Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1176
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 31 August 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
50 de ani de educaþie
TURISM ÎN VALEA JIULUI
Staþiunea Parâng – o poartã deschisã spre înãlþimi
C
olegiul Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani aniverseazã, în luna septembrie, 50 de ani de ani de educaþie. În acest sens vor fi organizate mai multe evenimente, iar municipalitatea de la Petroºani va susþine financiar acþiunile.
“Încã de la începuturile sale, Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida este recunoscut drept etalon al învãþãmântului tehnic ºi profesional din Petroºani, întrucât acesta a oferit, de-a lungul existenþei sale, o paletã largã de specializãri pentru învãþãmântul profesional, în cadrul acestuia, elevii având posibilitatea sã se formeze în meserii din domeniul mecanic, electric, mecanic auto, construcþii, confecþii textile sau esteticã ºi îngrijirea corpului omenesc. Astfel, ºi în prezent, colegiul are o ofertã educaþionalã variatã, pentru orice vârstã ºi preferinþe,
având toate formele de ºcolarizare: liceu zi, liceu seral, a doua ºansã, ºcoala postlicealã ºi ºcoalã de maiºtri. De asemenea, implicarea ºcolii în proiectele internaþionale Comenius ºi Leonardo da Vinci permite elevilor ºi o colaborare ºi o comunicare beneficã cu tinerii din þãrile europene, ajutându-i în acest fel sã-ºi contureze mai realist cariera ºi prioritãþile în viaþa socialã”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre prin care se propune alocarea sumei de 5000 de lei pentru organizarea manifestãrilor de la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani. Banii sunt necesari pentru realizarea de broºuri cu monografia liceului, plachete, mape, pixuri personalizate ºi diplome aniversare. Monika BACIU
V
alea Jiului este o zonã binecuvântatã. Resursele de care dispune sunt nelimitate, iar turismul poate deveni un sector de excelenþã pentru dezvoltarea zonei. Începând de astãzi ne propunem sã promovãm turismul din Valea Jiului, iar prima destinaþie este staþiunea Parâng. >>> PAGINA A 5-A
Alocãri financiare cu iz preferenþial
M
unicipalitatea de la Vulcan a aprobat, sãptãmâna trecutã, bugetul din venituri proprii ºi subvenþii a organigramei ºi a statului de funcþii pentru Clubul Sportiv Municipal “Mihai Viteazu” Vulcan. Sumele repartizate secþiilor din cadrul CSM Mihai Viteazu au iscat aprinse discuþii în rândul consilierilor. .000 lei 32 pentru ºah ºi 9.000 lei pentru baschet
În cadrul nou înfiinþatului Club Sportiv Municipal Mihai Viteazu Vulcan îºi desfãºoarã activitatea ºase secþii sportive.
Fiecãreia i-a fost repartizatã o anumitã sumã, iar consilierii au avut suspiciuni cã acestea ar fi fost alocate preferenþial. “Sumele sunt inechitabile. Sunt diferenþe foarte mari între ºah ºi handbal.
La ºah avem 32.000 de lei, iar la handbal 13.000 de lei”, a spus unul dintre consilierii locali. Dorel ªchiopu, consilier local, dar ºi preºedintele secþiei
de ºah din cadrul CSM Mihai Viteazu Vulcan a subliniat cã la aceastã secþie trebuie realizate anumite investiþii, precum achiziþionarea unor ceasuri.
“Avem participãri la campionatele naþionale de ºah, iar acestea pot dura chiar ºi 11 zile. Noi nu am putut organiza un turneu naþional aici pentru cã nu avem ceasuri. Din banii alocaþi urmeazã sã cumpãrãm ceasuri, iar aceastã investie se realizeazã o singurã datã. Anul acesta voi propune spre legitimare 30 de copii din cadrul ºecþiei de ºah”, a declarat Dorel ªchiopu, consilier local, dar ºi preºedintele secþiei de ºah. Potrivit documen-
taþiei aprobatã de consiliul local, cheltuieli totale la CSM Mihai Viteazu Vulcan sunt în sumã de 230 mii lei. astfel, la secþia de atletism suma alocatã este de 12.000 de lei, secþia baschet 9 mii lei, secþia fotbal 73 mii lei, secþia handbal 13 mii lei, secþia arte marþiale 22 mii lei, secþia ºah 32 mii lei ºi cheltuieli întreþinere ºi funcþionare club sportiv 55 mii lei. Cheltuielile secþiunii de dezvoltare în suma de 14,00 mii lei. Monika BACIU
2 Actualitate
ªeful Casei Judeþeane de Pensii promite sprijin pensionarilor minieri
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 31 August 2016
apreciere printre pensionarii cum am venit ca director al minieri”, a spus Paul David, Casei Judeþene de Pensii, unul dintre membrii Ligii tot aºa voi veni la ºedinþele Sindicatelor Pensionarilor pensionarilor din Valea Minieri Valea Jiului. Jiului în continuare ºi mã irectorul executiv Ortacii ºi-au anunþat voi strãdui sã-i ajut. Este o al Casei de Pensii susþinerea pentru Ilie Toma declaraþie publicã ºi vã rog Hunedoara, Ilie Toma, imediat dupã ce acesta a sã o þineþi minte! La fel de s-a angajat sã-i sprijine fost nominalizat de PSD pe mult mã voi preocupa de pe pensionarii hunedoa treia poziþie pe listele de problemele lor ºi ale hunereni ºi din postura de deputaþi. Actualul director dorenilor ca ºi pânã acum. deputat, în eventualitaexecutiv al Casei de Pensii Pentru mine orice om este tea obþinerii mandatului Hunedoara spune cã ºi din important ºi, probabil, aº postura de deputat, dacã va muri dacã nu aº ieºi în la alegerile generale. fi ales de hunedoreni, va fi popor, în stradã, dacã nu aº În calitate de ºef al la fel de apropiat de þine legãtura cu oamenii”, Casei Judeþene de Pensii, oameni. spune Ilie Toma. Toma a reuºit sã rezolve o Maximilian GÂNJU ”Votul este pe liste, puþin trimestrial ºi cu fost director economic la serie de probleme cu care nu în colegiu cum a LOCURI DE MUNCà pensionarii din Valea Jiului. combinat ºi, cel mai imporse confruntau pensionarii fost pânã acum. De Aceste acþiuni l-au fãcut tant, el a fost cu adevãrat din Valea Jiului, iar acest aceea orice vot al z BIJUTERIA EXCLUSIV sã fie apreciat de vârstnicii interesat de problemele lucru l-a fãcut foarte oamenilor este situatã în Petroºani, str. 1 Decembrie din sudul judeþului, iar mai pensionarilor. A venit de apreciat în rândul acestei important, ºi al celor 1918, bl. 96, parter, vis-a-vis de mulþi pensionari din minerit fiecare datã sã discute cu mase de votanþi. din Valea Jiului ori al staþia Hermes, angajeazã spun cã-l susþin la alegeri. noi ºi s-a strãduit sã ne Totodatã, a instituit o celor din Brad, sau 2 asistente vânzãri sau ”Da, mulþi dintre noi rezolve cererile, lucru pe regulã încã de acum patru lucrãtoare comerciale pentru altã localitate din mergem pe mâna lui Ilie care nu l-a fãcut nici un alt magazin. Condiþii: prezentabile, ani, când a ajuns în funcþia judeþ. Eu vã fac o Toma. ªtie sã lucreze cu director de dinaintea lui. De de ºef la pensii, respectiv promisiune ºi pot sã minim studii medii, se acceptã inclusiv absolvente sau persoane