Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1161
Cronica Vãii Jiului Luni, 8 August 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Canalizarea din Straja, în grafic
S
ãptãmâna aceasta Apa Serv scoate pe serviciul de licitaþii electronice proiectul pentru canalizarea din staþiunea de munte Straja. Acolo, zeci de cabane folosesc ºi acum fose septice, iar turismul are de suferit din acest motiv. Lucrãrile vor ajunge sã fie efectuate din banii Consiliului Judeþean Hunedoara, ai firmei de distribuþie a apei din Valea Jiului ºi ai primãriei din Lupeni. „Investiþia va fi scoasã la licitaþie de cãtre SC Apa Serv VJ, iar canalizarea de sub telegondolã, va fi împãrþitã în douã: Consiliul Judeþean ºi UAT Lupeni, iar în staþiune, canalizarea va fi fãcutã din fonduri proprii a operatorului de apã din Valea Jiului. Sperãm ca, în funcþie de cãile legale ºi, dacã licitaþia va fi adjudecatã în acest an, sã începem demersurile pentru ca lucrarea sã fie gata anul viitor”, a declarat Costel Avram, direc-
Facturi „umflate” de apa de ploaie
tor general SC Apa Serv VJ. Staþiunile de munte din Valea Jiului au fost construite fãrã sã se þinã cont de posibilitatea de a avea canalizare, iar acum, cel puþin în Straja, acest aspect va fi rezolvat. Fiecare cabanier avea de suferit din lipsa canalizãrii, epntru cã toate locaþiile din munte au ºi acum fose septice, ce vara sunt vidanjate. Diana MITRACHE
A
genþii economici din Valea Jiului s-au trezit cu facturi uriaºe, imediat dupã ploile torenþiale din lunile de varã, iar responsabilii de la Ape spun cã acesta este modul de calcul. A plouat enorm ºi staþiile de tratare a apei au funcþionat la debite uriaºe, însã, apa a fost livratã la calitate bunã, fãrã oprire. >>> PAGINA A 2-A
Pe schele, tot fãrã protecþie, dar arºi la buzunare
A
ngajatorii ºi muncitorii din construcþii încã nu înþeleg cã cele mai multe accidente de muncã se produc acum în acest sector. Muncitorii nu poartã echipamentele care le-ar putea salva vieþile, ignorã normele de protecþie a muncii, iar angajatorul, care rãspunde de viaþa angajatului lui, nu îl verificã. Acesta sunt câteva dintre constatãrile fãcute de cei de la ITM , în campania dedicatã accidentelor din construcþii, pe schele, sau în ºanþurile în care se fac sãpãturi.
„Angajatorii nu prea înþeleg cã, cel puþin legat de riscurile de cãdere de la înãlþime, regulile sunt foarte importante ºi ar trebui sã îºi ia mãsuri. Cu ocazia acestei cam-
panii, au fost angajatori la care s-au constatat abateri foarte importante ºi, din 12 angajatori pe care i-am gãsit desfãºurând activitate pe parcursul a câtorva zile cât s-a derulat
campania, au fost constatate 14 deficienþe, dintre care 5 mai grave. Aveau schele cu improvizaþii, sau lipseau centurile de siguranþã, ori echipamentele de
protecþie. Pentru aceste abateri, s-au acordat 5 amenzi contravenþionale în valoare de 29.000 de lei”, a spus Ileana Bodea, ºefa SSM din ITM Valea Jiului.
Campania începe primãvara ºi þine, în fiecare an, pânã toamna, dar nu existã congtrol al inspectorilor de muncã, la care sã nu fie identificaþi muncitori pe schele, ori în ºanþuri, fãrã echipamente de protecþie. Inspectorii de muncã spun chiar cã angajatorii chiar acceptã sã plãteascã amenzi usturãtoare ºi tot nu procedeazã legal, iar oamenii îºi pun vieþile în pericol în mod flagrant. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Facturi „umflate” de apa de ploaie
genþii economici din Valea Jiului s-au trezit cu facturi uriaºe, imediat dupã ploile torenþiale din lunile de varã, iar responsabilii de la Ape spun cã acesta este modul A de calcul. A plouat enorm ºi staþiile de tratare a apei au funcþionat la debite uriaºe, însã, apa a fost livratã la calitate bunã, fãrã oprire. Acestea sunt motivele, spun cei de la Apa Serv, pentru care, la agenþii economici, indiferent cât de puþinã apã au consumat, le-au venit facturi uriaºe. Asta s-a întâmplat pentru cã a plouat cu 188 l/mp în iunie ºi cu 153l/mp, în condiþiile în care media era de maxim 30 l/mp. „În ziua în care a fost cod portocaliu, am avut 35 l/mp/h. Din acei 188, a plouat 35 de l/mp chiar în acea noapte. Cota Jiului a crescut aºa de mult, încât canalizarea existentã nu a putut sã deverseze”, a precizat
Cristian Ionicã, ºef Departament producþie din Apa Serv Valea Jiului. Controverse pe tema apei meteorice au fost mereu ºi s-a vorbit chiar despre posibilitatea ca aceastã sã nu mai fie plãtitã de polpulaþie, însã, acum
s-au revoltat ºi agenþii economici. „Dacã legislaþia îmi spune cã apa meteoricã sã nu fie facturatã, ne conformãm. Respectãm legile în vigoare. În ianuarie erau 9,4 l/mp ºi s-a facturat mai puþin. În februarie a fost 24, în martie 63 l/mp, în
Staþia care a înlocuit barajul intrã în conservare
S
taþia de apã de la Braia, care a servit ca furnizor de apã potabilã, mai bine de un an, timp în care barajul de la Valea de Peºti a fost închis, rãmâne în conservare. Ea a fost construitã doar cu scopul de a fi alternativã la barajul care a necesitat ample reparaþii, dar, dupã ce a repornit alimentarea din lac, aceasta nu mai are utilitate. „Staþia Braia, actualmente face parte din sistemul de alimentare cu apã din Valea Jiului. Datoritã lucrãrilor de aducþiune pe partea de Vest a Vãii Jiului, staþia Braia va intra în conservare,
aprilie 73 l/mp, în iunie a fost 188 l/mp, în iulie 153 l/mp. Sigur cã 188 e mai mare decât 24, sau 153 e mai mic decât
Cronica Vãii Jiului | Luni 8 August 2016 188 ºi factura va fi mai micã, dar aºa este regulamentul conform legilor în vigoare. La persoanele fizice am ajuns, în urma studiului fãcut la sugestia ANRSCE, care ne-a obligat sã plãtim la Facultatea de construcþii din Bucureºti, sã vedem exact cum se plãteºte apa meteoricã. Vreþi sã vã spun? Rezultatul a fost sã mãresc cantitatea de apã meteoricã, lucru pe care nu l-am fãcut ºi ne asumãm noi administratorii acest lucru”, a precizat ºi Costel Avram, director gen. Apa Serv VJ. Facturile au venit cu sume uriaºe pentru lunile în care a plouat ºi au fost
LOCURI DE MUNCÃ z BIJUTERIA EXCLUSIV situatã în Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, bl. 96, parter, vis-a-vis de staþia Hermes, angajeazã 2 asistente vânzãri sau lucrãtoare comerciale pentru magazin. Condiþii: prezentabile, minim studii medii, se acceptã inclusiv absolvente sau persoane aflate în perioada studiilor. Salariul este atractiv ºi nu se cere experienþã. Prezentarea cu CV zilnic la magazin, între orele 10-18 sau telefon 0751194610.
