CVJ Nr 1160, vineri 5 august

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1160

Cronica Vãii Jiului Vineri, 5 August 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

76 de studenþi din Republica Moldova vor urma cursurile Universitãþii Petroºani

U

niversitatea din Petroºani ºi-a deschis porþile ºi studenþilor basarabeni. În urma repartizãrii acestora pe locurile destinate românilor de pretutindeni, instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului va ºcolariza ºi studenþi de peste Prut. “Au fost afiºate listele cu repartizarea studenþilor pe locurile pentru românii de pretutindeni care au fost selectaþi pentru Universitatea din Petroºani. Astfel, în urma primei etape de repartizare avem un numãr de 76 de studenþi din Republica Moldova, dintre care 15 sunt pe locurile cu bursã”, a declarat prof. univ. dr. ing. Radu Sorin, rectorul Universitãþii Petroºani. Studenþii basarabeni care au fost repartizaþi pe locurile cu bursã au o serie de beneficii, însã poate cea mai

importantã este cã primesc ºi bani, adicã 280 de lei lunar. În urma primei etape de repartizare a studenþilor români de pretutindeni au mai rãmas disponibile 18 locuri, însã reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului sperã cã acestea vor fi ocupate dupã sesiunea din toamnã. “Cei mai mulþi studenþi din Republica Moldova au optat pentru a urma cursurile Facultãþii de ªtiinþe, însã avem cerere ºi la facultatea de Inginerie”, a mai subliniat rectorul. În perioada 20-27 iunie mai mulþi dascãli ai Universitãþii din Petroºani împreunã cu studenþi basarabeni s-au aflat în Republica Moldova unde au mediatizat oferta educaþionalã a instituþiei universitare. Monika BACIU

Ziua Minerului, cu aceleaºi probleme din 1929

A

ctivitatea minierã s-a restrâns ºi continuã sã se restrângã vertiginos, aºa încât acum putem vorbi doar despre o comemorare, cu prea puþini ortaci activi. Vom trãi mereu din amintiri, aºa cum spune ºi liderul actual al minerilor de la minele ce mai sunt viabile încã, aºa cum se întâmplã acum în þãrile în care nu mai este minerit. >>> PAGINA A 4-A

Municipiul Petroºani, locul I la fondurile europene, în Valea Jiului

M

unicipiul Petroºani a atras cei mai mulþi bani europeni, la nivelul localitãþilor din Valea Jiului. În exerciþiul financiar 20072013, administraþia localã de la Petroºani a obþinut finanþare europeanã pentru 42 de proiecte eligibile. Cu acest rezultat, municipalitatea de la Petroºani se situeazã pe poziþia a doua la nivel judeþean, dupã

municipiul reºedinþã de judeþ, Deva. Potrivit centralizatorului Ministerului Fondurilor Europene, cele 42 de proiecte de la Petroºani au avut o valoare eligibilã de 315.552.357 lei, iar valoarea de rambursat a fost de 1717.292.076

lei. Administraþia localã de la Hunedoara a depus acelaºi numãr de proiecte, însã valoarea lor a fost mai micã. Poziþia a treia la nivelul judeþului o ocupã administraþia localã de la Petrila. În exerciþiul financiar 2007-2013, edilii de la

Petrila au obþinut finanþare europeanã pentru 10 proiecte a cãror valoare a fost de 83.195.587 de lei. Cea mai mare parte a banilor europeni au fost atrase de firmele private, în proporþie de 50,93%, în timp ce în sectorul public au ajuns 49,07% din bani. “Au fost contractate un numãr de 294 de proiecte, cu o valoare eligibilã de aproximativ 2,3 miliarde lei, din care a fost rambursatã, pânã în prezent suma de aproximativ 1,22 miliarde lei. Din clasamentul pe

judeþe extras din sistemul electronic SMIS la data de 24.06.2016, rezultã cu judeþul Hunedoara se situeazã pe locul 11 în funcþie de valoarea eligibilã a contractelor de finanþare”, aratã ministrul Fondurilor Europene. Pe primul loc în ceea ce priveºte atragerea fondurilor europene se situeazã Bucureºtiul, cu un numãr de 3896 de proiecte, iar pe ultimul loc cu 94 de proiecte depuse se claseazã judeþul Ialomiþa. Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri 5 August 2016

