Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1186
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 14 Septembrie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
O treime din ºomerii judeþului, în Valea Jiului
V
alea Jiului deþine o treime din ºomerii judeþului Hunedoara. Depopularea masivã îºi pune amprenta asupra zonei, iar populaþia îmbãtrânitã ne claseazã pe primul loc în regiunea de vest. Lipsa investitorilor, dar ºi a alternativelor lasã urme adânci.
“Astfel, judeþul Hunedoara este caracterizat de o scãdere demograficã semnificativã (peste 12% între 2002 ºi 2011), populaþie îmbãtrânitã (ultimul loc în regiune la grupa de vârstã 0-14 ani), existenþa unor nuclee de concentrare a ºomajului, în special în zonele minisere, specializare restrânsã în zonele monoindustriale, lipsa unor programe de reorientare profesionalã coerente, atractivitate redusã pentru investitori privaþi.
Din totalul de 11.339 ºomeri înregistraþi în judeþul Hunedoara în decembrie 2015, în Valea Jiului se aflã aproximativ o treime (1.523 ºomeri în zona Petroºani, 678 în Lupeni, 653 în Vulcan ºi 914 în Petrila)”, aratã un raport al Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice. La sfârºitul sãptãmânii trecute, la nivelul întregului judeþ erau disponibile 502 locuri de muncã, majoritatea fiind pentru cei cu studii medii. Monika BACIU
Ce prevede noul CCM de la CEH?
N
oul contract colectiv de muncã de la nivelul Complexului Energetic Hunedoara a fost înregistrat, la sfârºitul sãptãmânii trecute, la ITM Hunedoara, iar în termen de 5 zile lucrãtoare Sindicatul Muntele trebuie sã primeascã înºtiinþare scrisã de la ITM. Astfel, noul CCM cuprinde mai multe beneficii pentru salariaþi. >>> PAGINA A 3-A
Se ascut limbile în conflictul Vochiþoiu – Iacob Ridzi
S
enatorul Haralambie Vochiþoiu a reacþionat violent, dupã ce Tiberiu Iacob Ridzi l-a catalogat drept „palavragiu notoriu”.
Totul, din cauza termoficãrii în Valea Jiului, problema fiind una extrem de stringentã ºi îi vizeazã pe majoritatea locuitorilor din acest loc. Nu s-a lãsat mai prejos ºi a cerut un drept la replicã, motivând cã i-a fost ºifonatã, pe nedrept, reputaþia.
„În calitate de cetãþean al municipiului Petroºani, care plãtesc taxe ºi impozite ºi îi plãtesc salariul domnului Ridzi, consider cã modul acesta golãnesc de exprimare este total neadecvat. Trebuie sã ne respecte pe toþi cetãþenii din Petroºani nu sã se rãþoiascã la noi, fãrã niciun motiv. Îl înþeleg cã este cu nervii întinºi, pentru cã soþia sa este în situaþia în care este, el se apropie de aceiaºi situaþie ºi e cu nervii întinºi”, a spus Haralambie Vochiþoiu, senator din Valea Jiului. În calitate de senator,
însã, Haralambie Vochiþoiu ºi-a oferit chiar sprijinul, susþinând cã sunt soluþii pentru ca furnizarea cãldurii sã se facã în sistem centralizat în toatã Valea Jiului. „În calitate de senator,
pot sã vã spun cã ceea ce face dumnealui este, într-adevãr, absolut neproductiv ºi toxic pentru Petroºani. Eu cred cã noi sã stãm pe un munte de cãrbune ºi sã dãm banii pe gaz metan, pentru cã aºa vrea domnul Tiberiu Iacob Ridzi, este absolut aiurea. Eu vreau ca dl. primar, împreunã cu ceilalþi primari din Valea Jiului, sã facã front comun, sã mã solicite ºi împreunã sã accesãm fonduri europene, care sunt la dispoziþia primãriilor ºi este vorba de zeci de milioane de euro ºi sã reparãm magistrala de la Uricani, pânã la
Lonea ºi sã beneficiem de cãldurã ieftinã ºi sã þinem astfel în viaþã ºi CEH” , a mai adãugat Vochiþoiu. Toate acuzele au plecat dupã ce Haralambie Vochiþoiu a susþinut o conferinþã de presã la Petroºani în care i-a acuzat pe primari cã semneazã certificatul de deces al CEH, dacã îndrumã populaþia sã treacã pe centrale pe gaz metan. La rândul sãu, însã, Tiberiu Iacob Ridzi a reacþionat, acuzându-l de populism pe senatorul din Valea Jiului, care nu s-a implicat iarna trecutã deloc în problema termoficãrii. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Disponibilizaþii CEH ar putea primi bani în decembrie
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 14 Septembrie 2016
N
u mai puþin de 840 de angajaþi ai CEH sunt din aceastã sãptãmânã în preavize ºi urmeazã sã plece de la minã, iar semnarea Contractului Colectiv de Muncã le va aduce o brumã de bani, mult mai puþini decât primesc colegii lor de la Societatea de Închideri de Mine, mineri în aceleaºi condiþii. Totuºi, dacã administraþia CEH va gãsi banii necesari, din decembrie, oamenii ar trebui sã încaseze sumele compensatorii. „Graficul, aºa cum am perfectat în CCM aratã cã primul salariu compensatoriu va fi plãtit începând cu luna decembrie, cel mai devreme, adicã a doua lunã, dupã terminarea
perioadei de preaviz. Se acordã câte un slaariu compensatoriu, pânã la maxim 6 în fiecare lunã, începând cu decembrie”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Nu se ºtie, însã, dacã administraþia CEH va gãsi banii necesari, pentru cã lipsa stocurilor de cãr-
bune, va duce la un blocaj la CEH, pentru cã termocentralele nu vor avea ce sã vândã, iar noul contract colectiv impune o serie de facilitãþi ce vor trebui acordate. Nica spune cã protestul ar fi salvat multe, însã, minerii nu au fost de acord sã facã grevã pentru asta. „Înregistrarea unui CCM nu a rezolvat
problema economicã a CEH. Înregistrarea ne pune, însã, în imposibilitatea de a mai protesta. Din pãcate, salariaþii, din motive pe care nu le comentez, au vrut un CCM, îl au. Nu au vrut o miºcare de protest legalã, de teamã sã nu piardã bani pentru o
zi, douã sau 3, zile în care, dacã noi protestam, probabil cã urgentam deciziile pe care trebuie sã le ia statul român în ceea ce ne priveºte”, a precizat liderul minerilor din Valea Jiului, care este dezamãgit cã protestul minerilor nu a avut adepþi, pentru cã altfel s-ar fi rezolvat lucrurile în discuþiile cu ministerele de resort. Minerii de la
Vãcuþele frumoase le aduc executarea silitã
P
roprietarii ale cãror animale au fost lãsate la pãscut pe domeniul public al municipiului Lupeni vor fi executaþi silit. În primã fazã aceºtia au fost avertizaþi sã nu lase libere animalele, iar apoi au fost amendaþi pentru nerespectarea regulilor. Pentru cã nu ºi-au plãtit amenzile, proprietarii de animale vor fi executaþi silit. “Am ajuns sã ducem o adevãratã luptã cu cei care nu înþeleg cã animalele trebuie ingrijite ºi þinute în curte nu libere prin oraº. Cu toþii iubim animalele, dar trebuie sã ºi demonstrãm asta având grijã cu adevãrat de ele. Este adevãrat cã vãcuþele care tulburã de ceva vreme liniºtea locuitorilor municipiului Lupeni sunt frumoase, dar proprietarii lor vor fi amendaþi ºi obligaþi sã
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
plãteascã aceste amenzi, pânã înþeleg cã trebuie sã respecte atât locuitorii municipiului nostru cât ºi animalele în sine, prezenþa animalelor libere prin oraº constituie un pericol atât pentru cetãþeni cât ºi pentru animale. Întrucât proprietarii acestor animale nu au înþeles cã unde este lege nu este tocmealã ºi nu au achitat amenzile primite pentru nerespectarea legii, am trecut la executarea silitã pentru recuperarea debitelor inregistrate din amenzi, mergând pânã la popriri pe veniturile înregistrate”, a declarat Cristian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni De la preluarea mandatului primarul Cristian Resmeriþã a început derularea proiectului de modernizare a municipiului Lupeni, înafara lucrãrilor edilitare menite sã înfrumuseþeze localitatea, administraþia localã a demarat ºi o serie de acþiuni îndreptate împotriva celor care nu respectã legea. Au fost demolate o serie de construcþii ridicate ilegal pe teritoriul localitãþii ºi au fost amendaþi în mod repetat proprietarii de animale lãsate sã circule libere prin oraº. Acþiunile intreprinse pentru a-i determina pe proprietarii de animale sã respecte cetãþenii oraºului ºi eforturile fãcute de autoritãþi pentru confortul acestora, finalizate cu amenzi au fost atent monitorizate, astfel încât amenzile sã fie ºi încasate. Monika BACIU