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ întrucât toatã zona, cu rezervorul de 2x1.500 mc ºi rezervorul 2x2.000 mc din zona Braia, va fi alimentatã din Valea de Peºti. Nu avea rost sã fie reabilitatã, pentru cã ea necesita ºi multe lucrãri, iar apa pe care o preluãm de la Valea de Peºti este de calitate, în urma investiþiilor de acolo ºi nu cred cã a simþit cineva din Valea Jiului cã, mai mult de un an, lacul a fost golit”, a spus
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Cristian Ionicã, ºef Departament producþie din Apa Serv Valea Jiului. Barajul de la Valea de Peºti a fost golit ºi reparat de Apele Române, care, dupã mai bine de 4 decenii, au reuºit sã obþinã finanþarea necesarã investiþiei. Pe toatã perioada lucrãrilor, oamenii au primit apã din staþia care acum intrã în conservare. Diana MITRACHE
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
ºi inundaþii, însã, agenþii economici vor fi obligaþi sã le achite. Deoarece în Valea Jiului existã un sistem de canalizare mixt Apa Serv considerã oportun sã factureze contravaloarea serviciilor de colectare, transport ºi epurare ape pluviale chiar ºi în zonele unde nu existã reþele de canalizare pluvialã, apele provenite de la ploi fiind preluate de canalizarea apelor uzate menajere. Cantitatea de precipitaþii este comunicatã lunar de A.N.M. în baza unui contract încheiat între S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. ºi A.N.M. Diana MITRACHE
- ÎNCHIRIERI -
Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni 8 August 2016
CCM readuce prima de pensionare, plãþile compensatorii ºi alte drepturi
Petre Nica: “Lucrurile sunt extrem de greu de gestionat atunci când nu ai pe masã decât o sãrãcie”
N
egocierile pentru noul contract colectiv de muncã se apropie de final. Sindicaliºtii au ajuns la un numitor comun cu administratorul special, însã acum totul depinde de administratorul judiciar, respectiv Casa de Insolvenþã GMC Craiova, care decide dacã avizeazã sau nu noul document. Potrivit lui Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele, de acest nou CCM depinde, în parte, viitorul Complexului Energetic Hunedoara, dacã acesta mai supravieþuieºte într-o formã sau alta sau intrã direct în faliment. “Discuþiile sunt aproape de final, mai avem foarte puþin pe el, hopul cel mai mare îl reprezintã, însã, avizarea lui de cãtre casa de insolvenþã, lucru care are un
mare semn de întrebare ºi pe final, chiar dacã nu mai este mult de negociat, suntem într/un punct în care cred cã fiecare dintre liderii de sindicat aflaþi la masã trebuie sã înþeleagã cã prin acest CCM putem sã decidem ca pese douã sau trei luni de zile, sã decidem soarta Complexului, ºi anume mergem mai departe sau putem intra în faliment. Trebuie sã avem mare grijã ºi sã fim raþionali, pentru cã riscul
falimentului este unul iminent ºi lumea trebuie sã înþeleagã cã este ceva ce ni se poate întâmpla, nu este o viziune sau o superstiþie a cuiva”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Potrivit sindicaliºtilor, s-a gãsit înþelegere la administratorul special, astfel încât cei care pleacã prin pensionare sã beneficieze de o primã, iar disponibilizaþii sã primeascã salarii
compensatorii. Valoarea plãþilor nu va fi una mare, ci mai mult una simbolicã. Totodatã s-au recâºtigat, în urma negocierilor, ºi anumite drepturi pe care angajaþii CEH le-au pierdut la momentul denunþãrii fostului CCM. “Am readus de la nimic câteva dintre drepturile esenþiale, unele dintre ele modificate. Sunt lucruri care ajutã, în primul rând, salariaþii cu încadrãri mici, ne referim
Ziua minerului ºi discursurile ºablon 6
Pãºcuþ „ºuntat” la pensie de Costel Avram
ª
tefan Pãºcuþ nu ia pensie specialã, pentru cã ar fi ilegal. De fapt, condiþiile impuse de lege în cazul sãu nu sunt îndeplinite ºi asta pentru cã nu are un mandat complet.