oamenii, are pregãtire, a aceea se bucurã de aceea de a se întâlni cel vã garantez cã aºa aflate în perioada studiilor. din care 89.623,164 lei o materialelor de construcþii, Salariul este atractiv ºi nu se reprezintã contribuþia administraþiei provenite de la furnizorul agreat de cere experienþã. Prezentarea cu CV zilnic la magazin, între orele locale de la Vulcan, diferenþa fiind PNUD. Ponderea de minim 30% 10-18 sau telefon 0751194610. asiguratã în proporþie de 100% de din totalul invetsiþiei sunt lucrãri efectiv de punere în operã a termo- cãtre PNUD. Monika BACIU sistemelor furnizate de cãtre PNUD (pereþi exteriori opaci, ºpaleþi ºi - ÎNCHIRIERI soclu) ºi eventualele mãsuri (lucrãri) Casa de Culturã a Sindicatelor suplimentare de reabilitare “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã vã oferã zilnic, prin magazinul termicã”, se aratã în nota de spaþii pentru diferite activitãþi. fundamentare a proiectului de alimentar Nr 16, Piaþa Centralã ucrãrile de anvelopare hotãrâre prin care se aprobã Informaþii la numãrul de telefon ale Spitalului municipal CELE MAI IEFTINE documentaþia de avizare a lucrãrilor 0731.254.100 Vulcan continuã. Acestea se de intervenþii ºi a indicatorilor SORTIMENTE deruleazã conform graficului tehnico-ecomonici pentru obiectivul stabilit. Lucrãrile se executã de investiþii reabilitarea termicã a DE CARNE DE PORC printr-un proiect derulat de spitalului din municipiul Vulcan. - Pulpã porc cu os - 10.30 lei municipalitate prin UNDP. Valoarea totalã a proiectului, Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANà - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei inclusiv TVA este de 473.070 lei Petroºani, Telefon 0728890014 - Fleicã porc - 12.90 lei “În urma participãrii la Carne tocatã 12.00 lei desfãºurarea lucrãrilor a Comitetului - Cotlet porc cu os - 14.50 lei Naþional de Coordonare al proiectului “Îmbunãtãþirea eficienþei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei energetice în gospodãriile ºi - Ceafã porc cu os - 14.90 lei comunitãþile cu venituri reduse din - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei România”, implementat de NOU ÎN PETROªANI! - Costiþã porc cu os - 10.50 lei Programul Naþiunilor Unite pentru - Ciolan porc - 6,00 lei Dezvoltare România, s-a stabilit ca VIDEO-ENDOSCOPIE - Grãsime pentru topit - 3,90 lei pentru municipiul Vulcan sã fie
D
Lucrãrile de anvelopare continuã la Vulcan
L
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
NAS, GÂT, URECHI
reabilitat spitalul municipal Vulcan aflat în inventarul Primãriei municipiului Vulcan. Fondurile necesare pentru reabilitarea termicã a clãdirii acoperã maxim 70% din valoarea totalã a investiþiei de reabilitare termicã, care constã în achiziþionarea ºi transportul
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 31 August 2016
Oficialii simuleazã salvarea CEH M
inisterul Energiei a simulat interesul pentru CEH sau a preluat un plan pentru CEH “desenat” încã din anul 2015? Administratorii CEH ºtiau de anul trecut care va fi parcursul societãþii.
Încã din anul 2015, cei de la CEH au stabilit închiderea minelor ºi menþinerea unor pãrþi din cadrul termocentralelor pânã în anul 2024 când va fi finalizat axul de trecere Banat. Statul român mizeazã pe energia produsã de Serbia ºi Ungaria ºi închide parte a Complexului Energetic Hunedoara. “S-au conturat mai multe scenarii dintre care s-a evidenþiat urmãtorul. Desprinderea grupului nr. 3 de la Electrocentrale Deva, a grupului nr. 4 de la Electrocentrale Paroºeni, a EM Livezeni ºi a EM Vulcan ºi constituirea unei entitãþi noi care
sã producã energie electricã ºi termicã cel puþin pânã în anul 2024 când se vor finaliza lucrãrile de trecere a axului Banat (axul 220KV Porþile de Fier – Reºiþa – Timiºoara – Sãcãlaz – Arad) de la tensiunea de 220 KV la tensiunea de 400 KV ºi realizarea noii linii de interconexiune Reºiþa – Pancevo (dublu circuit) în vederea creºterii nivelului de siguranþã în funcþionarea CHE Porþie de Fier 1 ºi a creºterii capacitãþii de transfer între România cu Serbia ºi cu Ungaria”, aratã raportul administratorilor CEH la finalul anului 2015. Încã de la acel
moment, administratorii CEH au mizat pe accesarea ajutorului de stat pentru închiderea celor douã unitãþi miniere. “Se va accesa ajutor de stat pentru închiderea minelor neperformante EM Lonea ºi EM Lupeni în conformitate cu prevederile deciziei 787/2010/UE. Acest scenariu a fost prezentat ºi este în atenþia Comisiei Europene urmând ca în cel mai scurt timp sã se stabileascã modul cum vor fi organizate ºi vor funcþiona noile entitãþi”, mai aratã acelaºi raport. Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, anunþa în luna aprilie a acestui an ceva ce ofi-
Primãria Vulcan angajeazã avocat
A
utoritãþile locale de la Vulcan au nevoie de avocat. Consiliul Local Vulcan a aprobat în ºedinþa de sãptãmâna trecutã un proiect de hotãrâre prin care urmeazã a fi angajat un avocat care sã apere interesele municipalitãþii într-un proces împotriva Curþii de Conturi. „Este vorba de Curtea de Conturi care a venit anul trecut în decembrie ºi a fãcut un control. Este antamatã Primãria municipiului Vulcan, iar juriºtii noºtri nu pot sã ne reprezinte în acest proces, iar în acest sens trebuie sã angajãm o persoanã care sã ne reprezinte în acest proces”, a spus Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Municipalitatea de la Vulcan nu poate fi reprezentatã de juriºtii primãriei în litigiul cu inspectorii de la Curtea de Conturi. “În situaþii temeinic justificate, în care activitãþile juridice de consultanþã, de asistenþã ºi/sau de reprezentare, necesare autoritãþilor ºi instituþiilor publice prevãzute la alin. (1), nu
se pot asigura de cãtre personalul de specialitate juridicã angajat în aceste entitãþi, pot fi achiziþionate servicii de aceastã naturã, în condiþiile legii, numai cu aprobarea ordonatorilor principali de credite pentru autoritãþile ºi instituþiile publice
cialii de la CEH cunoºteau încã de anul trecut. Anunþul a venit dupã numeroase consultãri. Astfel rãmâne întrebarea dacã cei de la minister au simulat interesul pentru CEH sau au preluat un plan gata fãcut. “ªtiþi, probabil, cã inelul de 400 kV a Transelectrica nu este finalizat, este un proiect pe termen lung, probabil spre prima parte a urmãtoarei decade acest inel va fi finalizat. Însã, pânã la finalizarea acestor lucrãri complexe, grupurile de la Deva ºi Paroºeni continuã sã aibã un rol extrem de important în echilibrarea ºi decongestionarea reþelei, inclusiv pentru a per-