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
minele viabile, care s-au disponibilizat ºi, în aceastã sãptãmânã, au intrat în preaviz, urmeazã sã primeascã maxim 6 salarii, în funcþie de câþi ani mai au pânã la pensie. Salariile, însã, nu sunt mai mari de 3.500 de lei, în timp ce colegii lor de la Societatea de Închideri de Mine primesc ca sume compensatorii, în momentul în care se disponibilizeazã nu mai puþin de 37.000 de lei brut. Diana MITRACHE
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 14 Septembrie 2016
Ce prevede noul CCM de la CEH? N
oul contract colectiv de muncã de la nivelul Complexului Energetic Hunedoara a fost înregistrat, la sfârºitul sãptãmânii trecute, la ITM Hunedoara, iar în termen de 5 zile lucrãtoare Sindicatul Muntele trebuie sã primeascã înºtiinþare scrisã de la ITM. Astfel, noul CCM cuprinde mai multe beneficii pentru salariaþi. z Tichete de masã pentru toþi angajaþii în perioada noiembrie 2016 – aprilie 2017 z 400 lei brut lunã ajutor pentru încãlzire z primã de Paºte ºi primã de Crãciun (cuantumul va fi negociat în apropierea fiecãrui eveniment)
z Primã de pensionare – un salariu mediu brut pe unitate (aproximativ 3.400 lei brut) z Salarizarea în acord, dar cu o limitã de maxim 5% penalizare dacã nerealizarea sarcinilor de plan nu este din vina angajatului z Transport la ºi de la locul de muncã (se va orga-
niza o licitaþie pentru atribuirea serviciului de transport. Aceastã licitaþie, dacã sunt contestaþii, poate dura între douã ºi trei luni) z Sporul pentru munca suplimentarã reajustat conform Codului Muncii la 75% z Sporul de fidelitate se acordã conform timpului efectiv lucrat chiar dacã
angajatul se aflã în concediu de odihnã sau concediu medical, indiferent de cauzã În cazul concedierilor colective se vor acorda salarii compensatorii astfel: z angajaþii care mai au un an pânã la pensie vor beneficia de un salariu mediu brut (3400 lei brut) z salariaþii care mai au între unu ºi trei ani pânã la pensie – trei salarii medii brute pe unitate z salariaþii care au mai mult de trei ani pânã la pensionare vor beneficia de ºase salarii medii brute z valoarea salariului mediu brut este de aproximativ 3.400 lei z pentru cei care îºi înceteazã raportul de muncã în urma concedierilor colective în data de 7.10.2016 plata salariilor compensatorii se va face în trei tranºe lunare începând cu luna decembrie 2016
(inclusiv de cei care beneficiazã de un singur salar) z Ajutor în cazul decesului salariatului z Ajutor în cazul decesului soþiei, soþ, copilul angajatului z Ajutor de deces pãrinþii angajatului z Ajutor pentru boli grave ºi incurabile z Ajutor pentru accidente de muncã “Valabilitatea CCM este de un an de zile din momentul înregistrãrii lui la ITM. Administratorul judiciar al CEH cât ºi administratorul judiciar al CEH au dat asigurãri cã CCM-ul va fi respectat ºi sunt fonduri în bugetul de venituri ºi cheltuieli pentru acoperirea tuturor drepturilor din CCM“, aratã informarea Sindicatului Muntele. Monika BACIU
Se pregãteºte valorificarea activelor CEH lanul de reorganizare de la P CEH prevede ºi vânzarea activelor societãþii. Doar cã toate acestea sunt puse sub sechestru de cãtre statul român, care prin instituþiile abilitate, are de recuperat sume colosale de la CEH. Falimentul bate la uºa Complexului Energetic Hunedoara. Ministerul Energiei nu are niciun rãspuns de la Comisia Europeanã privind separarea activitãþii societãþii, iar în acest timp cautã soluþii pentru societatea energeticã. Au fost identificate mai multe posibile soluþii, în aºteptarea unui aviz de la Bruxelles. “Ministerul Energiei, împreunã cu CEH, a iniþiat demersuri cãtre Comisia Europeanã, aflându-ne în prezent în stadiul de prenotificare a Comisiei referitor la intenþia de modificare a ajutorului de stat acordat României în vederea facilitãþii închiderii minelor necompetitive, în baza Deciziei 787/2010/CE, prin includerea în programul de închidere a douã mine din cadrul CEH. Pânã la primirea unor noi recomandãri sau clarificãri din partea
Comisiei Europene, având în vedere necesitatea întocmirii unui plan de reorganizare judiciarã care sã rãspundã atât obligaþiei de separare legalã a activitãþii minelor de cea a termocentralelor, stipulatã prin Decizia C (2015)2652 final din 21.04.2015 de acordare a unui ajutor de salvare, cât ºi prevederilor OUG nr.22/2015, conducerea societãþii, împreunã cu administratorul special, administratorul judiciar, creditorii ºi Comitetul interministerial constituit la nivelul Ministerului Energiei analizeazã posibilitãþile pentru obþinerea ºi a altor tipuri de ajutor de stat pentru constituirea unui Serviciu de Interes Economic General (SIEG) prin care sã fie asiguratã o cantitate de energie necesarã sistemului energetic naþional ºi au fost demarate discuþii cu DG Competition – Comisia
Europeanã în acest sens”, aratã un document al Ministerului Energiei. Urmeazã a fi parcurse mai multe etape în acest sens, iar acestea prevãd fie darea în platã a unor active, fie accesarea unui ajutor de stat. “Pentru perioada imediat urmãtoare sunt necesare a fi parcurse urmãtoarele etape. Identificarea altor tipuri de ajutor de stat ce pot fi accesate, pe lângã cele pentru închiderea minelor necompetitive (de tip SIEG, de tip rezervã de capacitate) care sã se adreseze problemelor componentelor energetice ºi termice din cadrul CEH. Identificarea modalitãþilor de valorificare a activelor CEH în conformitate cu prevederile Legii insolvenþei 85/2014 prin procedura de dare în platã. Aceastã procedurã, convenitã între Ministerul Energiei, administratorul special ºi administratorul judiciar, trebuie agreatã cu Ministerul Finanþelor Publice, care este creditorul majoritar”, mai aratã documentele
ministerului de resort. Potrivit ministerului, procedura de dare în platã se regãseºte în planul de reorganizare întocmit la nivelul CEH. “Aceste proceduri de separare legalã a societãþilor, de dare în platã, de accesare a unor tipuri de ajutoare de stat se vor regãsi în planul de reorganizare judiciarã întocmit în conformitate cu Legea insolvenþei nr. 85 din 2014 de cãtre debitoarea CEH prin administratorul special sau de administratorul judiciar ºi apoi supus aprobãrii creditorilor în Comitetul Creditorilor ºi a Adunãrii Creditorilor”, mai aratã documentul. Comitetul creditorilor Complexului Energetic
Hunedoara se întruneºte pentru a dezbate mai multe probleme ale societãþii. “Desemnarea unui evaluator, conform
art.61 din Legea 85/2014, în vederea evaluãrii întregului activ al CEH. BULETINUL PROCEDURILOR DE INSOLVENÞÃ Nr. 16291/12.09.2016. Acordul de principiu, al creditorilor, pentru continuarea ºi finalizarea investiþiilor la SE Paroºeni, inclusiv plata cãtre CNIM, a sumei de 5.026.058,83 lei, din aportul de stat”, sunt cele douã puncte de pe ordinea de zi a Comitetului Creditorilor, întâlnire care urmeazã a avea loc în data de 22 septembrie. Monika BACIU
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
4 Actualitate
Dupã 3 ani, municipalitatea de la Petroºani primeºte bani pentru Parâng M