Proiect de 71,4 milioane de euro, cu contribuþie ZERO de la Apa Serv

F

irma de distribuþie a apei din Valea Jiului Apa Serv este prima din þarã care a trimis la Bruxelles proiectul de finanþare pentru reabilitarea canalizãrii ºi a reþelelor de apã, ori a staþiilor de tratare, iar contribuþia societãþii va fi zero. Vor fi 4 mari lucrãri ºi sunt vizate toate oraºele Vãii Jiului, cu precãdere cele din vest, unde investiþiile iniþiale au fost aproape nesemnificative, ori au lipsit cu desãvârºire. „S-a luat decizia finalã, ca, la începutul lunii septembrie, proiectul Apa Serv Valea Jiului sã plece la Bruxelles. Este primul proiect, noi fiind primii care trimitem proiectul la Bruxelles. Vom începe cu supervizarea ºi lucrãrile de la Lupeni ºi Uricani”,

a declarat Costel Avram, director SC Apa Serv Valea Jiului. Proiectul total are o valoare de 71.429.872 euro (fãrã TVA), primãriile vor avea o contribuþie de 2%, Consiliul Judeþean Hunedoara: 27.072.128 Euro (fãrã TVA), iar contribuþia SC Apa Serv va fi ZERO (vezi tabelul). Ce se va face cu aceºti bani, ne spun cei care au trimis proiectul: „Petrila va avea lucrãri de 6.025.182 euro, ºi reabilitãm 9,2 km de

reþele de apã ºi 7,2 km de reþele de canalizare. Petroºaniul va avea lucrãri de 12.936.223 euro, din care 18, 4 km de reþea vor fi reabilitaþi pentru apa potabilã, iar 11,1 km de canalizare. Aninoasa, 1.275.240 de euro, Vulcan, 6.959.322 euro, Lupeni, 10 milioane de euro ºi Uricani, 7.100.000 de euro”, a precizat Costel Avram, director SC Apa Serv Valea Jiului. Aceste investiþii sunt preconizate

pentru perioada urmãtoare, dar pânã atunci, vor trece prin Consiliile locale ale primãriile din Valea Jiului. „Ne pregãtim sã mergem în ºedinþele de consiliu local de luna aceasta, cu toate materialele ce þin de o cerere de finanþare, inclusiv analiza costbeneficiu, care conþine ºi strategia de tarifare. Aceasta a rezultat în urma unui studiu economico-financiar, toate clauzele contractului, dupã ce comisia va fi de acord, sunt obligatorii, contractul

de finanþare nu se negociazã, contractele nu se negociazã, ceea ce rezultã matematic, se transpune în aceastrã analizã costbeneficiu”, a adãugat ºi Monica Tarcea, ºef Departament Dezvoltare Apa Serv. Concret, preþul apei, dupã ce va fi aprobat proiectul de investiþii în Consiliile

LOCURI DE MUNCÃ z BIJUTERIA EXCLUSIV situatã în Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, bl. 96, parter, vis-a-vis de staþia Hermes, angajeazã 2 asistente vânzãri sau lucrãtoare comerciale pentru magazin. Condiþii: prezentabile, minim studii medii, se acceptã inclusiv absolvente sau persoane aflate în perioada studiilor. Salariul este atractiv ºi nu se cere experienþã. Prezentarea cu CV zilnic la magazin, între orele 10-18 sau telefon 0751194610.