august 2016 – Ziua Minerului, cu statui ale minerilor ºi câþiva mineri purtãtori de coroane de flori. Ziua Minerului din acest an a fost marcatã de o parte din autoritãþile locale din Valea Jiului prin depuneri de coroane de flori. Au lipsit însã minerii. Minerii, cei care se luptã, zilnic, cu grijuri ºi nevoi, la fel ca în 1929 sau poate chiar mai rãu. Au fost câþiva mineri prezenþi. La Vulcan, acolo unde doi mineri au þinut steagurile, iar la Lupeni, acolo unde vreo ºase mineri au purtat coroanele de flori. Mineritului anului 2016 îi lipseºte coroana ºi înmormântarea, condiþiile însã sunt întrunite. Falimentul e doar o chestiune de timp. Cei câþiva mineri care au luat parte la ceremoniile organizate în cinstea lor, dar ºi pentru comemorarea colegilor lor care ºi-au sacrificat viaþa pe altarul cãrbunelui, au ascultat. Au ascultat discursurile ºablon ºi pline de bâlbe ºi dezacorduri ale oficialitãþilor. Discursuri ºablon, în care prin vorbe multe, dar totuºi înþelesuri puþine, se spune cât de important este mineritul pentru Valea Jiului, pentru judeþul Hunedoara, dar ºi pentru întreaga naþiune. Oficialitãþile judeþene au venit ºi au cuvântat, mult ºi uneori fãrã nicio logicã despre ce înseamnã cãrbunele ºi cât de important este el pentru patrie... ªi au povestit, oficialitãþile, cã România trebuie sã þinã cont de mineri, de minerit, de Valea Jiului, cã mineritul este important. Atât de important, încât mineritul din Valea Jiului scrie istoria. O istorie
la tichetele de masã, la ajutorul pentru încãlzirea locuinþei pe perioada de iarnã, dar ºi celelalte. Am reuºit sã pãstrãm o minimã protecþie socialã pentru cei care îºi pierd locul de muncã. Lucrurile sunt extrem de greu de gestionat atunci când nu ai pe masã decât o sãrã-
cie. Am pãstrat în CCM sporurile pe care le convenisem ºi pe care aceºtia le aveau ºi în CIM, este ºi o primã de pensionare negociatã sub forma unui salariu mediu brut pe unitate la nivelul anului trecut. Nu sunt foarte consistente pentru cã a trebuit sã þinem cont de perioada pe care o traversãm”, a mai subliniat Nica. Noul raport al administratorului judiciar aratã “în prezent este în curs de negociere un nou Contract Colectiv de Muncã, reprezentanþii salariaþilor solicitând în cadrul negocierilor facilitãþi mult peste ceea ce unitatea îºi poate permite conform Bugetului de Venituri ºi Cheltuieli previzionat”. Monika BACIU
începutã a fi scrisã cu sânge în anul 1929 atunci când la Lupeni, 30 de mineri au fost împuºcaþi pentru cã s-au revoltat împortiva condiþiilor de lucru. Condiþii de lucru care astãzi, la 87 de ani de la acele tragice evenimente sunt la fel, sau poate chiarr mai rãu. La Lupeni, cei câþiva mineri care au purtat coroanele de flori ale oficialitãþilor probabil se gândeau cã în câþiva ani mina va dispãrea. ªi asta pentru cã ministerul a anunþat cã unitãþile miniere ºi Lonea ºi Lupeni vor intra pe program de închidere pentru cã sunt neviabile. La fel de neviabil este tot mineritul din Valea Jiului. la fel de neviabile au fost ºi declaraþiile ºablon. Aceleaºi în fiecare an, doar cã spuse de alþii, dar mereu ei între ei, la butoane. Anul acesta a lipsit însã pleiada de politicieni. Au fost câþiva, dar mai puþini. Mai sunt câteva luni pânã la urmãtoarele alegeri. Aºadar, 6 august 2016, i-a prins pe minerii din Valea Jiului la fel, dar diferit ca acum 87 de ani. Revoltaþi, în sine, nu public, cu condiþii de lucru la fel ca atunci însã mult mai puþini ºi decimaþi. Monika BACIU
trei, în cuantumul a 0,55% din „Îmi lipseºte fix o lunã de zile, ca indemnizaþia de parlamentar. De sã am mandatul complet ºi de aceea asemenea, pentru a beneficia de eu nu m-am încadrat cu pensie speaceastã pensie specialã, ei trebuie cialã, la fel ca restul parlamentarsã fi încheiat cel puþin un mandat ilor”, a precizat pentru Cronica Vãii complet ºi nu vor beneficia de Jiului ªtefan Pãºcuþ, fost deputat pensii speciale parlamentarii conPRM în Parlamentul României. damnaþi definitiv pentru comiterea, ªtefan Pãºcuþ, în anul 2001, l-a în calitate de deputat sau senator, a înlocuit în Parlament pe Costel unei infracþiuni de corupþie. Avram, ales deputat iniþial pe listele Diana MITRACHE PRM, iar pentru cã ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI Avram apucase sã PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI stea vreo lunã de zile, aceasta i s-a scãzut - ORGANIZEAZà din calculul aferent lui CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ ªtefan Pãºcuþ. LA CASA DE CULTURà A Aproximativ 600 SINDICATELOR PETROªANI de foºti parlamentari, RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808 dintre care 443 sunt foºti deputaþi ºi circa 150 foºti senatori, au, de la 1 august, pensii speciale, Guvernul alocând la rectificarea bugetarã 20 de milioane de lei pentru aceste indemnizaþii speciale. Foºtii deputaþi ºi senatori au primit din aceastã lunã pensia specialã care va fi calculatã în funcþie de numãrul de mandate încheiate, însã nu mai mult de
4 Actualitate
Cãtre minerii Vãii Jiului ºi liderii lor de sindicat
Motto: informaþie presupune cunoaºtere. Cunoaºtere înseamnã pregãtire ºi competenþã
HRANÃ CALDÃ A MINERILOR VÃII JIULUI ESTE LEGALÃ ªI GRATUITÃ
M
inerii Vãii Jiului ºi liderii lor de sindicat au dreptul ºi în special obligaþia de a cunoaºte ºi a introduce în Contractele Colective de Muncã (CCM) legislaþia în vigoare privitoare la hranã caldã ºi gratuitã pentru lucrãtorii din subteran.