unicipalitatea de la Petroºani a primit 2,6 milioane de lei pentru continuarea lucrãrilor de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng. Timp de trei ani, Executivul nu a mai alocat niciun leu pentru continuarea lucrãrilor care au ca scop dezvoltarea infrastructurii turistice din Parâng. Banii urmeazã a fi folosiþi pentru realizarea staþiei de pompe, dar ºi achiziþionarea unor tunuri de zãpadã. “În data de 6.09.2016 am semnat contractul de finanþare numãrul 3 prin care s-a alocat suma de 2.600.000 pentru finalizarea staþiei de pompare apã pentru producerea zãpezii artificiale ºi achiziþionarea a 5 tunuri de zãpadã conform contractului nr. 14985 din 31.08.2010. Am semnat contractul de finanþare ºi asta înseamnã cã în acest an vom reuºi sã achiziþionãm pompele pentru bazinul din zona Cãsuþa din Poveºti ºi 5 tunuri pentru producerea zãpezii artificiale. Proiectul merge în continuare ºi este pentru prima datã dupã 3 ani când primim bani pentru continuarea lucrãrilor. În aceºti 3 ani am lucrat la domeniul schiabil din fonduri proprii ºi am mai avut
o alocare în 2014 de 20 de mii de lei. Aceastã sumã a fost solicitatã de cãtre noi pentru cã în acest an se apropie vremea rece ºi nu mai putem lucra la alte obiective di Parâng. Pompele vor fi instalate în spaþiu închis, iar de tunurile de zãpadã avem nevoie pentru producerea zãpezii. Vrem sã producem zãpadã artificialã pe pârtiile care sunt deservite de telescaunul TS 3 cu staþia intermediarã, acolo ºi pe
pârtia B vom produce zãpadã artificialã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Autoritãþile locale de la Petroºani ar mai avea nevoie de 7 milioane de euro pentru finalizarea lucrãrilor de dezvoltare a staþiunii montane Parâng. Investiþia demaratã în urmã cu câþiva ani a ajuns la un grad de finalizare de 20%. De precizat este faptul cã municipalitatea de la Petroºani a contrinuit cu 40% din sume la lucrãrile care au avut loc în munte. Numai instalaþia de transport pe cablu, telescaunul TS 3, a costat 13 milioane de lei, aceasta fiind realizatã
în baza unui împrumut contractat de municipalitate. “20% din proiect este finalizat. Din fonduri proprii am alocat undeva la 40% din ce s-a executat în Parâng”, a mai subliniat sursa citatã. Edilii vor ca anul viitor sã continue proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng. Aici ar trebui realizat încã un telescaun, TS 4, însã pentru ca acest lucru sã fie posibil trebuie încheiat litigiul cu Romsilva. “Pentru anul viitor ne-am propus TS 4, dar suntem condiþionaþi de acel proces pe care îl avem cu Romsilva. TS 4 pleacã de la staþia de pompe ºi pânã
în Slima”, a mai spus primarul. Fie varã, fie iarnã cei care urcã în staþiunea montanã Parâng sunt puºi la grea încercare. Numãrul locurilor de parcare este insuficient, iar problema nu poate fi rezolvatã de municipalitatea de la Petroºani. Drumul de la vechiul telescaun ºi pânã la noua instalaþie de transport pe cablu este un prim test pe care trebuie sã îl treacã cei care vin la munte cu maºina. Din cauza porþiunii înguste ºi a maºinilor parcate pe lateral, traficul în zonã se desfãºoarã cu mare dificultate. O altã problemã este cea a parcãrilor. ªi problema nu este una recentã, ci una care pare a fi fãrã rezolvare. “Existã posibilitatea amenajãrii unor parcãri pe terenuri proivate. Dacã vom rezolva aceastã problemã cu TS 4, proprietarii de terenuri vor amenaja aceste parcãri pentru cã e vorba de a câºtiga bani. Noi nu mai avem terenuri în domeniul public în zona respectivã ºi atunci suntem în imposibilitatea de a amenaja aceste parcãri. Dacã nu se întâmplã nimic atunci vom gãsi soluþii prin care ori vom achiziþiona noi terenuri ºi vom amenaja parcãri ºi le vom exploata noi ori vom închiria”, a
concluzionat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng un vis al autoritãþilor locale de la Petroºani. În urmã cu câþiva ani, în Valea Jiului au fost demarate mai multe proiecte de investiþii majore. Printre acestea se numãrã ºi modernizarea staþiunilor montane, iar Parângul nu face excepþie de la regulã. Deºi banii au venit cu þârâita, edilii locali cred în aceste proiecte pe care se bazeazã viitorul staþiunilor montane. Autoritãþile locale de la Petroºani au început lucrãrile la dezvoltarea domeniului schiabil în anul 2009. timp de trei ani de zile, ministerul de resort a alocat aproape 26 de milioane de lei. Cel mai mare domeniu de schi din Europa de Est trebuia sã fie construit la Petroºani, în Parâng. În afara de reamenajarea celor cinci pârtii existente, acolo urmau sã aparã 17 piste noi, 2 telegondole, ºapte telescaune, 30 de tunuri de zãpadã ºi 7 maºini de bãtut zãpada. Complexul trebuia sã conþinã ºi douã centre turistice, o cabanã ºi o instalaþie de ticketing. Costul final: 99 de milioane de euro. Monika BACIU
PROMISIUNE DE ZIUA MUNTELUI
Toma Coconea va trece Carpaþii în zbor A OFERTA DE CRÃCIUN 2016
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi
de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
OFERTA DE REVELION 2017
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de
cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.
Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.
stãzi este Ziua Muntelui, conform unei Hotãrâri de Guvern aprobatã în 2012, iar cel mai împãtimit iubitor al Parângului, Toma Coconea ne promite evenimente de excepþie în munþii noºtri. El susþine cã o competiþie similarã cu cea din Alpi va avea loc anul viitor în România, unde parapantistul de talie mondialã Toma Coconea va organiza o întrecere peste Carpaþi. Deja a realizat un film documentar pe care l-a trimis celor de la RedBull X- Alps ºi crede cã la întrecere va aduce zeci de sportivi pasionaþi de acest zbor. „Este un proiect pe care sper ca de anul viitor sã îl pun în aplicare. Traversez
Carpaþii, fac un concurs internaþional, pentru cã din ce în ce mai mulþi strãini sunt interesaþi de competiþie. Filmul urmeazã sã poatã fi vizionat în câteva zile ºi am o reuºitã, personalã, pentru cã, în 9 zile am reuºit sã trec curbura Carpaþilor de la Herculane spre Sighetul Marmaþiei, distanþa fiind de aproape 70 de km”, a spus Toma Coconea, parapantist.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 14 Septembrie 2016
Toma spune cã, deºi a trecut ºi Alpii ºi nu o datã, vrea sã aducã sportivii de talie mondialã sã vadã Carpaþii, locul de care el, cel care a fost supranumit ªoimul din Parâng, este foarte mându. „Avem o zonã frumoasã, o þarã frumoasã ºi vreau sã le arãt strãinilor cã România este altfel faþã de cum o percep mulþi. Chiar acum, în week-endul
trecut, am avut un eveniment ºi au fost foarte plãcut surprinºi de zona noastrã, cã este frumoasã, aici la noi acasã, în Parâng iar noi trebuie sã o scoatem în evidenþã cât mai mult”, a spus Toma. Ziua Muntelui este sãrbãtoritã astãzi, pe 14 septembrie, iar Toma Coconea vrea sã promoveze frumuseþile din munþii noºtri. „Au ceva aparte ºi întotdeauna mã atrag acasã din ce în ce mai mult ºi vreau sã fac aici proiecte”, a conchis parapantistul. El vrea sã treacã, de aceastã datã, Carpaþii cu aproximativ 30 de atleþi experimentaþi precum cei care au participat la RedBull X-Alps, mulþi dintre competitorii din Alpi fiind interesaþi sã vinã anul viitor în Parâng. Diana MITRACHE
Dupã 16 ani pe fondul unor lipsuri,
Zona de agrement Parâng ar putea fi retrogradatã în zona de impozitare A utoritãþile locale de la Petroºani vor sã repare o nedreptate de care se lovesc cabanierii din Parâng. În urmã cu 16 ani, zona de agrement Parâng a fost încadratã în zona A de impozitare.
