Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1162
Cronica Vãii Jiului Marti, 9 August 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
ªofer cãutat în douã judeþe, dupã ce a lovit o femeie ºi un copil pe trecerea de pietoni n bãrbat, care a accidentat o femeie ºi fetiþa ei de U doar 2 ani pe o trecere de pietoni din Vulcan, este acum dat în consemn atât în Hunedoara, cât ºi Gorj. El se afla, dupã cum povestesc martorii, la volanul unui Audi negru, înmatriculat în Anglia, când a dat cu bolidul peste cele douã, care traversau strada ºi nici nu s-a sinchisit sã opreascã. „Am auzit cã le-a lovit, dar nu a oprit. Mereu vedem maºini de astea cu volan pe dreapta din Anglia, cã acum, cum e moda, toate sunt negre, Audi ºi conduse de inconºtienþi. Le-a luat salvarea, dar erau lovite rãu”, povesteºte o femeie din Vulcan, care a ajuns la puþin timp dupã producerea accidentului în zonã. Accidentul s-a produs în zona UNIC, lângã restaurantul „La Þugu” ºi martorii spun cã ºoferul nu a oprit deloc. Poliþia îl cautã acum. „ªoferul unui autovehicul, care nu a fost identificat pânã acum, a dat peste o femeie de 31 de ani ºi fiica acesteia de 2 ani, undeva în zona trecerii de pietoni, pe bulevardul principal. Se fac deocamdatã verificãri, iar populaþia din zonã, care a observat ce s-a petrecut, este rugatã sã
dea detalii. Cele douã au fost transportate la spital cu multiple contuzii”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara, care a mai precizat ºi faptul cã maºina ºi ºoferul sunt daþi în consemn pe raza judeþelor Hunedoara ºi Gorj. Cele douã au fost investigate de medicii din Vulcan, care au decis sã le trimitã la Petroºani. „La locul accidentului, noi am identificat o mãmicã cu o fetiþã, conºtiente, cu politraumatisme, cu o uºoarã amnezie post traumã, mama ºi am decis sã le transferãm la Petroºani, pentru mai multe investigaþii, deoarece, în aceastã perioadã”, a precizat dr. Petre Corlan, medic la secþia UPU a Spitalului din Vulcan. Cele douã victime au ajuns la spitalul de Urgenþã din Petroºani ºi au fost supuse mai multor investigaþii amãnunþite. Toþi cei care pot da relaþii despre ºofer sau maºina acestuia, sunt rugaþi sã contacteze organele de poliþie, sau sã sune la 112. Diana MITRACHE
Comemorare profanare cu staþie disco ºi ºerpi
S
-a potolit vânzoleala cu Ziua Minerului, manifestare bifatã pe acelaºi ºablon, dar mai erodatã, mai falsã ºi mai... rarã, mulþi preferând sã-ºi trimitã coroanele la ºtiuta ceremonie preferând sã nu se deranjeze pentru atâta lucru – pomenirea celor 22 de mineri împuºcaþi, cu vârste cuprinse între 17 ºi 39 ani, la greva de la Lupeni 1929. ªi nu doar pomenirea lor, ci a tuturor minerilor care au murit arºi de vii, striviþi de surpãri sau gazaþi... >>> PAGINA A 7-A
Pensionarii se revoltã P
ensionarii din Valea Jiului se vãd puºi în faþa unei noi crize. Aceºtia vor sã se revolte din cauza operatorului de transport care a mãrit, spun ei, nejustificat preþurile de cãlãtorie cu mijloacele de transport în comun. Oamenii spun cã le-a ajuns cuþitul la os, iar fiecare leu pe care îl au de plãtit în plus îi pune într-o posturã de nesuportat. “Nu se mai poate. Pur ºi simplu nu mai avem de unde sã scoatem bani ca sã venim la Petroºani la spital. Ei nu se gândesc ºi la noi, cei care avem
pensii mici. Nu mã intereseazã amenzile pe care le primesc ei, nu noi trebuie sã le suportãm”, spune un pensionar din Uricani. Omul mai
susþine cã acum, biletul de cãlãtorie de la Uricani la Petroºani este de 7 lei. “Este o creºtere pe care noi nu avem cum sã o mai acoperim. Sã
vii de douã – trei ori pe lunã la control la spital e o cheltuialã suplimentarã. Am ajuns la limita de jos a suportabilitãþii. Vom picheta primãriile”, ne mai spune bãrbatul. Nu este singurul cetãþean al Vãii Jiului care ameninþã cã va picheta sediul primãriei. Sunt ºi alþi pensionari care se vãd în aceeaºi posturã. “Vom face grevã în
faþa primãriilor sã facã ceva autoritãþile ºi pentru noi”, spune Ioan, un alt pensionar din Aninoasa. Începând de luna aceasta, pentru o cãlãtorie Petroºani-Uricani, cãlãtorii care utilizeazã transportul în comun cu microbuze vor plãti un tarif de 7,00 lei. Preþul unui bilet de cãlãtorie pe ruta PetroºaniLupeni este de 6,00 lei iar o cãlãtoie pe ruta
Petroºani-Vulcan costã 4,00 lei. ZMK a stabilit noi tarife de trasport ºi pentru ruta interjudeþeanã Petroºani-Haþeg-Deva, operatã de aceastã societate de transport. Astfel, un bilet Petroºani-Deva va costa 15,00 lei în timp ce pentru un bilet de cãlãtorie Petroºani-Haþeg se plãteºte 9,00 lei. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti 9 August 2016
Indemnizaþiile de la SNIM, la nivelul anului 2014
M
embrii Consiliului de Administraþie de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului vor beneficia de indemnizaþii la valoarea anului 2014. Decizia a fost luatã în ºedinþa AGA de luna trecutã.
Membrii CA ar fi putut avea indemnizaþii mai mari, dar odatã cu majorarea acestora s-ar fi depãºit cheltuielile aprobate în bugetul de venituri ºi cheltuieli, motiv pentru care s-a decis menþinerea valorii indemnizaþiilor la nivelul anului 2014. “Indemnizaþia fixã nu poate depãºi de douã ori media pe ultimele 12 luni a câºtigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfãºuratã conform obiectului principal de activitate înregis-
trat pe societate, comunicat de Institutul Naþional de Statisticã. Media pe ultimele 12 luni (noiembrie 12013 – decembrie 2012) a câºtigului salarial mediu brut lunar, extracþia cãrbunelui superior, cod CAEN 05, conform comunicãrilor Institutului Naþional de Statisticã a fost de 3647 lei. (...) În conformitate cu prevederile art. 16 din Contractul de administrare, indemnizaþia fixã se actualizeazã anual în funcþie de datele furnizate de Institutul Naþional de Statisticã. SNIMVJ SA are ca obiect de activitate, extracþia cãrbunelui superior,
cod CAEN 05 ºi conform comunicãrilor Institutului Naþional de Statisticã, media pe ultimele 12 luni (aprilie 2016 – mai 2015) a câºtigului salarial mediu brut lunar este de 3.831 lei. Având în vedere cele de mai sus ºi pentru încadrarea în BVC aprobat pe anul 2016, propunem menþinerea indemnizaþiei fixe lunare pentru exerciþiul în curs cuvenite membrilor Consiliului de Administraþie la nivelul stabilit pentru anul 2014, respectiv 3637 lei”, aratã documentele SNIMVJ. Membrii neexecutivi ai Consiliului de Administraþie al
κi cer drepturile în instanþã
Z
eci de angajaþi ai Complexului Energetic Hunedoara au dat în judecatã Complexul Energetic Hunedoara. Pe rolul Tribunalului Hunedoara au fost înregistrate zeci de dosare care au ca obiect “drepturi bãneºti”.
