lume multã a fost la finala de la Pui, lumea s-a bucurat ºi
pentru Victoria Mãgurii în etapa a 3-a a Ligii a V-a. Lângã fotbal a fost toatã comuna, în frunte cu primarul ºi viceprimarul, doi împãtimiþi (ºi pãtimaºi) ai fotbalului. Dar despre jubileul nr. 15 al Cupei Mãgura Pui, s-o lãsãm pe mâine.
Fotbal, Liga a V-a Hunedoara
FOTBAL, LIGA I
Un Trio de 100% z Dupã trei etape, doar trei echipe sunt neînvinse în Liga a V-a. z Dacia Orãºtie a învins cu 1-0 la Ghelari; A.S. Sântãm. Orlea (antr. Flavius Itul) a câºtigat cu 2-1 la Victoria Dobra prin golurile lui Jurmoni ºi Mitucã; Mureºul Pricaz a câºtigat la Vulcan. z Mãgura Pui s-a distrat la Zarandul Criºcior, scor 3-0, prin golurile lui Sãlãºan, Cr. Ban ºi Mailat. z Scorul etapei l-a reuºit Berianul Beriu, 5-1 la Bãcia, echipa lui Dragoº Morar punctând prin R. Paul (2), Laur. Popa (2) ºi Nasta.
Un Pricaz cu... necaz! C.S.M. Vulcan un simplu act de prezenþã în faþa a 30 (!?) de spectatori. O echipã condusã din minutul 4 ºi care nu ºi-a mai revenit, chiar dacã în min. 6 Bg. Andone
rateazã din 6m, apoi ºutul lui Krafft (min. 15) este apãrat de Predescu. Eliminarea lui Lavric în min. 21 îngreuneazã practic echipa Vulcanului, care dupã pauzã nici nu mai conteazã. Pricazul are câteva mari ocazii dupã pauzã: Bãdarãu (min. 50) ºut în
C.S.M. Vulcan – Mureºul Pricaz
0 (0) 2 (1)
C.S.M. Vulcan (antr. Iosif Iszak): Bãncilã - ªilip (min. 80 Faur), Stângã, G. Moldovan, Bãrãcean – Krafft, Bãdãrãu, Buduroi, Mândreci (21 Lavric) – Vãduva (min. 35 Talpã), Bg. Androne (min. 63 L. Moldovan) Mureºul Pricaz (antr. Ioan Dobroian) Predescu – Ad. Popovici, Cl. Popovici, Bg. Buta, Cizmaº (min. 70 Ov. Buta) - Duicã, Pãtruþ (min. 68 Doarvoaº), Ardelean, Bulgaru (min. 22 Dãnescu) – Apaty, Buna Arbitru: Flavius Coroi – Deva Obs. AJF: Mirel Biriº – Deva Spectatori: 30
Steaua se detaºeazã deja? Cizmaº (Mureºul Pricaz) într-o acþiune pe terenul de la Vulcan barã de la 8m, Duicã (min. 58) rateazã cu capul, Pãtruþ (min. 62), rateazã cu poarta goalã, iar în replicã, Bg. Andone (min. 63) nimereºte bara! Dupã 0-2, vulcãnenii nu reuºesc sã înscrie nici din penalty (falut în careu al lui Ov. Buta la Talpã), Bãncilã trãgând peste poartã...
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Buna (Mureºul Pricaz) a deschis scorul la Vulcan
z Mai chinuiþi mai, mai cu arbitrajul, Steaua a învins campioana Astra Giurgiu cu 1-0, rãmânând singura neînvinsã din campionat, lãsând în urmã plutonul. z Dinamo, 1-2 la Tg. Mureº, a fost furatã ca în codru având prima înfrângere în campionat. z La coada clasamentului A.S.A Tg. Mureº ºi ACS Poli Timiºoara încearcã sã mai respire din aerul primei divizii. z CSU Craiova echipa lui Gigi Mulþescu a reuºit un 0-0 la C.F.R. Cluj, fiind pânã acum revelaþia campionatului.