Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1175
Cronica Vãii Jiului Marti, 30 August 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
CEH pune capac primãriilor din Valea Jiului
Noi staþii de autobuz la Lupeni
A
utoritãþile locale de la Lupeni vor înfiinþa noi staþii de autobuz. Solicitarea a venit din partea cetãþenilor, iar primãria ºi Consiliul Local al municipiului Lupeni vor sã faciliteze accesul acestora la serviciile de transport în comun. “Având în vedere solicitãrile primite din partea unui grup de cetãþeni ai municipiului Lupeni din cartierul Bãrbãteni de înfiinþare a douã noi staþii de cãlãtori, una pe sensul Bãrbãteni – Centru ºi una Centru – Bãrbãteni pe Bulevardul Pãcii, în dreptul blocurilor 31-32 utile pentru uºurarea deplasãrii, dupã analizarea acesteia din punct de vedere al legalitãþii ºi oportunitãþii precizez urmãtoarele. Contractul de delegare prin concesiune a Serviciului Regulat de Transport Public Local de cãlãtori în municipiul Lupeni (…) permite înfiinþarea de noi staþii de cãlãtori prin Hotãrâre a
Consiliului Local municipal Lupeni”, aratã Cristian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Totodatã pentru amenajarea unor noi staþii de autobuz e nevoie ºi de avizul celor de la Poliþia Rutierã. “Procedural se impune modificarea ºi completarea hotãrârii Consiliului Local al municipiului Lupeni nr.76/2015 privind aprobarea documentatiei de delegare, prin concesiune a gestiunii serviciului de transport public local de cãlãtori prin curse regulate în municipiul Lupeni pentru includerea noilor staþii, iar conform prevederilor legale acestea trebuie amenajate în mod corespunzãtor”, mai aratã primarul municipiului Lupeni. Astfel, lupenenii vor avea douã noi staþii de autobuz. Monika BACIU
A
dministratorul judiciar al CEH, Casa de Insolvenþã GMC Craiova, a publicat tabelul preliminar al creanþelor. Patru primãrii din Valea Jiului au de recuperat sume de ordinul milioanelor de lei de la mamutul energetic aflat în “dezmembrare”. >>> PAGINA A 3-A
Al ªAPTELEA sens giratoriu la Petroºani
S
ensurile giratorii rãsar la Petroºani precum ciupercile dupã ploaie.
Un nou sens giratoriu a apãrut în localitate, peste noapte. Sensul giratoriu provizoriu a fost amenajat în zona intersecþiei de la centrul comercial Jiul Shopping Center ºi strada Nicolae Bãlcescu. “În urma discuþiilor pe care le-am avut cu
cei de la Poliþia Rutierã ºi Poliþia Localã, am amenajat un sens giratoriu provizoriu, la intersecþia strãzii 1 Decembrie cu strada Nicolae Bãlcescu. În funcþie de fluidizarea traficului ºi de monitorizarea zonei vom lua hotãrârea ulterior, de a pune un sens cum le avem ºi pe celelalte din Petroºani. Urmeazã sã vedem care este impactul acestuia asupra traficului rutier, dar ºi pietonal. Dacã e
fezabil ºi nu prezintã niciun fel de probleme o sã avem în vedere amenajarea unui sens giratoriu definitiv”, a declarat Daniel Viºan, director executiv
Direcþia de Administrare a Domeniului Public ºi Privat. Intersecþia a fost semaforizatã, însã în urmã cu câteva luni s-a
stricat o piesã a semaforului, iar ºansele pentru ca aceasta sã poatã fi reparatã sunt mici. “Placa de bazã cu tot sistemul integrat este trimisã la un operator de specialitate pentru remediere, dar ºansele sunt destul de mici fiindcã e o placã destul de veche. Sunt primele semafoare din Petroºani ºi nu se mai gãsesc piese pentru ele”, a mai subliniat sursa citatã. Acesta ar fi cel de-al ºaptelea sens giratoriu
din municipiul Petroºani. Unul este amplasat în Piaþa Victoriei, al doilea la intersecþia de la biserica Catolicã. Al treilea sens giratoriu a fost amenajat la intersecþia dintre strada Carol Schretter si strada 1 Decembrie 1918, al patrulea sens giratoriu este la intersecþia cu spitalul, al cincilea este cunoscut sub numele de avion. Ultimul sens giratoriu este la intersecþia cu centrul comercial de la Livezeni. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti 30 August 2016
Prelungire pentru asigurarea accesului la apã
ª
ase case din zona Peºtera Bolii nu vor avea apã poate niciodatã. Dupã închiderea minei Petrila 27 de case din zona respectivã au rãmas fãrã apã. Pentru 21 dintre acestea problema a fost rezolvatã repede, însã pentru locuitorii celor ºase gospodãrii veºtile sunt nu tocmai favorabile. Din cauza zonei, aceºtia nu vor avea apã niciodatã. “Nu avem soluþii tehnice pentru a racorda acele gospodãrii la reþeaua de alimentare cu apã potabilã. Noi nu avem cum sã facem racordurile cu acea zonã. Pentru cele 21 familii am
racordat la magistrala de pe DN 66, dar pentru celelalte nu avem nicio soluþie tehnicã”, a declarat în urmã cu câteva luni Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. Primãria Petroºani a preluat conducta de aducþiu-
Se tamponeazã ºi bicicliºtii la beþie
D
oi bicicliºti din Petroºani au ajuns la spital dupã ce s-au accidentat din cauza alcoolului cu care probabil s-au hidratat. Cei doi, în vârstã de 31, respectiv 41 de ani circulau cu bicicletele pe DN7A, dinspre Voineasa spre Petroºani, iar la un moment dat au cãzut ºi s-au accidentat. În urma verificãrilor s-a stabilit cã din cauza nepãstrãrii
ne din zona Jupâneasa, în urmã cu câteva luni, iar acum se prelungeºte contractul de concesiune. “Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului SA, a soliictat cu adresa înaintatã la Primãria municipiului Petroºani (...) prelungirea duratei acestuia (...). având în vedere cele prezentate, propun Consiliului Local al municipiului Petroºani, prelungirea duratei contractului de comodat (...) ºi adoptarea proiectului de hotãrâre în forma iniþialã”, aratã nota de fundamentare a Primãriei Petroºani. Conducta a aparþinut Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului. Monika BACIU