unilateral de administratorul judiciar pe motiv cã nu se încadra în cheltuileli. În niciunul dintre dosare instanþa încã nu a fixat termen de judecatã. În acelaºi context, sãptãmâna viitoare pe rolul Tribunalului Hunedoara se judecã dosarul în care Sindicatul Muntele a contestat denuþarea unilateralã a contractului colectiv de muncã. De cealaltã parte administratorul judiciar al Complexului Energetic Hunedoara susþine cã prin denunþarea contractului colectiv de muncã s-au fãcut economii, însã nu specificã în ce sumã sunt economiile realizate. “Cu excepþia economiilor fãcute prin denunþarea Contractului Colectiv de Muncã, alte reduceri privind cheltuielile de naturã salarialã nu s-au efectuat”, aratã noul raport al Casei de Insolvenþã GMC Craiova. Monika BACIU
Oamenii îºi cer drepturile prevãzute în contractul colectiv de muncã, act ce a fost denunþat
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
S.N.Î.M.V.J. S.A. beneficiazã de o remuneraþie formatã din o indemnizaþie fixã lunarã egalã cu media pe ultimele 12 luni a câºtigului salarial mediu brut lunar din ramura în care îºi desfãºoarã activitatea societatea, respectiv industria extractivã – extracþia cãrbunelui superior ºi inferior. Membrii Consiliului de Administraþie care sunt în cadrul unui comitet consultativ la nivelul consiliului beneficiazã de o indemnizaþie fixã lunarã reprezentând
90% din indemnizaþia fixã lunarã la valoarea maximã; membrii Consiliului de Administraþie care nu fac parte din comitetele consultative la nivelul consiliului beneficiazã de o indemnizaþie fixã lunarã reprezentând 85% din indemnizaþia fixã lunarã la valoarea maximã. Tototdatã, aceºtia mai primesc ºi o componentã variabilã, care are douã subcomponente ºi care este determinatã în funcþie de atingerea obiectivelor ºi îndeplinirea nivelului þintã a indicatorilor de performanþã. Astfel, prima subcomponentã
LOCURI DE MUNCÃ z BIJUTERIA EXCLUSIV situatã în Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, bl. 96, parter, vis-a-vis de staþia Hermes, angajeazã 2 asistente vânzãri sau lucrãtoare comerciale pentru magazin. Condiþii: prezentabile, minim studii medii, se acceptã inclusiv absolvente sau persoane aflate în perioada studiilor. Salariul este atractiv ºi nu se cere experienþã. Prezentarea cu CV zilnic la magazin, între orele 10-18 sau telefon 0751194610.
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
a componentei variabile va avea un cuantum anual maxim egal cu suma câºtigurilor salariale medii brute lunare pe salariat influenþate de bonificaþiile ºi bonusurile în lei ºi/sau în natura realizate pe societate în exerciþiul financiar respectiv. Plata se face trimestrial în funcþie de gradul de îndeplinire a criteriilor de performanþã aºa cum sunt stabiliþi în contractele de administrare. A doua subcomponentã a componentei variabile va fi acordatã în funcþie de îndeplinirea indicatorului þintã anual ºi nu va depãºi valoarea indemnizaþiei fixe anuale.
Monika BACIU
- ÎNCHIRIERI -
Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti 9 August 2016
Case care o iau la vale ºi oameni evacuaþi de aproape douã luni D
e aproape douã luni de zile, câþiva oameni care locuiesc în partea de Nord a municipiului Petroºani, pe strada Mãgurii, trãiesc un adevãrat coºmar. Dealul pe care au casele a pornit-o la vale, aºa cum a plecat ºi un stâlp de curent ºi nici pânã acum, din 20 iunie, nimeni nu a venit sã îi ajute sã îºi consolideze aleea pe care urcã spre casã. Vorbim despre o bãtrânã care abia mai poate ieºi din casã, sau despre o familie, care de atunci a fost evacuatã din propria-i casã ºi oamenii nici nu mai au voie sã intre, ori o fac pe riscul lor, sau despre o altã familie care se teme cã, dacã nu îi picã stâlpul de curent în casã, atunci sigur aluviunile îi iau casa cu totul.
„Au venit oficialitãþile, au constatat, a venit ºi o comisie de la Deva, a evaluat problema ºi de atunci aºa a rãmas totul. Sunt 5 metri pânã la casã, de la alunecarea de teren, în urma ploilor. A trecut viitura prin curte ºi a luat dealul. Noi suntem evacuaþi de aici ºi asta de vreo douã luni. Numai ce am investit, nici nu am achitat tot
ºi nu avem voie sã ne bucurãm de ceea ce avem. Mai sunt încã douã familii care mai locuiersc aici, dar cu toþii suntem disperaþi”, spune Ciprian Lungu, locatar de pe strada Mãgurii. Când a venit viitura, casa lui Ciprian Lungu aproape a coborât spre casa vecinului de mai jos, iar omul stã ºi acum cu frica în sân,
Moartea vine de pe acoperiº
U
n incident care putea avea urmãri tragice a avut loc în cartierul Dimitrov. Un horn aflat într-o stare avansatã de degradare s-a desprins ºi a cãzut. Norocul a fãcut ca în momentul producerii incidentului sã nu se afle nimeni în faþa blocului, în caz contrar, evenimentul ar fi putut avea urmãri deosebit de grave.