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

locale din toate oraºele Vãii Jiului, va cuprinde ºi majorãri ale tarifelor, cu sume ce sunt acum orientative. În 2017, cu 1%, în 2018 tot cu 1%, 2019, cu 0%, 20200%, 2021, 3%, 2022, cu 6%, iar preþul canalizãrii va creºte cu 3%, respectiv 5%. Diana MITRACHE

- ÎNCHIRIERI -

Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Cronica Vãii Jiului | Vineri 5 August 2016

Sindicatele au contribuit la FALIMENTAREA CEH S indicatele, dar ºi administraþia Complexului Energetic Hunedoara poartã o parte din vinã pentru FALIMENTAREA societãþii. Cel puþin aºa aratã una din concluziile administratorului judiciar, care a publicat ultimul raport privind cauzele care au dus la intrarea în insolvenþã a Complexului Energetic Hunedoara. “Drepturile conferite prin Contractul Colectiv de Muncã exced posibilitãþilor de platã ale societãþii. Nici conducerea societãþii ºi nici organizaþiile sindicale nu au înþeles gravitatea situaþiei economice a societãþii – falimentul iminent – ameninþând cu încetarea lucrului pentru necuprinderea în prevederile Contractului Colectiv de Muncã a unor facilitãþi care oricum nu pot fi acordate de societate.Toate acestea nu fac decât sã grãbeascã intrarea în faliment a societãþii cu consecinþa încetãrii activitãþii ºi diponibilizarii întregului personal”, aratã noul raport al GMC Craiova. De cealaltã parte, sindicaliºþii susþin cã raportul nu acest lucru trebuia sã îl scoatã în evidenþã, aºa cum nici minerii sau energeticieni nu pot lucra fãrã a fi plãtiþi, doar pentru a salva ei ce au distrus alþii. “Nu asta trebuia sã cuprindã raportul. Raportul trebuia sã arate cauzele insolvenþei ºi persoanele care se fac vinovate. Nu cred cã minerii ºi energeticienii trebuie sã lucreze gratis, aºa cum nici cei de la casa de insolvenþã nu lucreazã gratis”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

D

isponibilizãri, dar ºi angajãri

Potrivit celor de la GMC Craiova, la Complexul Energetic Hunedoara sunt angajate persoane care nu contribuie, în niciun fel, la realizarea de venituri pentru societatea. În schimb, raportul aratã cã în unele cazuri, precum în subteran, ar fi nevoie de angajãri. “Schema de personal

supradimensionatã ºi obligaþiile asumate prin Contractul Colectiv de Muncã disproporþionate faþã de posibilitãþile societãþii ºi de contribuþia angajaþilor la realizarea veniturilor societãþii. Am criticat deja acþiunile anemice ale administraþiei cu privire la disponibilizarea personalului excedentar, iar în prima perioadã de insolvenþã am procedat la denunþarea Contractului Colectiv de Muncã în baza prevederilor art.123 din Legea 85/2014 – Legea Insolvenþei realizând astfel singurele reduceri de cheltuieli înfãptuite de societate de la începutul anului. Considerãm în continuare ca structurã de personal a societãþii este supradimensionatã ºi mãsurã disponibilizãrii a 840 de salariaþi abia în luna octombrie este tardivã. Am vrea sã fim bine înþeleºi: existã locuri de muncã deficitare: la fronturile de lucru de la minerit ºi energie – aici poate ar trebui sã se facã angajãri pentru creºterea producþiei – dar existã personal excedentar în activitatea energeticã ºi în activitatea de suprafaþã din minerit care nu are nicio contribuþie la realizarea veniturilor”, mai aratã raportul. Administratorul judiciar mai aratã cã ar fi ºanse, foarte slabe, de salvare a unei pãrþi din Complexul Energetic Hunedoara, însã eforturile nu mai þin de conducerea localã, ci de cea guvernamentalã ºi chiar europeanã. “Se contureazã astfel posibilitatea implementãrii unui Plan de Reorganizare care sã cuprindã achitarea unei mari pãrþi a datoriei cãtre bugetul statului prin darea în platã a principalelor active funcþionale, restul activelor urmând a fi valorificate, iar din sumele obþinute pot fi