NL Hunedoara a terminat analiza la Petrila, acolo unde Ilie Pãducel a pierdut alegerile locale în faþa lui Vasile Jurca (PSD). Potrivit liberalilor, nu existã niciun vinovat pentru înfrângerea suferitã de cel care a fost primar mai bine de 20 de ani, însã se cautã un candidat. “Am terminat analiza ºi la Petrila. Vom continua în aceeaºi formulã, însã i-am spus
domnului Pãducel sã gãseascã pentru alegerile din anul 2020 un candidat mai tinerel ºi cu dorinþã de muncã”, a declarat Florin Roman, preºedintele interimar al PNL Hunedoara. Acesta nu are nimic sã îi reproºeze lui Ilie Pãducel, însã spune cã îºi doreºte ca foºtii liberali sã revinã “acasã”. “Am avut discuþii cu mai mulþi foºti liberali, nu numai de la Petrila, ci din întreg judeþul ºi le-am spus sã revinã acasã (la PNL-n.r.)”, a mai precizat sursa
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Î
nceputul lunii septembrie aduce un nou eveniment de promovare a turismului din Parâng. Autoritãþile locale de la Petroºani ºi Asociaþia de Schi Turism Montan Pro Parâng vor organiza un nou eveniment în staþiunea montanã. “În perioada 911.09.2016, Asociaþia de Schi Turism Montan Pro Parâng va organiza în zona turisticã Parâng, cea de-a II-a ediþie a Trofeului Pro Parâng, eveniment sportiv-cultural ce face parte din Campionatul Naþional de Turism Sportiv ªtafeta Munþilor. Concursul va avea trei probe: raid montan (drumeþie pe un traseu bine stabilit), orientare turisticã ºi cunoºtinþe teoretice, iar seara, la foc de
unei distanþe corespunzãtoare în mers, cei doi bicicliºti au intrat în coliziune ºi au fost proiectaþi pe partea carosabilã. “Ambii bãrbaþi au fost testaþi cu aparatul alcooltest, iar rezultatele au indicat concentraþii de 0,88 mg/l ºi 0,71 mg/l alcool pur in aerul expirat”, declarã Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Cei doi bicicliºti au fost transportaþi la Spitalul Municipal Petroºani, unde au rãmas sub supraveghere medicalã, iar în cauzã se - ÎNCHIRIERI vor efectua cercetãri sub Casa de Culturã a Sindicatelor aspectul comiterii “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã infracþiunii de vãtãmare spaþii pentru diferite activitãþi. corporalã din culpã.
Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
PNL Petrila continuã în aceeaºi formulã
P
Trofeul Pro Parâng
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
citatã. Organizaþia PNL Petrila a pierdut, înainte de alegerile locale, zeci de membri. Fosta conducere a partidului a decis racolarea lui Ilie Pãducel în rândul PNL, iar acest fapt i-a nemulþumit pe vechii liberali. Monika BACIU
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
tabãrã, va avea loc proba de cunoºtinþe culturale”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului de hotãtâre prin care asociaþia cere sprijin financiar municipalitãþii de la Petroºani. La acest eveniment sunt aºteptaþi sã participe cluburi ºi asociaþii sportive din toatã þara. De asemenea, prin organizarea acestui eveniment se doreºte promovarea zonei turistice Parâng, a turismului sportiv precum ºi dezvoltarea unei relaþii de colaborare între ONG-uri. Astfel, cei de la asociaþie solicitã un sprijin financiar de 2.105,9 lei, necesarã pentru achiziþionarea de cupe ºi medalii în vederea premierii participanþilor. Monika BACIU
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti 30 August 2016
CEH pune capac primãriilor din Valea Jiului
A
dministratorul judiciar al CEH, Casa de Insolvenþã GMC Craiova, a publicat tabelul preliminar al creanþelor. Patru primãrii din Valea Jiului au de recuperat sume de ordinul milioanelor de lei de la mamutul energetic aflat în “dezmembrare”. Potrivit tabelului, cele patru primãrii din Valea Jiului ar avea de recuperat aproape patru milioane de lei, cea mai mare sumã fiind a primãriei Vulcan. Astfel, potrivit tabelului, Primãria Lupeni are de încasat
suma de 275.409 lei, Primãria Petroºani are de încasat de la CEH 935.378 lei, iar primãria Petrila ar avea de recuperat undeva la 586.880 lei. cea mai mare sumã pe care o are o primãrie de încasat este de
2.107.130,83 de lei. Astfel, cele patru primãrii ar avea de încasat suma de 3.894.797,83 de lei.
D
peste douã milioane de lei. mai exact, municipalitatea de la
Vulcan s-a înscris la masa credalã a CEH cu suma de
atorii de sute de mii de lei
Sute de creditori s-au înscris la masa credalã a CEH. Mai exact, 324 de creditori vor sã îºi recupereze banii de societate. Nu toate creanþele au fost însã acceptate de administratorul judiciar. Aºa se face cã CEH are creanþe garantate acceptate în sumã de
Dîncu: “Nu cred cã este posibilã, în actuala stare a politicii româneºti, o coaliþie PSD - PNL”
V
icepremierul Vasile Dîncu este de pãrere cã nu e posibilã o coaliþie PNL - PSD, deoarece, în prezent, fiecare dintre partide trebuie sã îºi afirme identitatea, iar amintirea USL nu este una motivantã, având în vedere cã o coaliþie foarte mare nu este neapãrat lucrul cel mai bun pentru democraþie. "Nu cred cã este posibilã în actuala stare a politicii româneºti o coaliþie PSD — PNL. În acest moment nu este posibilã pentru cã fiecare dintre partide trebuie, în campania electoralã, sã-ºi afirme identitatea. Deci, în mod normal, în acest moment, se exacerbeazã diferenþa, se exacerbeazã lupta dintre PNL ºi PSD. (...) Cred cã,
în acest moment, amintirea USL nu este una care sã fie motivantã, pentru cã USL a fost atunci o mare coaliþie, de 75 la sutã, care ºi-a propus sã facã douã lucruri mãreþe: modificarea Constituþiei ºi regionalizarea, descentralizarea ºi nu a fãcut nimic din acestea. Ce a ieºit de atunci ºi a rãmas ºi în mintea politicienilor este cã o coaliþie foarte
mare nu este neapãrat lucrul cel mai bun pentru democraþie ºi pentru România. Pentru cã oamenii s-au pierdut atunci în bãtãlii pentru mize mici, pentru împãrþirea puterii ºi tot timpul a fost o bãtãlie pentru împãrþire de putere.