S
curt istoric legislativ
În timpul Grevei Minerilor Vãii Jiului din 2 – 3 august 1977 de la Lupeni a fost propus, dezbãtut ºi aprobat un set de 23 de revendicãri socio – politice – set de revendicãri care la data de 3 august 1977 au fost prezentate în faþa lui Nicolae Ceauºescu (aflat chiar în mijlocul minerilor
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 8 August 2016
greviºti) ºi aprobate punctual ºi în totalitate de acesta. La data de 5 august 1977, în sediul Primãriei din Petroºani, m-am aflat faþã-n-faþã cu echipa guvernamentalã ºi de partid în frunte cu Ilie Verdeþ (prim vicepreºedinte al Guvernului Republicii Socialiste România ºi secretar organizatoric al Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Roman) ºi Gheorghe Panã (preºedintele Uniunii Generale a Sindicatelor din România – UGSR) unde am discutat despre revendicãrile de la Lupeni, la solicitarea expresã a lui Nicolae Ceauºescu (Secretar General al Partidului Comunist Roman ºi Preºedinte al Republicii Socialiste România). În cadrul acelor discuþii
tensionate ºi dure n-am acceptat nici o ciuntire a setului revendicativ de la Lupeni ºi în plus Ilie Verdeþ ºi Gheorghe Panã au acceptat doar pe jumãtate propunerea mea de a se oferi gratuit tuturor minerilor din subteran din România 2 (douã) mese calde: o masã/hranã caldã la intrarea în subteran ºi a doua la ieºirea din subteran. Mai exact, Ilie Verdeþ ºi Gheorghe Panã au acceptat doar o masã/hranã caldã la intrarea în subteran. Urmare a propunerii mele, la data de 19 septembrie 1977 a fost emis Decretul Consiliului de Stat nr. 330/1977 semnat de Nicolae Ceauºescu. Iatã mai jos conþinutul integral al Decretului de Stat nr. 330/1977 +
A
lba/negra cu masa caldã pentru mineri
Prin Legea nr. 158 din 14 mai 2004 Parlamentul României a ABROGAT INIÞIAL Decretul Consiliului de Stat nr. 330/1977 ºi Legea nr. 63/1977 (masã caldã ºi gratuitã pentru mineri). Aceastã lege a fost adoptatã de Camerã Deputaþilor în ºedinþa din 27 aprilie 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituþia României, republicatã. La scurt timp Parlamentul României a revenit asupra Legii nr. 158/2004 (cea de mai sus) ºi a eliminat abrogarea Decretul Consiliului de Stat nr. 330/1977 ºi Legea nr. 63/1977 (masã caldã ºi gratuitã pentru mineri). SÃ FIE FOARTE CLAR: a
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã: Art. 1. Începând cu data de 1 septembrie 1977 retribuþiile tarifare ale muncitorilor ºi maiºtrilor care lucreazã la locurile de muncã direct productive în subteran-abataje, lucrãri de pregãtire, deschideri ºi investiþii miniere din unitãþile miniere din subordinea Ministerului Minelor, Petrolului ºi Geologiei vor fi mai mari cu 5% faþã de cele prevãzute în Decretul Consiliului de Stat nr. 188/1977 pentru aplicarea majorãrii retribuþiei personalului muncitor. Art. 2. Anexa nr. 2 la Decretul Consiliului de Stat nr. 188/1977 se completeazã potrivit anexei nr. 1. Art. 3. Personalul din unitãþile miniere, din subordinea Ministerului Minelor, Petrolului ºi Geologiei, care lucreazã în subteran, va primi gratuit, la intrarea în schimb, o masã caldã în limita sumei de 6 lei. Sumele necesare pentru acoperirea acestor cheltuieli se suportã din fondurile asigurãrilor sociale de stat. Art. 4. Indicatorii economici ºi financiari aprobaþi pe anul 1977 Ministerului Minelor, Petrolului ºi Geologiei se modificã cu influenþele ce decurg din aplicarea prevederilor prezentului decret, potrivit anexei nr. 2*). În mod
fost ºi încã este în vigoare legislaþia privind masã caldã ºi gratuitã pentru toþi minerii din România prin Decretul Consiliului de Stat nr. 330/1977 ºi Legea 63/1977 (arãtate integral mai sus). Orice abatere trecutã ºi/sau prezenþa de la aceastã legislaþie a fost ºi este nulã ºi I-L-E-G-A-L-Ã. ATENÞIE mineri ai Vãii Jiului ºi în special lideri de sindicat: vã rog sã observaþi cã la Art. 3 din Decretul Consiliului de Stat nr. 330/1977 se aratã cã valoarea mesei calde la acea vreme (1977) a fost, citez: „în limita sumei de 6 lei” (suma rezonabilã la acea vreme). Când negociaþi Contracul Colectiv de Muncã þineþi cont ºi negociaþi dur pentru cel puþin
corespunzãtor se modificã planul naþional unic, volumul ºi structura bugetului de stat, aprobate pe anul 1977. Art. 5. Anexele nr. 1 ºi 2 fac parte integrantã din prezentul decret. NICOLAE CEAUªESCU Preºedintele Republicii Socialiste România Bucureºþi, 19 septembrie 1977. Nr. 330. Acest decret (330/1977) a devenit Legea nr. 63/1977, prin Articol unic, care n-a fost niciodatã abrogatã ºi deci încã este în vigoare. Iatã mai jos conþinutul integral al Legii nr. 63/1977: Marea Adunare Naþionalã MAN Legea nr. 63/1977 pentru aprobarea Decretului Consiliului de Stat nr. 330/1977 privind unele mãsuri pentru atragerea personalului la locurile de muncã productive din subteran În vigoare de la 03.12.1977 Alãturata lege are drept obiect aprobarea decretului cuprinzând norme cu putere de lege, emise de Consiliul de Stat dupã sesiunea a V-a, legislatura a VII-a a Marii Adunãri Naþionale, în diferite domenii ale activitãþii economice, sociale ºi al organizãrii de stat. Decretul a fost examinat ºi avizat favorabil, înainte de adoptarea lui de
