CVJ Nr 1177, joi 1 septembrie 2016

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1177

Cronica Vãii Jiului Joi, 1 Septembrie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

A dispãrut WC-ul din fundul curþii

Avram Iancu – dublu cetãþean de onoare

ApaServ aduce civilizaþia în Galerie Cimpa din Petrila

A

utoritãþile din Târgu Jiu ºi Petroºani iau în calcul posibilitatea de a-i acorda blibliotecarului Avram Iancu titlul de cetãþean de onoare. Asta se ve discuta în consiliile locale, pentru ca înotãtorul sã fie rãsplãtit pentru performanþa reuºitã în apele îngheþate ale Canalului Mânecii. Ambele administraþii se gândesc acum sã îl premieze. Mai ales cã Iancu este ºi angajat al Primãriei Municipiului Petroºani, fiind bibliotecar la Biblioteca Municipalã din Capitala Vãii Jiului. „Se va lua în discuþie aceastã posibilitate, pentru cã a dus acolo la Dover numele oraºului nostru ºi asta este o performanþã notabilã. Voi purta discuþii în forul local, aºa încât sã îi conferim la noi titlul de Cetãþean de onoare, pentru onoarea pe care ne-a fãcut-o”, a declarat Tiberiu Iacob Ridizi, primarul municipiului Petroºani. Avram Iancu, bibliote-

car din Petroºani, a reuºit sã traverseze înot în noaptea de luni spre marþi Canalul Mânecii, iar autoritãþile din Gorj spun, la rândul lor, cã acesta ar putea deveni Cetãþean de Onoare ºi al municipiului Târgu Jiu. Potrivit Gds.ro. „Avram Iancu a mai înotat în aceastã varã ore în ºir în râul Jiu pentru a strânge bani pentru o fetiþã bolnavã din Gorj, iar acum – pentru campania dedicatã achiziþiei operei brâncuºiene Cuminþenia Pãmântului”. În semn de apreciere faþã de gestul bibliotecarului pasionat de înotul de performanþã, se va discuta ºi la nivelul consiliului local din oraºul vecin, posibilitatea acordãrii Titlului de Cetãþean de Onoare al municipiului Târgu Jiu, pentru Avram Iancu. Diana MITRACHE

Î

n secolul XXI încã mai sunt cetãþeni în Valea Jiului care nu au acces la serviciile de alimentare cu apã ºi canalizare. O astfel de situaþie se întâlnea pânã mai ieri ºi în zona Galerie Cimpa din Petrila, acolo unde cetãþenii aveau, conform proverbului românesc, WC-ul în fundul curþii. >>> PAGINA A 3-A

Adio scriitori penali! U

ltima zi de varã le-a adus deþinuþilor vestea cã nu mai pot sã scrie ca sã scape de pedeapsã. Miercuri, 31 august 2016, a intrat în vigoare Ordonanþa de Urgenþã privind deþinuþiiscriitori. Practic, ei pot sã scrie, dar, indiferent câte volume reuºesc sã scoatã, nu li se mai scad zile din pedeapsã. Actul normativ prevede cã persoanele aflate dupã gratii vor beneficia de reducerea a 20 de zile din pedeapsã indiferent de numãrul lucrãrilor ºtiinþifice scrise în detenþie. Pânã acum, pentru fiecare volum scris,

pedeapsa era redusã cu 30 de zile. Mãsura a fost decisã încã din ºedinþa de Guvern din 3 februarie, când Guvernul a decis suspendarea, pânã la 1 septembrie 2016, a aplicãrii prevederii din art. 96 alin.(1) lit.

f) potrivit cãreia „în cazul elaborãrii de lucrãri ºtiinþifice publicate sau invenþii ºi inovaþii brevetate, se considerã 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare ºtiinþificã sau invenþie ºi inovaþie brevetate”. Guvernul a adop-

tat noua formã legislativã în contextul în care, în practica ultimilor ani, s-a constatat un abuz, dupã ce mai multe persoane condamnate au obþinut reduceri substanþiale ale pedepselor

aplicate. Potrivit Administraþiei Naþionale a Penitenciarelor, statisticile aratã cã s-au scris lucrãri dupã gratii, dupã cum urmeazã: z în anul 2007 –

4 lucrãri; z în anul 2008 – 2 lucrãri; z în anul 2009 – 6 lucrãri; z în anul 2010 – 3 lucrãri; z în anul 2011 – 3 lucrãri; z în anul 2012 – 6 lucrãri; z în anul 2013 – 14 lucrãri; z în anul 2014 – 89 lucrãri (cu 50 de autori); z în anul 2015 – 337 lucrãri (cu 165 de autori). Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi 1 Septembrie 2016

TURISM ÎN VALEA JIULUI

Pasul Vâlcan – istorie la înãlþime

asul Vâlcan se aflã la jumãtaP tea Vãii Jiului.