Peste 100 de mii de români au dispãrut din statistici
P
opulaþia rezidentã în România a scãzut în 2015 cu 110.700 de persoane, principala cauzã fiind declinul demografic, la care s-a adãugat ºi emigraþia în continuare susþinutã, aratã datele publicate luni de Institutul Naþional de Statisticã (INS). La 1 ianuarie 2016, populaþia rezidentã în România numãra 19,76 milioane persoane, aratã statisticile oficiale. Comparativ cu începutul anului trecut, numãrul de rezidenþi s-a
redus cu 110.700 persoane, în condiþiile în care numãrul de locuitori s-a redus, în 2015, cu 75.655 doar din cauza declinului demografic, adicã a diferenþei dintre numãrul de decese ºi numãrul de naºteri. Un alt factor important al scãderii populaþiei rãmâne emigraþia. “România continuã sã fie o þarã de emigrare. Soldul migraþiei internaþionale în anul 2015 a fost negativ, numãrul emigranþilor depãºind numãrul imigranþilor cu aproape 58 mii persoane”,
Ori eu cred cã, în acest moment, niciunul dintre partide nu-ºi propune acest lucru", a afirmat Vasile Dîncu, la B1 tv. El a adãugat cã singurul lucru care ar putea sã ducã la o coaliþie PSD — PNL ar fi, probabil, situaþia în care
noteazã comunicatul INS. Potrivit seriilor publicate de INS, pe parcursul anului 2015, în România ºi-au mutat reºedinþa 129.534 de rezidenþi din alte state, consideraþi mimigranþi în România, în timp ce 187.466 de persoane – emigranþi – ºi-au mutat reºedinþa în alte state. În Uniunea Europeanã, România este pe locul al treilea în rândul statelor cu cel mai mare declin demografic, dupã Germania (-187.000 în 2015) ºi Italia (-161.800), ca numãr absolut. Experþii se aºteaptã la o adâncire a declinului demografic al României în deceniile urmãtoare. Astfel, populaþia României va ajunge la 14,5 milioane locuitori în anul 2050, potrivit unui raport al Organizaþiei Naþiunilor Unite (ONU), publicat în iulie 2015.
177,182,895.53 lei (din care 5,467,349.79 lei sub condiþie suspensivã). Creanþele bugetare acceptate sunt de 5,293,951.55 de lei. Administratorul judiciar a mai acceptat 237,289,859.16 reprezentând total creanþe chirografare, iar în ceea ce priveºte dreturile salariale lichidatorul CEH a admis doar 16,015,019.98 LEI din 102,314,960.46 LEI si 110,000 EURO. Monika BACIU
niciunul dintre partide nu va reuºi sã facã majoritatea. "Nu este exclus sã se ajungã acolo, dar mie îmi este foarte greu sã-mi închipui modul în care partidele vor putea negocia, vor putea construi un program de guvernare. Cred cã ar prefera alegeri anticipate într-o asemenea posibilitate, ºi PNL ºi PSD, cel puþin la psihicul de acum al celor douã partide", a opinat Dîncu. El a apreciat, în vederea alegerilor parlamentare, cã PMP se aflã la limita intrãrii în Parlament, sunt puþine ºanse ca USR sã acceadã în Legislativ, ALDE are ºanse sã treacã pragul electoral, iar PSD ar putea sã obþinã un scor bun ºi sã termine primul, "dacã nu va face o mare greºealã cum a fãcut în ultimii ani". AGERPRES
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
4 Actualitate
Investitorii au ales teren la fosta EM Aninoasa oldingul germano-norvegian care vrea H sã investeascã într-o fabricã de produs acumulatori la Aninoasa, a ales terenul pe
“Vã mulþumim pentru cã existaþi!” S ingura Bisericã Evanghelicã funcþionalã din Valea Jiului, cea din Petroºani, a marcat duminicã ziua Sfântului Augustin ºi inaugurarea lucrãrilor de reparaþii/restaurare a unei pãrþi a clãdirii. La eveniment au participat Protopopul de Sebeº, Preotul de Alba Iulia, corul din Petreºti ºi enoriaºi din Alba, Orãºtie, Simeria, Sebeº ºi primarul ºi viceprimarul Petroºaniului.
Biserica Evaghelicã din Petroºani, cunoscutã ca fiind biserica nemþeascã, singura rãmasã funcþionalã din Valea Jiului, a avut porþile larg deschise duminica trecutã, pentru musafiri din Alba Iulia, Orãºtie, Simeria, Petreºti ºi Sebeº. Întâlnirea a avut loc într-o zi cu dublã semnificaþie pentru comunitatea evanghelicã – Sfântul Augustin ºi încheirea unui proiect finanþat de Primãria municipiului Petroºani. Mai precis inaugurarea lucrãrii de rafacereresturare exterior ºi interioarã
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 30 August 2016
a pãrþii celei mai importante a bisericii, zona altarului. Seviciul divin a fost oficiat, în germanã ºi românã, de
protopopul de Sebeº, dr. Volfgang Wunsch, ºi preot de Alba Iulia, Wagner Gerhart, iar cântãrile corului ºi organistului din Petreºti au sunat cu adevãrat divin în acustica desãvârºitã a Bisericii Evanghelice. De precizat cã orga este fabricatã de fraþii Rieger Jägerdorf din Silezia în jurul anului 1890. În data de 29 august 1896, a avut loc sfinþirea, practic deschiderea oficialã a Bisericii Evanghelice Petroºani. La întâlnirea de duminicã, au participat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, viceprimarul Florin Nicolae ºi Wersanski Eduard - consilierul primarului pe relaþii externe. Aceºtia s-au întreþinut îndelung cu creºtinii de etnie germanã ºi o parte maghiarã, iar Ulrich Ernest din cadrul Forumului German Petroºani a dãruit înalþilor prelaþi oaspeþi valorosul volum “Cartea vieþii mele”, unde
care îºi va construi halele de producþie. Fosta minã din localitate a fost preferatã de investitori, iar administraþia localã este de acord sã concesioneze terenul.
descrie, printre altele deportarea în Rusia (domnia sa fiind unul dintre cei 1700 de etnici germani din Valea Jiului deportaþi în URSS), despre lagãrele de exterminare lentã de la minele din Donbas. În cuvântul sãu, adresat celor prezenþi la eveniment, primarul Petroºaniului pãrea emoþionat având în vedere cã la Biserica Evanghelicã din Petroºani slujbele religioase sunt rare pentru cã biserica nu are preot. De îngrijirea/administrarea acesteia, organizator de evenimente de profil, relaþia cu districtele din þarã ºi cu prelaþii din bisericile surori se ocupã curatorul Cristina Knebel, care este sprijinitã de familii ale enoriaºilor, precum familia Mihuþ Hajnalka ºi Mihuþ Roland. “Ce am fãcut noi, Primãria
ºi Consiliul Local din punct de vedere financiar, suma alocatã pentru lucrãri este micã. Pe viitor vom încerca sã facem mai mult. Comunitatea germanã din Petroºani este foarte importantã pentru noi prin ceea ce a adus ºi aduce pentru Petroºani… Vã mulþumim pentru cã existaþi!” – a spus, printre altele, primarul Tiberiu Iacob Ridzi. Consiliul Local Petroºani a aprobat suma de 6.000 ron pentru lucrãrile de reparaþii/ restaurare. Dupã eveniment, oaspeþii au vizitat Petroºaniul ºi împrejurimile. Cu aceastã ocazie, Biserica Evanghelicã Petroºani a donat câteva zeci de porþii de hranã Asociaþiei Casa Pollicino, locul în care copii cu dizabilitãþi din Valea Jiului primesc sprijin ºi îngrijire.