A fost nevoie chiar de intervenþia pompierilor pentru a înlãtura resturile de cãrãmidã de pe suprafaþa acoperiºului, astfel încât acestea sã nu se prãbuºeascã pe zona verde. “Am avut o intervenþie la un coº de fum care stãtea sã cadã. Bãieþii ajunºi la faþa locului au îndepãrtat coºtul de fum astfel încât sã nu existe probleme. Sunt construcþii vechi, neîntreþinute”, a declarat locþi-
itor comandat Detaºamentul de Pompieri Petroºani, locotenent Cristian Baleia. Pompierii se confruntã des cu astfel de cazuri. “Avem cazuri în care suntem solicitaþi pentru îndepãrtarea unor cosºuri de fum, grinzi sau elemente metalice. Situaþia putea deveni foarte gravã dacã în faþa blocului era cineva”, a mai spus sursa citatã. De cealaltã parte,
pentru cã oricând întreg dealul s-ar putea probuºi peste casa lui. „A venit dealul la mine în curte, pe casã, pe gard. Ne-am dus la primãrie, au promis cã vin, cã fac. De 3, sau 4 sãptãmâni am tot umblat ºi nimic. Am copil mic, mama mea e cu handicap de gradul I ºi vã daþi seama, sã umblu sã o car în spate pe aici, cã dacã vine viitura, vine direct pe casa mea. Sigur stau cu fricã ºi acum îmi vine mereu în curte apã”, susþine ºi vecinul Francisc Puºcariº, locatar pe aceeaºi stradã. Mai mult, omul spune cã îºi ajutã vecinii atât cât poate, pentru cã pe acel drum, care cândva avea scãri, nu se mai
autoritãþile locale de la Petroºani spun cã întreþinerea acestor imobile cade în sarcina locatarilor. “E vorba de un horn care s-a prãbuºit. E proprietatea locatarilor, e responsabilitatea dumnealor. Dacã au asociaþie, pot prin asociaþie sã repare sau sã cureþe, iar în cazul în care nu este folosit acel horn poate fi dezafectat. În caz contrar, trebuie reparat ºi întreþinut de cei care sunt proprietari în zona respectivã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Blocurile din cartierul Dimitrov al municipiului Petroºani au fost contruite în anii 1950. Puþine sunt imobilele unde s-au realizat lucrãri de modernizare, iar acolo unde s-a intervenit cheltuielile au fost suportate de locatari. Municipalitatea de la Petroºani are în vedere reabilitarea termicã a unor imobile, însã din cartierul Dimitrov doar un bloc este eligibil spre finanþare, ºi anume blocul 2 de pe strada Carpaþi. Monika BACIU
poate circula. „Sunt oameni bãtrâni care nu pot sã coboare. Este o femeie de 90 de ani, care locuieºte mai sus, dar nu poate sã coboare pe aici, trebuie eu sã o ajut tot timpul. Când o vãd aici, mã duc de jos, o iau, o car pânã jos, ca sã plece sã îºi facã ºi ea cumpãrãturile. Nu are altã cale de acces ºi asta este stradã, în mod normal”, mai spune domenul Francisc. Toþi cei care locuiesc în acest loc cer acum ajutor autoritãþilor locale, pentru cã ºtiu cã ploile de toamnã vor face mult mai rãu ºi existã oricând riscul ca întreg dealul sã o ia la vale. Cei din primãrie, însã, spun cã au un plan pentru acest loc. „ªtim situaþia. În urma ploilor pe care le-am avut la Petroºani, este o
alunecare de teren. Noi am fãcut toate documentele, toate situaþiile au fost trimise la Deva. Ni s-a alocat o parte din bani. Se lucreazã în acest moment la proiectare, aºa încât sã putem sã realizãm un zid de sprijin necesar în ziua respectivã”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În ultima vreme a plouat din nou ºi oamenii spun cã au observat cã dealul coboarã din nou. Dacã nu se va interveni la timp, ei cred cã totul se va nãrui ºi, dupã douã luni de la inundaþii, cred cã acesta este momentul în care ar trebui sã se intervinã. Mai ales cã stâlpul de curent, nici el nu a fost prea bine consolidat. Diana MITRACHE
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
4 Actualitate
TURISMUL HUNEDOREAN, cvasinecunoscut pentru turiºtii strãini
udeþul Hunedoara are de toate în J materie turisticã. Avem cetãþeni, munþi, monumente istorice, culturale, dar degeaba. Numãrul turiºtilor care poposesc în judeþ este mic. Astfel, Hunedoara se claseazã la jumãtatea topului în ceea ce priveºte numãrul persoanelor care aleg judeþul ca destinaþie turisticã.
Hunedoara, locul 26 Potrivit unui clasament, judeþul Hunedoara ocupã locul 26 în ceea ce priveºte turismul. În anul 2015 doar un numãr de 10.774 de sosiri ale turiºtilor strãini în structuri de primire turisticã s-au înregistrat în judeþ. Judeþul Hunedoara ar fi trebuit sã devinã un judeþ turistic, dar degeaba. S-a mizat pe cetãþile Dacice, pe Castelul Corvinilor, Cetatea Devei ºi nu în ultimul rând turismul din Valea Jiului, însã fãrã efectul scontat. Hunedoara a avut o
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 9 August 2016
strategie de turism axatã pe mai multe domenii, dar ºi aceasta a fost ratatã. În 2008, fostul preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ vroia ca judeþul sã devinã unul de importanþã turisticã naþionalã. “În opinia mea, primul nivel de dezvoltare “Hunedoara: un judeþ ospitalier“ este cu siguranþã apropierat, dar încã avem de realizat o multitudine de activitãþi în urmãtorii doi ani pentru a imbunãtãþi infrastructura turisticã de bazã. Cel de-al doilea nivel de dezvoltare “Hunedoara : o destinaþie specialã” înseamnã multã muncã pentru noi toþi. Judeþul Hunedoara are cu adevãrat ceva
special de oferit dar pentru a convinge turiºtii strãini în anii viitori trebuie dezvoltate produse interesante. Pregãtirea acestor noi produse trebuie sã înceapã acest an. De fapt aº dori sã fixez obiective ºi mai ambiþioase. Judeþul Hunedoara este deosebit de important pentru România. Cu obiective puternice ºi o istorie remarcabilã combinate cu multã creativitate ºi antreprenoriat ar trebui ca obiectivul nostru final sã fie atingerea celui de-al treilea nivel de dezvoltare “Hunedoara: o experienþã unicã”, se arãta în strategia de dezvoltare turisticã a judeþului Hunedoara din anul 2008. Se prefigurau mai multe tipuri de turism, iar cel mai important era cel montan. “Turismul montan ºi
de schi este destul de bine dezvoltat. Posibilitãþile viitoare sunt de a îmbunãtãþi facilitãþile de schi ºi servicii mai bune pentru planificarea 3 vacanþelor. Potenþialul este limitat de competiþiile internaþionale ºi îngrãdirile din domeniul mediului. Turismul cultural ºi rural este dezvoltat la un nivel moderat. Pentru a se dezvolta pe deplin obiectivele trebuie sã fie promovate prin încadrarea lor într-o reþea ºi prin realizarea de programe. Turismul de afaceri, de sãnãtate ºi a doua casã este puþin dezvoltat. Fiecare dintre aceste teme are un anumit potenþial pentru o dezvoltare viitoare. Turismul industrial, de voluntariat, de filme nu a fost dezvoltat pânã acum. Experienþele altor þãri au arãtat exemple stimula-
tive care ar putea atrage noi forme de turism”, mai arãta strategia la acel moment.