Staþiunea montanã este una de interes local, iar aici construcþiile încã nu ºi-au pus amprenta asupra antropicului zonei. O amprentã care nu o va ºterge nimeni este cea istoricã. Bãtãliile care s-au dus în Pasul Vâlcan pentru eliberarea României de sub dominaþia austro-ungarã vor rãmâne mereu în analele istoriei. Staþiunea nu oferã, încã, condiþiile din celelalte staþiuni montane ale Vãii Jiului, însã ºi

aici turiºþii se pot delecta cu peisajele superbe. La limita hotarelor dintre judeþele Hunedoara ºi Gorj, perspectiva este alta. Una turisticã, dar ºi una istoricã pe care autoritãþile vor sã le punã în valoare. Prin vãile ºerpuite ºi strãjuite de falnice conifere, la peste 1600

de metri se deschide un platou. Un platou al turismului istoric. “În 1600 pe aici a trecut Mihai Viteazul pentru a ajunge la Viena, în încercarea de a-i cere ajutor împãratului Rudolf al II-lea. În locul numit Poiana lui Mihai, conform unei legende, voievodului

i-ar fi crãpat calul din cauza efortului, ceea ce a determinat parcurgerea ulterioarã a Pasului Vâlcan pe jos. În 1788 pe aici intrã în Depresiunea Petroºani armatele Imperiului Otoman, cu toatã opoziþia armatei habsburgice conduse de generalul Laudon. Prin pas trec douã drumuri istorice. Drumul lui Traian – construit de armatele romane ºi, care unea în urmã cu douã milenii Drobeta cu Ulpia Traiana. Drumul Neamþului – numit astfel

deoarece se aflã în apropierea locului pe unde în Primul Rãzboi Mondial, în urma declaraþiei de rãzboi a României împotriva Austro-Ungariei, Armata Românã a trecut graniþa. Tranºeele rãmase din timpul marii conflagraþii sunt vizibile ºi în ziua de astãzi. Drumul Neamþului se suprapune pe traseul DJ664 ºi pe o porþiune de câþiva km

Canalizarea din Straja aºteaptã constructor

P

roiectul canalizãrii din Straja a fost scos la licitaþie. Operatorul de apã ºi canal ºi Valea Jiului a scos la licitaþie contractul de lucrãri pentru realizarea canalizãrii din staþiunea montanã Straja. Timp de 15 zile, constructorii interesaþi pot depune ofertele, urmând ca apoi sã fie stabilit câºtigãtorul. “Proiectul pentru canalizarea din Straja este deja a patra zi pe SEAP ºi 15 zile trebuie sã stea pe SEAP. Aºteptãm firme cât mai multe sã vinã sã facã aceastã lucrare”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. Contractul scos la licitaþie de ApaServ Valea Jiului are ca obiect realizarea unui „Colector menajer în Staþiunea turisticã Straja-Lupeni”. “Execuþie „Colector menajer în Staþiunea turisticã Straja- Lupeni” OBIECT I: Tronson Staþie sosire Telegondola - Staþie plecare Telegondola (zona parcare). Reþeaua de canalizare ce va deservi Obiectul I va fi organizatã de tip canal colector amplasat în partea inferioarã a zonei construite ºi va prelua apa uzatã de la cele douã ramificaþii care deservesc