Propuneri pentru dezvoltarea municipiului Vulcan
U
nul dintre consilierii locali de la Vulcan a identificat o serie de mãsuri prin care localitatea s-au putea dezvolta. Florin Govor, consilierul local independent, a adus la cunoºtinþa colegilor sãi mai multe propuneri care au fost discutate în ºedinþa de sãptãmâna trecutã. “Având în vedere inevitabila închidere a tuturor minelor din Valea Jiului, þinând cont de faptul cã pânã în acest moment au venit foarte puþini investitori în zona noastrã ºi dorind sã creem oportunitãþi atât pentru companiile care doresc sã investeascã în municipiul nostru cât ºi pentru cetãþenii din oraº, propun includrea pe lista de investiþii ºi prioritizarea lor a urmãtoarelor proiecte. Identificarea unui teren pentru construirea unei hale de cel puþin 3000 mp dotatã cu toate utilitãþile, în vederea punerii la dispoziþia potenþialilor
investitori. Solicit acest lucru deoarece sunt în discuþii cu SEWS cã sunt interesaþi sã deschidã un punct de lucru ºi în oraºul nostru, fapt care ar conduce la crearea a 200 noi locuri de muncã”, aratã consilierul local, Florin Govor. Totodatã, consilierul aflat la primul mandat mizeazã ºi pe dezvoltarea zonei turistice din Pasul Vâlcan. “Datoritã faptului cã a fost construitã telegondola din Vulcan ºi cã drumul de acces în Pasul Vâlcan a fost modernizat, propun pentru dezvoltarea zonei ºi pentru a include în circuitul turistic al þãrii, demararea proiectelor care sã punã cu adevãrat în valoare potenþialul turistic al zonei în care trãim. Ar fi ideal pentru atracþia ºi
bucuria copiilor ºi nu numai, înfiinþarea în Pasul Vâlcan a unei mini grãdini zoologice care sã gãzduiascã într-un mediu plãcut, animale specifice zonei în care trãim. Tot mai mulþi turiºti cautã noi metode de amuzament ºi distracþie. De aceea amenajarea unei piste de zorbing ar veni în întâmpinarea doleanþelor lor ºi le-ar oferi posibilitatea petrecerii unor clipe de neuitat într-o aventurã
Primãria Aninoasa aºteaptã documentaþia de la compania cu acþionari nemþi ºi norvegieni, pentru a putea aproba prin consiliul local atribuirea terenului de circa 7000 de metri pãtraþi pe care urmeazã sã se construiascã fabrica de acumu-
latori. Aceasta ar fi cea mai mare investiþie strãinã în localitatea din vestul Vãii Jiului. ”Reprezentanþii companiei au venit ºi au vãzut locaþiile. Au ales la fosta minã Aninoasa ºi acum aºteptãm cererea lor pentru a putea le con-
cesiona terenul prin hotãrâre de consiliu. Au vrut teren în incinta fostei mine Aninoasa, pe platou, ºi dacã vor veni, acest lucru înseamnã 500 de locuri
Este nevoie de salvamontiºti
Î
n acest sezon de schi care se apropie, dacã va fi zãpadã, în staþiunea Parâng sunt aºteptaþi mii de turiºti.
Chiar dacã nu a bãtut un record, pe perioada de varã,
Parângul a adunat turiºti iar serviciile de salvare montanã au avut de muncã aproape la fel de mult ca ºi în timpul sezonului de schi. Numai cã, pentru turiºtii ce vin în Parâng, atât pe perioada de varã cât mai ales iarna, tre-
Ileana FIRÞULESCU ineditã ºi deloc periculoasã”, mai spune consilierul care de altfel aratã cã realizarea unei piste de zorbing ar costa circa 8000 de euro. Iniþiativa consilierului nu a rãmas fãrã ecou. Angela Stoica, actual consiler local, fost viceprimar a þinut sã sublinieze cã multe din cele arãtate de mai tânãrul sãu coleg au fost cuprinse în proiectul de dezvoltare a staþiunii montane Pasul Vâlcan. Monika BACIU
de muncã. Eu am vãzut cã sunt foarte hotãrâþi ºi mai intenþioneazã sã facã ºi o fabricã de biomasã pe viitor. Sunt convins cã dacã fac fabrica de acu-
buie asiguratã permanenþa de cãtre serviciile de intervenþie cum este Salvamontul, iar cu echipele din prezent nu prea este posibil sã se acopere toate zonele staþiunii. Astfel, serviciul ar avea nevoie de mai multe persoane angajate iar salvatorii ar trebui sã fie angajaþi de municipalitatea Petroºani, fiind vorba de o structurã subordonatã administraþiei locale. Dezvoltarea serviciului de salvare montanã este obligatorie în condiþiile în care staþiunea va finaliza proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Staþiunea Parâng. Maximilian Gânju
Lucrãri în ritm alert, la Lupeni Branºamente asfaltare sã se facã într-un ucrãrile de reabilitare ºi ritm alert, cu respectarea la electricitate L modernizare la termenelor din graficul de Bulevardul Pãcii din dar la fel de importantã pentru mai mulþi muncipiul Lupeni avanseazã lucrãri, este ºi calitatea lucrãrilor, astfel într-un ritm alert. încât asfaltul turnat sã respecte nevoiaºi parametrii calitativi , sã facem
Au fost montate deja bordurile pe sensul de mers cãtre Uricani ºi în cursul dimineþii de luni au început lucrãrile de asfaltare. “În cursul dimineþii de luni, constructorul a început montarea materialului geotextil ºi turnarea primului strat de covor asfaltic pe Bulevardul Mai trebuie sã-ºi dea acordul ºi Pãcii. Se va turna primul strat consilierii locali în ºedinþa de la finele de asfalt dupã care se acestei luni, iar motivul pentru care vor ridica capacele de executivul a decis sã suporte canal precum ºi cele de branºamentele este legat de sãrãcia la canalele pluviale, chiriaºilor, proiectul fiind întocmit în pentru a putea fi turnat baza legii privind marginalizarea ºi cel de-al doile astrat socialã. Practic, aceste locuinþe ale de asfalt, farã sã avem SPADPP nu au avut electricitate, cei probleme cu canalizãrile care locuiesc în ele sunt foarte sãraci dupã finalizarea ºi nu au de unde sã acopere costurile asfaltãrii. Vom acorda o de 9000 de lei cu branºarea. atenþie deosebitã ca M. GÂNJU executarea lucrãrilor de
M
ai multe locuinþe aflate în proprietatea administraþiei locale din Petroºani vor fi branºate la reþeaua de distribuþie a energiei electrice, suma necesarã pentru acest lucru fiind alocatã din bugetul local.