ale administraþiei publice centrale; consiliilor locale, consiliilor judeþene sau Consiliului General al Municipiului Bucureºti, dupã caz, pentru autoritãþile ºi instituþiile publice ale administraþiei publice locale. Având în vedere cã în cadrul Primãriei Municipiului Vulcan, reprezentarea de cãtre personalul de specialitate nu poate fi acoperitã în toate dosarele aflate pe rolul instanþelor judecãtoreºti ºi în care Primãria Vulcan este parte, consider necesarã reprezentarea de cãtre un avocat a intereselor Primãriei Municipiului Vulcan, la toate organele abilitate, în litigiul cu Curtea de Conturi în calitate de pârât, ce formeazã obiectului dosarului cu nr. 3757/97/2016”, se aratã în proiectul de hotãtâre. Curtea de Conturi a constatat, anul trecut, mai multe fapte, iar edilii de la Vulcan nu sunt de acord cu raportul întocmit, astfel cã s-au adresat instanþei. Monika BACIU
mite lucrãri de modernizare la reþea. Complexul este situat într-o zonã importantã pentru securitatea ºi stabilitatea sistemului, ajutã în partea de descongestii ºi concluzia acestor lucrãri ale comitetului de minerit ºi analizei pe care am fãcut-o împreunã cu colegii de la Transelectrica ºi cei din Comitetul pentru mine a fost cã aceasta este prima idee pe care trebuie s-o evaluãm”, spunea ministrul în luna aprilie a acestui an. Ministrul a enunþat ºi concluzia. Douã mine ar urma sã se închidã din cadrul CEH. “Concluzia este cã avem nevoie de douã grupuri energetice, unul în Paroºeni ºi unul în Deva. Estimarea este cã aceste douã grupuri ar putea sã sigure, împreunã, 400 de MW ºi acestor grupuri ar trebui sã le asociem douã mine, cele douã mine pe care le-am identificat ca find viabile din cele 4 care funcþioneazã în momentul de faþã. ªi am fãcut douã scenarii ca sã ne convingem cã vorbim de viabilitate: un scenariu fãrã retehnologizãri ºi un scenariu cu o retehnologizare ºi investiþii. În
ambele scenarii, douã mine – Livezeni ºi Vulcan – sunt considerate a fi cele viabile. Alte douã mine – Lonea ºi Lupeni – ar urma, astfel, sã intre într-un program de închidere, program deja existent în Valea Jiului ºi care este agreat cu Comisia Europeanã. Mai este un lucru pe care l-am evaluat. S-a tot discutat de-a lungul vremii dacã grupurile de la Complexul Energetic Hunedoara pot funcþiona exclusiv cu cãrbune din import. Rãspunsul la aceastã întrebare este „Nu!” Dupã cum ºtiþi, în aceastã iarnã am funcþionat exclusiv cu cãrbune indigen. Acesta este motivul pentru care spunem, din nou, cã funcþionarea producþiei miniere în Valea Jiului nu este o problemã socialã, este o problemã de securitate energeticã, o problemã tehnicã, atât timp cât grupurile nu pot funcþiona cu cãrbune exclusiv din import”, mai spunea ministrul. Pânã acum s-au purtat câteva discuþii cu cei de la Comisia Europeanã, însã abia la începutul sesiunii parlamentare europene se vor relua discuþiile. Monika BACIU
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
4 Actualitate
Avram Iancu a reuºit
Sãgeata de foc a învins bestia cu ghearele de gheaþã
A
vram Iancu, bibliotecarul din Petroºani, a reuºit sã treacã înot Canalul Mânecii. Sãgeata de foc, cum s-a autointitulat a izbutit în încercarea sa de a traversa înot apele îngheþate ale Canalului Mânecii. “În 7 august 2014, deveneam PRIMUL român care a atacat apele îngheþate ale Canalului Mânecii, în mod oficial ºi dupã reguli, stabilind o premierã pentru România. Aveam sã pierd trei bãtãlii ºi sã fiu trântit la pãmânt ºi sfâºiat de "Bestia cu ghearele de gheaþã". Chiar dacã am pierdut cele trei bãtãlii,
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 31 August 2016
ele nu sunt "eºecuri" deoarece am învãþat din aceste bãtãlii miºcãrile "bestiei", mi-au întãrit determinarea ºi convingerea cã pot câºtiga bãtãlia care decide soarta RÃZBOIULUI. Ieri s-a dat bãtãlia finalã! Am câºtigat! - dupã 62 de km parcurºi ºi aproape 18 ore de chin fizic dar mai ales psihic cum n-am mai trãit niciodatã, am rãpus bestia. "Sãgeata de foc" a gãsit, în cele din urmã "mistreþul meu cu colþi de argint". L-am strãpuns la Sangatte, acolo îºi avea lãcaºul”, scrie Avram Iancu pe pagina sa de socializare. Acesta dedicã reuºita operei lui Brâncuºi, Cuminþeniei pãmântului.
Bazinul didactic din Petroºani se redeschide
“Întreg chinul îl dedic @cuminþenia pãmântului ºi tuturor valorilor româneºti, familiei, prietenilor, tuturor românilor”, mai scrie Avram. Avram a mai încercat în trei rânduri sã treacã înot Canalul Mânecii, doar în slip ºi cu o cascã pe cap, aºa cum prevãd normele de omologare ale Channel Swimming Association (CSA) organizaþia acreditatã în domeniu. În august ºi octombrie 2014 ºi apoi în august 2015, dar a eºuat la câþiva kilometri de malul francez, dupã ce organizatorii i-au cerut sã se opreascã din cursã pentru cã valurile ºi curenþii mãrii i-ar fi pus viaþa în pericol.
B
Avram Marius Iancu face sport de performanþã – full-contact, triatlon – cu rezultate deosebite pe plan naþional ºi internaþional iar cea mai mare parte a pregãtirii ºi-a fãcut-o în apa rece a Lacului ªtiurþ, de lângã Petroºani. Este campion al României la o disciplinã de full-contact ºi multiplu medaliat la diferite concursuri naþionale ºi internaþionale. Pe lângã acest sport, practicã ºi triatlonul, o disciplinã
sportivã grea, pe care n-o pot face foarte mulþi. În 1999 a obþinut locul al IV-lea la un open de triatlon, unde din 100 de concurenþi terminã cursa cel mult jumãtate. De la prima traversare înot a Canalului Mânecii, în anul 1875, doar puþin peste 1.300 de persoane au reuºit aceastã performanþã. Un alt român a reuºit sã traverseze înot Canalul Mânecii, într-un ultramaraton, chiar dacã a purtat un costum de
neopren. Roºu a alergat o distanþã de 140 de kilometri, a înotat de la Dover la Calais, aproximativ 40 de kilometri, în 21 de ore, ca mai apoi sã încheie maratonul parcurgând 300 de kilometri pe bicicletã. Avram Iancu va reveni în tarã astãzi la ora 17:15, spunând cã “dupã ce unicul drapel al României a arborat tot timpul pe catargul ambarcaþiunii, ducându-l în Franþa, mã bucur sã revin în România, þarã unde m-am nãscut (la Petroºani), crescut, þara pe care n-o voi pãrãsi niciodatã, þarã pentru care lupt, muncesc, ºi pe care o voi construi cu umila mea contribuþie, alãturi de ceilalþi români. Nu în ultimul rând vreau sã-i mulþumesc lui Dumnezeu, care mi-a îngãduit izbânda”. Monika BACIU Maximilian GÂNJU
Vreme în general frumoasã în intervalul 29 august - 11 septembrie
azinul de înot didactic din municipiul Petroºani îºi redeschide porþile. eteorologii prognozeazã pentru urmãtoarele douã În luna septembrie sãptãmâni o vreme în general frumoasã, cu ploi de scurtã acesta a fost închis duratã în 30 ºi 31 august, conform prognozei întocmite de în vederea realizãrii Administraþia Naþionalã de Meteorologie (ANM), valabilã în lucrãrilor de dezinintervalul 29 august - 11 septembrie. fecþie ºi deratizare.