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

zona.Traseul acestui colector va urmãri marginea pârtiei „telescaun” pe partea dreaptã cu privire din amonte înspre aval. Lungimea totalã a reþelei de canalizare aferenta Obiectului I va fi de 2.700m ºi va avea aprox. 15 cãmine de vizitare ºi rupere de presiune. Se va utiliza conducta de polietilenã de înaltã densitate pentru canalizare Dn 200mm, PN 16atm. OBIECT II: Tronson Staþie plecare Telegondola - Colector, str. Liliacului, Nr.11 Obiectul ÎI are o lungime totalã de 2.130m conducta PVC Dn 250 mm, SN8 ºi aproximativ 53 cãmine de vizitare. Traseul colectorului care constituie Obiectul 2 pleacã din colectorul existent în strada Liliacului bl.11 – Lupeni, urcã

pe strada Calea Brãii iar în intersecþia cu strada Tineretului îºi schimbã direcþia pe aceasta pânã la staþia de plecare a Telegondolei. În intersecþia strãzii Calea Brãii cu strada Straja se va face o prelungire amonte de cca. 350 m în vederea racordãrii caselor din zonã”, se aratã în anunþul postat pe SEAP. Monika BACIU

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

cu Drumul lui Traian, spre Vulcan”, aratã reperele istorice. Staþiunea Pasul Vâlcan, cu facilitãþi reprezentate de de teleschiuri, un babyski, trei pârtii de schi ºi o telegondolã care ajunge pânã la marginea oraºului. Autoritãþile locale au vrut sã cinsteascã memoria lui Mihai Viteazu astfel, cã în anul 1932, la iniþiativa Societãþii Culturale „Cultul Eroilor” din Bucureºþi – ce reprezintã un vultur cu aripile întinse ocrotitor peste Oltenia. La bazã acesta are un bazorelief cu chipul voievodului ºi o inscripþie dedicatã lui. Monika BACIU

- ÎNCHIRIERI -

Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi 1 Septembrie 2016

A dispãrut WC-ul din fundul curþii

ApaServ aduce civilizaþia în Galerie Cimpa din Petrila

Î

n secolul XXI încã mai sunt cetãþeni în Valea Jiului care nu au acces la serviciile de alimentare cu apã ºi canalizare. O astfel de situaþie se întâlnea pânã mai ieri ºi în zona Galerie Cimpa din Petrila, acolo unde cetãþenii aveau, conform proverbului românesc, WC-ul în fundul curþii. Calvarul pentru aceºtia oameni a luat sfârºit odatã cu finalizarea investiþiei derulate de ApaServ Valea Jiului care a realizat, din fonduri proprii, o investiþie majorã pentru locuitorii acestei zone. “Promisiunea de anul trecut s-a finalizat. ApaServ în regie proprie a fãcut acest lucru. De aici rãmâne ca Primãria oraºului Petrila sã refacã drumul. E un lucru bun ºi benefic atât pentru societate, dar ºi pentru aceºti oameni care locuiesc aici, pentru cã în anul 2016 sã ai ºi canalizare ºi apã nu este un lux, ci este o necesitate ºi unde putem vom realiza ºi vom face în aºa fel încât sã ajutãm oamenii, pentru cã oamenii din Valea Jiului sunt beneficiarii serviciilor noastre, iar noi trebuie sã ridicãm standardul serviciilor. Fãcând ºi reþeaua de

canalizare încercãm sã ne îndeplinim ceea ce ne-am propus”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. Pânã la jumãtatea lunii septembrie, locuitorii din zonã vor trebui sã îºi încheie contractele cu operatorul de apã ºi canal. “Pânã în 15 septembrie toþi trebuie sã aibã contract la canalizare. Dacã oamenii se branºeazã, de astãzi este funcþionalã. Este branºatã la reþeaua de canalizare a oraºului Petrila. Cea mai importantã realizare este cã ºi aceste zone sunt aduse la nivelul anului 2016. Asta este menirea noastrã a celor de la Apa Serv, a administraþiei publice locale de a face investiþii ºi de a ridica gradul ca în 2016 oamenii sã poatã beneficia de toate necesitãþile”, a mai spus sursa citatã. Astfel de zone încã mai existã atât la Petrila, cât ºi în toatã Valea Jiului, iar cei de la Ape promit sã