Planuri nerealizate în totalitate
Autoritãþile judeþene au avut în vedere dezvoltarea tuturor tipurilor de turism. Poate cel mai important aspect a fost cel legat de infrastructurã. “Pentru a atinge primul nivel “Hunedoara: un judeþ ospitalier“ trebuie sã îmbunãtãþim infrastructura turisticã de bazã, educaþia, antreprenoriatul ºi restaurarea. Proiectele trebuie sã fie terminate în urmãtorii doi ani. Rezultatul acestor activitãþi va fi cã judeþul Hunedoara va fi vizitat mai ales de cãtre români, cetãþeni maghiari ºi italieni. Creºterea în cifre poate fi mai mare decât media prevãzutã pe þarã, conducând la o dublare a numãrului de turiºti în 2015. Pentru a atinge cel de-al doilea nivel “Hunedoara: o destinaþie specialã” judeþul chiar are ceva deosebit de oferit. Pe termen scurt atenþia trebuie sã fie pe realizarea de teme la nivel internaþional pentru a fi capabili sã concurãm cu alte destinaþii. Turismul montan este dezvoltat într-un mod sustenabil, turismul rural este creat cu o reþea de pensiuni ºi activitãþi speciale ºi turismul cultural se aflã la un nivel ridicat cu atracþii daco-romane extraordinare. Pentru a atinge acest nivel sunt necesare activitãþi de branding ºi promovare a regiunii, de
creare a instituþiilor de cãlãtorie ºi turism ºi de îmbunãtãþire a climatului investiþional. Rezultatul acestui nivel va fi cã judeþul Hunedoara va fi vizitat de cãtre turiºti din Europa centralã ºi de sud-est. Cifrele de creºtere ar putea arãta valori ridicate. Aceºti turiºti strãini vor genera mai multã valoare adãugatã. Pentru a atinge nivelul ridicat “Hunedoara: o experienþã unicã” este necesarã cercetarea unor idei provocatoare ca turismul industrial, turismul generat de realizarea unui film ºi dezvãluirea bogãþiilor istoriei europeano/romane comune. Pe termen scurt atenþia trebuie fixatã pe exploatarea posibilitãþilor acestor concepte. Când se vor considera realizabile, dezvoltarea viitoare a acestor idei va necesita o perioadã îndelungatã iar implementarea finalã va dura mai mulþi ani. Rezultatul acestui nivel va fi cã judeþul Hunedoara va fi vizitat de turiºti din toatã lumea. Cifrele de creºtere ar putea arãta valori deosebit de ridicate. Aceºti turiºti strãini vor genera cea mai ridicatã valoare adãugatã”, mai arãta strategia. Primul loc este ocupat de municipiul Bucureºti cu un numãr de 991949 de sosiri, al doilea de judeþul Braºov cu un numãr de 158257 de turiºti strãini. Cea de-a treia poziþie în clasament este ocupatã de judeþul Sibiu care a atras un numãr de 110540 de turiºti strãini în anul 2015. Monika BACIU
Trei idei pentru evitarea inudaþiilor din Aeroport
P
entru cã ploile au distrus, de fiecare datã, locuinþele oamenilor din Cartierul Aeroport, autoritãþile locale spun acum cã iau în calcul câteva soluþii, iar trei dintre ele urmeazã chiar sã fie analizate de specialiºti. Apa Serv a discutat cu o firmã de speciali-
tate ºi vrea sã aplice cea mai oportunã soluþie, înainte de a face o nouã
greºealã, pentru cã acolo a mai fost refãcutã canalizarea ºi tot
nu a preluat canitatea de apã. „Avem 3 propuneri, dar dacã s-a fãcut o canalizare ºi totuºi când a venit apa mare, am avut din nou inundaþii, înseamnã cã este o problemã. Noi, Apa Serv nu ne putem asuma un proiect de genul acesta, cã nu bãgãm 250.000 de euro în pãmânt, iar când vine apa mare, sã
SUP nu are probleme din cauza medicilor
C
riza din sistemul sanitar nu afecteazã Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Aproximativ 87 la sutã dintre medicii care efectueazã gãrzi au refuzat sau intenþioneazã sã refuze încheierea contractelor individuale de muncã pentru gãrzile suplimentare dacã nu le sunt acordate toate drepturile, aºa cum au fost solicitate în mod public. Sãptãmâna trecutã, dupã consultãrile dintre reprezentanþii medicilor pe de-o parte ºi cei ai Ministerului Sãnãtãþii ºi Ministerul Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice, de cealaltã parte, medicilor li s-a promis cã gãrzile vor conta pentru vechimea în muncã iar plata se va face în funcþie de numãrul de pacienþi trataþi în orele de gardã. La cea mai mare unitate medicalã din Petroºani nu existã astfel de probleme. “La noi nu sunt probleme. Noi ºi pânã acum am plãtit din bugetul spitalului gãrzile. În timpul sãptãmânii acestea se plãteau cu 50%, iar în weekend cu 100%. Nu avem acum, nici
medici care sã facã gãrzi ºi sã fie din afara unitãþii sanitare”, a declarat managerul SUP, medical Alin Vasilescu. Potrivit Ministerului Sãnãtãþii, de la 1 august, gãrzile suplimentare nu vor mai fi obligatorii. "Gãrzile suplimentare nu vor mai fi obligatorii, ci efectuate pe baza semnãrii unui contract cu spitalul. Este o mãsurã care vine sã îndrepte un abuz proferat la adresa medicilor care s-a petrecut timp de decenii. Astfel, contractul individual de muncã cu timpi parþiali care va reglementa efectuarea gãrzilor suplimentare reprezintã o bazã legalã care conferã medicilor drepturile prevãzute de Codul Muncii. De la
1 august, gãrzile suplimentare vor fi recunoscute ca timp de muncã prestatã, vor fi luate în considerare atât la vechimea în muncã, cât ºi la vechimea în specialitate", se precizeazã în comunicat. Totodatã, MS spune cã se vor plãti sporuri între 25 ºi 75% pentru o gardã suplimentarã în timpul sãptãmânii, respectiv între 50 ºi 100% în weekend. Modul de determinare a procentului acordat va fi reglementat prin ordin al ministrului Sãnãtãþii”, arãtau reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii. Monika BACIU
Ziua porþilor deschise pe ºantierul arheologic „Ardeu – Cetãþuie”
onsiliul Judeþean Hunedoara ºi C Muzeul Civilizaþiei
Dacice ºi Romane Deva, în colaborare cu Universitatea de Vest Timiºoara ºi cu sprijinul Primãriei Comunei Balºa ºi a Asociaþiei „Pro Corvina”, vor organiza Ziua porþilor deschise pe ºantierul arheologic „Ardeu-Cetãþuie”. Evenimentul are avea loc în satul Ardeu, comuna Balºa (judeþul