o lucrare cu o duratã de folosinþã cât mai indelungatã”, a declarat primarul Cristian Resmeriþã. În ultima perioadã, municipiul Lupeni s-a transformat într-un adevãrat ºantier, mai multe strãzi din oraº fiind reabilitate de la zero.
mulatori, or sã mai vinã ºi alþi investitori, pentru cã prindem credibilitate. Mie îmi este fricã de forþa de muncã, de lipsa ei. Din discuþiile cu investitorii am înþeles cã
dau salarii bunicele, pentru cã vor sã-ºi fidelizeze oamenii, sã nu fie fluctuaþii de personal. Le-am spus cã o sã îi ajut cu tot ce pot, tot ce depinde de administraþia localã, numai sã vãd cã fac locuri de muncã”, a declarat primarul din Aninoasa, Nicolae Dunca. Investitorii au fost interesaþi ºi de posibilitatea de a-ºi trimite producþia ºi au fost mulþumiþi cã au deschidere la drumul naþional dar ºi posibilitatea de a se folosi de calea feratã. Maximilian GÂNJU
Au prãdat toaletele publice
P
ânã ºi toaletele publice din pieþele Petrtoºaniului au intrat în atenþia hoþilor. Aceºtia au furat sãpunul lichid, hârtia igienicã ºi chiar ºi racordurile de apã de la chiuvetã.
Hoþii nu se dau în lãturi de la nimic ºi furã pânã ºi bunuri care nu costã mai mult de câþiva lei. S-a întâmplat în târgul sãptãmânal din Petroºani, de unde hoþii au furat, ziua în amiaza mare, cele douã racorduri de apã de la chiuveta toaletei amenajate pentru cumpãrãtori ºi comercianþi. Hârtia igienicã ºi sãpunul lichid nici nu rezistã mai mult de câteva minute spun reprezentanþii pieþei. ”Nu ne mai poate mira nimic, dacã au furat pânã ºi racordul de apã de la chiuvetã. Angajatul nu poate intra în toaletã, ar fi culmea. Noi mizãm pe bunul ºimþ, dar unele persoane nu ºtiu ce este. De consumabile ca hârtia igienicã nu mai vorbim, intrã în toaletã ºi pleacã cu ea. Punem câte 40-50 de suluri de hârtie în fiecare duminicã la deschiderea târgului ºi tot nu ajung. Furã sãpunul lichid, asta este situaþia”, spun reprezentanþii Administraþiei Pieþelor Petroºani. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Investitorii au ales teren la fosta EM Aninoasa oldingul germano-norvegian care vrea H sã investeascã într-o fabricã de produs acumulatori la Aninoasa, a ales terenul pe
“Vã mulþumim pentru cã existaþi!” S ingura Bisericã Evanghelicã funcþionalã din Valea Jiului, cea din Petroºani, a marcat duminicã ziua Sfântului Augustin ºi inaugurarea lucrãrilor de reparaþii/restaurare a unei pãrþi a clãdirii. La eveniment au participat Protopopul de Sebeº, Preotul de Alba Iulia, corul din Petreºti ºi enoriaºi din Alba, Orãºtie, Simeria, Sebeº ºi primarul ºi viceprimarul Petroºaniului.
Biserica Evaghelicã din Petroºani, cunoscutã ca fiind biserica nemþeascã, singura rãmasã funcþionalã din Valea Jiului, a avut porþile larg deschise duminica trecutã, pentru musafiri din Alba Iulia, Orãºtie, Simeria, Petreºti ºi Sebeº. Întâlnirea a avut loc într-o zi cu dublã semnificaþie pentru comunitatea evanghelicã – Sfântul Augustin ºi încheirea unui proiect finanþat de Primãria municipiului Petroºani. Mai precis inaugurarea lucrãrii de rafacereresturare exterior ºi interioarã
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 30 August 2016
a pãrþii celei mai importante a bisericii, zona altarului. Seviciul divin a fost oficiat, în germanã ºi românã, de
protopopul de Sebeº, dr. Volfgang Wunsch, ºi preot de Alba Iulia, Wagner Gerhart, iar cântãrile corului ºi organistului din Petreºti au sunat cu adevãrat divin în acustica desãvârºitã a Bisericii Evanghelice. De precizat cã orga este fabricatã de fraþii Rieger Jägerdorf din Silezia în jurul anului 1890. În data de 29 august 1896, a avut loc sfinþirea, practic deschiderea oficialã a Bisericii Evanghelice Petroºani. La întâlnirea de duminicã, au participat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, viceprimarul Florin Nicolae ºi Wersanski Eduard - consilierul primarului pe relaþii externe. Aceºtia s-au întreþinut îndelung cu creºtinii de etnie germanã ºi o parte maghiarã, iar Ulrich Ernest din cadrul Forumului German Petroºani a dãruit înalþilor prelaþi oaspeþi valorosul volum “Cartea vieþii mele”, unde
care îºi va construi halele de producþie. Fosta minã din localitate a fost preferatã de investitori, iar administraþia localã este de acord sã concesioneze terenul.
descrie, printre altele deportarea în Rusia (domnia sa fiind unul dintre cei 1700 de etnici germani din Valea Jiului deportaþi în URSS), despre lagãrele de exterminare lentã de la minele din Donbas. În cuvântul sãu, adresat celor prezenþi la eveniment, primarul Petroºaniului pãrea emoþionat având în vedere cã la Biserica Evanghelicã din Petroºani slujbele religioase sunt rare pentru cã biserica nu are preot. De îngrijirea/administrarea acesteia, organizator de evenimente de profil, relaþia cu districtele din þarã ºi cu prelaþii din bisericile surori se ocupã curatorul Cristina Knebel, care este sprijinitã de familii ale enoriaºilor, precum familia Mihuþ Hajnalka ºi Mihuþ Roland. “Ce am fãcut noi, Primãria
ºi Consiliul Local din punct de vedere financiar, suma alocatã pentru lucrãri este micã. Pe viitor vom încerca sã facem mai mult. Comunitatea germanã din Petroºani este foarte importantã pentru noi prin ceea ce a adus ºi aduce pentru Petroºani… Vã mulþumim pentru cã existaþi!” – a spus, printre altele, primarul Tiberiu Iacob Ridzi. Consiliul Local Petroºani a aprobat suma de 6.000 ron pentru lucrãrile de reparaþii/ restaurare. Dupã eveniment, oaspeþii au vizitat Petroºaniul ºi împrejurimile. Cu aceastã ocazie, Biserica Evanghelicã Petroºani a donat câteva zeci de porþii de hranã Asociaþiei Casa Pollicino, locul în care copii cu dizabilitãþi din Valea Jiului primesc sprijin ºi îngrijire.