aducã confortul ºi în aceste gospodãrii. “Mai sunt zone de acest fel. Ieri am fost la Livezeni ºi am fost acolo, dar datoritã faptului cã existã POIM sunt prinse lucrãrile pe fondurile europene ºi nu va trebui sã facem investiþii din bani proprii. Nimic nu este greu când ºtii cã rezultatul muncii e ceva bun pentru semenii tãi În Galerie Cimpa s-a realizat sistemul de canalizare pentru 12 gospodãrii, lucrarea s-a realizat într-un termen de 3 sãptãmâni, unde am mobilizat forþã de muncã ºi utilaje. Lungimea totalã a reþelei de canalizare, cu racorduri, cu tot este de 400 de metri. Investiþia s-a realizat din fondurile societãþii, este aproximativ 30.000 de lei”, a declarat Florin Donisã, director Tehnic SC ApaServ Valea Jiului. “Mai sunt zone unde nu existã nici apã potabilã, nici canalizare. Le-am identificat împreunã cu cei de la ApaServ ºi o parte dintre ele sunt pe proiectul mare pe care ApaServ îl va demara anul viitor de extindere ºi reabilitare de reþele de apã ºi canalizare ºi ce nu a fost prins acolo pe proiect, sunt convins cã vom gãsi împreunã soluþii”, a declarat Vasile Jurca, primarul oraºului Petrila. Edilii de la Petrila au reuºit astfel sã facã economii la bugetul

local, iar banii sã îi foloseascã pentru alte investiþii. Potrivit lui Vasile Jurca, primarul oraºului Petrila, pentru aceastã zonã a existat un proiect întocmit de fosta conducere a cãrui valoare a fost de circa 200.000 lei. “Anul trecut, tot cu ajutorul celor de la ApaServ ºi pe o cheltuialã minimã unde noi am pus conducta ºi dumnealor au sãpat ºi au fãcut branºamentele la oameni, am reuºit sã aducem apa potabilã în Galerie Cimpa ºi atunci împreunã cu domnul Costel Avram am promis oamenilor cã vom face ºi canalizarea. S-a fãcut un proiect ºi reieºea cã trebuie sã cheltuim undeva la douã miliarde (lei vechi-n.r.) cu aceastã canalizare ºi dupã ce am preluat mandatul discutând cu directorul general am reuºit sã facem aceastã investiþie. Pentru noi, pentru Primãria oraºului Petrila înseamnã o economie destul de mare pentru cã noi ar fi trebuit sã facem, conform proiectului, cu douã miliarde ºi chiar dacã am fi cheltuit mai puþin, acum e o economie cã vom putea face altceva. Am reuºit împreunã cu ApaServ sã facem o investiþie care era necesarã ºi în interesul oamenilor din Galerie Cimpa pentru cã ei trãiesc în oraºul Petrila pentru cã nu aveau nici apã potabilã, nici

canalizare”, a mai subliniat Vasile Jurca. Cei mai avantajaþi de investiþia derulatã de ApaServ Valea Jiului sunt cele 12 familii care locuiesc în Galerie Cimpa, iar acum au apã la robinet ºi îºi pot amenaja baia în casã. “E foarte bine, mã bucur cã au venit cu apa, canalizarea. Pânã acum era greu, am avut apã de la captare

de la Voievodu ºi ne-au debranºat de acolo pentru cã apa nu era potabilã, era apã industrialã ºi acum suntem mulþumiþi. Toaleta era în grãdinã, ca la þarã, acum ne vom branºa, ne vom amenaja baie în casã”, a spus Vasile Moºic, locuitor. Investiþia de introducere a canalizãrii în Galerie Cimpa a costat 30.000 de lei, banii fiind suportaþi integral din bugetul ApaServ Valea Jiului. Monika BACIU

LOCURI DE MUNCÃ z BIJUTERIA EXCLUSIV situatã în Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, bl. 96, parter, vis-a-vis de staþia Hermes, angajeazã 2 asistente vânzãri sau lucrãtoare comerciale pentru magazin. Condiþii: prezentabile, minim studii medii, se acceptã inclusiv absolvente sau persoane aflate în perioada studiilor. Salariul este atractiv ºi nu se cere experienþã. Prezentarea cu CV zilnic la magazin, între orele 10-18 sau telefon 0751194610.