M
“Am terminat cu lucrãrile de dezinfecþie ºi deratizare. Au fost curãþaþi pereþii laterali ai bazinului, a fost scoasã apa din bazin ºi curãþat pe toatã suprafaþa. Acum am reumplut bazinul ºi totul este pregãtit pentru a-i primi pe oaspeþi”, a declarat Petre Popa, administratorul Bazinului de înot didactic din Petroºani. Bazinul didactic se va deschide în data de 1 septembrie ºi a funcþiona dupã un anumit program. “Programul de funcþionare a bazinului didactic este de luni pânã vineri de la 9 la 21”, a mai subliniat sursa citatã. Bazinul didactic din Petroºani a fost inaugurat în anul 2014. Monika BACIU
La mare, în primele zile ale intervalului, valorile termice diurne vor oscila între 27 ºi 30 de grade, iar cele minime se vor situa în jurul valorii de 20 de grade. Dupã 1 septembrie, se va produce o uºoarã scãdere a regimului termic, astfel încât media temperaturilor maxime va fi de 25...26 de grade, cu valori uºor mai ridicate în intervalul 4 - 6 septembrie, iar a celor minime se va situa în jurul valorii de 16 grade. În prima zi a intervalului, pe arii relativ extinse vor fi averse, apoi ploile vor lipsi. Averse locale vor mai fi posibile în jurul datei de 8 septembrie. La munte, în primele 2 zile ale
intervalului, vremea va fi caldã, cu o medie a temperaturilor maxime de 20 grade ºi de 10...12 a celor minime. Ulterior temperatura va scãdea uºor spre medii ale valorilor maxime de 16...18 grade ºi minime în jur de 9 grade. Valori termice mai scãzute vor fi posibile dupã data de 8 septembrie, respectiv maxime în jur de 15 grade ºi minime de
7...8 grade. Averse locale se vor semnala în intervalul 29 — 31 august ºi cu o probabilitate destul de ridicatã ºi dupã data de 6 septembrie, când sunt posibile ºi cantitãþi mai însemnate. Estimarea publicatã luni de Administraþia Naþionalã de Meteorologie este realizatã folosind produsele numerice ale Centrului European pentru prognoze pe medie duratã (ECMWF) de la Reading, Anglia. Sunt prognozate temperaturile maxime ºi minime, mediate pentru fiecare regiune a þãrii ºi adaptate local cu modele statistice ºi sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicatã de apariþie a precipitaþiilor.
TURISM ÎN VALEA JIULUI
Staþiunea Parâng – o poartã deschisã spre înãlþimi V
alea Jiului este o zonã binecuvântatã. Resursele de care dispune sunt nelimitate, iar turismul poate deveni un sector de excelenþã pentru dezvoltarea zonei. Începând de astãzi ne propunem sã promovãm turismul din Valea Jiului, iar prima destinaþie este staþiunea Parâng. Aceasta este consideratã o poartã spre înãlþimi, înãlþimi care taie respiraþia oricui cu peisajele sale de poveste. Peisaje de basm sunt aici atât vara, cât ºi iarna. Imaginea pe care o oferã staþiunea montanã Parâng rãmâne întipãritã pe retina celor care au fost aici. Tradiþionalele case momârlãneºti, construcþiile turistice sau simplã priveliºte se împletesc cu natura. “Staþiunea Parâng este localizatã la o altitudine de aproximativ 1800 metri, în partea esticã a Defileului Jiului, la o distanþã de aproximativ 5 km de Petroºani, în Munþii Parâng, al cãror potenþial turistic este deosebit de mare. Aceastã locaþie a devenit în ultimii ani din ce în ce mai cunoscutã în rândul turiºtilor, în special iubitori ai sporturilor de iarnã, datoritã prezenþei pârtiilor moderne de care dispune”, aratã cei de la Centrul Naþional de Informare Turisticã Petroºani. Începând cu anul 2009, Staþiunea Parâng a fost atestatã ca staþiune turisticã de interes naþional. Aceasta este amenajatã cu cabane turistice ºi diverse construcþii de odihnã, care se bucurã de un flux numeros de turiºti, provenind nu numai din localitãþile din Depresiunea Petroºani, ci
ºi din localitãþi mai îndepãrtate precum Deva, Hunedoara, Craiova, Timiºoara ºi chiar Bucureºti. “Existã în staþiunea montanã Parâng 6 pârtii: Pârtia A, Pârtia B, Pârtia EuroParâng, Pârtia Sub Telescaun,
ritã menþionate crestele montane abrupte ºi cãldãrile adânci în care s-au format mai mult de 40 de lacuri glaciare, supranumite perlele Parângului. Existã în Parâng Rezervaþia Geologicã ºi Botanicã Câlcescu, unde se gãsesc
Pârtia C, Pârtia Culoarul Porcului, care oferã turiºtilor sosiþi aici în sezonul rece posibilitatea practicãrii sporturilor de iarnã. Pârtiile sunt amenajate atât pentru avansaþi, cât ºi pentru începãtori, fiind dotate cu telescaun, teleski ºi instalaþii de nocturnã. Deºi este renumitã în special pentru pârtii practicabile în sezonul rece, staþiunea se bucurã de un aport important de turiºti ºi în sezonul cald, în perioada cãruia pot fi urmate numeroasele trasee marcate, ce conduc spre importante obiective turistice ale Parângului. Dintre cele mai importante atracþii de aici me-
Lacul Câlcescu, Lacul Pencu, Lacul Vidal sau Lacul Setea Mare. Alte lacuri glaciare importante din zonã sunt Lacul Roºiile, cel mai adânc dintre cele existente în aceºti munþi, Lacul Iezerul Îngheþat sau Lacul Mija. O altã valoare turisticã deosebitã este conferitã acestei zone de cãtre Defileul Jiului, una dintre cele mai impresionante despicãturi ale Carpaþilor, cu peisaje inedite ºi cu bune posibilitãþi de desfãºurare a drumeþiilor montane sau a alpinismului”, mai aratã cei de pe site-ul CNIPT. Staþiunea montanã dispune ºi de trasee turistice pentru cei care preferã o plimbare în aer liber ºi la înãlþime. Cei mai curajoºi pot face drumeþii ºi pentru a cuceri vârful Parângului, iar de aici priveliºtea este mai spectaculoasã. Culmile stâncoase adãpostesc capre negre, pisici sãlbatice, acvile de munte. ªi flora este diversificatã, iar florile de toate culorile þes un covor natural.