Hunedoara), astãzi (nr. marþi, 9 august) începând cu ora 11.00. Pe parcursul acþiunii vor fi prezentate rezultatele cercetãrilor
invazive ºi noninvazive (tomografie electricã ºi magnetometrie) care s-au desfãºurat pe ºantierul arheologic de la „ArdeuCetãþuie” în cadrul campaniei din 2016. „ªantierul de la „Ardeu – Cetãþuie” este organizat de Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva ºi s-a desfãºurat în acest an cu studenþii ºi masteranzii de specializarea istorie din cadrul Universitãþii de Vest Timiºoara, aflaþi în practicã ºi coordonaþi de lector univ. dr. Dorel
Micle. Cu ocazia Zilei porþilor deschise, dupã vizitarea ºantierului arheologic de pe Dealul Cetãþuie, în baza arheologicã de la Ardeu vor fi prezentate imagini, plnaºe ºi fotografii cu rezultatele cercetãrilor, mai ales cã în acest moment avem o imagine completã ºi complexã a palatului nobilului dac de la Ardeu”, a declarat dr. Iosif Vasile Ferencz, cercetãtor ºtiinþific în cadrul muzeului devean ºi coordonatorul ºantierului de la Ardeu. Biroul de Relaþii cu Publicul
inunde din nou. Vrem sã gãsim un institut de proiectare, care sã proiecteze corect, chiar dacã se investesc 300.000 de euro, dar oamenii sã aibã siguranþãa cã acolo nu vor mai fi inundaþii”, a declarat Costel Avram, director general SC Apa Serv. Propunerile vor fi analizate ºi apoi se va lua decizia corectã. „Este necsar întocmirea unui studiu. Noi avem cel puþin 3 variante. Una ar fi construirea unui canal colector, care sã descarce gravitaþional, la o cotã corespunzãtoare, în aºa fel încât, orice nivel ar avea Jiul, sã descarce fãrã nicio problemã. O altã variantã ar fi construirea unei staþii de pompare, care sã descarce peste digul Jiului, indiferent de cota acestuia ºi construirea unui bazin de retenþie. Toate tre-
buie analizate în urma unui studiu de anvergurã, pentru cã nu ne putem asuma una dintre variante, atâta timp cât nu existã studiul”, a afirmat ºi Florin Donisã, director tehnic SC Apa Serv Valea Jiului. Cartierul Aeroport din Petroºani a fost sub ape ºi acum 8 ani ºi acum 2 luni, iar oamenii care locuiesc în zona în care blocurile sunt sub nivelul strãzii sunt pur ºi simplu disperaþi cã la orice ploaie se vor trezi cu apa în case din nou. Acum 8 ani a fost refãcut sistemul de canalizare, dar tot nu a prealut debitele uriaºe din urmã cu aproape douã luni, aºa încât soluiþia tehnicã trebuie adopotatã justrificat. Pentru asta, o firmã de proiectare va da verdictul ºi apoi autoritãþile locale, împreunã cu cele judeþene, vor gãsi modalitatea de finanþare. Diana MITRACHE
4 Actualitate
TURISMUL HUNEDOREAN, cvasinecunoscut pentru turiºtii strãini
udeþul Hunedoara are de toate în J materie turisticã. Avem cetãþeni, munþi, monumente istorice, culturale, dar degeaba. Numãrul turiºtilor care poposesc în judeþ este mic. Astfel, Hunedoara se claseazã la jumãtatea topului în ceea ce priveºte numãrul persoanelor care aleg judeþul ca destinaþie turisticã.
Hunedoara, locul 26 Potrivit unui clasament, judeþul Hunedoara ocupã locul 26 în ceea ce priveºte turismul. În anul 2015 doar un numãr de 10.774 de sosiri ale turiºtilor strãini în structuri de primire turisticã s-au înregistrat în judeþ. Judeþul Hunedoara ar fi trebuit sã devinã un judeþ turistic, dar degeaba. S-a mizat pe cetãþile Dacice, pe Castelul Corvinilor, Cetatea Devei ºi nu în ultimul rând turismul din Valea Jiului, însã fãrã efectul scontat. Hunedoara a avut o
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 9 August 2016
strategie de turism axatã pe mai multe domenii, dar ºi aceasta a fost ratatã. În 2008, fostul preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ vroia ca judeþul sã devinã unul de importanþã turisticã naþionalã. “În opinia mea, primul nivel de dezvoltare “Hunedoara: un judeþ ospitalier“ este cu siguranþã apropierat, dar încã avem de realizat o multitudine de activitãþi în urmãtorii doi ani pentru a imbunãtãþi infrastructura turisticã de bazã. Cel de-al doilea nivel de dezvoltare “Hunedoara : o destinaþie specialã” înseamnã multã muncã pentru noi toþi. Judeþul Hunedoara are cu adevãrat ceva
special de oferit dar pentru a convinge turiºtii strãini în anii viitori trebuie dezvoltate produse interesante. Pregãtirea acestor noi produse trebuie sã înceapã acest an. De fapt aº dori sã fixez obiective ºi mai ambiþioase. Judeþul Hunedoara este deosebit de important pentru România. Cu obiective puternice ºi o istorie remarcabilã combinate cu multã creativitate ºi antreprenoriat ar trebui ca obiectivul nostru final sã fie atingerea celui de-al treilea nivel de dezvoltare “Hunedoara: o experienþã unicã”, se arãta în strategia de dezvoltare turisticã a judeþului Hunedoara din anul 2008. Se prefigurau mai multe tipuri de turism, iar cel mai important era cel montan. “Turismul montan ºi
de schi este destul de bine dezvoltat. Posibilitãþile viitoare sunt de a îmbunãtãþi facilitãþile de schi ºi servicii mai bune pentru planificarea 3 vacanþelor. Potenþialul este limitat de competiþiile internaþionale ºi îngrãdirile din domeniul mediului. Turismul cultural ºi rural este dezvoltat la un nivel moderat. Pentru a se dezvolta pe deplin obiectivele trebuie sã fie promovate prin încadrarea lor într-o reþea ºi prin realizarea de programe. Turismul de afaceri, de sãnãtate ºi a doua casã este puþin dezvoltat. Fiecare dintre aceste teme are un anumit potenþial pentru o dezvoltare viitoare. Turismul industrial, de voluntariat, de filme nu a fost dezvoltat pânã acum. Experienþele altor þãri au arãtat exemple stimula-
tive care ar putea atrage noi forme de turism”, mai arãta strategia la acel moment.