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALÃ PETROªANI - ORGANIZEAZÃ CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÃ” LA CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI

RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808

4 Actualitate

Când aflãm dacã Termocentrala Paroºeni se închide? de la Angajaþii Termorcentrala de la Paroºeni mai aºteaptã pânã în la sfârºitul acestei luni dacã mai vin la servici. Termenul la care se va judeca procesul decisiv pentru aceastã entitate din cadrul Complexului Energetic Hunedoara a fost stabilit la 28 septembrie.

Activitatea termocentralei de la Paroºeni putea fi opritã de decizia instanþei, pentru cã nu a fost plãtitã valoarea TVA, iar instalaþia de desulfurare, care a fost realizatã în proporþie de 96%, nu poate fi funcþionalã. Garda de Mediu a acþionat în instanþã CEH ºi termenul de judecatã a fost amânat pânã în septem-

brie, când se va da ultimatumul. În tot acest timp, statul român are de achitat o amendã pentru certificatele de bioxid de carbon de anul trecut, de aproximativ 500 de milioane de lei, la care s-ar putea adãuga cea din acest an. Pânã acum, pentru lucrarea de realizare a instalaþiei de desulfurare a fost alocatã suma de 70 de milioane de euro ºi

mai este necesar un rest de 4 milioane, bani care nu s-au gãsit deocamdatã, cu toate insistenþele celor de la Paroºeni. Mai mult, dacã nu se finalizeazã lucrarea, cei de la Mediu vor opri definitiv funcþionarea termocentralei din Valea Jiului. Asta pentru cã acum se judecã în instanþã pentru asta, iar termenul final este acum în aceastã lunã. Diana MITRACHE

Primãria Petroºani – contribuþie de 258 de mii de euro la un proiect european unicipalitatea Petroºani are o contribuþie de peste 258 de mii de euro, M respectiv 2 la sutã din valoarea proiectului european derulat de Apa Serv Valea Jiului privind modernizarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã. Suma va fi plãtitã eºalonat, pe parcursul a cinci ani. Astfel, în anul 2017 va aloca suma de 46.570 de euro, în 2018, 2019 ºi 2020 contribuþia fiind de 64.681 de euro. Ultima tranºã va fi mai micã, respectiv de 18.111 euro, pentru anul 2021. Finanþarea nerambursabilã accesatã de Apa Serv Valea Jiului se ridicã la aproape 75 de milioane de euro fãrã TVA, iar programul prevede reabilitarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în toatã Valea Jiului. Maximilian GÂNJU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 1 Septembrie 2016

Cine taie CEH la fier vechi? A

dunarea creditorilor de la Complexul Energetic Hunedoara s-a încheiat. A fost stabilit comitetul creditorilor care vor lua deciziile la societate. Pe ordinea de zi s-au mai aflat douã puncte, cel privind confirmarea administratorului judiciar ºi cel privind stabilirea onorariului administratorului judiciar. În ceea ce priveºte Casa de Insolvenþã GMC Craiova, aceasta nu a fost confirmatã cã administrator judiciar al CEH de cãtre creditori. Din comitetul creditorilor fac parte Primãria municipiului Vulcan, Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului, Direcþia generalã a Marilor Contribuabili , CEC ºi ANAF Timiºoara. De precizat este faptul cã la prima insolvenþã, Adunarea creditorilor nu a reuºit sã stabileascã comitetul, având în vedere faptul cã Ministerul de Finanþe s-a nominalizat sã facã parte din comitetul creditorilor, dar nu avea mandat sã propunã ºi restul membrilor de 2 sau

Dorinþa de a-þi depãºi condiþia de „viaþã de mizerie” între blam ºi apreciere

„

Am judecat la rece lucrurile. Cum fac pentru a merge mai departe? (...) Nimeni nu mã poate judeca pentru cã am vrut sã ies din lumea aia, a sãrãciei, fãrã un viitor mai bun oricât aº fi muncit” – Ramona Roxana, din Petroºani, aflatã în Spania.