etroºaniul, la poalele P munþilor Parâng
Municipiul Petroºani se aflã la poalele munþilor Parâng. ªi aici sunt obiective turistice. Chiar la intrarea în localitate dinspre Deva poate fi observat turnul de apã. Chiar dacã se aflã în paraginã acesta are o istorie de peste o sutã de ani. La momentul realizãrii, acesta a fost un obiectiv strategic pentru Valea Jiului. Pe vremea când acesta era folosit, turnul de apã putea înmagazina cantitãþi uriaºe de apã. Muzeul Mineritului este un alt obiectiv turistic important, în incinta cãruia sunt adãpostite vechi obiecte minereºti. Mai mult decât atât, chiar ºi clãdirea muzeului este una de patrimoniu naþional, la fel ca ºi clãdirile din Colonia Petroºani sau fosta maternitate, care astãzi este Casa de Culturã a Studenþilor. Tot la capitolul muzeu, cei care poposesc în Petroºani pot vizita muzeul momârlanului aflat pe strada Slãtinioara. Aici, o familie de momârlani a realizat un centru etnografic în care îºi gãsesc locul obiecte tradiþionale momârlãneºti.
isericile autentice pãstreazã vie B tradiþia momârlanilor
ªi bisericile din municipiul Petroºani sunt considerate obiective turistice. Aici se pãstreazã vie tradiþia momârlanilor. Biserica Sînonilor, un mic lãcaº de cult din lemn, este încadrat tot la categoria monumentelor istorice. Aici au loc slujbe religioase doar de trei ori pe an. Biserica Ortodoxã a Sânionilor din Lunca Jiului (actualul cartier Livezeni), este cea mai veche construcþie din
Petroºani care a rezistat trecerii timpului. Biserica Sfânta Varvara din cartierul Aeroport, este un complex etnografic. Dupã anul 1990 preotul paroh Octavian Nicolae Patrascu de la Parohia Livezeni, începe demersurile pentru construirea unei biserici, care era necesarã ca apa ºi ca aerul. Cartierul reprezenta jumãtate din oraº, cu trei ºcoli, grãdiniþã ºi un mare numãr de locuitori. Sfânta Soborniceascã ºi Apostoleascã Bisericã Ortodoxã Românã cu hramul "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe" de la Sãlãtruc era neîncãpatoare, iar Sfânta Soborniceascã ºi Apostoleascã Bisericã Ortodoxã Românã cu hramul "Sf. Împãraþi Constantin ºi Elena" era departe pentru enoriaºi. Proiectul a fost executat în stil maramureºan de de arh. Nicolae Goga ºi arh. Liliana Chiaburu din Bucureºti. Dupã multe împotriviri ale puternicilor vremii la 4 decembrie
1994 se pune piatra de temelie a noii biserici cu hramul "Sfânta Mare Muceniþa Varvara". Demararea propriu-zisã a lucrãrilor a fost permisã abia dupã un an.
Culturã
Cei care poposesc în Petroºani pot avea ºi acces la culturã. În timpul stagiunii, Teatrul Dramatic ID Sârbu din Petroºani oferã reprezentaþii de succes, pentru toate gusturile. “Prin 1904-1905 apare pe Strada Bisericilor (azi, Mihai Viteazul) „Cazinoul Funcþionarilor” în care vor avea loc ºi manifestaþii culturale, mai des dupã 1912, când apare prima societate culturalã denumitã „Astra”. Ulterior, vor apãrea astfel de societãþi ºi la Lupeni (în 1919) dar ºi altele, la Petroºani, aici organizându-se o serie de acþiuni cu scop cultural. Monika BACIU
4 Actualitate
Avram Iancu a reuºit
Sãgeata de foc a învins bestia cu ghearele de gheaþã
A
vram Iancu, bibliotecarul din Petroºani, a reuºit sã treacã înot Canalul Mânecii. Sãgeata de foc, cum s-a autointitulat a izbutit în încercarea sa de a traversa înot apele îngheþate ale Canalului Mânecii. “În 7 august 2014, deveneam PRIMUL român care a atacat apele îngheþate ale Canalului Mânecii, în mod oficial ºi dupã reguli, stabilind o premierã pentru România. Aveam sã pierd trei bãtãlii ºi sã fiu trântit la pãmânt ºi sfâºiat de "Bestia cu ghearele de gheaþã". Chiar dacã am pierdut cele trei bãtãlii,
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 31 August 2016
ele nu sunt "eºecuri" deoarece am învãþat din aceste bãtãlii miºcãrile "bestiei", mi-au întãrit determinarea ºi convingerea cã pot câºtiga bãtãlia care decide soarta RÃZBOIULUI. Ieri s-a dat bãtãlia finalã! Am câºtigat! - dupã 62 de km parcurºi ºi aproape 18 ore de chin fizic dar mai ales psihic cum n-am mai trãit niciodatã, am rãpus bestia. "Sãgeata de foc" a gãsit, în cele din urmã "mistreþul meu cu colþi de argint". L-am strãpuns la Sangatte, acolo îºi avea lãcaºul”, scrie Avram Iancu pe pagina sa de socializare. Acesta dedicã reuºita operei lui Brâncuºi, Cuminþeniei pãmântului.
Bazinul didactic din Petroºani se redeschide
“Întreg chinul îl dedic @cuminþenia pãmântului ºi tuturor valorilor româneºti, familiei, prietenilor, tuturor românilor”, mai scrie Avram. Avram a mai încercat în trei rânduri sã treacã înot Canalul Mânecii, doar în slip ºi cu o cascã pe cap, aºa cum prevãd normele de omologare ale Channel Swimming Association (CSA) organizaþia acreditatã în domeniu. În august ºi octombrie 2014 ºi apoi în august 2015, dar a eºuat la câþiva kilometri de malul francez, dupã ce organizatorii i-au cerut sã se opreascã din cursã pentru cã valurile ºi curenþii mãrii i-ar fi pus viaþa în pericol.
B
Avram Marius Iancu face sport de performanþã – full-contact, triatlon – cu rezultate deosebite pe plan naþional ºi internaþional iar cea mai mare parte a pregãtirii ºi-a fãcut-o în apa rece a Lacului ªtiurþ, de lângã Petroºani. Este campion al României la o disciplinã de full-contact ºi multiplu medaliat la diferite concursuri naþionale ºi internaþionale. Pe lângã acest sport, practicã ºi triatlonul, o disciplinã
sportivã grea, pe care n-o pot face foarte mulþi. În 1999 a obþinut locul al IV-lea la un open de triatlon, unde din 100 de concurenþi terminã cursa cel mult jumãtate. De la prima traversare înot a Canalului Mânecii, în anul 1875, doar puþin peste 1.300 de persoane au reuºit aceastã performanþã. Un alt român a reuºit sã traverseze înot Canalul Mânecii, într-un ultramaraton, chiar dacã a purtat un costum de
neopren. Roºu a alergat o distanþã de 140 de kilometri, a înotat de la Dover la Calais, aproximativ 40 de kilometri, în 21 de ore, ca mai apoi sã încheie maratonul parcurgând 300 de kilometri pe bicicletã. Avram Iancu va reveni în tarã astãzi la ora 17:15, spunând cã “dupã ce unicul drapel al României a arborat tot timpul pe catargul ambarcaþiunii, ducându-l în Franþa, mã bucur sã revin în România, þarã unde m-am nãscut (la Petroºani), crescut, þara pe care n-o voi pãrãsi niciodatã, þarã pentru care lupt, muncesc, ºi pe care o voi construi cu umila mea contribuþie, alãturi de ceilalþi români. Nu în ultimul rând vreau sã-i mulþumesc lui Dumnezeu, care mi-a îngãduit izbânda”. Monika BACIU Maximilian GÂNJU
Vreme în general frumoasã în intervalul 29 august - 11 septembrie
azinul de înot didactic din municipiul Petroºani îºi redeschide porþile. eteorologii prognozeazã pentru urmãtoarele douã În luna septembrie sãptãmâni o vreme în general frumoasã, cu ploi de scurtã acesta a fost închis duratã în 30 ºi 31 august, conform prognozei întocmite de în vederea realizãrii Administraþia Naþionalã de Meteorologie (ANM), valabilã în lucrãrilor de dezinintervalul 29 august - 11 septembrie. fecþie ºi deratizare.