Adicã ºi aici, la fel ca în plin centrul oraºului, se plãtesc cele mai mari taxe ºi impozite locale. Acum, edilii vor sã reducã acest bir. Municipalitatea de la Petroºani vrea sã vinã în sprijinul cabanierilor din Parâng. În acest sens va fi lansat în dezbatere publicã un proiect care prevede trecerea zonei de
agrement Parâng din zona A de impozitare în zona C. Acest lucru ar însemna taxe mai mici pentru cei din zonã, începând cu prima zi a anului 2017. “Prin hotãrârea Consiliului Local nr.30/2000, municipiul Petroºani a fost încadrat pe zone de impozitare. Prin aceastã hotãrâre, zona Rusu, a fost inclusã în zona A de impozitare. Având în vedere cã este necesar sã venim în sprijinul proprietarilor din zona de agrement Parâng, persoane fizice sau juridice, pentru a uºura sarcina fiscalã localã a acestora ºi pentru a impulsiona astfel dezvoltarea turis-
mului, propun ca începând cu data de 1.01.2017, aceastã zonã sã fie trecutã în zona C de impozitare”, aratã expunerea de motive a primarului municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Mãsura vine pe fondul unor lipsuri ale zonei. “Nu trebuie trecut cu vederea faptul cã în zona respectivã nu existã, deocamdatã, reþea de distribuþie a apei potabile, de canalizare sau gaze naturale”, mai aratã primarul. Autoritãþile locale de la Petroºani vor astfel sã vinã în sprijinul cabanierilor, dar ºi sã promoveze zona turisticã.
De la tot unitar, la dezvoltare invidualã
P
lanurile Guvernului s-au schimbat pentru Valea Jiului. Dacã în urmã cu douã luni, vicepremierul Vasile Dîncu anunþa cã Valea Jiului trebuie privitã ca un tot unitar în vederea dezvoltãrii, la vizita de sãptãmâna trecutã nu s-a mai discutat nici de conurbaþie ºi nici de o asociaþie de dezvoltare intercomunitarã. ”Vrem sã sprijinim de la Bucureºti, legislativ ºi nu numai legislativ, printr-o lege a zonelor metropolitane sau printr-o lege care sã permitã naºterea, din punct de vedere administrativ, a conurbaþiei, prin asocierea localitãþilor din Valea Jiului. În acest moment cred cã este nevoie de o simplificare administrativã de exemplu”, spunea Vasile Dîncu în luna iulie, la Vulcan. Acum se vorbeºte de realizarea unei unitãþi de guvernamentale de asistenþã tehnicã, adicã un birou cu sediul la Petroºani care va “asigura asistenþã de specialitate pe domeniile ºi programele de finanþare gestionate”. „Vrem sã identificãm ºi sã alocãm bugete distincte pentru dezvoltare în aceste zone de intervenþie prioritarã, între care Valea Jiului ocupã prima poziþie de interes. Pentru a avea însã garanþia cã aceste bugete nu vor rãmâne neutilizate, din lipsã de proiecte sau din blocajele generate de scrierea acestora, am decis sã înfiinþãm la Petroºani o unitate de gestionare a tuturor proiectelor propuse în primul rând de autoritãþile publice locale, dar ºi de alte entitãþi eligi-
bile. Aceasta va funcþiona ca un birou de consultanþã, dar va fi constituit în subordinea Cancelariei Primului Ministru, astfel încât sã existe o atenþie directã ºi prioritarã asupra nevoilor de dezvoltare a acestei zone ºi asupra modului în care putem finanþa diverse proiecte”, a declarat luna aceasta, viceprim-ministrul Vasile Dîncu, la Petroºani. Pentru implementarea programului de dezvoltare integratã, la nivelul Cancelariei Prim-ministrului va funcþiona o Unitate Guvernamentalã de Asistenþã Tehnicã (UGAT), iar în coordonarea ei – câte o unitate pentru fiecare dintre cele trei zone, cu sediul în Petroºani, Roºia Montanã, respectiv în Vaslui (în cadrul prefecturilor).
Unitãþile vor beneficia de colaborare, în diverse forme, cu diverse ministere, în special cu Ministerul Fondurilor Europene ºi cu Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, care vor asigura asistenþã de specialitate pe domeniile ºi programele de finanþare gestionate. „Noi vom aduce câþiva specialiºti, dar vreau sã aducem oameni din Valea
“Prin investiþiile realizate, activitãþile turistice stimuleazã dezvoltarea economicã a regiunii. În acelaºi timp, ele aduc mari beneficii culturale: creºterea coeziunii comunitãþii în regiunile multiculturale ºi recuperarea tradiþiilor ºi a patrimoniului local, care devin puncte de interes pentru vizitator. Totodatã, ele au ºi un impact asupra mediului,
Jiului care sã vinã sã înveþe la ministerul pe care îl conduc, la secþiile de urbanism, amenajarea teritoriului, pentru a crea specialiºti în programe de pe plan local. Autoritãþile locale vor avea cea mai importantã sarcinã ºi merit în a face proiecte. Noi vom aloca fonduri speciale pentru Valea Jiului, din programe europene ºi bugetul naþional, însã proiectele trebuie fãcute la standarde europene, sã respecte condiþionalitãþile, sã fie competitive. Ideea unei unitãþi de asistenþã pentru aceste zone este foarte importantã. Aducem oameni cu experienþã, nu mai inventãm posturi”, a precizat Vasile Dîncu. Mecanismul instituþional va fi pus în practicã cu finanþare din fondurile europene alocate României în perioada 2014-2020, fie în cadrul unor proiecte deja iniþiate de ministere, fie prin proiecte noi. Monika BACIU
Judecat pentru viol, vrea control judiciar
I
ndividul care ºi-a sechestrat, bãtut ºi violat iubita minorã, dupã cum susþin procurorii, vrea mai multã libertate.