echivalentul valoric de azi (în RON) al sumei de atunci de 6 lei. Acel echivalent valoric îl puteþi obþine uºor adresându-vã Bãncii Naþionale a României (BNR) ºi solicitaþi rãspunsul în scris, pentru a-l avea la îndemânã în timpul negocierilor. Va mai rog sã observaþi cã atât în Decretul Consiliului de Stat nr. 330/1977 cât ºi în Legea nr. 63/1977 nu se face vorbire de niciun tichet de masã sau orice altceva valoric ca echivalent al mesei calde ºi gratuite pentru lucrãtorii din subteran. Dacã aº fi în locul liderilor minerilor de sindicat de azi din Valea Jiului aº negocia foarte dur Contractul Colectiv de Muncã (CCM) folosindu-mã de încãlcarea
cãtre Consiliul de Stat, de comisiile permanente ale Marii Adunãri Naþionale ºi de cãtre Consiliul Legislativ, observaþiile ºi propunerile fãcute fiind luate în considerare la emiterea lui. Deoarece normele cuprinse în acest decret au putere de lege, ele au fost supuse spre dezbatere ºi adoptare Marii Adunãri Naþionale, în conformitate cu art. 64 pct. 1 din Constituþie. REPUBLICA SOCIALISTÃ ROMÂNIA În temeiul articolului nr. 57 din Constituþia Republicii Socialiste România semnãm ºi dispunem sã fie publicatã în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România: Legea nr. 63 din 25 noiembrie 1977 pentru aprobarea Decretului Consiliului de Stat nr. 330/1977 privind unele mãsuri pentru atragerea personalului la locurile de muncã productive din subteran; Marea Adunare Naþionalã a Republicii Socialiste România adoptã prezenta lege. Articol unic. Se aprobã Decretul Consiliului de Stat nr. 330/1977 privind unele mãsuri pentru atragerea personalului la locurile de muncã productive din subteran. Aceastã lege a fost adoptatã de Marea Adunare Naþionalã în ºedinþa din 25 noiembrie 1977. Preºedintele Marii Adunãri Naþionale, NICOLAE GIOSAN Bucureºþi, 25 noiembrie 1977.
legislaþiei în vigoare de cãtre CEH privitoare la masã caldã ºi gratuitã pentru mineri. Adicã, în timpul negocierilor Contractului Colectiv de Muncã, le-aº pune în faþa conducãtorilor CEH 2 (douã) variante, din care sã-ºi aleagã numai una, anume: 1) fie tragerea la rãspundere juridicã pentru încãlcarea legislaþiei în vigoare ºi compensarea valoricã pentru neacordarea mesei calde ºi gratuite sau 2) dublarea valorii mesei calde ºi gratuite, reactualizata prin echivalentul valoric stabilit de BNR.
A
ltã legislaþie curentã ºi ajutãtoare
Acordarea mesei calde ºi gratuite se mai face ºi în conformitate cu Normele generale de protecþie a muncii, articolul 155 (1) care stabilesc obligaþia angajatorului de a asigura „alimentaþie de protecþie” salariaþilor „care lucreazã în locuri de muncã cu condiþii grele ºi vãtãmãtoare”, caracteristicile calitative ºi cantitative ale alimentelor fiind stabilite în baza recomandãrii medicului de medicinã muncii - art.155 (2) ºi constituie obiect al contractului colectiv de muncã. Dreptul la hranã caldã ºi gratuitã pentru mineri e garantat ºi prin Legea securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã, nr. 319/ 2006, apãrutã în Monitorul Oficial 646/ 26.07.2006.Legea nr. 319/ 2006, cu modificãrile ºi completãrile legislative la zi, este deja aliniatã la legislaþia Uniunii Europene transpunând Directiva Consiliului nr. 89/391/CEE, privind introducerea de mãsuri pentru promovarea îmbunãtãþirii securitãþii ºi sãnãtãþii lucrãtorilor la locul de muncã, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãþilor Europene (JOCE) nr. L183/ 1989. Cu urãri de bine cãtre toþi minerii Vãii Jiului ºi succes în negocierea Contractului Colectiv de Muncã (CCM) în care sã se specifice distinct dreptul la masã caldã ºi gratuitã (conform legislaþiei încã în vigoare din anul 1977, arãtatã mai sus) la un punct valoric (în RON) cât mai ridicat. Constantin Dobre, fost organizator ºi conducãtor al Grevei Minerilor din Valea Jiului, Lupeni, 2-3 august 1977
Vulcan, la 30 de ani de la explozia din 1986
N
u mai puþin de 101 mineri au pierit rãpiþi de subteranul minei Vulcan, iar în acest municipiu, la minã, a fost dezvelitã o plãcuþã comemorativã, tocmai de Ziua Minerului. Ceremoniile, însã, s-au þinut ºi aici la statuia minerului din centrul municipiului Vulcan, pentru ca astfel, toþi locuitorii sã fie pãrtaºi la eveniment. Un sobor de preoþi a þinut o slujbã de comemorare, iar liderii minerilor de acum au punctat importanþa acestei luni de varã pentru minerit. „Când spunem Valea Jiului, ne gândim la minerit, pentru cã tot ce însemanã Valea Jiului înseamnã minerit. Luna august ne aduce aminte de evenimentele tragice care s-au petrecut în minerit în aceastã lunã. Ne aducem aminte, cum în 1929, greva de la Lupeni a fost înãbuºitã în sânge de regimul de la acea vreme. În august 1977, greva minerilor de la Lupeni, nu a creat victime omeneºti, dar foarte mulþi au fãcut puºcãrie, foarte mulþi au fost deportaþi din Valea