M
“Am terminat cu lucrãrile de dezinfecþie ºi deratizare. Au fost curãþaþi pereþii laterali ai bazinului, a fost scoasã apa din bazin ºi curãþat pe toatã suprafaþa. Acum am reumplut bazinul ºi totul este pregãtit pentru a-i primi pe oaspeþi”, a declarat Petre Popa, administratorul Bazinului de înot didactic din Petroºani. Bazinul didactic se va deschide în data de 1 septembrie ºi a funcþiona dupã un anumit program. “Programul de funcþionare a bazinului didactic este de luni pânã vineri de la 9 la 21”, a mai subliniat sursa citatã. Bazinul didactic din Petroºani a fost inaugurat în anul 2014. Monika BACIU
La mare, în primele zile ale intervalului, valorile termice diurne vor oscila între 27 ºi 30 de grade, iar cele minime se vor situa în jurul valorii de 20 de grade. Dupã 1 septembrie, se va produce o uºoarã scãdere a regimului termic, astfel încât media temperaturilor maxime va fi de 25...26 de grade, cu valori uºor mai ridicate în intervalul 4 - 6 septembrie, iar a celor minime se va situa în jurul valorii de 16 grade. În prima zi a intervalului, pe arii relativ extinse vor fi averse, apoi ploile vor lipsi. Averse locale vor mai fi posibile în jurul datei de 8 septembrie. La munte, în primele 2 zile ale
intervalului, vremea va fi caldã, cu o medie a temperaturilor maxime de 20 grade ºi de 10...12 a celor minime. Ulterior temperatura va scãdea uºor spre medii ale valorilor maxime de 16...18 grade ºi minime în jur de 9 grade. Valori termice mai scãzute vor fi posibile dupã data de 8 septembrie, respectiv maxime în jur de 15 grade ºi minime de
7...8 grade. Averse locale se vor semnala în intervalul 29 — 31 august ºi cu o probabilitate destul de ridicatã ºi dupã data de 6 septembrie, când sunt posibile ºi cantitãþi mai însemnate. Estimarea publicatã luni de Administraþia Naþionalã de Meteorologie este realizatã folosind produsele numerice ale Centrului European pentru prognoze pe medie duratã (ECMWF) de la Reading, Anglia. Sunt prognozate temperaturile maxime ºi minime, mediate pentru fiecare regiune a þãrii ºi adaptate local cu modele statistice ºi sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicatã de apariþie a precipitaþiilor.
TURISM ÎN VALEA JIULUI
Staþiunea Parâng – o poartã deschisã spre înãlþimi V
alea Jiului este o zonã binecuvântatã. Resursele de care dispune sunt nelimitate, iar turismul poate deveni un sector de excelenþã pentru dezvoltarea zonei. Începând de astãzi ne propunem sã promovãm turismul din Valea Jiului, iar prima destinaþie este staþiunea Parâng. Aceasta este consideratã o poartã spre înãlþimi, înãlþimi care taie respiraþia oricui cu peisajele sale de poveste. Peisaje de basm sunt aici atât vara, cât ºi iarna. Imaginea pe care o oferã staþiunea montanã Parâng rãmâne întipãritã pe retina celor care au fost aici. Tradiþionalele case momârlãneºti, construcþiile turistice sau simplã priveliºte se împletesc cu natura. “Staþiunea Parâng este localizatã la o altitudine de aproximativ 1800 metri, în partea esticã a Defileului Jiului, la o distanþã de aproximativ 5 km de Petroºani, în Munþii Parâng, al cãror potenþial turistic este deosebit de mare. Aceastã locaþie a devenit în ultimii ani din ce în ce mai cunoscutã în rândul turiºtilor, în special iubitori ai sporturilor de iarnã, datoritã prezenþei pârtiilor moderne de care dispune”, aratã cei de la Centrul Naþional de Informare Turisticã Petroºani. Începând cu anul 2009, Staþiunea Parâng a fost atestatã ca staþiune turisticã de interes naþional. Aceasta este amenajatã cu cabane turistice ºi diverse construcþii de odihnã, care se bucurã de un flux numeros de turiºti, provenind nu numai din localitãþile din Depresiunea Petroºani, ci
ºi din localitãþi mai îndepãrtate precum Deva, Hunedoara, Craiova, Timiºoara ºi chiar Bucureºti. “Existã în staþiunea montanã Parâng 6 pârtii: Pârtia A, Pârtia B, Pârtia EuroParâng, Pârtia Sub Telescaun,
ritã menþionate crestele montane abrupte ºi cãldãrile adânci în care s-au format mai mult de 40 de lacuri glaciare, supranumite perlele Parângului. Existã în Parâng Rezervaþia Geologicã ºi Botanicã Câlcescu, unde se gãsesc
Pârtia C, Pârtia Culoarul Porcului, care oferã turiºtilor sosiþi aici în sezonul rece posibilitatea practicãrii sporturilor de iarnã. Pârtiile sunt amenajate atât pentru avansaþi, cât ºi pentru începãtori, fiind dotate cu telescaun, teleski ºi instalaþii de nocturnã. Deºi este renumitã în special pentru pârtii practicabile în sezonul rece, staþiunea se bucurã de un aport important de turiºti ºi în sezonul cald, în perioada cãruia pot fi urmate numeroasele trasee marcate, ce conduc spre importante obiective turistice ale Parângului. Dintre cele mai importante atracþii de aici me-
Lacul Câlcescu, Lacul Pencu, Lacul Vidal sau Lacul Setea Mare. Alte lacuri glaciare importante din zonã sunt Lacul Roºiile, cel mai adânc dintre cele existente în aceºti munþi, Lacul Iezerul Îngheþat sau Lacul Mija. O altã valoare turisticã deosebitã este conferitã acestei zone de cãtre Defileul Jiului, una dintre cele mai impresionante despicãturi ale Carpaþilor, cu peisaje inedite ºi cu bune posibilitãþi de desfãºurare a drumeþiilor montane sau a alpinismului”, mai aratã cei de pe site-ul CNIPT. Staþiunea montanã dispune ºi de trasee turistice pentru cei care preferã o plimbare în aer liber ºi la înãlþime. Cei mai curajoºi pot face drumeþii ºi pentru a cuceri vârful Parângului, iar de aici priveliºtea este mai spectaculoasã. Culmile stâncoase adãpostesc capre negre, pisici sãlbatice, acvile de munte. ªi flora este diversificatã, iar florile de toate culorile þes un covor natural.