Propuneri pentru dezvoltarea municipiului Vulcan
U
nul dintre consilierii locali de la Vulcan a identificat o serie de mãsuri prin care localitatea s-au putea dezvolta. Florin Govor, consilierul local independent, a adus la cunoºtinþa colegilor sãi mai multe propuneri care au fost discutate în ºedinþa de sãptãmâna trecutã. “Având în vedere inevitabila închidere a tuturor minelor din Valea Jiului, þinând cont de faptul cã pânã în acest moment au venit foarte puþini investitori în zona noastrã ºi dorind sã creem oportunitãþi atât pentru companiile care doresc sã investeascã în municipiul nostru cât ºi pentru cetãþenii din oraº, propun includrea pe lista de investiþii ºi prioritizarea lor a urmãtoarelor proiecte. Identificarea unui teren pentru construirea unei hale de cel puþin 3000 mp dotatã cu toate utilitãþile, în vederea punerii la dispoziþia potenþialilor
investitori. Solicit acest lucru deoarece sunt în discuþii cu SEWS cã sunt interesaþi sã deschidã un punct de lucru ºi în oraºul nostru, fapt care ar conduce la crearea a 200 noi locuri de muncã”, aratã consilierul local, Florin Govor. Totodatã, consilierul aflat la primul mandat mizeazã ºi pe dezvoltarea zonei turistice din Pasul Vâlcan. “Datoritã faptului cã a fost construitã telegondola din Vulcan ºi cã drumul de acces în Pasul Vâlcan a fost modernizat, propun pentru dezvoltarea zonei ºi pentru a include în circuitul turistic al þãrii, demararea proiectelor care sã punã cu adevãrat în valoare potenþialul turistic al zonei în care trãim. Ar fi ideal pentru atracþia ºi
bucuria copiilor ºi nu numai, înfiinþarea în Pasul Vâlcan a unei mini grãdini zoologice care sã gãzduiascã într-un mediu plãcut, animale specifice zonei în care trãim. Tot mai mulþi turiºti cautã noi metode de amuzament ºi distracþie. De aceea amenajarea unei piste de zorbing ar veni în întâmpinarea doleanþelor lor ºi le-ar oferi posibilitatea petrecerii unor clipe de neuitat într-o aventurã
Primãria Aninoasa aºteaptã documentaþia de la compania cu acþionari nemþi ºi norvegieni, pentru a putea aproba prin consiliul local atribuirea terenului de circa 7000 de metri pãtraþi pe care urmeazã sã se construiascã fabrica de acumu-
latori. Aceasta ar fi cea mai mare investiþie strãinã în localitatea din vestul Vãii Jiului. ”Reprezentanþii companiei au venit ºi au vãzut locaþiile. Au ales la fosta minã Aninoasa ºi acum aºteptãm cererea lor pentru a putea le con-
cesiona terenul prin hotãrâre de consiliu. Au vrut teren în incinta fostei mine Aninoasa, pe platou, ºi dacã vor veni, acest lucru înseamnã 500 de locuri
Este nevoie de salvamontiºti
Î
n acest sezon de schi care se apropie, dacã va fi zãpadã, în staþiunea Parâng sunt aºteptaþi mii de turiºti.
Chiar dacã nu a bãtut un record, pe perioada de varã,
Parângul a adunat turiºti iar serviciile de salvare montanã au avut de muncã aproape la fel de mult ca ºi în timpul sezonului de schi. Numai cã, pentru turiºtii ce vin în Parâng, atât pe perioada de varã cât mai ales iarna, tre-
Ileana FIRÞULESCU ineditã ºi deloc periculoasã”, mai spune consilierul care de altfel aratã cã realizarea unei piste de zorbing ar costa circa 8000 de euro. Iniþiativa consilierului nu a rãmas fãrã ecou. Angela Stoica, actual consiler local, fost viceprimar a þinut sã sublinieze cã multe din cele arãtate de mai tânãrul sãu coleg au fost cuprinse în proiectul de dezvoltare a staþiunii montane Pasul Vâlcan. Monika BACIU
de muncã. Eu am vãzut cã sunt foarte hotãrâþi ºi mai intenþioneazã sã facã ºi o fabricã de biomasã pe viitor. Sunt convins cã dacã fac fabrica de acu-
buie asiguratã permanenþa de cãtre serviciile de intervenþie cum este Salvamontul, iar cu echipele din prezent nu prea este posibil sã se acopere toate zonele staþiunii. Astfel, serviciul ar avea nevoie de mai multe persoane angajate iar salvatorii ar trebui sã fie angajaþi de municipalitatea Petroºani, fiind vorba de o structurã subordonatã administraþiei locale. Dezvoltarea serviciului de salvare montanã este obligatorie în condiþiile în care staþiunea va finaliza proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Staþiunea Parâng. Maximilian Gânju
Lucrãri în ritm alert, la Lupeni Branºamente asfaltare sã se facã într-un ucrãrile de reabilitare ºi ritm alert, cu respectarea la electricitate L modernizare la termenelor din graficul de Bulevardul Pãcii din dar la fel de importantã pentru mai mulþi muncipiul Lupeni avanseazã lucrãri, este ºi calitatea lucrãrilor, astfel într-un ritm alert. încât asfaltul turnat sã respecte nevoiaºi parametrii calitativi , sã facem
Au fost montate deja bordurile pe sensul de mers cãtre Uricani ºi în cursul dimineþii de luni au început lucrãrile de asfaltare. “În cursul dimineþii de luni, constructorul a început montarea materialului geotextil ºi turnarea primului strat de covor asfaltic pe Bulevardul Mai trebuie sã-ºi dea acordul ºi Pãcii. Se va turna primul strat consilierii locali în ºedinþa de la finele de asfalt dupã care se acestei luni, iar motivul pentru care vor ridica capacele de executivul a decis sã suporte canal precum ºi cele de branºamentele este legat de sãrãcia la canalele pluviale, chiriaºilor, proiectul fiind întocmit în pentru a putea fi turnat baza legii privind marginalizarea ºi cel de-al doile astrat socialã. Practic, aceste locuinþe ale de asfalt, farã sã avem SPADPP nu au avut electricitate, cei probleme cu canalizãrile care locuiesc în ele sunt foarte sãraci dupã finalizarea ºi nu au de unde sã acopere costurile asfaltãrii. Vom acorda o de 9000 de lei cu branºarea. atenþie deosebitã ca M. GÂNJU executarea lucrãrilor de
M
ai multe locuinþe aflate în proprietatea administraþiei locale din Petroºani vor fi branºate la reþeaua de distribuþie a energiei electrice, suma necesarã pentru acest lucru fiind alocatã din bugetul local.