Jiului, pentru simplul fapt cã ºi-au cerut drepturile. Ne aducem aminte, cã luna august la Vulcan este o lunã neagrã, pentru cã în 6 spre 7 august 2001, în subteranele minei Vulcan ºi-au pierdut viaþa 14 ortaci ºi colegi de ai noºtri. Sâmbãtã dimineaþã, la mina Vulcan, am dezvelit o placã comemorativã, pentru cã azi se împlinesc 30 de ani de la explozia din 1986, care a fãcut cele mai multe victime de la mina Vulcan. Din 1986 ºi pânã în prezent, la mina Vulcan au decedat 101 ortaci”, a spus Daniel Calimandruc, lider al minerilor de la Mina Vulcan. Gheorghe Ile, primarul municipiului
Vulcan a recitat o poezie ºi le-a vorbit celor prezenþi despre viitorul mineritului, ca drespre o decizie pe care actuala clasã politicã trebuie sã o ia cu mare grijã. „Suntem marcaþi de o triplã sãrbãtoare, Schimbarea la faþã, avem ºi comemorarea minerilor cãzuþi în subteranele de la noi, iar acum trebuie sã menþionãm ºi faptul cã aici au fost încadraþi ºi militari în termen, alãturi de mineri. (...) Sã îi comemorãm pe cei care au cãzut în subteranele din Valea Jiului, preoþii au fost invitaþi în acest sens, desigur. Apoi, sã urãm tuturor minerilor care lucreazã azi ºi celor ce au ieºit la pensie, sã aibe viaþã lungã, sãnãtate ºi putere de muncã ºi, pentru cã este Schimbarea la faþã, sã dea Dumnezeu ca aceastã zi sã schimbe mentalitatea celor care conduc þara asta, sã vinã spre cei ce lucreazã”, a precizat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. La ceremoniile de aici au luat parte ºi reprezentanþi ai Consiliului Judeþean Hunedoara, ai Prefecturii ºi ai mai multor instituþii de stat, care au depus, alãturi de sindicaºiti, de directori, reprezentanþii partidelor politice ºi ai administraþiei, coroane de flori, în amintirea eroilor mineri. Diana MITRACHE
Cu gândul la minerii Vãii Jiului tatuia minerului din S Parcul Central Carol Schreter de la Petroºani a fost locul de întâlnire al oamenilor politici ºi a celor din administraþie, sâmbãtã dimineaþa, când au avut loc ceremoniile dedicate Zilei Minerului. Au venit cu gândul la mineri ºi minerit ºi au vorbit despre importanþa acestei meserii, comemorând totodatã eroii ce s-au stins în lupta cu subteranele Vãii Jiului. „Minerii din toate bazinele carbonifere ale þãrii
comemoreazã la 6 august minerii uciºi în timpul grevei de la Lupeni ºi 5 ºi 6 august 1929. Aceastã grevã a fost prima mare acþiune de protest a muncitorilor din timpul crizei economice dintre anii 1929 ºi 1933. De atunci, 6 august este oficial Ziua Minerului, având semnificaþia comemorãrii
Cristian Resmeriþã:
Mineritul trebuie sã existe
5
-6 august 1929, Lupeni, 30 de mineri mor împuºcaþi pentru cã s-au revoltat împotriva condiþiilor de lucru. 6 august 2016, câþiva mineri poartã coroane de flori, cu gândul la cei morþi, dar ºi cu gândul la un viitor incert. Manifestãrile dedicate omagierii minerilor cãzuþi la datorie pentru un trai mai bun s-au desfãºurat, la Lupeni, în incinta uzinei electrice a unitãþii miniere, dar ºi la monumentul Lupeni 29. Dacã în anul 1929 la Lupeni mii de mineri îºi strihau nemulþumirea, acum, câþiva lucrãtori în subteran au purtat coroanele de flori. Primarul municipiului Lupeni, Cristian Resmeriþã, este de pãrere cã toþi factorii decizionali trebuie sã facã în aºa fel încât mineritul sã aibã o ºansã. “Pentru istoria municipiului Lupeni, pentru istoria Vãii Jiului, dar ºi pentru industria þãrii noastre este o zi importantã, pentru cã cele mai mari evenimente din industria minierã s-au petrecut la Lupeni. Ceea ce este trist este cã se pune problema existenþei însãºi a mineritului. Astãzi trebuie sã îi comemorãm pe cei care au luptat pentru ca
victimelor care s-au jertfit pentru obþinerea unor condiþii de muncã ºi de viaþã mai bunã. Comemorâm, totodatã, victimele accidentelor de muncã din minerit. A devenit o tradiþie sã îi omagiem pe cei care au fãcut ca, prin sacrificiile lor, Valea Jiuluui sã fie numitã, pe drept cuvânt, Citadela
exploatãrile miniere sã funcþioneze, trebuie sã îi comemorãm pe cei care s-au jertfit. Eu cred cã trecem ºi peste aceste momente ºi sã facem în aºa fel încât cei care conduc destinele mineritului, cei care reprezintã oamenii ºi aici mã refer la sindicate sã facã în aºa fel încât oamenii care lucreazã în industria minierã sã aibã o ºansã de a exista un 6 august ºi anul viitor în care exploatãrile miniere sã funcþioneze”, a declarat Cristian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. La Lupeni au avut loc ceremonii de depunere a coroanelor de flori în incinta unitãþii miniere, acolo unde în anul 1929, 30 de mineri ºi-au pierdut viaþa. Greva minerilor din Lupeni a avut loc în august 1929 ca rezultat al eºecului unor îndelungate negocieri legate de salarizare ºi condiþii de muncã. Aproximativ 6000 de muncitori au fost implicaþi în protestul provocat de salariile de mizerie ºi sãrãcia extremã în care trãiau minerii transilvãneni, deznodãmântul confruntãrii fiind cã 68 de mineri au cãzut sub gloanþele trupelor armatei române trimise de cãtre guvernul þãrãnist sã reprime protestul, dintre care 28 au decedat pe loc, mulþi dintre ei împuºcaþi fiind în spate.