achitaþi, fie ºi parþial ceilalþi creditori. Indiferent cã un asemenea plan reuºeºte a fi dus la bun sfârºit sau eºueazã dupã ce are loc operaþiunea de dare în platã, prin el se pot rezolva ambele probleme - socialã ºi energeticã. Lucrurile sunt abia la început ºi se miºcã foarte greu fiind vorba de multe instituþii, inclusiv aprobãri de la Comisia Europeanã. Important este ca un asemenea scenariu poate fi prins în cadrul Planului de Reorganizare,acesta poate fi aprobat de cãtre creditori ºi, cel puþin teoretic, chiar ºi în ultimul ceas existã ºanse pentru pãstrarea locurilor de muncã din Hunedoara. Din pãcate, un asemenea plan poate foarte uºor eºua - e posibil ca diferitele instituþii implicate sã nu colaboreze pentru susþinerea lui,e posibil ca Guvernul României sã nu convingã Comisia Europeanã ºi sã nu se obþinã aprobarea pentru ajutorul de stat pentru cele douã activitãþi - minierã ºi energeticã ce urmeazã a fi susþinute, este posibil ca obstacole neprevãzute - greve, accidente etc. sã zãdãrniceascã toate aceste speranþe. În ceea ce ne priveºte, suntem sceptici cu privire la reuºita reorganizãrii activitãþii Complexului Energetic Hunedoara SA. Am arãtat cã aceasta nu depinde de oamenii muncii din judeþul Hunedoara, nici de conducerea CEH sau de factorii de conducere de la nivelul judeþului Hunedoara, nici mãcar numai de conducerea Ministerului Energiei, ci poate fi rezolvatã doar

prin conlucrarea mai multor instituþii ce nu pot fi coordonate decât la nivel guvernamental. Complexul Energetic Hunedoara SA este o întreprindere cu capital de stat, prost croitã încã de la înfiinþare, ajunsã într-o situaþie disperatã din punct de vedere economic iar mãsurile necesare pentru salvarea locurilor de muncã ºi pentru continuarea activitãþii celor douã termocentrale sunt excepþionale implicând cel mai înalt nivel de decizie”, aratã raportul. În aceastã privinþã, sindicaliºþii sunt de acord cu cele arãtate de administratorul judiciar. “Din acest punct de vedere au dreptate. Noi am spus cã soluþiile pentru CEH nu mai þin nici mãcar de minister, ci de Guvern. Lucrurile merg foarte greu. Chiar ºi acea variantã de a pãstra douã unitãþi miniere cu câte un grup de la fiecare termocentralã, fiind poate una din ultimele soluþii, e greu aplicatã. E o responsabilitate guvernamentalã ºi nu ministerialã”, a mai declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

G

uvernul trebuie sã salveze ceva din CEH Guvernul ar trebui sã salveze ceva din Complexul Energetic Hunedoara, cel puþin din douã raþionamente. Factorul social ºi importanþa CEH în sistemul energetic naþional sunt doar douã dintre aspectele pe care le aratã cei de la GMC. “Existã însã cel puþin douã motive pentru care se impune ca

Guvernul României sã se implice în adoptarea ºi finalizarea cu succes a unui Plan de Reorganizare privind Complexul Energetic Hunedoara SA ºi anume: - situaþia socialã gravã din zonã, recunoscutã deja de ultimele guverne, ce s-ar crea prin oprirea activitãþii Complexului Energetic Hunedoara SA. Valea Jiului este o zonã monoindustrialã în care ponderea activitãþii economice graviteazã în jurul Complexului Energetic Hunedoara SA. Totodatã, activitatea de exploatare a cãrbunelui nu poate fi opritã, pur ºi simplu, fãrã a fi luate mãsuri de conservare ºi securizare a minelor, acþiune costisitoare ce necesitã implicarea guvernului; - necesitatea menþinerii în operare a unei capacitãþi de producþie de 380 MW la nivelul Complexului Energetic Hunedoara SA pentru asigurarea securitãþii Sistemului