o lucrare cu o duratã de folosinþã cât mai indelungatã”, a declarat primarul Cristian Resmeriþã. În ultima perioadã, municipiul Lupeni s-a transformat într-un adevãrat ºantier, mai multe strãzi din oraº fiind reabilitate de la zero.
mulatori, or sã mai vinã ºi alþi investitori, pentru cã prindem credibilitate. Mie îmi este fricã de forþa de muncã, de lipsa ei. Din discuþiile cu investitorii am înþeles cã
dau salarii bunicele, pentru cã vor sã-ºi fidelizeze oamenii, sã nu fie fluctuaþii de personal. Le-am spus cã o sã îi ajut cu tot ce pot, tot ce depinde de administraþia localã, numai sã vãd cã fac locuri de muncã”, a declarat primarul din Aninoasa, Nicolae Dunca. Investitorii au fost interesaþi ºi de posibilitatea de a-ºi trimite producþia ºi au fost mulþumiþi cã au deschidere la drumul naþional dar ºi posibilitatea de a se folosi de calea feratã. Maximilian GÂNJU
Au prãdat toaletele publice
P
ânã ºi toaletele publice din pieþele Petrtoºaniului au intrat în atenþia hoþilor. Aceºtia au furat sãpunul lichid, hârtia igienicã ºi chiar ºi racordurile de apã de la chiuvetã.
Hoþii nu se dau în lãturi de la nimic ºi furã pânã ºi bunuri care nu costã mai mult de câþiva lei. S-a întâmplat în târgul sãptãmânal din Petroºani, de unde hoþii au furat, ziua în amiaza mare, cele douã racorduri de apã de la chiuveta toaletei amenajate pentru cumpãrãtori ºi comercianþi. Hârtia igienicã ºi sãpunul lichid nici nu rezistã mai mult de câteva minute spun reprezentanþii pieþei. ”Nu ne mai poate mira nimic, dacã au furat pânã ºi racordul de apã de la chiuvetã. Angajatul nu poate intra în toaletã, ar fi culmea. Noi mizãm pe bunul ºimþ, dar unele persoane nu ºtiu ce este. De consumabile ca hârtia igienicã nu mai vorbim, intrã în toaletã ºi pleacã cu ea. Punem câte 40-50 de suluri de hârtie în fiecare duminicã la deschiderea târgului ºi tot nu ajung. Furã sãpunul lichid, asta este situaþia”, spun reprezentanþii Administraþiei Pieþelor Petroºani. Maximilian GÂNJU
6 Învãtãmânt
Cronica Vãii Jiului | Marti 30 August 2016
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti 30 August 2016
Elevii se pregãtesc de noul an ºcolar
A
nul ºcolar 2016-2017 începe luni, 12 septembrie, are 35 de sãptãmâni de cursuri ºi se structureazã în Semestrul I (12 septembrie 2016 - 3 februarie 2017) ºi Semestrul al II-lea (13 februarie 2017 - 16 iunie 2017), potrivit unui ordin emis de ministrul Educaþiei. Vacanþele elevilor sunt programate astfel: vacanþa de iarnã (24 decembrie 2016 - 8 ianuarie 2017), vacanþã intersemestrialã (4 -12 februarie 2017), vacanþa de primãvarã (19 - 30 aprilie 2017) ºi vacanþa de varã (17 iunie - 10 septembrie 2017). De asemenea, în sãptãmâna 29
octombrie 6 noiembrie 2016, clasele din învãþãmântul primar ºi grupele din învãþãmântul preºcolar sunt în vacanþã. Pentru clasele terminale din învãþãmântul liceal, anul ºcolar se încheie în data de 26 mai 2017, iar pentru clasa a VIII-a, în data de 9 iunie 2017, anunþã Ministerul Educaþiei. Programul naþional „ªcoala altfel” are o duratã de 5 zile consecutive lucrãtoare în timpul anului ºcolar ºi poate fi derulat pe baza
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI ANUNÞ În temeiul art. 39 aliniatul (1) ºi (5) din Legea nr. 215/ 2001, privind Administraþia publicã localã, republicatã se convocã Consiliul local al Municipiului Lupeni în ºedinþã ordinarã pentru marþi 30 august 2016, ora 14,00 în sala de ºedinþe a Consiliului local al Municipiului Lupeni, cu urmãtoarea
ORDINE DE ZI: 1 – Proiect de hotãrâre nr. 83/ 2016 privind aprobarea procedurii de acordare a scutirilor la plata impozitului/ taxei pe clãdiri ºi a impozitului/ taxei pe teren. Iniþiator: Cornel Cristian Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 2 – Proiect de hotãrâre nr. 84/ 2016 privind aprobarea Studiului de Fezabilitate ºi a indicatorilor tehnico-economici pentru proiectul “Modernizarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara (Valea Jiului) 2014-2020”. Iniþiator: Cornel Cristian Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 3 – Proiect de hotãrâre nr. 85/ 2016 privind aprobarea cofinanþãrii Proiectului “Modernizare infrastructurã de apã ºi apã uzatã în Judeþul Hunedoara (Valea Jiului) 2014 – 2020”. Iniþiator: Cornel Cristian
Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni
4 – Proiect de hotãrâre nr. 87/ 2016 privind reorganizarea Comisiei Locale de Ordine Publicã la nivelul Municipiului Lupeni. Iniþiator: Cornel Cristian Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 5 – Proiect de hotãrâre nr. 88/ 2016 privind organizarea Zilei Internaþionale a Vârstnicilor – 2016. Iniþiator: Cornel Cristian Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 6 – Proiect de hotãrâre nr. 89/ 2016 privind aprobarea participãrii Consiliului local al Municipiului în calitate de coorganizator al Zilelor culturii maghiare în Valea Jiului 2016 împreunã cu Asociaþia EBEN HAEZER Lupeni. Iniþiatori: Consilier local David Benedekfi ºi Consilier local Lucian Marius Resmeriþã 7 – Proiect de hotãrâre nr. 90/ 2016 pentru modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 76/ 2015 privind aprobarea documentaþiei de delegare, prin concesiune, a gestiunii serviciului de transport public local de cãlãtori prin curse regulate în Municipiul Lupeni prin înfiinþarea a douã noi staþii pentru cãlãtori. Iniþiator: Cornel Cristian Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni
8 – Proiect de hotãrâre nr. 91/ 2016 privind reorganizarea comisiei tehnice de urbanism ºi amenajarea teritoriului ca organ consultativ cu atribuþii de analizã, expertizare tehnicã ºi consultanþã, care asigurã fundamentarea tehnicã a avizului arhitectului-ºef al Municipiului Lupeni. Iniþiator: Cornel Cristian Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni
9 – Proiect de hotãrâre nr. 92/ 2016 privind revocarea Hotãrârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 45/ 2016 pentru modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 120/ 2015 privind stabilirea impozitelor ºi taxelor locale pentru anul 2016. Iniþiator: Cornel Cristian Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 10 – Proiect de hotãrâre nr. 93/ 2016 pentru modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 7/ 2016 privind aprobarea Bugetului local pe anul 2016, a Programului de investiþii publice pe anul 2016 ºi a estimãrilor pentru anii 2017 – 2019. Iniþiator: Cornel Cristian Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni 11 – Diverse Lupeni, 24 august 2016 PRIMAR, CORNEL CRISTIAN RESMERIÞÃ
unei planificãri ce rãmâne la decizia ºcolilor. Astfel, în funcþie de ciclurile de învãþãmânt ºcolarizate, unitãþile de învãþãmânt pot opta pentru unul dintre urmãtoarele segmente: 21 noiembrie - 2 decembrie 2016, 27 februarie - 31 martie
2017 ºi 15 mai 9 iunie 2017 (învãþãmântul preºcolar ºi primar), respectiv 17 octombrie - 2 decembrie 2016, 27 februarie - 31 martie 2017 ºi 15 mai 9 iunie 2017 (învãþãmântul gimnazial, liceal, profesional ºi postliceal).