cãrbunelui românesc. (...) Sã nu uitãm cã nicio economie din lume nu poate funcþiona fãrã resursele minerale. Valea Jiului dispune de rezerve pentru încã mulþi ani, dispune de specialiºti ºi mineri, pentru care disciplina, seriozitatea ºi rigurozitatea
Monika BACIU
sunt profesiuni de credinþã”, a spus Florin Nicolae, viceprimarul municipiului Petroºani. Cu toþii, au ascultat imnul minerilor, au depus coroane de flori ºi au salutat memoria celor ce au pierit în exploziile din subteran. Diana MITRACHE
6 Învãtãmânt
Cronica Vãii Jiului | Luni 8 August 2016
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni 8 August 2016
Beneficii pentru asiguraþi
P
ersoanele care sunt asigurate de cãtre Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate vor beneficia de decontarea analizelor de tip RMN la sân, copiii vor beneficia de consultaþii decontate de CNAS o datã la ºase luni, faþã de o datã la 12 luni în prezent, iar asiguraþii vor avea douã noi proteze decontate de CNAS, potrivit unui nou Contract Cadru aprobat de Guvern. Mai mult decît atît în cazul asistenþei medicale primarã, se reglementeazã acordarea gratuitã a avizelor epidemiologice pentru re(intrarea) în colectivitate ºi a adeverinþelor medicale pentru preºcolari ºi elevi; situaþiile în care asiguraþii se pot transfera de pe o listã de pacienþi pe lista altui medic de familie mai devreme de o datã la ºase luni se completeazã cu cazurile în care domiciliul asiguratului se schimbã dintr-o localitate în alta, asiguratul este în arest preventiv, executã o pedeapsã privativã de libertate, precum ºi la încetarea stãrii respective; se eliminã serviciul spirometrie dintre cele furnizate de medicii de familie, avînd în vedere cã abilitãþile necesare pentru acest serviciu intrã în sfera de competenþã a medicului pneu-
molog. Pentru asistenþa medicalã ambulatorie clinicã de specialitate se introduc noi proceduri diagnostice (electromiograma ºi evaluarea cantitativã a rãspunsului galvanic al pielii); se introduce tratamentul fracturii amielice fãrã deplasare a coloanei vertebrale. În ceea ce priveºte medicina dentarã, minorilor li se vor putea acorda consultaþii decontate de CNAS o datã la ºase luni, faþã de o datã la 12 luni în prezent ºi se introduce un nou serviciu decontat, obturaþia dintelui dupã tratamentul
afecþiunilor pulpare sau al gangrenei. Proiectul mai prevede ºi simplificarea demersurilor de obþinere a unor dispozitive medicale (saci de stomie, aparate de oxigenoterapie etc.); introducerea posibilitãþii acordãrii de servicii conexe actului medical de fiziokinetoterapeuþi ºi profesorii de culturã fizicã medicalã; includerea insuficienþei respiratorii severe printre afecþiunile care permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriu; redefinirea specialitãþilor clinice care pot încheia acte adiþionale pentru efectuarea ecografiei de vase sanguine; redefinirea condiþiilor de vechime a aparatelor din laboratoarele de analize medicale, de radiologie. Monika BACIU
Cupa României ºi Cupa Minerului la tir cu arcul
eci de iubitori ai sportului cu Z arcul ºi sãgeþi au fost
aºteptaþi sâmbãtã ºi duminicã la Anena, în Aninoasa. Au venit pentru a-i vedea pe campionii României ºi au avut ocazia sã afle ce înseamnã acest sport. Au fost practic douã competiþii ce s-au desfãºurat cu acest prilej ºi sportivii au fãcut adevãrate demonstraþii de mãiestrie ºi precizie. „Aici are loc tradiþionala Cupa Minerul ºi Cupa României, care sunt legate una de alta. Sunt concursuri care se organizeazã de zeci de ani la Aninoasa. Cupa Minerului la Tur cu arcul este la ediþia cu numãrul 52 ºi este cel mai vechi conscurs de tir cu arcul. Au venit cluburi din þarã ºi spunem cã este o competiþie frumoasã”, a declarat Viorel Hãbian, antrenor al lotului
naþional. S-au înscris în aceastã competiþie, 10 cluburi din þarã ºi din Capitalã, iar toþi s-au întrecut cu cei mai buni arcaºi ai României, arcaºii de la Clubul din Aninoasa. Competiþia, însã, are ºi scopul de a-i atrage pe tineri cãtre acest sport, mai ales cã antrenamentele sunt gratuite. „Aº vrea sã adresez ºi o invitaþie celor care doresc sã înceapã sã tragã cu arcul, sã îºi înscrie copiii la acest sport. Începem o nouã selecþie a copiilor,
pentru cã dorim sã dezvoltãm acest sport în Valea Jiului, sã deschidem ºi la Petroºani o secþie de tir cu arcul ºi atunci sã vinã la noi sã vadã cât este de frumos acest sport”, a mai spus Viorel Hãbian. Arcaºii îºi cautã printre copiii din Valea Jiului viitorii campioni, iar la aceste competiþii, cum sunt cele ce au loc în week-end, fac adevãrate demonstraþii, singura lor dezamãgire fiind aceea cã nu s-au calificat la Rio. Diana MITRACHE
PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI HOTÃRÂREA NR. 80/ 2016 pentru modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 3/ 2016 privind aprobarea Listei anuale de prioritãþi pentru repartizarea locuinþelor ANL din municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul Local al Municipiului Lupeni, Analizând Proiectul de hotãrâre nr. 81/ 28 iulie 2016 iniþiat de domnul Cornel Cristian Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni ºi Expunerea de motive nr. 8502/ 28.07.2016 prin care solicitã completarea listei anuale de prioritãþi pentru repartizarea locuinþelor ANL
din municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara þinând cont de propunerea formulatã de Comisia Socialã pentru analizarea cererilor de locuinþe pentru repartizarea locuinþelor pentru tineri, destinate închirierii din Municipiul Lupeni prin Raportul nr. 8499/ 27.07.2016; Având în vedere Raportul nr. 8555/ 28 iulie 2016 prezentat de Compartimentul de Sprijinire al Asociaþiei de