Actualitate 3 Energetic Naþional ºi a stabilitãþii acestuia. Conform Programului de Dezvoltare a Reþelei Electrice de Transport pe 10 ani pe care îl are în desfãºurare CNTEE Transelectrica SA, sunt prevãzute lucrãri de trecere a axului "Banat" (axul 220 kV Porþile de Fier-Reºiþa-TimiºoaraSãcãlaz-Arad) de la tensiunea de 220 kV la tensiunea de 400 kV ºi de realizare de noi linii de interconexiune în vederea creºterii nivelului de siguranþã în funcþionarea CHE Porþile de Fier ºi a creºterii capacitãþii de transfer între România cu Serbia ºi Ungaria. Aceste lucrãri de investiþii se vor finaliza pânã în 2023-2024. Pânã la finalizarea acestora este necesarã menþinerea în operare a unei capacitãþi de 380 MW la nivelul CEH respectiv a unui grup generator la CTE Mintia (grupul nr.3 de 230 MW) ºi a unui grup generator la CTE Paroºeni (grupul nr.4 de 150 MW) pentru eliminarea suprasarcinilor din SEN ºi menþinerea siguranþei acestuia”, mai aratã raportul. În cazul în care nu va funcþiona planul de restructurare, administratorul judiciar va cere declararea FALIMENTULUI Complexului Energetic Hunedoara. Monika BACIU

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALÃ PETROªANI - ORGANIZEAZÃ CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÃ” LA CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI

RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808

4 Actualitate

Ziua Minerului, cu aceleaºi probleme din 1929

A

ctivitatea minierã s-a restrâns ºi continuã sã se restrângã vertiginos, aºa încât acum putem vorbi doar despre o comemorare, cu prea puþini ortaci activi. Vom trãi mereu din amintiri, aºa cum spune ºi liderul actual al minerilor de la minele ce mai sunt viabile încã, aºa cum se întâmplã acum în þãrile în care nu mai este minerit.

Oamenii locului ar trebui sã pãstreze vie amintirea celor care, cândva, intrau cu lãmpaºele în minã. „Vor fi oameni care au trãit cu sufletul aceastã activitate. Am avut ocazia, cu vreo trei ani în urmã, sã particip la manifestãri organizate de ziua minerului în Ungaria, unde nu mai existã minerit deloc ºi am avut surpriza sã constat cã, într-un club muncitoresc al pensionarilor

mineri, au venit, atât foºti mineri ºi foste mineriþe, îmbrãcaþi în uniformã de miner, s-a mâncat pâine cu slãninã ºi ceapã, cu jumãri, s-a bãut rom ºi a fost o experienþã pe care nu o voi uita niciodatã. Vor fi mereu oameni care vor rãmâne cu sufletul la minerit ºi sper sã reuºim sã ºi pãstrãm vie din aceastã activitate, nu ºtim cât, dar cât mai mult”, a declarat Petre Nica, lider la Sindicatul Muntele. Singurele manifestãri din acest an în Valea

Jiului, cu ocazia Zilei Minerului, vor fi cele organizate de administraþiile locale, în aer liber, sâmbãtã, 6 august, ºi la aceela vor participa ºi minerii.

„Ne aducem aminte de cei care s-au jertfit, pentru aceastã activitate. Depunem coroane de flori ºi participãm la manifestãrile tradiþionale ale organizaþiilor sindi-

cale, care reprezintã azi singurele moduri prin care comemorãm aceastã zi. Nu avem, din pãcate, posibilitãþi mai mari, ca sã aducem în atenþia naþionalã jertfa celor care au plãtit cu viaþa, pentru ceea ce s-a clãdit în România. Activitatea minierã cunoaºte un trend descendent, uneori accelerat de neputinþa ºi indolenþa politicienilor”, a mai spus Petre Nica. Dupã greva din 1929 - prima mare acþiune colectivã de protest a muncitorilor, din timpul crizei economice, ziua de 6 august a devenit oficial Ziua minerului, având semnifi-

caþia comemorãrii victimelor care s-au jertfit în luptele pentru obþinerea unor condiþii de muncã ºi viaþã mai bune. Totodatã, sunt comemorate victimele numeroaselor accidente de muncã din minerit. Protestatarii din 1929 au cerut condiþii de muncã mai bune, echipamente de protecþie, salarizare mai bunã ºi acordarea unor facilitãþi muncitorilor din subteran ºi familiilor acestora, care sã le asigure supravieþuirea, iar acum, în 2016, doleanþele minerilor par aceleaºi ºi nimic nu s-a schimbat în ciuda evoluþiei. Diana MITRACHE