Planuri nerealizate în totalitate
Autoritãþile judeþene au avut în vedere dezvoltarea tuturor tipurilor de turism. Poate cel mai important aspect a fost cel legat de infrastructurã. “Pentru a atinge primul nivel “Hunedoara: un judeþ ospitalier“ trebuie sã îmbunãtãþim infrastructura turisticã de bazã, educaþia, antreprenoriatul ºi restaurarea. Proiectele trebuie sã fie terminate în urmãtorii doi ani. Rezultatul acestor activitãþi va fi cã judeþul Hunedoara va fi vizitat mai ales de cãtre români, cetãþeni maghiari ºi italieni. Creºterea în cifre poate fi mai mare decât media prevãzutã pe þarã, conducând la o dublare a numãrului de turiºti în 2015. Pentru a atinge cel de-al doilea nivel “Hunedoara: o destinaþie specialã” judeþul chiar are ceva deosebit de oferit. Pe termen scurt atenþia trebuie sã fie pe realizarea de teme la nivel internaþional pentru a fi capabili sã concurãm cu alte destinaþii. Turismul montan este dezvoltat într-un mod sustenabil, turismul rural este creat cu o reþea de pensiuni ºi activitãþi speciale ºi turismul cultural se aflã la un nivel ridicat cu atracþii daco-romane extraordinare. Pentru a atinge acest nivel sunt necesare activitãþi de branding ºi promovare a regiunii, de
creare a instituþiilor de cãlãtorie ºi turism ºi de îmbunãtãþire a climatului investiþional. Rezultatul acestui nivel va fi cã judeþul Hunedoara va fi vizitat de cãtre turiºti din Europa centralã ºi de sud-est. Cifrele de creºtere ar putea arãta valori ridicate. Aceºti turiºti strãini vor genera mai multã valoare adãugatã. Pentru a atinge nivelul ridicat “Hunedoara: o experienþã unicã” este necesarã cercetarea unor idei provocatoare ca turismul industrial, turismul generat de realizarea unui film ºi dezvãluirea bogãþiilor istoriei europeano/romane comune. Pe termen scurt atenþia trebuie fixatã pe exploatarea posibilitãþilor acestor concepte. Când se vor considera realizabile, dezvoltarea viitoare a acestor idei va necesita o perioadã îndelungatã iar implementarea finalã va dura mai mulþi ani. Rezultatul acestui nivel va fi cã judeþul Hunedoara va fi vizitat de turiºti din toatã lumea. Cifrele de creºtere ar putea arãta valori deosebit de ridicate. Aceºti turiºti strãini vor genera cea mai ridicatã valoare adãugatã”, mai arãta strategia. Primul loc este ocupat de municipiul Bucureºti cu un numãr de 991949 de sosiri, al doilea de judeþul Braºov cu un numãr de 158257 de turiºti strãini. Cea de-a treia poziþie în clasament este ocupatã de judeþul Sibiu care a atras un numãr de 110540 de turiºti strãini în anul 2015. Monika BACIU
Trei idei pentru evitarea inudaþiilor din Aeroport
P
entru cã ploile au distrus, de fiecare datã, locuinþele oamenilor din Cartierul Aeroport, autoritãþile locale spun acum cã iau în calcul câteva soluþii, iar trei dintre ele urmeazã chiar sã fie analizate de specialiºti. Apa Serv a discutat cu o firmã de speciali-
tate ºi vrea sã aplice cea mai oportunã soluþie, înainte de a face o nouã
greºealã, pentru cã acolo a mai fost refãcutã canalizarea ºi tot
nu a preluat canitatea de apã. „Avem 3 propuneri, dar dacã s-a fãcut o canalizare ºi totuºi când a venit apa mare, am avut din nou inundaþii, înseamnã cã este o problemã. Noi, Apa Serv nu ne putem asuma un proiect de genul acesta, cã nu bãgãm 250.000 de euro în pãmânt, iar când vine apa mare, sã
SUP nu are probleme din cauza medicilor
C
riza din sistemul sanitar nu afecteazã Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Aproximativ 87 la sutã dintre medicii care efectueazã gãrzi au refuzat sau intenþioneazã sã refuze încheierea contractelor individuale de muncã pentru gãrzile suplimentare dacã nu le sunt acordate toate drepturile, aºa cum au fost solicitate în mod public. Sãptãmâna trecutã, dupã consultãrile dintre reprezentanþii medicilor pe de-o parte ºi cei ai Ministerului Sãnãtãþii ºi Ministerul Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice, de cealaltã parte, medicilor li s-a promis cã gãrzile vor conta pentru vechimea în muncã iar plata se va face în funcþie de numãrul de pacienþi trataþi în orele de gardã. La cea mai mare unitate medicalã din Petroºani nu existã astfel de probleme. “La noi nu sunt probleme. Noi ºi pânã acum am plãtit din bugetul spitalului gãrzile. În timpul sãptãmânii acestea se plãteau cu 50%, iar în weekend cu 100%. Nu avem acum, nici
medici care sã facã gãrzi ºi sã fie din afara unitãþii sanitare”, a declarat managerul SUP, medical Alin Vasilescu. Potrivit Ministerului Sãnãtãþii, de la 1 august, gãrzile suplimentare nu vor mai fi obligatorii. "Gãrzile suplimentare nu vor mai fi obligatorii, ci efectuate pe baza semnãrii unui contract cu spitalul. Este o mãsurã care vine sã îndrepte un abuz proferat la adresa medicilor care s-a petrecut timp de decenii. Astfel, contractul individual de muncã cu timpi parþiali care va reglementa efectuarea gãrzilor suplimentare reprezintã o bazã legalã care conferã medicilor drepturile prevãzute de Codul Muncii. De la
1 august, gãrzile suplimentare vor fi recunoscute ca timp de muncã prestatã, vor fi luate în considerare atât la vechimea în muncã, cât ºi la vechimea în specialitate", se precizeazã în comunicat. Totodatã, MS spune cã se vor plãti sporuri între 25 ºi 75% pentru o gardã suplimentarã în timpul sãptãmânii, respectiv între 50 ºi 100% în weekend. Modul de determinare a procentului acordat va fi reglementat prin ordin al ministrului Sãnãtãþii”, arãtau reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii. Monika BACIU
Ziua porþilor deschise pe ºantierul arheologic „Ardeu – Cetãþuie”
onsiliul Judeþean Hunedoara ºi C Muzeul Civilizaþiei
Dacice ºi Romane Deva, în colaborare cu Universitatea de Vest Timiºoara ºi cu sprijinul Primãriei Comunei Balºa ºi a Asociaþiei „Pro Corvina”, vor organiza Ziua porþilor deschise pe ºantierul arheologic „Ardeu-Cetãþuie”. Evenimentul va avea loc în satul Ardeu, comuna Balºa (judeþul
Hunedoara), astãzi (nr. marþi, 9 august) începând cu ora 11.00. Pe parcursul acþiunii vor fi prezentate rezultatele cercetãrilor
invazive ºi noninvazive (tomografie electricã ºi magnetometrie) care s-au desfãºurat pe ºantierul arheologic de la „ArdeuCetãþuie” în cadrul campaniei din 2016. „ªantierul de la „Ardeu – Cetãþuie” este organizat de Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva ºi s-a desfãºurat în acest an cu studenþii ºi masteranzii de specializarea istorie din cadrul Universitãþii de Vest Timiºoara, aflaþi în practicã ºi coordonaþi de lector univ. dr. Dorel
Micle. Cu ocazia Zilei porþilor deschise, dupã vizitarea ºantierului arheologic de pe Dealul Cetãþuie, în baza arheologicã de la Ardeu vor fi prezentate imagini, plnaºe ºi fotografii cu rezultatele cercetãrilor, mai ales cã în acest moment avem o imagine completã ºi complexã a palatului nobilului dac de la Ardeu”, a declarat dr. Iosif Vasile Ferencz, cercetãtor ºtiinþific în cadrul muzeului devean ºi coordonatorul ºantierului de la Ardeu. Biroul de Relaþii cu Publicul