Acesta a cerut instanþei de la Petroºani sã fie judecat sub control judiciar, dar solicitarea i-a
fost respinsã. Daniel Ioan Duma este arestat la domiciliu ºi judecat pentru sãvârºirea infracþiunilor de viol, lipsire de libertate în mod ilegal, ºi lovire sau alte violenþe. Duma Ioan Daniel a ºocat Valea Jiului cu faptele sale, anchetatorii stabilind cã era foarte posesiv ºi ºi-a
sechestrat iubita timp de douã zile, a înfometat-o ºi dupã ce o bãtea, o viola. Salvarea copilei a fost un filtru al Poliþiei Petrila care a oprit autoturismul la un control de rutinã. Ajunsã în mâinile poliþiºtilor, adolescenta le-a povestit calvarul prin care a trecut. M. GÂNJU
accentuând nevoia de a utiliza resursele naturale într-o manierã durabilã. Lãrgirea evantaiului de activitãþi economicotradiþionale devine astfel un factor de dezvoltare care contribuie la scãderea dependenþei economiei locale de schimbãrile ºi influenþele externe”, mai aratã documentul. Monika BACIU
Sensul giratoriu nu va fi desfiinþat
Z
eci de polemici s-au iscat pe tema sensului giratoriu din centrul municipiului Petroºani, care a înlocuit semafoarele ºi administraþia localã a fost tranºantã: nu se va renunþa la aceastã idee. O spune primarul Tiberiu Iacob Ridzi, care a recunoscut, însã, cã va muta una dintre trecerile de pietoni ce încurcã traficul acum. „Vom scoate încã douã elemente din acelea de plastic, ca sã micºorãm din diametrul sensului giratoriu ºi vom muta trecerea de pietoni, care este pe str. Nicolae Bãlcescu, mai jos cu vreo 5 sau 6 m. Deocamdatã rãmân acolo, dar cred cã le vom muta ºi pe celelalte douã treceri de pietoni, ca sã nu mai blocãm sensul giratoriu, când trec pietonii”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Deºi artera principalã este îngustatã în zona sensului giratoriu nou, primarul spune cã nu va putea sã modifice trotuarele în acel loc, din cauzã cã nu se pot aduce modificãri lucrãrilor ce au fost executate pe bani europeni. „Numai de anul viitor, pentru cã încã nu a expirat perioada în care nu avem voie sã intervenim la lucrãrile fãcute pe fonduri europene”, a mai spus Iacob Ridzi. Construcþia nou-apãrutã în centrul Petroºaniului a iscat vii controverse între participanþii la trafic, care au motivat cã artera se îngusteazã prea mult, iar pietonii care trec încurcã ºoferii, care, la rândul lor, sunt nevoiþi sã frâneze, formând cozi în sensul giratoriu. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Dupã 3 ani, municipalitatea de la Petroºani primeºte bani pentru Parâng M
unicipalitatea de la Petroºani a primit 2,6 milioane de lei pentru continuarea lucrãrilor de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng. Timp de trei ani, Executivul nu a mai alocat niciun leu pentru continuarea lucrãrilor care au ca scop dezvoltarea infrastructurii turistice din Parâng. Banii urmeazã a fi folosiþi pentru realizarea staþiei de pompe, dar ºi achiziþionarea unor tunuri de zãpadã. “În data de 6.09.2016 am semnat contractul de finanþare numãrul 3 prin care s-a alocat suma de 2.600.000 pentru finalizarea staþiei de pompare apã pentru producerea zãpezii artificiale ºi achiziþionarea a 5 tunuri de zãpadã conform contractului nr. 14985 din 31.08.2010. Am semnat contractul de finanþare ºi asta înseamnã cã în acest an vom reuºi sã achiziþionãm pompele pentru bazinul din zona Cãsuþa din Poveºti ºi 5 tunuri pentru producerea zãpezii artificiale. Proiectul merge în continuare ºi este pentru prima datã dupã 3 ani când primim bani pentru continuarea lucrãrilor. În aceºti 3 ani am lucrat la domeniul schiabil din fonduri proprii ºi am mai avut
o alocare în 2014 de 20 de mii de lei. Aceastã sumã a fost solicitatã de cãtre noi pentru cã în acest an se apropie vremea rece ºi nu mai putem lucra la alte obiective di Parâng. Pompele vor fi instalate în spaþiu închis, iar de tunurile de zãpadã avem nevoie pentru producerea zãpezii. Vrem sã producem zãpadã artificialã pe pârtiile care sunt deservite de telescaunul TS 3 cu staþia intermediarã, acolo ºi pe
pârtia B vom produce zãpadã artificialã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Autoritãþile locale de la Petroºani ar mai avea nevoie de 7 milioane de euro pentru finalizarea lucrãrilor de dezvoltare a staþiunii montane Parâng. Investiþia demaratã în urmã cu câþiva ani a ajuns la un grad de finalizare de 20%. De precizat este faptul cã municipalitatea de la Petroºani a contrinuit cu 40% din sume la lucrãrile care au avut loc în munte. Numai instalaþia de transport pe cablu, telescaunul TS 3, a costat 13 milioane de lei, aceasta fiind realizatã
în baza unui împrumut contractat de municipalitate. “20% din proiect este finalizat. Din fonduri proprii am alocat undeva la 40% din ce s-a executat în Parâng”, a mai subliniat sursa citatã. Edilii vor ca anul viitor sã continue proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng. Aici ar trebui realizat încã un telescaun, TS 4, însã pentru ca acest lucru sã fie posibil trebuie încheiat litigiul cu Romsilva. “Pentru anul viitor ne-am propus TS 4, dar suntem condiþionaþi de acel proces pe care îl avem cu Romsilva. TS 4 pleacã de la staþia de pompe ºi pânã
în Slima”, a mai spus primarul. Fie varã, fie iarnã cei care urcã în staþiunea montanã Parâng sunt puºi la grea încercare. Numãrul locurilor de parcare este insuficient, iar problema nu poate fi rezolvatã de municipalitatea de la Petroºani. Drumul de la vechiul telescaun ºi pânã la noua instalaþie de transport pe cablu este un prim test pe care trebuie sã îl treacã cei care vin la munte cu maºina. Din cauza porþiunii înguste ºi a maºinilor parcate pe lateral, traficul în zonã se desfãºoarã cu mare dificultate. O altã problemã este cea a parcãrilor. ªi problema nu este una recentã, ci una care pare a fi fãrã rezolvare. “Existã posibilitatea amenajãrii unor parcãri pe terenuri proivate. Dacã vom rezolva aceastã problemã cu TS 4, proprietarii de terenuri vor amenaja aceste parcãri pentru cã e vorba de a câºtiga bani. Noi nu mai avem terenuri în domeniul public în zona respectivã ºi atunci suntem în imposibilitatea de a amenaja aceste parcãri. Dacã nu se întâmplã nimic atunci vom gãsi soluþii prin care ori vom achiziþiona noi terenuri ºi vom amenaja parcãri ºi le vom exploata noi ori vom închiria”, a
concluzionat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng un vis al autoritãþilor locale de la Petroºani. În urmã cu câþiva ani, în Valea Jiului au fost demarate mai multe proiecte de investiþii majore. Printre acestea se numãrã ºi modernizarea staþiunilor montane, iar Parângul nu face excepþie de la regulã. Deºi banii au venit cu þârâita, edilii locali cred în aceste proiecte pe care se bazeazã viitorul staþiunilor montane. Autoritãþile locale de la Petroºani au început lucrãrile la dezvoltarea domeniului schiabil în anul 2009. timp de trei ani de zile, ministerul de resort a alocat aproape 26 de milioane de lei. Cel mai mare domeniu de schi din Europa de Est trebuia sã fie construit la Petroºani, în Parâng. În afara de reamenajarea celor cinci pârtii existente, acolo urmau sã aparã 17 piste noi, 2 telegondole, ºapte telescaune, 30 de tunuri de zãpadã ºi 7 maºini de bãtut zãpada. Complexul trebuia sã conþinã ºi douã centre turistice, o cabanã ºi o instalaþie de ticketing. Costul final: 99 de milioane de euro. Monika BACIU
PROMISIUNE DE ZIUA MUNTELUI
Toma Coconea va trece Carpaþii în zbor A OFERTA DE CRÃCIUN 2016
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Crãciunul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit un pachet foarte atractiv: z 23-26 decembrie 2015, 3 nopþi
de cazare, demipensiune, pomana porcului ºi masa festivã de Crãciun, la doar 450 de lei/persoanã. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
OFERTA DE REVELION 2017
Vã invitãm sã petreceþi ºi anul acesta Revelionul într-una dintre cele mai frumoase staþiuni de schi din þarã, în Straja, la Cabana Montana! V-am pregãtit douã pachete foarte atractive: z 29 decembrie - 2 ianuarie, 4 nopþi de
cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1200 de lei/persoanã. z 29 decembrie - 3 ianuarie, 5 nopþi de cazare, pensiune completã, masa festivã de Revelion, la doar 1350 de lei/persoanã. z Copiii sub 7 ani au reducere 50%. z Închirieri echipament pentru sporturile de iarnã: - schi: 25 lei/zi (clãpari, schiuri ºi beþe), - snowboard: 35 lei/zi (buþi ºi snowboard), - sãniuþe (boburi): 10 lei/zi.