OMAGIU MINERILOR DE IERI, DE ASTÃZI ªI DE MÂINE Am crescut într-o familie în care bãrbaþii au lucrat în minã. Atât bunicul cât ºi tatãl meu au fost mineri ºi de la ei am învãþat sã am respect faþã de tot ceea ce înseamnã aceastã activitate, ceea ce m-a condus gradat cãtre alegerea profesiei de inginer miner. Am trãit alãturi de ortacii mei unele dintre cele mai puternice experienþe de viaþã. Am învãþat de la ei lucruri ºi atitudini care îmi sunt folositoare în tot ceea ce asum zilnic, indiferent de ipostaza în care mã gãsesc. Am simþit tot timpul nevoia sã-i ocrotesc pe mineri. Fac în continuare acest lucru, prin toatã puterea mea, indiferent de dimensiunea prezentã ºi viitoare a activitãþii miniere din Valea Jiului. Sunt ºi rãmân în continuare ancorat în aceeaºi realitate, a faptului cã viaþa noastrã, a tuturor celor ce trãim în Valea Jiului a fost, este ºi va fi legatã de minerit. La fel ca toþi cei ce muncesc în adâncuri, sper ca viitorul nostru apropiat dar ºi cel al unui orizont cât mai îndepãrtat, sã se identifice într-o mãsurã

ALÃTURI DE MINERI Cred cã orice om care a înþeles cã viaþa în Valea Jiului se datoreazã în cea mai mare mãsurã mineritului, reuºeºte sã-ºi aminteascã în fiecare an, la 6 august, cât de important este sã le mulþumim tuturor celor ce s-au sacrificat în subteran pentru ca huila noastrã sã se transforme în Luminã, în Cãldura din casele românilor. Cu atât mai mult, pentru cei ce au intrat mãcar o datã într-o galerie de minã, respectul faþã de aceastã muncã grea ºi nobilã în acelaºi timp, trebuie sã fie maxim. Mã numãr printre cei ce au trãit, au simþit puterea din adâncul pãmântului ºi sunt mândru cã mã pot identifica prin tot ceea ce am fãcut cât am fost activ în cadrul mineritului – de la inginer la director tehnic, cu faima acestei munci, cu respectul pe care românii l-au purtat minerilor din Valea Jiului, iar cei ce cunosc cu adevãrat oamenii de aici, continuã sã o facã. Sunt mândru cã pe lista mea de prieteni adevãraþi, se gãsesc unii dintre cei mai buni mineri, ortacii mei. Mã numãr printre cei ce îºi pun în slujba prezentului dar mai ales a viitorului, nu doar speranþa, dar ºi experienþa profesionalã ºi puterea

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri 5 August 2016

importantã cu aceastã activitate, de care România are nevoie, într-o strategie de conservare ºi exploatare înþeleaptã a resurselor minerale strategice pentru economia þãrii noastre. Cu aceste gânduri aduc ºi de aceastã datã, cu ocazia Zilei Minerului, omagiul meu pentru toþi minerii care de-a lungul a mai bine de 150 de ani, au plãtit preþul suprem pentru lumina ºi cãldura din casele românilor. Pentru toþi aceºtia, dar ºi pentru cei ce continuã sã ducã lumina acestei activitãþi mai departe, mulþumirea ºi recunoºtinþa mea personalã exprimã esenþa relaþiei mele cu mineritul Vãii Jiului. Le urez tuturor minerilor activi sã se bucure de fiecare datã când intrã ºi când ies din subteran sãnãtoºi, optimiºti ºi bucuroºi sã se reîntoarcã acasã la familiile lor, la copiii lor.