inunde din nou. Vrem sã gãsim un institut de proiectare, care sã proiecteze corect, chiar dacã se investesc 300.000 de euro, dar oamenii sã aibã siguranþãa cã acolo nu vor mai fi inundaþii”, a declarat Costel Avram, director general SC Apa Serv. Propunerile vor fi analizate ºi apoi se va lua decizia corectã. „Este necsar întocmirea unui studiu. Noi avem cel puþin 3 variante. Una ar fi construirea unui canal colector, care sã descarce gravitaþional, la o cotã corespunzãtoare, în aºa fel încât, orice nivel ar avea Jiul, sã descarce fãrã nicio problemã. O altã variantã ar fi construirea unei staþii de pompare, care sã descarce peste digul Jiului, indiferent de cota acestuia ºi construirea unui bazin de retenþie. Toate tre-
buie analizate în urma unui studiu de anvergurã, pentru cã nu ne putem asuma una dintre variante, atâta timp cât nu existã studiul”, a afirmat ºi Florin Donisã, director tehnic SC Apa Serv Valea Jiului. Cartierul Aeroport din Petroºani a fost sub ape ºi acum 8 ani ºi acum 2 luni, iar oamenii care locuiesc în zona în care blocurile sunt sub nivelul strãzii sunt pur ºi simplu disperaþi cã la orice ploaie se vor trezi cu apa în case din nou. Acum 8 ani a fost refãcut sistemul de canalizare, dar tot nu a prealut debitele uriaºe din urmã cu aproape douã luni, aºa încât soluiþia tehnicã trebuie adopotatã justrificat. Pentru asta, o firmã de proiectare va da verdictul ºi apoi autoritãþile locale, împreunã cu cele judeþene, vor gãsi modalitatea de finanþare. Diana MITRACHE
6 Învãtãmânt
Cronica Vãii Jiului | Marti 9 August 2016
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti 9 August 2016
COMEMORARE - PROFANARE
cu staþie disco ºi ºerpi „M “B
ã uit, doamnã, mã uit ºi plâng”- Ioan Rad, fost miner, Lupeni.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ lestemaþi la uitare sã fie cei ce au vãzut, ºtiu ºi stau nepãsãtori la cumplitele tragedii în cascadã de la minele Livezeni, Vulcan Petrila ºi toate, toate celelalte! Probabil de la oameni ca ãºtia vine vorba „meritã striviþi ca un ºarpe”, exact ca ºerpii ãºtia (din Cimitirul Lupeni –n.n.)...” – Marin D. Ioan, Petroºani. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ S-a potolit vânzoleala cu Ziua Minerului, manifestare bifatã pe acelaºi ºablon, dar mai erodatã, mai falsã ºi mai... rarã, mulþi preferând sã-ºi trimitã coroanele la ºtiuta ceremonie preferând sã nu se deranjeze pentru atâta lucru – pomenirea celor 22 de mineri împuºcaþi, cu vârste cuprinse între 17 ºi 39 ani, la greva de la Lupeni 1929. ªi nu doar pomenirea lor, ci a tuturor minerilor care au murit arºi de vii, striviþi de surpãri sau gazaþi... Aceastã zi a fost marcatã în cele trei municipii ale Vãii Jiului - Petroºani, Vulcan, Lupeni -, iar organizarea a fost dupã cum l-a dus capul pe fiecare responsabil, administraþie publicã. La Petroºani a fost ca în zicerea „când stãpânul nu-i acasã”, adicã primarul care nu s-a aflat în localitate... Nu s-a mai deranjat nimeni sã aducã mãcar o fanfarã, ci doar o staþie ca la discotecã, iar potenþiala micro-
fonie s-a produs încât þiuitul ei a inundat zona ºi a iritat timpane. Aceleaºi timpane au fost iritate de discursuri seci, ce pãreau uneori incoerente, fãrã pic de simþire, cã despre atitudine nici nu poate fi vorba... Nici clopotele nu au bãtut pentru morþii pomeniþi, aºa cum nu au bãtut nici inimile celor prezenþi. Oficialii, politicienii s-au studiat reciproc, au cârcotit, au bârfit, ca la o reuniune mondenã, unii aroganþi, alþii slugarnici, altora li se citea pe chip corvoada aducerii acestui omagiu, dar s-au strãduit sã dea bine la fotografii ºi
aparate de filmat, aºa, ca sã vadã lumea largã... Au fost ºi câþiva oameni care au vibrat la acest moment. Unul dintre aceºtia, care a trecut aproape neobservat, a fost Ioan (Puiu) Resz, care, deºi are probleme majore de sãnãtate ºi se deplaseazã greu, a venit discret, s-a alãturat unui grup, s-a înclinat cu
respect cu mâna pe inimã ºi dus a fost... La Vulcan ºi Lupeni, am ºtiut cã vor fi aceiaºi oficiali, alte gazde, cu ceremonii mai atent pregãtite, inclusiv cu tradiþionala fanfarã ºi slujbe de pomenire, drept pentru care am ales sã le ducem minerilor masacraþi câte o floare la cimitirul din Lupeni ºi sã spunem câte o rugãciune... Dar nu i-am gãsit pe toþi, ci doar pe cei aflaþi la vedere, la troiþa de la intrarea în cimitir. Cei mai mulþi erau îngropaþi, a doua oarã, în bãlãrii ºi scaieþi. I-am cãutat îndelung cu oarecare înverºunare nãscutã din indignare. Nu ne-au oprit nici ºerpii peste care am dat, nici cãzãturile peste mormintele pe jumãtate golite de pãmânt, nici zgârâieturile ºi tãieturile plantelor crescute în
duºmãnie. I-am gãsit ºi, cu nodul în gât, le-am cerut iertare. Ne era ruºine, ºi de ruºinea altora, ne simþeam vinovaþi de... profanare. „Blestemaþi la uitare sã fie cei ce au vãzut, ºtiu ºi stau nepãsãtori la cumplitele tragedii în cascadã de la minele Livezeni, Vulcan Petrila ºi toate, toate celelalte! Probabil de la oameni ca ãºtia vine vorba „meritã striviþi ca un ºarpe”, exact ca ºerpii ãºtia (din Cimitirul Lupeni –n.n.). Cred cã voi, presa, noi ar fi trebuit înainte de ziua asta sã mai dãm fotografii ºi reportajele cu minerii arºi, cu copiii orfani, cu pãrinþi rupþi de durere, ca sã le trezim sufletul ãla câinesc. Funcþiile ºi ºefia i-au schilodit ºi nu mai ºtiu ce e omenia,
respectul. útia nu mai au nici Dumnezeu sau ºi-l însuºesc, cred cã doar ei meritã...” – a spus, printre alte vorbe grele, colegul de breaslã Marin Ioan D., în timp ce cãutam mormintele minerilor uciºi la Lupeni 29, printre buruienile înalte de nu puteai vedea cal ºi cãlãreþ. Ioan Rad, fostul miner, cel care ne-a ajutat sã gãsim mormintele ortacilor sãi masacraþi la vestita grevã, a avut momente lungi de tãcere. L-am întrebat dacã se simte bine, pentru cã era vorbãreþ din fire, ne furnizase multe informaþii despre oameni ºi suflete strivite. A rãspuns abia ºoptit: „Mã uit, doamnã, mã uit ºi plâng”. Ileana FIRÞULESCU
Municipiul Lupeni se schimbã de la o zi la alta
M
unicipiul Lupeni este într-un proces de schimbare a imaginii, iar acest lucru se vede de la o zi la alta.
Aici, cel puþin în ultima vreme, se vãd cel mai bine lucrãrile în infrastructurã care se deruleazã, dacã este sã comparãm cu celelalte localitãþi ale Vãii Jiului. Practic, municipiul Lupeni s-a transormat de puþin timp într-un adevãrat ºantier, dupã ce zeci de utilaje ºi muncitori au împânzit localitatea. Autoritãþile locale au început derularea proiectului de reabilitare ºi modernizare a infrastructurii rutiere pe DN66 A, respectiv Bulevardul Pãcii din Lupeni.