Vã aºteptãm cu drag! Pentru mai multe detalii ºi rezervãri, folosiþi datele noastre de contact. Se solicitã un avans de 30% în momentul rezervãrii.
stãzi este Ziua Muntelui, conform unei Hotãrâri de Guvern aprobatã în 2012, iar cel mai împãtimit iubitor al Parângului, Toma Coconea ne promite evenimente de excepþie în munþii noºtri. El susþine cã o competiþie similarã cu cea din Alpi va avea loc anul viitor în România, unde parapantistul de talie mondialã Toma Coconea va organiza o întrecere peste Carpaþi. Deja a realizat un film documentar pe care l-a trimis celor de la RedBull X- Alps ºi crede cã la întrecere va aduce zeci de sportivi pasionaþi de acest zbor. „Este un proiect pe care sper ca de anul viitor sã îl pun în aplicare. Traversez
Carpaþii, fac un concurs internaþional, pentru cã din ce în ce mai mulþi strãini sunt interesaþi de competiþie. Filmul urmeazã sã poatã fi vizionat în câteva zile ºi am o reuºitã, personalã, pentru cã, în 9 zile am reuºit sã trec curbura Carpaþilor de la Herculane spre Sighetul Marmaþiei, distanþa fiind de aproape 70 de km”, a spus Toma Coconea, parapantist.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 14 Septembrie 2016
Toma spune cã, deºi a trecut ºi Alpii ºi nu o datã, vrea sã aducã sportivii de talie mondialã sã vadã Carpaþii, locul de care el, cel care a fost supranumit ªoimul din Parâng, este foarte mându. „Avem o zonã frumoasã, o þarã frumoasã ºi vreau sã le arãt strãinilor cã România este altfel faþã de cum o percep mulþi. Chiar acum, în week-endul
trecut, am avut un eveniment ºi au fost foarte plãcut surprinºi de zona noastrã, cã este frumoasã, aici la noi acasã, în Parâng iar noi trebuie sã o scoatem în evidenþã cât mai mult”, a spus Toma. Ziua Muntelui este sãrbãtoritã astãzi, pe 14 septembrie, iar Toma Coconea vrea sã promoveze frumuseþile din munþii noºtri. „Au ceva aparte ºi întotdeauna mã atrag acasã din ce în ce mai mult ºi vreau sã fac aici proiecte”, a conchis parapantistul. El vrea sã treacã, de aceastã datã, Carpaþii cu aproximativ 30 de atleþi experimentaþi precum cei care au participat la RedBull X-Alps, mulþi dintre competitorii din Alpi fiind interesaþi sã vinã anul viitor în Parâng. Diana MITRACHE
Dupã 16 ani pe fondul unor lipsuri,
Zona de agrement Parâng ar putea fi retrogradatã în zona de impozitare A utoritãþile locale de la Petroºani vor sã repare o nedreptate de care se lovesc cabanierii din Parâng. În urmã cu 16 ani, zona de agrement Parâng a fost încadratã în zona A de impozitare.
Adicã ºi aici, la fel ca în plin centrul oraºului, se plãtesc cele mai mari taxe ºi impozite locale. Acum, edilii vor sã reducã acest bir. Municipalitatea de la Petroºani vrea sã vinã în sprijinul cabanierilor din Parâng. În acest sens va fi lansat în dezbatere publicã un proiect care prevede trecerea zonei de
agrement Parâng din zona A de impozitare în zona C. Acest lucru ar însemna taxe mai mici pentru cei din zonã, începând cu prima zi a anului 2017. “Prin hotãrârea Consiliului Local nr.30/2000, municipiul Petroºani a fost încadrat pe zone de impozitare. Prin aceastã hotãrâre, zona Rusu, a fost inclusã în zona A de impozitare. Având în vedere cã este necesar sã venim în sprijinul proprietarilor din zona de agrement Parâng, persoane fizice sau juridice, pentru a uºura sarcina fiscalã localã a acestora ºi pentru a impulsiona astfel dezvoltarea turis-
mului, propun ca începând cu data de 1.01.2017, aceastã zonã sã fie trecutã în zona C de impozitare”, aratã expunerea de motive a primarului municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Mãsura vine pe fondul unor lipsuri ale zonei. “Nu trebuie trecut cu vederea faptul cã în zona respectivã nu existã, deocamdatã, reþea de distribuþie a apei potabile, de canalizare sau gaze naturale”, mai aratã primarul. Autoritãþile locale de la Petroºani vor astfel sã vinã în sprijinul cabanierilor, dar ºi sã promoveze zona turisticã.
De la tot unitar, la dezvoltare invidualã
P
lanurile Guvernului s-au schimbat pentru Valea Jiului. Dacã în urmã cu douã luni, vicepremierul Vasile Dîncu anunþa cã Valea Jiului trebuie privitã ca un tot unitar în vederea dezvoltãrii, la vizita de sãptãmâna trecutã nu s-a mai discutat nici de conurbaþie ºi nici de o asociaþie de dezvoltare intercomunitarã. ”Vrem sã sprijinim de la Bucureºti, legislativ ºi nu numai legislativ, printr-o lege a zonelor metropolitane sau printr-o lege care sã permitã naºterea, din punct de vedere administrativ, a conurbaþiei, prin asocierea localitãþilor din Valea Jiului. În acest moment cred cã este nevoie de o simplificare administrativã de exemplu”, spunea Vasile Dîncu în luna iulie, la Vulcan. Acum se vorbeºte de realizarea unei unitãþi de guvernamentale de asistenþã tehnicã, adicã un birou cu sediul la Petroºani care va “asigura asistenþã de specialitate pe domeniile ºi programele de finanþare gestionate”. „Vrem sã identificãm ºi sã alocãm bugete distincte pentru dezvoltare în aceste zone de intervenþie prioritarã, între care Valea Jiului ocupã prima poziþie de interes. Pentru a avea însã garanþia cã aceste bugete nu vor rãmâne neutilizate, din lipsã de proiecte sau din blocajele generate de scrierea acestora, am decis sã înfiinþãm la Petroºani o unitate de gestionare a tuturor proiectelor propuse în primul rând de autoritãþile publice locale, dar ºi de alte entitãþi eligi-
bile. Aceasta va funcþiona ca un birou de consultanþã, dar va fi constituit în subordinea Cancelariei Primului Ministru, astfel încât sã existe o atenþie directã ºi prioritarã asupra nevoilor de dezvoltare a acestei zone ºi asupra modului în care putem finanþa diverse proiecte”, a declarat luna aceasta, viceprim-ministrul Vasile Dîncu, la Petroºani. Pentru implementarea programului de dezvoltare integratã, la nivelul Cancelariei Prim-ministrului va funcþiona o Unitate Guvernamentalã de Asistenþã Tehnicã (UGAT), iar în coordonarea ei – câte o unitate pentru fiecare dintre cele trei zone, cu sediul în Petroºani, Roºia Montanã, respectiv în Vaslui (în cadrul prefecturilor).
Unitãþile vor beneficia de colaborare, în diverse forme, cu diverse ministere, în special cu Ministerul Fondurilor Europene ºi cu Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, care vor asigura asistenþã de specialitate pe domeniile ºi programele de finanþare gestionate. „Noi vom aduce câþiva specialiºti, dar vreau sã aducem oameni din Valea
“Prin investiþiile realizate, activitãþile turistice stimuleazã dezvoltarea economicã a regiunii. În acelaºi timp, ele aduc mari beneficii culturale: creºterea coeziunii comunitãþii în regiunile multiculturale ºi recuperarea tradiþiilor ºi a patrimoniului local, care devin puncte de interes pentru vizitator. Totodatã, ele au ºi un impact asupra mediului,
Jiului care sã vinã sã înveþe la ministerul pe care îl conduc, la secþiile de urbanism, amenajarea teritoriului, pentru a crea specialiºti în programe de pe plan local. Autoritãþile locale vor avea cea mai importantã sarcinã ºi merit în a face proiecte. Noi vom aloca fonduri speciale pentru Valea Jiului, din programe europene ºi bugetul naþional, însã proiectele trebuie fãcute la standarde europene, sã respecte condiþionalitãþile, sã fie competitive. Ideea unei unitãþi de asistenþã pentru aceste zone este foarte importantã. Aducem oameni cu experienþã, nu mai inventãm posturi”, a precizat Vasile Dîncu. Mecanismul instituþional va fi pus în practicã cu finanþare din fondurile europene alocate României în perioada 2014-2020, fie în cadrul unor proiecte deja iniþiate de ministere, fie prin proiecte noi. Monika BACIU
Judecat pentru viol, vrea control judiciar
I
ndividul care ºi-a sechestrat, bãtut ºi violat iubita minorã, dupã cum susþin procurorii, vrea mai multã libertate.