NOROC BUN, dragi mineri! Tiberiu Iacob Ridzi Primarul municipiului Petroºani de muncã pentru a-i convinge pe toþi cei ce pot lua decizii legate de soarta mineritului, sã continue aceastã activitate. Pentru cã huila de Valea Jiului este ºi va fi necesarã economiei româneºti. Sunt mândru cã trãiesc într-un municipiu al cãrui puls, a cãrui dezvoltare este legatã în mod substanþial de munca minerilor. Sunt astãzi, la fel ca în fiecare an cu ocazia Zilei Minerului, cuprins de emoþia omagiului pe care noi toþi se cuvine sã-l aducem celor ce n-au mai ieºit din adâncurile minei. Omagiu celor ce au luptat cu preþul vieþii pentru drepturile minerilor. Omagiu celor ce ºi-au sacrificat sãnãtatea pentru ca sã scoatã cãrbunele la lumina zilei. Omagiu foºtilor mineri, actualii pensionari ai Vulcanului, care sunt exemple de onestitate ºi responsabilitate profesionalã pentru generaþiile de tineri. Nu în ultimul rând, omagiu celor ce sunt în continuare mineri activi ºi cãrora le adresez urãrile mele de Sãnãtate, Putere de Muncã ºi Speranþã!

NOROC BUN! alãturi de mineri, Primarul Municipiului Vulcan Ing. Gheorghe ILE

Zâmbetul care plânge ºi sãrãcia prãdatã de hoþi ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ “Nu, încã nu ºtiu, Ce sfântã lege te-a plãsmuit aºa, Cui sã-i mulþumesc cã am norocul sã fii tu mama mea? Zâmbeºti, ºi Doamne, cât îmi placi! Stai lângã mine mamã ºi spune-mi ce mai faci!” ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ Peste Jiu, pe strada Digului, din Petroºani, locuiesc o vãduvã cu douã fiice. Este ultima casã, dincolo de care ridicã dealul cu pãdurea ei cu tot ºi de unde se vede în zare istoricul Turn de apã profilat pe Roºia Petrilei. Peisajul este mirific, iar sãrãcia â, deprimantã. Mihaela Aradi are 49 de ani ºi un chip a cãrui expresie îþi creeazã impresia cã zâmbeºte ºi atunci când plânge. Fetele sale, AdelaDiana ºi VioricaIuliana au 11 ºi respectiv 14 ani ºi sunt eleve ale ªcolii nr. 4 din Colonia Petroºani. Toate trei se gospodãresc cum pot, cu banii din alocaþii, pensia de urmaº a celei mari ºi bursa socialã a celei mici. Mama, Mihaela munceºte cu ziua pe la oameni – sapã, spalã covoare,

spalã geamuri, îngrijeºte câte o persoanã în vârstã… “Am probleme cu casa dupã grindinã. Am înlocuit þiglele care au fost sparte cu altele bune, primite de la o familie, dar este ºi un cãprior rupt. L-am proptit cum am putut, dar nu am putere sã ridic partea aia, sã pun altul în loc. Ne-am chinuit noi, dar nu a mers ºi i-am pus o proptã. Mi-e fricã ºi de deal, cã

suntem chiar sub el ºi a început sã alunece. Mi-a fost tare fricã ºi atunci când a fost potopul. Jiul ne trece prin faþa casei ºi apa s-a umflat pânã în buza drumului. Am scãpat…” – povesteºte Mihaela Aradi. Casa din margine de lume, acea casã care stã gata sã cadã, le-a fost cãlcatã de douã ori de hoþi, iar cãþelul lor a fost bãtut ºi de atunci sare la oricine e strãin de curte crezând cã va fi lovit… Le-au spart lucruri, le-au rãvãºit totul, au luat câte ceva, aºa, ca sã nu plece cu mâna goalã. De atunci, una dintre ele, mamã sau fiice, stã închisã în casã ºi în caz de pericol face gãlãgie regizatã pentru a crea impresia cã sunt toate acasã, sau strigã la