4 ºi aºa cã s-a rãmas ºi fãrã comitet al creditorilor. Comitetul creditorilor are mai multe atribuþii. Potrivit legii, acesta trebuie sã analizeze situaþia debitorului ºi sã facã recomandãri adunãrii creditorilor cu privire la continuarea activitãþii debitorului ºi la planurile de reorganizare propuse; sã negocieze cu administratorul judiciar sau cu lichidatorul care doreºte sã fie desemnat de cãtre creditori în dosar condiþiile numirii ºi sã recomande adunãrii creditorilor astfel de numiri; sã ia cunoºtinþã despre rapoartele întocmite de administratorul judiciar sau de lichidator, sã le analizeze ºi, dacã este cazul, sã facã contestaþii la acestea; sã întocmeascã rapoarte, pe

care sã le prezinte adunãrii creditorilor, privind mãsurile luate de administratorul judiciar sau de lichidator ºi efectele acestora ºi sã propunã, motivat, ºi alte mãsuri; sã solicite ridicarea dreptului de administrare al debitorului; sã introducã acþiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, fãcute de debitor în dauna creditorilor, atunci când astfel de acþiuni nu au fost introduse de administratorul judiciar sau de lichidator. Comitetul creditorilor se întruneºte lunar ºi, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, dupã caz, ori a cel puþin 2 dintre membrii sãi, ori de câte ori este necesar. Monika BACIU

Asociaþiile, organizaþii non gunernamentale umanitare ºtiu din experienþã ceea ce ºtiu ºi sociologii ºi psihologii – existã oameni care nu vor sau nu pot sã iasã din mediul în care s-au nãscut, au crescut ºi trãiesc – în sãrãcie. Am întâlnit bãrbaþi, femei, copii, care dacã mãnâncã pe sãturate la o masã sunt de-a dreptul fericiþi, fãrã grija celei urmãtoare. ªi dacã sunt flãmânzi, nu-ºi plâng de milã, ci cautã soluþii pentru urmãtoarea „burtã de mâncare”. Mai existã ºi unii care-ºi încropesc din resturile gãsite pe la containere mici gospodãrii, mai lucreazã cu ziua, mai un ajutor social, dar cam

atât. Cei care reuºesc sã se smulgã din acest mediu sunt blamaþi de cei rãmaºi în comunitãþile respective, pentru cã o fac cu anumite sacrificii „de familie”, iar alþii îi considerã eroi în lupta cu viaþa, fãrã sã-i judece. Un caz, povestea unei mame care se aflã între blam ºi realitate lucidã, l-am aflat în urma articolului apãrut în Cronica Vãii Jiului, „Babi, femeia cât un copil de nouã ani, un Om uriaº” (http://cronicavj.ro/wp/?p=52838 ). Maria Vrejea, Babi cum îi spune familia, 77 de ani, din Petroºani, ºi-a spus povestea sa, ºi printre altele a pomenit ºi de unul

Propunerea României la Oscar va rula în cinematografele din Vulcan, Haþeg ºi Deva

L

ungmetrajul ”Sieranevada” în regia lui Cristi Puiu ajunge în cinematografele din Deva ºi Vulcan, pelicula fiind propunerea þãrii noastre pentru cel mai bun film strãin, la premiile Oscar. „Sieranevada” va putea fi vãzut la Cinema Patria din Deva, în Haþeg la Casa de Culturã dar ºi la Cinema Luceafãrul din Vulcan/Valea Jiului. În total sunt 30 de proiecþii de galã începând cu 8 septembrie a.c., în Moldova, Ardeal ºi Banat. Proiecþii se vor desfãºura în prezenþa echipei în

Deva pe data de 12 septembrie iar pe 13 septembrie la Haþeg, urmând ca în Vulcan, evenimentul sã aibã loc în 16 septembrie. Acþiunea din „Sieranevada” este legatã ºi de atentatul terorist din redacþia Charlie Hebdo. Acesta este cel de-al 4-lea lungmetraj regizat de Cristi Puiu ºi este o producþie Mandragora în coproducþie cu Produkcija 2006 Sarajevo, Studioul de Creaþie Cinematograficã al Ministerului Culturii, Sisters and Brother Mitevski, Spiritus Movens ºi Alcatraz Films. M. GÂNJU