etroºaniul, la poalele P munþilor Parâng
Municipiul Petroºani se aflã la poalele munþilor Parâng. ªi aici sunt obiective turistice. Chiar la intrarea în localitate dinspre Deva poate fi observat turnul de apã. Chiar dacã se aflã în paraginã acesta are o istorie de peste o sutã de ani. La momentul realizãrii, acesta a fost un obiectiv strategic pentru Valea Jiului. Pe vremea când acesta era folosit, turnul de apã putea înmagazina cantitãþi uriaºe de apã. Muzeul Mineritului este un alt obiectiv turistic important, în incinta cãruia sunt adãpostite vechi obiecte minereºti. Mai mult decât atât, chiar ºi clãdirea muzeului este una de patrimoniu naþional, la fel ca ºi clãdirile din Colonia Petroºani sau fosta maternitate, care astãzi este Casa de Culturã a Studenþilor. Tot la capitolul muzeu, cei care poposesc în Petroºani pot vizita muzeul momârlanului aflat pe strada Slãtinioara. Aici, o familie de momârlani a realizat un centru etnografic în care îºi gãsesc locul obiecte tradiþionale momârlãneºti.
isericile autentice pãstreazã vie B tradiþia momârlanilor
ªi bisericile din municipiul Petroºani sunt considerate obiective turistice. Aici se pãstreazã vie tradiþia momârlanilor. Biserica Sînonilor, un mic lãcaº de cult din lemn, este încadrat tot la categoria monumentelor istorice. Aici au loc slujbe religioase doar de trei ori pe an. Biserica Ortodoxã a Sânionilor din Lunca Jiului (actualul cartier Livezeni), este cea mai veche construcþie din
Petroºani care a rezistat trecerii timpului. Biserica Sfânta Varvara din cartierul Aeroport, este un complex etnografic. Dupã anul 1990 preotul paroh Octavian Nicolae Patrascu de la Parohia Livezeni, începe demersurile pentru construirea unei biserici, care era necesarã ca apa ºi ca aerul. Cartierul reprezenta jumãtate din oraº, cu trei ºcoli, grãdiniþã ºi un mare numãr de locuitori. Sfânta Soborniceascã ºi Apostoleascã Bisericã Ortodoxã Românã cu hramul "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe" de la Sãlãtruc era neîncãpatoare, iar Sfânta Soborniceascã ºi Apostoleascã Bisericã Ortodoxã Românã cu hramul "Sf. Împãraþi Constantin ºi Elena" era departe pentru enoriaºi. Proiectul a fost executat în stil maramureºan de de arh. Nicolae Goga ºi arh. Liliana Chiaburu din Bucureºti. Dupã multe împotriviri ale puternicilor vremii la 4 decembrie
1994 se pune piatra de temelie a noii biserici cu hramul "Sfânta Mare Muceniþa Varvara". Demararea propriu-zisã a lucrãrilor a fost permisã abia dupã un an.
Culturã
Cei care poposesc în Petroºani pot avea ºi acces la culturã. În timpul stagiunii, Teatrul Dramatic ID Sârbu din Petroºani oferã reprezentaþii de succes, pentru toate gusturile. “Prin 1904-1905 apare pe Strada Bisericilor (azi, Mihai Viteazul) „Cazinoul Funcþionarilor” în care vor avea loc ºi manifestaþii culturale, mai des dupã 1912, când apare prima societate culturalã denumitã „Astra”. Ulterior, vor apãrea astfel de societãþi ºi la Lupeni (în 1919) dar ºi altele, la Petroºani, aici organizându-se o serie de acþiuni cu scop cultural. Monika BACIU
6 Învãtãmânt
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 31 August 2016
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 31 August 2016
UDMR Hunedoara îºi desemneazã candidaþii pentru Parlament n Organizaþia ÎHunedoara Judeþeanã a UDMR s-a încheiat perioada de depunere a candidaturilor pentru alegerile parlamentare de la sfârºitul acestui an. Comisia electoralã judeþeanã a UDMR Hunedoara a validat candidaturile lui Széll Lõrincz, director executiv al DJST Hunedoara, pentru Camera Deputaþilor, ºi cea a lui Iuliu Winkler, preºedintele Organizaþiei Judeþene Hunedoara a UDMR, pentru Senat. Conform regulamentului UDMR referitor la nominalizarea candidaþilor pentru alegerile parlamentare, sâmbãtã, în 3 septem-
brie a.c., va avea loc ºedinþa Consiliului Reprezentanþilor Judeþeni (CRJ) al UDMR Hunedoara, în cadrul cãreia, prin vot secret, vor fi validate candidaturile pentru Parlamentul României. Regulamentul pentru selecþia candidaþilor pentru alegerile parlamentare a fost adoptat de cãtre Consiliul Reprezentanþilor Unionali (CRU) în vara acestui an. Conform acestuia, dosarele de candidaturã trebuie sã conþinã CV-ul candidaþilor, descrierea detaliatã a experienþei politice ºi profesionale a acestora ºi o declaraþie cu privire la colaborarea cu fosta securitate. ”În anul 2016, alegerile parlamentare vor fi organizate din
nou pe baza listelor judeþene de candidaþi ale partidelor politice. Astfel, se pune punct experimentului nefericit al votului uninominal care a fost principala cauzã a erodãrii încrederii în clasa politicã, precum ºi a performanþei Parlamentului României în ultimii 8 ani. Votul pe liste de partid asigurã proporþionalitatea pro-
Victor Ponta vrea încã un mandat de deputat de Gorj
F
ostul premier Victor Ponta, deputat de Gorj, a transmis scrisoarea de intenþie cãtre organizaþia judeþeanã PSD Gorj prin care îºi anunþã o nouã candidaturã la Camera Deputaþilor.
Secretarul executiv al PSD Gorj, Gheorghe Milosteanu susþine cã în ultima ºedinþã a Comitetului Executiv al PSD Gorj s-a hotãrât ca pânã la data de 1 septembrie sã se depunã scrisorile de intenþie de cãtre toþi cei care vor sã candideze pe lista PSD Gorj la Camera Deputaþilor ºi Senat, iar printre cei care ºi-au manifestat intenþia de a prinde un fotoliu de parlamentar în noul legislative se aflã ºi Viorel Victor Ponta. Acesta a afirmat cã
ºi-au mai depus pânã acum scrisorile de intenþie deputatul Mihai Weber, consilierul ministerial Bebe Ionicã ºi fostul prefect Alin Vãcaru. "Cred cã astãzi (marþi — n.r.) se va înscrie ºi domnul Andrei Maioreanu pentru una din camerele Parlamentului. Lista este deschisã, în perioada urmãtoare se vor stabili niºte criterii, va avea loc o ºedinþã a Biroului sau a Comitetului Executiv care va definitiva
ordinea pe listã. (...) Urmeazã sã se înscrie ºi domnul Cãlinoiu (fost preºedinte al Consiliului Judeþean Gorj — n.r.), pânã acum nu a depus scrisoarea de intenþie, cu siguranþã o va depune, vreau sã fac aceeaºi menþiune ca ºi la domnul Ponta, se ºtie cã pe primele douã locuri la cele douã camere sunt: la Camera Deputaþilor Victor Ponta, iar la Senat domnul Ion Cãlinoiu", a mai spus Milosteanu, potrivit Agerpres.