Rex, câinele lor, pentru a da aceeaºi impresie. Ultimii 7 ani din viaþa Mihaelei ºi a celor douã fete au fost

foarte grei, chinuitori. Mama soþului sãu, pe care a îngrijit-o ani buni, având ambele picioare amputate, a murit în ianuarie 2010. În acelaºi an, în

Conducerea CEH comemoreazã minerii

C

omplexul Energetic Hunedoara nu este organizator al niciunei acþiuni de comemorare a minerilor cãzuþi la datorie, însã oficialii societãþii vor participa la acþiunile organizate de autoritãþile locale din Valea Jiului. Minerii din toate bazinele carbonifere ale þãrii comemoreazã, la 6 august, minerii uciºi în timpul grevei de la Lupeni din 5-6 august 1929. Aceastã grevã a fost prima mare acþiune colectivã de protest a muncitorilor, din timpul

crizei economice din perioada 1929-1933. Greva minerilor din Lupeni a avut loc în august 1929 ca rezultat al eºecului unor îndelungate negocieri legate de salarizare ºi condiþii de muncã. Aproximativ 6000 de muncitori au

fost implicaþi în protestul provocat de salariile de mizerie ºi sãrãcia extremã în care trãiau minerii transilvãneni, deznodãmântul confruntãrii fiind cã 68 de mineri au cãzut sub gloanþele trupelor armatei române trimise de cãtre guvernul þãrãnist sã reprime protestul, dintre care 28 au decedat pe loc, mulþi dintre ei împuºcaþi fiind în spate. Potrivit oficialilor

CEH, aceºtia vor fi prezenþi la Lupeni, acolo unde vor depune coroane de flori, la ora 10.30 la uzina electricã din incinta minei, iar la ora 11.30 la monumentul Lupeni 29. Potrivit informaþiilor de la Complexul Energetic Hunedoara, la fiecare manifestare de acest gen din Valea Jiului, societatea va avea reprezentanþi. Monika BACIU

septembrie, i-a murit ºi soþul. În 2011, a pãrãsit lumea fratele mijlociu, apoi în luna noiembrie a aceluiaºi an ºi-a pierdut ºi mama din cauza unei tumori renale. Peste câteva luni, în 2012, ºi-a pierdut ºi fratele mai mare, cel care i-a fost de un real sprijin. Tatãl Mihaelei a decedat în urmã cu 30 de ani. Era pensionat de boalã ºi, deºi nu mai muncea, un infarct i-a pus capãt vieþii. Mihaela Aradi nu are acte nici pe casã ºi nu ºtie ce va lãsa fetelor. Casa este în fapt a bunicilor, mai precis fãcutã de ei. Iniþial a fost fãcutã din lemn, iar la acea vreme nu se întãbula o asemenea construcþie, din câte ºtie Mihaela. Apoi au ridicat pereþii, înlocuind lemnul cu cãrãmida ºi aºa a rãmas, fãrã acte în regulã. “Nu am cum s-o întãbulez, mã costã tare mult ºi nu am de unde.

Fratele meu cel mare a umblat sã ne ajute, dar el nu mai e, a murit ºi nu mai avem pe nimeni, doar o cumnatã” – povesteºte mama fetelor. Am pãtruns în imobilul de sub deal. Din pereþi lipseau bucãþi mari de tencuialã datoritã ploii care-i udase din abundenþã prin acoperiºul spart. Erau înegriþi de fumul sobelor cu care se încãlzesc iarna. Ne-am bucurat sã vedem într-o vitrinã cu cãrþi, destule cãrþi. În rest, haine ºi lucruri de strictã necesitate înghesuite. Totul emana sãrãcie, deºi cele trei suflete încercau s-o mascheze. ªi cum teama cea mare a Mihaelei ºi a fetelor ei era posibila prãbuºire a acoperiºului, am încercat sã le liniºtim promiþându-le cã vom încerca sã le gãsim un meseriaº pentru a-l consolida ºi pentru a le repara pereþii “cavernoºi” ce te duceau cu gândul la o peºterã… Ileana FIRÞULESCU