8,9 cea mai mare medie la examenul de bacalaureat
8
,90 este cea mai mare medie la sesiunea din toamnã a examenului de bacalaureat.
Primele rezultate au fost afiºate, iar din cei 910 absolvenþi de liceu care s-au înscris pentru a susþine examenul maturitãþii doar 180 au reuºit sã promoveze. Cea mai mare medie din judeþul Hunedoara îi aparþine unei absolvente a Colegiului Economic Hermes din Petroºani. Mihaela Claudia Drãghici a obþinut media 8,90 la aceastã sesiune a examenului de bacalaureat. Andrei Ionuþ Vasilache de la Colegiul Economic Emanoil Gojdu din Hunedoara a obþinut 8.31. Cea de-a treia medie pe judeþul
Hunedoara îi revine unui absolvent al Liceului Tehnologic Apollonius Petroºani, liceu particular. Alexandra Aioji a obþinut media 8.08.
S
ute de respinºi
Din totalul celor 910 absolvenþi de liceu care s-au înscris la cea de-a doua etapã a examenului maturitãþii, 180 au obþinut medii cuprinse între 5 ºi 5.99, însã aceºtia au fost declaraþi respinºi având în vedere cã pentru a promova examenul de bacalaureat este nevoie de cel puþin media 6. 397 de candidaþi din judeþul Hunedoara au obþinut medii sub 5, iar alþii 150 nici nu s-au prezentat la examen. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti 30 August 2016
Henþ cu mâna
MORAIS, TEXEIRA, GERALDO, ACEªTI ROMÂNI MINUNAÞI!
Ei bine, da. Multinaþionala de la Giurgiu a dat de pãmânt cu vedetele lui West Ham United Londra, omorând cotele la casele de pariuri tocmai acolo de unde nu te aºteptai. Acum, Marius ªumudicã, gura mare, fãrã fricã. Am vãzut o lecþie de patriotism la Takayuki, Texeira, Geraldo ºi Morais, niºte
bãieþi care ºi-au apãrat valorile þãrii (...) mai abitir ca orice alt romãn neaoº. Ce-ar mai fi de comentat la aºa reuºitã? Cã nu trebuie sã ne batem cu cãrãmida-n piept ca la ’48, ori ca la televizor, cum cã doar la ... Zilele oraºului (paranghelie ºi ºmenul naþional numãrul 1) ne mândrim cu falsele talente (cepe
degerate care n-ar vinde nici trei bilete de 5 lei) care nu existã. Iatã cã se poate gândi româneºte – drept, pe ceva bãnuþi, nene... –, dar cu folos. Jos pãlãria pentru Astra Giurgiu, o campioanã en titre, ciuca bãtãilor în campionat, dar meserie sub Turnul Londrei. Bravo românilor de altã limbã.
Fotbal. Sondaj.
6 întrebãri pentru 6 echipe (I)
Î
n acest week-end începe campionatul judeþean de fotbal, la nivelul Ligilor a IV-a ºi a V-a. Valea Jiului porneºte la drum cu ºase echipe, 4 în Liga a IV-a ºi una în Liga a V-a. Am pregãtit în acest sens: 6 întrebãri
pentru 6 echipe
1. 2. 3. 4. 5. 6.
Cât de pregãtiþi sunteþi pentru noul sezon? Care este situaþia lotului de jucãtori? Ce obiectiv aveþi? Cine va câºtiga campionatul? Ce vã deranjeazã în campionat? Ce ºanse are echipa Naþionalã a României cu Muntenegru?
Hercules Lupeni – Dan Voicu, antrenor
Speranþe de reeditare a succesului din sezonul trecut
1. Ne-am adunat destul de greu, mulþi jucãtori au optat pentru munca în strãinãtate, astfel cã nu i-am avut la pregãtiri. Dar cred cã ne putem gândi sã reeditãm
succesul din campionatul trecut când am încheiat pe locul 1. 2. La ora discuþiei noastre nu vã pot da nimic cert. Sperãm sã îl legitimãm pe ex-jiulistul Graur, fost la F.C. Hunedoara, încã vreo doi juniori de la Jiul ºi pe Cismaºu de la Minerul Uricani ºi pe Gabi Rãdescu de la C.S.M. Vulcan. 3. Evident, obiectivul nostru este acela de a câºtiga din nou campionatul! Este o dorinþã fireascã, dupã un loc 1 sã urmeze tot... locul 1. 4. Rãspunsul îl aveþi
la întrebarea de mai sus. 5. Ne-am dori arbitraje corecte. Atât... 6. Eu cred cã va fi un debut bun pentru antrenorul Christoph Daum, cã se va începe o altã erã, cu o nouã mentalitate.
Inter Petrila – Cosmin Negoi, preºedintele secþiei fotbal.
Vom câºtiga campionatul! 1. Totul e-n regulã, avem sprijinul total al autoritãþilor locale. 2. Nu avem „miºcãri de trupe” la
echipã, ne bazãm pe acelaºi lot de anul trecut. Noutatea ar fi, dacã putem sã-i spunem aºa, cã vrem pe 10 septembrie, la meciul cu ªoimul Bãiþa, sã marcãm cei
95 de ani de la înfiinþarea echipei. 3. Avem ca obiectiv clasarea pe primele cinci locuri. 4. Cine va câºtiga campionatul? Noi, evident! 5. Este regretabil cã avem doar 12 echipe la acest nivel, când alte judeþe au 2-3 serii în Liga a IV-a. Este cel mai deranjant lucru. 6. Câºtigãm clar cu Muntenegru, am convingerea cã antrenorul german Daum a implantat o nouã mentalitate la echipã.
Paginã realizatã de Genu TUÞU