“Lucrãrile de reabilitare a Bulevardului Pãcii din Lupeni sunt în grafic, iar în paralel cu derularea acestora am rugat conducerea Apa Serv Valea Jiului, ºi am gãsit înþelegere, sã se efectueze ºi repararea reþelei de canalizare acolo unde este necesar, astfel încât lucrãrile pe care le vom face sã
fie durabile”, declarã Cristian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. În fapt, în cursul zilei de luni în zona Pieþei din Lupeni lucrau utilajele ºi angajaþii Apa Serv SA la refacerea canalizãrii. Potrivit proiectului de reabilitare ºi modernizare a infrastructurii rutiere pe DN66 A se vor efectua lucrãri de reparare a reþelei de canalizare în zonã, se va turna covor asfaltic pe o porþiune de 2 km, de la Universal Edil ºi pânã în Zona CAP si se vor schimba bordurile.
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti 9 August 2016
Henþ cu mâna
Curaj, ªtefania! Timidã, dar cu ochi sclipitori, ªtefania Stãnilã rãmâne cu marile ei performanþe de la Bruxelles ºi Sofia, acolo unde aninoseanca de la gimnasticã artisticã a cucerit medalii de
podium, aur, argint ºi bronz. Am avut plãcerea sã o cunosc în weekend-ul trecut, la un concurs de tir cu arcul în localitatea sa natalã. Retrasã într-un colþ, alãturi de mama sa, cu
o oarecare tristeþe pe chipul adolescentin, ªtefania Stãnilã, acum studentã la Cluj, era invitatã sã participe la festivitatea de premiere de la competiþia de tir cu arcul. A evitat sã vorbeascã despre abandonul ei, oarecum subit , de pe tabloul de concursuri ale sportului care pânã mai ieri îi adusese atâta bucurie.
A þinut doar sã precizeze cã a fost o cãdere psihicã pe care o regretã. N-am înþeles mare lucru, n-am insistat. Am realizat însã, cã s-ar întoarce oricând la sportul pe care îl iubeºte enorm. Poate cã în noul mediu universitar de la Cluj, lucrurile vor cãpãta alte dimensiuni. ªtefania ºi-ar dori sã
revinã. Este încã foarte tânãrã ºi lucrurile pot reveni pe un fãgaº normal. ªtefania Stãnilã a intrat, oricum în galeria marilor sportivi care au plecat de la Aninoasa: Victor Gabor, Andrei Stocher, Vasile Tamaº, Viorel Hãbian, Rãzvan Marcu. Sã credem în revenirea ªtefaniei.
Echipele de fotbal Inter Petrila, ªtiinþa (Univ.) Petroºani ºi Hercules Lupeni au în 2016 anul jubiliar de la înfiinþare. Povestea echipei din Petroºani v-am prezentat-o în episoadele anterioare, în numerele viitoare ale ziarului vom prezenta, periodic, episoade din istoria echipei Hercules Lupeni.
Hercules Lupeni, 5 ani de fotbal (ep.4)
Anul 4. Ediþia 2014-2015 -
Lot omogen, disciplinã ºi constanþã Iatã cã ºi la al treilea campionat consecutiv în Liga a IV-a hunedoreanã, Hercules Lupeni a fãcut faþã cu brio, unui campionat în care s-a bãtut pânã înspre final cu Cetate Deva, în lupta pentru locul 1. Marele merit este fãrã îndoialã, a tot ceea ce înseamnã seriozitate la nivel de staff: Nelu Haþegan (preºedinte), Vali Baraghin (vicepreºedinte), Dan Voicu (antrenor), Petre Drãgan (organizator). Echipa a jucat în trendul de acum obiºnuit, mereu pe atac, fãrã a neglija apãrarea.
Darius Ursachi, „dublã cetãþenie”! Darius Ursachi (20 ani) a venit din retur la Lupeni, cu un „bagaj” de 8 goluri marcate pentru Jiul în tur. S-a impus rapid ca un jucãtor de gura porþii, marcând 7 goluri ºi pentru lupeneni. Cu cele 15 goluri marcate pentru ambele echipe, Darius Ursachi ocupã locul 6 în clasamentul Ligii a IV-a Hunedoara. O apãrare care s-a dovedit
ECHIPA STANDARD: A. Farcaº (D. Morar) – Ciorâia (Ungurianu), M. Dumitrescu, Curtean (D. Savu), A. Criºan (Al. Baltaru) – Al. Cojocaru (Gârda), Ciocârlan, Al. Harangozo I (M. Pop, Bursuc), A. Harangozo II (Brânduºa) – R. Moldovan (Soare), D. Ursachi (M. Filip)
a fi cea mai bunã din campionat (doar 20 goluri primite), o echipã care a reuºit sã se impunã de multe ori ºi în deplasare, acumulând 36 puncte, cu câte 6 victorii în tur ºi tot atâtea în retur! Un golaveraj de invidiat în deplasare, 32-13. Echipa a avut o coloanã vertebralã bazatã pe D. Morar (în tur), Adi Farcaº (în retur), M. Dumitrescu, Curtean, fraþii Harangozo ºi rotirea celor din atac, M. Filip, Soare, R. Moldovan, D. Ursachi, care au marcat împreunã 33 de goluri,
un sprijin deosebit venind ºi din linia a doua, cu Harangozo I (9 goluri) ºi Brânduºa (13 goluri). Andrei Criºan a crescut mult faþã de sezonul precedent, iar Ciocârlan ºi Harangozo II (9 goluri împreunã) au fost mintea limpede a echipei. O echipã ce poate ataca fãrã probleme ºi la anul locul 1.
Dan Voicu, antrenor Hercules Lupeni: „Jucãtori de caracter” Aflat la al doilea sezon la Hercules Lupeni, antrenorul Dan Voicu a spus: „Întotdeauna mi-am dorit performanþã. Încet-încet, la Hercules Lupeni s-a format o echipã solidã, cu jucãtori de caracter. Sunt mulþumit de ceea ce au reuºit în acest sezon ºi sper ca de la toamnã sã reuºim o treaptã în plus”.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Scorul campionatului În etapa a 24-a (2 mai 2015), Hercules a realizat scorul campionatului, 18-0 cu Metalul Criºcior! Andrei Harangozo (II) a marcat
GOLGETERI: 13 goluri: R. Moldovan, Brânduºa 9 goluri: Al. Harangozo 8 goluri: I. Filip 7 goluri: And. Harangozo II, D. Ursachi 5 goluri: Soare, Al. Cojocaru 3 goluri: Gârda 2 goluri: Dumitrescu, Criºan, Ciocârlan, Ungurianu patru goluri, Brânduºa ºi Gârda reuºind ºi ei, fiecare câte o triplã.
HERCULES LUPENI 2014-2015 BILANÞ 2014-2015
Locul 1: 28 21 4 3 -acasã: 14 10 3 1 -deplasare: 14 11 1 2 Antrenor: Dan Voicu (et. 1-30)
81-20 67p. 49-7 36p. 32-13 31p.
Liga a IV-a Hunedoara Clasament 2014-2015