Locuri de joacã vandalizate

M

obilierul stradal nu rezistã nici câteva luni. ªi nu e vorba de materiale slabe calitativ, ci de gradul de civilizaþie al locuitorilor din Valea Jiului. De la est la vest, zilnic sunt distruse coºuri de gunoi, bãnci, dar ºi alte

bunuri aparþinãtoare domeniului public. Cu o astfel de situaþie se confruntã ºi edilii de la Vulcan. “Locurile de joacã au fost distruse. În primãvarã au fost înlocuite bãnci, leagãne, iar sãptãmâna trecutã au distrus toate bãncile într-o noapte”, spune Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Cum hoþul neprins e negustor cinstit, la fel se poate spune ºi de cei care vandalizeazã bunurile tuturor. Cu greu sunt identificaþi cei care distrug patrimoniul oraºului, iar costurile de reparaþii sunt suportate din buzunarele contribuabililor. Monika BACIU

dintre fiii sãi pe care l-a pãrãsit soþia luând cu ea pe fiul cel mare, iar pe cel mic l-a lãsat tatãlui care locuieºte împreunã cu Babi. Declaraþia sa era un reproº scurt, dar dur, chiar defãimãtor la adresa nurorii care ºi-a luat lumea în cap abandonându-ºi copilul. De nouã ani, acesta se aflã la muncã în Spania. Vãzând materialul de presã, atenþionatã fiind de cunoscuþi, nora în cauzã Ramona Roxana - ne-a cãutat, a insistat sã ne spunã cum stau de fapt lucrurile. Este unul dintre oamenii care ºi-au dorit sã-i depãºeascã acea condiþie de „om din marginea societãþii”. „Provin dintr-o familie cu probleme, iar la 15 ani m-am mãritat cu tatãl copiilor. La 16 ani am

avut primul copil, am muncit din greu la ReTim Petroºani, mãturam strãzi, apoi de la mina Livezeni luam cãrbuni cu sacii ºi-i vindeam. Dar nu exista nici o perspectivã, fostul soþ era ºi gelos ºi violent. Locuiam acolo, împreunã cu Babi ºi fiica ei, care a murit – o fatã extraordinarã. Apoi, veriºoara lui, aflatã în Spania, mi-a propus sã merg acolo, la muncã. Iniþial am refuzat. Am spus cã ori merg cu familia, ori deloc. Anul urmãtor ne-am dus toþi. Între timp hotãrâsem sã mai facem un copil. În Spania, eu lucram la curãþenie, iar el cândcum, mai mult nu lucra. Nu se putea adapta spunând cã el nu e slugã la alþii ºi cã mai bine este acasã sãrac, dar cu familia, decât printre strãini.

Sensurile giratorii - trafic descongestionat ºi economie la bugetul Petroºaniului irca 30 de mii de lei pe an cheltuieºte Primãria C Petroºani cu întreþinerea ºi

funcþionarea semafoarelor existente în municipiu, iar înlocuirea lor cu sensuri giratorii, acolo unde amplasamentul permite acest lucru, ar însemna o economie importantã. În plus, un sens giratoriu ajutã la fluidizarea circulaþiei rutiere ºi reduce timpii de aºteptare în intersecþii. Aceste considerente au stat la baza noului sens giratoriu apãrut în zona fostului ”Contim”, iar municipalitatea aºteaptã sã vadã dacã ajutã traficul ºi mai apoi sã-l amenajeze definitiv. ”Este un sens provizoriu, vrem sã vedem dacã ajutã, dacã este benefic pentru descongestionarea

traficului în acea intersecþie. Dacã se dovedeºte utilitatea acelui sens, acolo se impun câteva modificãri la trecerile de pietoni. Acestea vor fi mutate puþin, astfel încât traversarea strãzii de cãtre pietoni sã se facã în siguranþã iar conducãtorii auto sã nu fie încurcaþi”, a explicat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Un alt sens giratoriu ar putea fi construit ºi în zona semaforizatã de la Piaþa Centralã Petroºani, autoritãþile locale analizând în acest moment dacã proiectul este fezabil ºi perimetrul permite construcþia sensului giratoriu. Pe de altã parte, semafoarele nu vor dispãrea cu totul din municipiul Petroºani. Pe ºoseaua de centurã, recent reabilitatã, ar urma sã fie amplasate unele semafoare ce vor fi acþionate de pietoni. Administraþia localã analizeazã aceastã soluþie pentru a-i proteja pe cei care traverseazã drumul naþional, în zona cartierului Aeroport, mai ales cã ºi înainte de reabilitarea ºoselei au fost foarte multe accidente rutiere la trecerile de pietoni. Maximilian GÂNJU