cesului electoral. În acest fel nici un vot nu se pierde, toate voturile exprimate în favoarea UDMR urmând sã se materializeze în mandate în cele douã camere ale Parlamentului. Dupã cum am declarat de la începutul anului, Organizaþia Judeþeanã
Hunedoara a UDMR considerã cã revenirea la votul pe liste judeþene asigurã ºansa organizaþiei noastre de a recâºtiga un mandat de deputat. Este obiectivul nostru declarat pentru care avem nevoie de o solidaritate activã a întregii organizaþii. Ca preºedinte al UDMR Hunedoara susþin candidatura colegului meu Széll Lõrincz pentru Camera Deputaþilor, care are în spate o muncã de 15 ani ºi experienþa politicã ºi profesionalã necesarã pentru a desfãºura o activitate eficientã în slujba comunitãþii maghiare ºi a întregii comunitãþi a judeþului Hunedoara”, a declarat Iuliu Winkler. CRJ care se va reuni, sâmbãtã, pentru a finaliza candidaturile
este compus din 41 de membri, printre care preºedinþii celor 16 organizaþii locale ale UDMR din judeþ, consilieri locali ºi reprezentanþi ai Organizaþiei de Tineret, ai Organizaþiei de Femei, dar ºi ai societãþii civile maghiare din judeþul Hunedoara. UDMR Hunedoara va prezenta liste complete de candidaþi pentru Camera Deputaþilor ºi Senat. De altfel, UDMR a decis cã va avea candidaþi în toate judeþele din România. În prezent, în UDMR se desfãºoarã alegerile interne pentru desemnarea candidaþilor pentru alegerile parlamentare, termenul limitã pentru finalizarea acestora fiind 26 septembrie.
Parc modern pus la dispoziþia copiilor din Lupeni
A
utoritãþile locale de la Lupeni sunt pe ultima sutã de metri în ceea ce priveºte finalizarea parcului din zona Bucura. ªi asta dupã ce administraþia a reabilitat ºi modernizat parcul din Bãrbãteni, pe care l-au dotat cu complexuri de joacã moderne pentru copii, au reamenajat zonele verzi ºi au reabilitat mobilierul ºi statuetele din parc. Acum, noul parc din zona Bucura a fost dotat cu complexuri
de joacã moderne pentru copii ºi în prezent se lucreazã la reabilitarea aleilor ºi spaþiilor de joacã. “Copiii au ocupat ºi ocupã un loc prioritar în proiectele mele. În paralel cu derularea proiectelor care vizeaza modernizarea municipiului Lupeni ºi repararea pagubelor produse de inundaþii, Primãria Lupeni deruleazã în prezent proiecte care îi vizeazã direct pe cei mici. Fac referire aici la lucrãrile de reabilitare la corpul de clãdire ºi curtea interioarã de la Grãdiniþa
nr. 1, Lupeni ºi un proiect foarte drag mie este cel de reabilitare ºi modernizare a parcurilor ºi locurilor de joacã pentru copii. Pânã în prezent au fost finalizate lucrãrile de reabilitare ºi modernizare la parcul din Bãrbãteni ºi în aceste zile am demarat lucrãrile pentru finalizarea amenajãrii ºi modernizãrii parcului de la Bucura, aflat în apropierea ªcolii Gimnazile nr. 1 ºi a grãdiniþelor acesta este frecventat de foarte mulþi copii. Parcul a fost dotat cu complexuri de joacã moderne pentru copii, mobilier specific locurilor de joacã pentru copii ºi se executã în prezent lucrãri de amenajare ºi reabilitare a aleilor ºi zonelor de joacã, astfel încât cei mici sã se poatã bucura de cele mai bune condiþii de petrecere a timpului liber”, a declarat primarul Cristian Resmeriþã.
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 31 August 2016
Henþ cu mâna
MAI BINE CÃ NU SUNTEM! Lecturând grupele din Champions League la Grupa C ar fi trbuit sã fie Steaua, dacã prin
absurd ar fi elimininat pe Manchester City. Ar fi fost iadul pe pãmânt (fotbalistic), cu
Barcelona , Celtic Glasgow ºi Borussia Monchengladbach. Ce ºanse ar fi avut Adi Popa sau Tudosie sau Messi!? Greu de crezut cã s-ar fi scos vreun punct pe acest traseu al Grupei C. Nu-i uºor nici în UEFA Europa League, dar parcã
dracul nu e atât de negru. Sã vedem cum o fi. Aþi vãzut sãptãmâna trecutã miracolul eliminãrii celor de la West Ham United Londra de cãtre cea pe care o credeam mortãciunea campionatului, Astra Giurgiu. Se mai întâmplã iatã ºi
minuni, chiar cu jucãtori de peste 100 de ani, Sãpunaru (32), Daniel Niculae (33) sau Teixeira (33). Lasã cã-i mai bine în “Divizia B” a fotbalului European.
Fotbal. Sondaj.
6 întrebãri pentru 6 echipe (II)
Î
n acest week-end începe campionatul judeþean de fotbal, la nivelul Ligilor a IV-a ºi a V-a. Valea Jiului porneºte la drum cu ºase echipe, 4 în Liga a IV-a ºi una în Liga a V-a. Am pregãtit în acest sens: 6 întrebãri
pentru 6 echipe
1. 2. 3. 4. 5. 6.
Cât de pregãtiþi sunteþi pentru noul sezon? Care este situaþia lotului de jucãtori? Ce obiectiv aveþi? Cine va câºtiga campionatul? Ce vã deranjeazã în campionat? Ce ºanse are echipa Naþionalã a României cu Muntenegru?
Minerul Uricani – Vasile Scurtu, preºedinte
Banii, eterna problemã... 1. Suntem pregãtiþi cam 70%, atât financiar, cât ºi ca abordare. Va fi un campionat greu... 2. S-a retras din fotbal jucãtorul
Darabanã, probabil Cismaºiu va prelua la Lupeni, l-am adus la Uricani pe Gh. Preoteasa de la Cetate Deva. 3. N-avem un obiectiv prea mãreþ.... Ne-am bucura dacã am termina în prima jumãtate a clasamentului, ne cunoaºtem potenþialul...
4. Chiar nu ºtiu cine ar putea câºtiga acest campionat, în condiþiile în care favoritele de anul trecut, Hercules Lupeni ºi ªoimul Bãiþa au slãbit ca valoare. Poate apare vreo surprizã... 5. Jenant este la
acest nivel faptul cã nu sunt decât 12 echipe. Apoi, lipsa banilor. 6. Batem clar Muntenegru, eu personal am convingerea cã antrenorul Christoph Daum va face o treabã bunã.
Jiul Petroºani – antrenor, Cosmin Kanduth
Va fi mai rãu ca în ediþia trecutã 1. Nu suntem pregãtiþi de niciun fel! Va fi mai rãu ca în ediþia trecutã la nivelul
seniorilor, ne intereseazã în continuare echipa de juniori A1. 2. S-a ales praful... ªi ãia mai experimentaþi, spaniolii Jurado ºi Higueira, plus Pavel ºi D. Stoica, au plecat. Avem totuºi o revenire R. Sandu de la F.C. Hunedoara, în rest
nimic... 3. Noi, obiectiv?! Sã fim serioºi! Sã nu ne desfiinþãm. 4. Eu zic cã noua echipã a Hunedoarei va avea un cuvânt greu de spus în viitoarea ediþie de campionat. 5. Deranj mare la Liga a IV-a: nu sunt bani, competiþie de nivel slab, echipe modeste. Asta-i realitatea, de ce sã ne ascundem dupã degete... 6. Naþionala României? Victimã sigurã. Antrenorul Daum nu poate face minuni cu aceeaºi jucãtori care s-au fãcut de râs la Campionatul European. N-avem nicio o treabã...
Paginã realizatã de Genu TUÞU