Acesta a cerut instanþei de la Petroºani sã fie judecat sub control judiciar, dar solicitarea i-a
fost respinsã. Daniel Ioan Duma este arestat la domiciliu ºi judecat pentru sãvârºirea infracþiunilor de viol, lipsire de libertate în mod ilegal, ºi lovire sau alte violenþe. Duma Ioan Daniel a ºocat Valea Jiului cu faptele sale, anchetatorii stabilind cã era foarte posesiv ºi ºi-a
sechestrat iubita timp de douã zile, a înfometat-o ºi dupã ce o bãtea, o viola. Salvarea copilei a fost un filtru al Poliþiei Petrila care a oprit autoturismul la un control de rutinã. Ajunsã în mâinile poliþiºtilor, adolescenta le-a povestit calvarul prin care a trecut. M. GÂNJU
accentuând nevoia de a utiliza resursele naturale într-o manierã durabilã. Lãrgirea evantaiului de activitãþi economicotradiþionale devine astfel un factor de dezvoltare care contribuie la scãderea dependenþei economiei locale de schimbãrile ºi influenþele externe”, mai aratã documentul. Monika BACIU
Sensul giratoriu nu va fi desfiinþat
Z
eci de polemici s-au iscat pe tema sensului giratoriu din centrul municipiului Petroºani, care a înlocuit semafoarele ºi administraþia localã a fost tranºantã: nu se va renunþa la aceastã idee. O spune primarul Tiberiu Iacob Ridzi, care a recunoscut, însã, cã va muta una dintre trecerile de pietoni ce încurcã traficul acum. „Vom scoate încã douã elemente din acelea de plastic, ca sã micºorãm din diametrul sensului giratoriu ºi vom muta trecerea de pietoni, care este pe str. Nicolae Bãlcescu, mai jos cu vreo 5 sau 6 m. Deocamdatã rãmân acolo, dar cred cã le vom muta ºi pe celelalte douã treceri de pietoni, ca sã nu mai blocãm sensul giratoriu, când trec pietonii”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Deºi artera principalã este îngustatã în zona sensului giratoriu nou, primarul spune cã nu va putea sã modifice trotuarele în acel loc, din cauzã cã nu se pot aduce modificãri lucrãrilor ce au fost executate pe bani europeni. „Numai de anul viitor, pentru cã încã nu a expirat perioada în care nu avem voie sã intervenim la lucrãrile fãcute pe fonduri europene”, a mai spus Iacob Ridzi. Construcþia nou-apãrutã în centrul Petroºaniului a iscat vii controverse între participanþii la trafic, care au motivat cã artera se îngusteazã prea mult, iar pietonii care trec încurcã ºoferii, care, la rândul lor, sunt nevoiþi sã frâneze, formând cozi în sensul giratoriu. Diana MITRACHE
6 Învãtãmânt
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 14 Septembrie 2016
Administratie 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 14 Septembrie 2016
Vinovaþii exploziilor de la EM Petrila au scãpat de închisoare
A
urelian Necula, gãsit vinovat pentru moartea celor 13 mineri în cele douã explozii de la Mina Petrila, a fost eliberat din penitenciar în urma unei decizii definitive a Tribunalului Hunedoara. Acesta a ispãºit mai puþin de jumãtate din pedeapsa de 6 ani ºi jumãtate la care a fost condamnat pentru ucidere din culpã. Fostul director al EM Petrila, aflat la comanda exploatãrii miniere în noiembrie 2008, când douã explozii consecutive produse în subteran au secerat 13 mineri, pãrãseºte Penitenciarul Bârcea Mare, în urma unei decizii a Tribunalului Hunedoara. ”Admite contestaþia formulatã de condamnatul Necula Aurelian împotriva sentinþei penale pronunþatã de Judecãtoria Deva ºi în consecinþã caseazã integral sentinþa penalã atacatã. Rejudecând admite propunerea comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Pentinaciarului Bârcea Mare. Dispune liberarea condiþionatã a condamnatului de sub puterea mandatului de executare a pedepsiei închisorii emis de Judecãtoria Tg. Jiu”, a precizat Ildiko Glãman, purtãtorul de cuvânt al
Tribunalului Hunedoara. Aurelian Necula a fost eliberat înainte de termen ºi se poate întoarce dupã gratii dacã va comite o nouã infracþiune în perioada de liberare condiþionatã. Fostul director al Minei Petrila a fost încarcerat în decembrie 2013 ºi eliberat în 13 septembrie 2016, dupã ce cererea de liberare condiþionatã înaintatã Judecãtoriei Deva, la începutul lunii august, i-a fost respinsã. Alãturi de Necula alþi doi ºefi ai exploatãrii au fost gãsiþi vinovaþi de tragedia din noiembrie 2008 ºi au ajuns dupã gratii. Aurelian Necula a
rãspuns în faþa judecãtorilor pentru comiterea infracþiunilor de ucidere din culpã pentru moartea a 11 ortaci, vãtãmare corporalã din culpã pentru rãnirea a patru mineri ºi neluarea vreuneia dintre mãsurile legale de securitate ºi sãnãtatea în muncã. Inginerul ºef securitate minierã de la aceeaºi minã Gheorghe Roºu a fost condamnat pentru infracþiuni la protecþia muncii, uciderea din culpã a ºase persoane ºi vãtãmarea corporalã a patru ortaci. ªeful staþiei de salvare minierã a EM Petrila, Dan ªtefan Ungur a fost învinuit de moartea a ºase ortaci ºi vãtãmarea corporalã din culpã a patru subordonaþi. Dosarul a marcat o premierã în mineritul de dupã Revoluþie, dat fiind faptul cã au fost primii ºefi gãsiþi responsabili de tragediile produse în subteran Maximilian GÂNJU
Hunedoreni suspectaþi de infracþiuni informatice
N
u mai puþin de 24 de percheziþii au fost efectuate în Bucureºti, Ilfov, Giurgiu, Dolj, Mehedinþi ºi Hunedoara pentru destructurarea unei grupãri care confecþiona ºi vindea dispozitive de skimming. Ofiþerii Brigãzii de Combatere a Criminalitãþii Organizate Bucureºti ºi procurorii D.I.I.C.O.T. — S.T. Bucureºti au organizat o acþiune pentru destructurarea unei grupãri infracþionale specializate în infracþiuni informatice, în special confecþionarea ºi comercializarea de dispozitive de copiere sau compromitere a cardurilor bancare (skimming). În urma percheziþiilor efectuate au fost identificate dispozitive de skimming, calculatoare, telefoane mobile, bani, un atelier de confecþionare a echipamentelor de compromitere a cardurilor bancare. De asemenea, unul dintre liderii grupãrii a fost oprit la Aeroportul Otopeni în timp ce încerca sã iasã din România. Din anchetã au rezultat indicii cã membrii grupãrii ºi-ar fi procurat echipamente nece-
sare realizãrii unor dispozitive de clonare a cardurilor ºi sisteme informatice pentru memorarea datelor aferente acestora. Gruparea infracþionalã, cu ramificaþii în judeþele Ilfov, Giurgiu, Dolj, Mehedinþi ºi Hunedoara, ar fi fost cea care furniza echipamente de skimming pentru compromiterea de ATM-uri sau POS-uri cãtre mai multe grupãri infracþionale din România. Aceste grupãri foloseau dispozitivele pentru sãvârºirea unor infracþiuni în þãri din Europa, în special în Ucraina, Marea Britanie ºi Spania. Echipamentele de skimming erau testate pe bancomate din Bucureºti, doar pentru a se verifica buna funcþionare a acestora, nefiind folosite pentru clonarea cardurilor în România. Echipamentele de skimming erau ulterior trimise grupãrilor beneficiare, banii fiind transferaþi prin intermediul unor servicii de transfer monetar rapid. Banii obþinuþi din activitatea infracþionalã erau folosiþi pentru achiziþionarea de autoturisme de lux ºi imobile. De asemenea, prin folosirea de acte falsificate, ar fi fost deschise conturi bancare în care ar fi fost transferaþi bani din strãinãtate ce ar fi fost retraºi ulterior la bancomate din România. M. GÂNJU
PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI VULCAN HOTÃRÂREA NR. 94/2016
privind constituirea Comisiei locale de ordine publicã la nivelul municipiului Vulcan CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI VULCAN; Analizând expunerea de motive a primarului municipiului Vulcan înregistratã sub 78/8612/ 08.08.2016 prin care propune constituirea Comisiei locale de ordine publicã, Vãzând Proiectul de hotãrâre nr. 86/8613/2016, raportul Compartimentului Juridic din cadrul aparatului de
specialitate al Primarului Municipiului Vulcan înregistrat sub nr. 86/8614/2016, avizul comisiei de specialitate „Juridicã ºi de Disciplinã ”, înregistrat sub nr. 119/8615/2016, de pe lângã Consiliul local; În conformitate cu prevederile art. 28 ºi 29 din Legea poliþiei locale nr. 155/2010, republicatã ºi actualizatã; În temeiul art. 36, alin.(9) ºi art.45, alin. (1) din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
HOTÃRêTE: ART.1 Se aprobã constituirea Comisiei locale de ordine publicã la nivelul
municipiului Vulcan, dupã cum urmeazã: 1. GHEORGHE ILE, primarul municipiului Vulcan 2. TOMA MIHU, ºeful Poliþiei municipiului Vulcan 3. MIHAI MEZABROVSCHI ºeful Poliþiei locale 4. RODICA PETER secretarul municipiului Vulcan 5. DRAGU PETRICÃ CONSTANTIN, consilier local 6. POP VASILE, consilier local 7. PETCULESCU PETRE DAN, consilier local ART.2 La data adoptãrii prezentei hotãrâri, Hotãrârea Consiliului Local nr. 1/2011 privind constituirea Comisiei locale de ordine publicã la nivelul municipiului Vulcan, ºi
H.C.L nr. 102/2013, se abrogã. ART.3 Împotriva prevederilor prezentei hotãrâri se poate face contestaþie în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Art.4 Prezenta hotãrâre se comunicã Instituþiei Prefectului - judeþul Hunedoara, membrilor comisiei locale de ordine publicã, Poliþiei municipiului Vulcan, Poliþiei locale ºi se va aduce la cunoºtinþã publicã.