Era foarte legat de mama sa ºi înþeleg asta, pentru cã i-a crescut singurã, pe el ºi pe fraþi. Într-o zi de salariu, a vrut sã-mi ia banii sã-i trimitã acasã, la mama lui. Ne-am certat pentru cã aveam cei doi copii, cel mic avea un an ºi ºase luni, aveam chirie de plãtit ºi doar un venit, al meu. Am spus: când avem trimitem, dar întâi sã ne stabilizãm noi. În acea zi m-a bãtut de trei ori în faþa copiilor ºi fratelui meu, care a încercat sã ne despartã, dar mai mult nu putea face pentru cã stãtea la noi, ne gospodãream împreunã. Atât de gravã a fost situaþia încât, reuºind sã mã zãvorãsc în baie, am chemat poliþia, care a venit imediat. I-au pus cãtuºe, mie mi-au luat declaraþii întrebându-mã apoi ce vreau. Am spus cã vreau sã mã lase cu copii, sã pot munci ºi sã-i pot creºte decent. A fost proces de urgenþã, mi s-a acordat custodia copiilor, iar el nu avea voie sã se apropie de mine decât pânã de 500 de metri. Copilul cel mare mergea la ºcoalã, dar nu mã descurcam ºi cu cel mic ºi cu serviciul. Lucram de la ora 6,00 dimineaþa ºi nu aveam cum sã-mi pãstrez serviciul pentru cã aveam copil mic. Am judecat la rece lucrurile. Cum fac pentru a merge mai departe? ªtiind cã acasã o are pe mama lui, am întocmit, la înþelegere cu el, un act la notar cã i-l încredinþez sã-l ducã în România, cu condiþia sã-l aducã înapoi în Spania. Practic, am stabilit cã pânã ne rezolvãm problemele, un copil sã stea cu el ºi unul cu mine. Deci nici vorbã sã-mi abandonez copilul. Dimpotrivã, vorbim mereu, am venit în România des, chiar în luna februarie, anul ãsta am fost cu copilul, am fost chiar acolo acasã la fostul

soþ. Nu vrea sã-mi dea copilul ºi vrea doar bani de la mine pentru cã mi-a spus cã dacã îi dau 500 de euro, semneazã tot ce vreau. Pentru a-mi lua înapoi copilul, ne judecãm la Petroºani, mi-am angajat ºi avocat sã-l pot lua, pentru cã urmeazã sã meargã la ºcoalã. Am fãcut-o abia acum pentru cã pânã în prezent nu mi-am permis financiar. În procesul pentru obþinerea copilului au fost deja douã înfãþiºãri, la care tatãl copilului nu s-a prezentat. Copilul a fost ºi examinat psihologic, urmeazã anchetele sociale... Se poate verifica ceea ce spun, pentru cã sunt reprezentatã de avocat Corina R. ªi vã dau ºi numãrul de dosar. Eu nu mi-am pãrãsit copilul, doar m-am luptat pentru o viaþã mai bunã pentru ei ºi sigur, pentru mine. Nu vã ascund cã am un partener de viaþã, un om cu capul pe umeri. Nimeni nu mã poate judeca pentru cã am vrut sã ies din lumea aia, a sãrãciei, fãrã un viitor mai bun oricât aº fi muncit. Vã mai spun un lucru, dacã eu nu puteam sã mã ridic, dacã eram sãracã lipitã, iar tatãl copiilor era înstãrit ºi la el ar fi avut copiii condiþii sã creascã civilizat, i-aº fi lãsat lui. Chiar dacã te doare rãu ca mamã, trebuie sã te gândeºti ce e mai bine pentru ei ca sã creascã frumos. Dar eu sunt cea care poate sã le ofere un viitor, o viaþã decentã” – a spus Ramona Roxana, 34 de ani, din Petroºani, care ne-a contactat din Spania. Aceasta a mai precizat cã Babi, fosta soacrã, sigur ºtie ce i-a spus fiul sãu, dar viaþa e mai complicatã, de aceea Ramona Roxana a vrut s-o simplifice hotãrât ºi clar, cu multe argumente ºi logica unui om ce pare realist. Ileana FIRÞULESCU