Proprietari; Þinând cont de avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social-culturale, culte ºi al Comisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; În baza dispoziþiilor art. 8 alin. (3) al Legii nr. 152/ 1998 privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe – republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (1) din Normele
Metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/ 1998, aprobate prin Hotãrârea nr. 962/ 2001 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; În temeiul dispoziþiilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. „a” ºi lit.„c”, alin. (6) lit. „a” pct. 17 lit. „e” ºi art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/ 2001 privind administraþia publicã localã, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare
HOTÃRêTE: Art. 1 Se aprobã modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 3/ 2016, prin completarea listei anuale de prioritãþi pentru repartizarea locuinþelor ANL din
ANEXA NR. 1 la H.C.L. nr. 80/ 2016 LISTA ANUALÃ DE PRIORITÃÞI PENTRU REPARTIZAREA LOCUINÞELOR ANL DIN MUNICIPIUL LUPENI, JUDEÞUL HUNEDOARA Apartamente cu 1 camerã: Dosar nr. 6 - Ciurar Persida Maria - 40 puncte Dosar nr. 11 - Smaranda Radu - 36 puncte; Dosar nr. 10 - Kovaci Andreea Robinca - 35 puncte; Dosar nr. 9 - Ciurcu Tomas Nicolae - 31 puncte; Apartamente cu 3 camere: Dosar nr. 3/ 2015 - Hîrleþ Mariana Daniela - 38 puncte; Dosar nr. 2 / 2016 - Vochiþoiu Erika - 38 puncte; municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara, prevãzutã în anexa nr. 1 la prezenta hotãrâre. Art. 2 Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ. Art. 3 Prezenta hotãrâre se comunicã Primarului municipiu-
lui Lupeni, Instituþiei Prefectului judeþului Hunedoara ºi se aduce la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului municipiului Lupeni. Lupeni, 28 iulie 2016 Preºedinte de ºedinþã, Ing. Mihai BASARAB Contrasemneazã – Secretar, Jr. Marius Claudiu BÃLOI
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni 8 August 2016
Henþ cu mâna
ªUMUDICÃ,
GURA MICÃ! Antrenorul pezevenchi de la Giurgiu, Marius ªumudicã, a cam pierdut contractul cu “celebra” lui echipã Astra, umilitã în
campionat ºi în liga Campionilor (turul 3 preliminar), jucãtori precum Sãpunaru, Geraldo, Al. Stan, Boldrin sau O. Niculae fiind notaþi cu note de
2 sau 3! Giurgiuvenii gãlãgiosului antrenor nu rãmân de cãruþa Europei, urmând a
juca în play-off-ul Europa League, unde cu siguranþã, o vor lua ºi acolo pe cocoaºã. Astra Giurgiu, o echipã meteorit, va avea în curând soarta celor de la Unirea Urziceni, Victoria Brãneºti, Sãgeata Nãvodari, Internaþional Curtea de Argeº sau Voinþa Sibiu ori F.C. Vaslui,
echipe evaporate din peisajul fotbalistic românesc, dupã scurte perioade de vâlvãtaie prin fotbalul românesc. Pânã la urmã, rãmânem cu nimic. O sã vedeþi cã tot Steaua va lua caimacul, chiar dacã în urmãtorul meci va fi în infern. Sã aºteptãm, sã vedem.
Echipele de fotbal Inter Petrila, ªtiinþa (Univ.) Petroºani ºi Hercules Lupeni au în 2016 anul jubiliar de la înfiinþare. Povestea echipei din Petroºani v-am prezentat-o în episoadele anterioare, în numerele viitoare ale ziarului vom prezenta, periodic, episoade din istoria echipei Hercules Lupeni.
Hercules Lupeni, 5 ani de fotbal (ep.3)
Anul 3. Ediþia 2013-2014 - Dan Voicu preia echipa HERCULES LUPENI 2013-2014
În cursul zilei de marþi, 2 iulie, la nivelul echipei Hercules Lupeni, s-au luat câteva decizii legate de noua structurã a echipei. Astfel, Nelu Haþegan (preºedinte) ºi Vali Baraghin (vicepreºedinte), în urma unor discuþii purtate cu Dan Voicu, ex-Univ. Petroºani, l-au numit în funcþia de
ANTRENOR: Dan Voicu ECHIPA STANDARD: Toth – Ungurianu (Ciorâia), M. Dumitrescu, Curtean, Ad. Baltaru (Cesãrean) – Al. Cojocaru (M. Filip), Ciocârlan, A. Harangozo II (Gârda), Al. Harangozo I (Ad. Zlate) – R. Moldovan, A. Moldovan (S. Bejan).
antrenor principal pe Dan Voicu (57 ani). Acesta va fi ajutat de Traian Câmpean, antrenor cu portarii ºi la juniori, în timp ce Petre Drãgan va fi organizatorul de joc al echipei. Hercules Lupeni îºi va relua pregãtirile pe data de 15 iulie a.c.
Dacã nu ar fi fost Lupeniul... ...am fi gãsit cu lupa poziþia echipelor din Valea Jiului în clasamentul „Diviziei D”, cum le mai place unora sã
zicã ºi acum! Echipa lupta de la un capãt la altul cu antrenorul Dan Voicu, cel cãruia sponsorii echipei, Nelu Haþegan ºi Remus Baraghin (ei înºiºi încã jucãtori legitimaþi!) i-au acordat credit total. Echipa s-a bazat pe forþa de grup, pe un apetit ofensiv peste aºteptãri, având câteva repere individuale: fundaºii centrali M. Dumitrescu – Curtean, (un fel de „Gardoº Chiricheº” la scarã micã!), acel cal-limpede la mijlocul terenului, Gabi Ciocârlan, pofta de gol a lui Sorin Bejan (în tur, apoi a plecat în Anglia) ºi „veteranul” Remus Moldovan, integrarea lui Andrei Moldovan ºi M. Filip în retur, paradele portarului Ciprian Toth în multe situaþii dificile. Multe voci au spus, pe bunã dreptate, cã Hercules Lupeni dacã s-ar fi „trezit” mai devreme ar fi putut fi un obstacol greu pentru liderul Retezatul Haþeg. Aºa, cine ºtie, poate din campionatul viitor...
GOLGETERI: 22 goluri: R. Moldovan 11 goluri: S. Bejan 9 goluri: Andrei Harangozo, A. Moldovan 7 goluri: Ciocârlan 6 goluri: I. Filip 4 goluri: Ungurianu 3 goluri: Gîrda, Al. Harangozo 2 goluri: Zlate, Dumitrescu, Curtean, Purcaru 1 gol: Al. Cojocaru
Paginã realizatã de Genu TUÞU Liga a IV-a Hunedoara / Clasament 2013-2014