Vulcan, 25.08.2016 Preºedinte de ºedinþã, Consilier Barbu Pompiliu Contrasemneazã, Secretar, Jr. Peter Rodica
Reprezentanþii Consiliului Local Vulcan în Comisia localã de ordine publicã, au fost aleºi prin vot secret, rezultatul votului fiind: D-l consilier DRAGU PETRICÃ C-TIN - 18 voturi „pentru”, D-l consilier POP VASILE - 18 voturi „pentru” -D-l consilier PETCULESCU PETRE DAN - 18 voturi „pentru”
- ÎNCHIRIERI -
Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 14 Septembrie 2016
Henþ cu mâna
NIªTE AMÃRÂÞI... La nivelul Ligii a III-a, atât mai putem la nivel de judeþ. ªi acolo, cu cine ºi cu ce? Echipa Cetate Deva din seria a IV-a,
are cele mai multe goluri primite, ultima “performanþã” fiind 1-5 la nou inventata ACS Poli II Timiºoara! Asta poate pune bom-
Fotbal , Liga a II-a
Mitu... Pâncota! z Dupã ºase etape în Liga secundã jucãtorul Mitu a reuºit primul gol pentru echipa sa ªoimii Pâncota, 1-4 cu Unirea Târlungeni. z F.C. Braºov rãmâne singura neînvinsã, dupã un dramatic 3-2 cu U.T.A., golurile care au întors rezultatul, acestea fiind marcate în minutele 90+1 ºi 90+3. z Dunãrea Cãlãraºi a egalat, 1-1, la Luceafãrul Oradea, în min. 90. z Foarte strânsã lupta pentru locul 1, cinci echipe fiind despãrþite de trei puncte.
boana pe coliva fotbalului hunedorean, care devine încet o umbrã, o amintire a ceea ce au fost furnalele de la Cãlan ori huila din Valea Jiului. Un dezastru trebuie remarcat, aºa cum face haiosul
antrenor a lui ACS (Recaº) Poli din Liga I, Ionuþ Popa, care mãcar recunoaºte, mai în glumã mai în serios cã-i mai trebuie vreo 12-13 jucãtori sã poatã spera cã mai rãmâne pe prima scenã, ºi cã Steaua le
va da vreo 20 de goluri! Cetate Deva, ACS Poli (Recaº) Timiºoara, Jiul Petroºani, au ajuns ciuca bãtãilor indiferent de competiþia în care joacã. Aferim!
Valea Jiului în Divizia “B” De-a lungul a peste 100 de ani de fotbal în Valea Jiului, mai multe echipe - Jiul Petroºani, Minerul Lupeni, A.S. Paroºeni Vulcan, Minerul (C.S) Aninoasa – au avut prezenþe în eºalonul secund. Vã prezentãm periodic, în paralel cu actualul campionat, câte un moment din campionatele cu divizionarele „B” din Valea Jiului.
Ed. 1978-1988
CU O ... GLORIE DE ALTÃDATÃ În etapa a 5-a (27 sep. 1987), A.S. Paroºeni Vulcan juca acasã cu titrata Gloria Bistriþa, echipã cu Tãtãran, Bagiu, Hurloi, Soare, Nae Manea, nume grele la acea vreme. Când Gelu Bârsan a deschis scorul în min. 2, toatã lumea credea cã va fi un galop de sãnãtate. Pânã la urmã a fost 1-1 ( a egalat Costin în min. 74) ºi a rãmas 1-1. Dar ce meci, între douã echipe acum dispãrute... Echipe din Valea Jiului care altãdatã jucau cu Steaua, Dinamo, „U” Cluj, A.S.A. Tg. Mureº, la acest nivel. V. Crãciun (A.S. Paroºeni) trimite cu capul, dar portarul bistriþean Sava respinge, evitând golul
Remember / Cupa României
ATUNCI CÂND ªTIINÞA AJUNGEA ÎN „SFERTURI”... În ediþia de campionat 1972-1973, ªtiinþa Petroºani (actuala Universitatea) elimmina în 16-imile Cupei României pe A.S.A Tg. Mureº, scor 2-1 (ambele goluri marcate de Tr. ªtefan). Cinci luni mai târziu ªtiinþa întâlnea la Sibiu (30 mai 1973) pe Steau lui Hãlmãgeanu, Liþã Dumitru, Vigu, Pantea, Gigi Tãtaru, Costicã ªtefãnescu. Net superioarã, Steaua va învinge cu 4-1 golul petroºenenilor fiind marcat de Alexandroni în minutul 88 din penalty. Dar era Steaua! Astãzi urmaºii ªtiinþei (Boghescu, Nãdãºan, Zãvãlaº, Burnete, Grizea, S. Rusu, David, Gruia, Tr. ªtefan, Faur, Bâtea, Alexandroni) joacã la Pui...
CUPA ROMÂNIEI EDIÞIA 2016-2017 Turul I Jud. Hunedoara 14 sept. 2016, ora 17.00
----------------------------------------------------Ponorul Vaþa - Aurul Brad Sargeþia Bretea Românã CSM Hunedoara Zarandul Criºcior - Metalul Criºcior CSM Vulcan - Minerul Uricani Inter Petrila - Stã Agrocompany Bãcia - Mureºul Pricaz Victoria Dobra - Berianul Beriu Dacia Boºorod - Victoria Cãlan Sântãmãria Orlea - Jiul Petroºani CS Comunal Ilia - Stã Cerna Lunca Cernii - CS Ghelari Dacia Orãºtie - Aurul Certej Retezatul Haþeg - Stã Mãgura Pui - Universitatea Petroºani ªoimul Bãiþa - Stã Hercules Lupeni - Stã -------------------------------------------------NOTà Nu au fost programate în primul tur: echipa clasatã pe primul loc în ediþia precedentã a Ligii a IV-a ºi cele 4 semifinaliste ale Cupei României ediþia precedentã. Primele echipe sunt gazdã Dacã dupã 90 de minute scorul se menþine egal, se vor juca douã reprize de prelungiri de 15 min. fiecare. Dacã ºi în acest caz scorul se menþine egal, se vor executa lovituri de departajare.
UNII “MUNCEªTE” ªI ALÞII “STÔ! Iatã cã în prima fazã – turul I – judeþeanã a Cupei României, nu vor intra la joc echipele mai titrate, în funcþie de criteriile stabilite de A.J.F. Hunedoara. La Vulcan va avea loc un derby local, între C.S.M. ºi Minerul Uricani, douã dintre echipele cu start mediocru în acest campionat. Jiul Petroºani se va deplasa la Haþeg unde va juca în compania celor de A.S. Sântãmãria Orlea, iar Univ. Petroºani va juca la Mãgura Pui.