Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1158

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 3 August 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Groapã de gunoi lângã staþia CFR de la Livezeni

INSEMEX aºteaptã brevetele de invenþie

NSEMEX Petroºani are un rol important în sistemul de cercetare românesc.

Totodatã INCD INSEMEX Petroºani elaboreazã expertizele tehnice ale tuturor accidentelor provocate de fenomenele explozive generate de gaze, vapori, ceþuri ºi prafuri combustibile sau de cãtre materiile explozive propriu-zise (cu caracter exploziv intrinsec), în vederea elucidãrii cauzelor care au condus la producerea evenimentelor respective ºi, ulterior, pentru fundamentarea ºtiinþificã a unor soluþii tehnice ºi reglementãri specifice care sã preîntâmpine apariþia unor accidente similare. Cercetãtorii de aici au elaborat în cursul anului trecut zeci de lucrãri. “Pe parcursul anului 2015, personalul din cercetare a elabo-

rat un numãr de 84 de lucrãri ºtiinþifice prin care INCD INSEMEX a fost prezent la numeroase comunicãri ºtiinþifice, simpozioane, conferinþe naþionale ºi internaþionale”, se aratã în raportul de activitate. INCD INSEMEX are înregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci un numãr de 9 brevete de invenþii ºi 22 cereri de brevet de invenþie, iar în cursul anului 2015 au fost depuse la OSIM alte trei cereri de brevet de invenþie. “Dezvoltarea infrastructurii de cercetare dezvoltare constituie un obiectiv prioritar al strategiei institutului, premisã necesarã realizãrii unui nivel european competitiv în spaþiul european al cercetãrii dupã aderarea României la Uniunea Europeanã”, mai aratã raportul.

CEH se menþine în topul datornicilor

omplexul Energetic Hunedoara se claseazã pe podiumul restanþierilor la bugetul de stat. Potrivit datelor ANAF actualizate la data de 30 iunie, Complexul Energetic Hunedoara se aflã pe poziþia a doua în topul celor mai mari datornici la bugetul de stat. societatea energeticã se aflã pe locul al doilea în ceea ce priveºte datoriile. Astfel, Oilfield Exploration Business Solutions SA figura cu restanþe la bugetele de stat în valoare de aproape un miliard de lei, în timp ce Complexul Energetic Hunedoara SA se clasa pe poziþia a doua, cu datorii de aproximativ 477 de milioane de lei. cea de-a

treia poziþie în rândul datornicilor este deþinutã de European Food cu aproximativ 400 de milioane de lei. “127 debitori, care au calitatea de „contribuabili mari”, au în total obligaþii fiscale restante în valoare de 3.775.090.848, la 30 iunie 2016 ºi neachitate

pânã la data publicãrii listei. Fiecare contribuabil are datorii mai mari de 100.000 de lei”, se aratã pe site-ul ANAF. Potrivit ANAF, cele mai mari datorii ale CEH sunt la bugetul asigurãrilor sociale de stat, acestea fiind în valoare de 251.631.646.

Urmeazã datoriile la bugetul de stat în sumã de 192.133.314. Datoriile CEH la bugetul asigurãrilor pentru ºomaj sunt de 8.156.442, în timp ce cele la bugetul asigurãrilor de sãnãtate sunt de

58.813.234 de lei. la toate aceste datorii se adaugã ºi cele cãtre creditori. Datoriile totale ale CEH se ridicã la peste 2,2 miliarde de lei Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 3 August 2016

Încã un pas pentru asfaltarea unor strãzi din Colonie

utoritãþile locale de la Petroºani au mai fãcut un pas important pentru asfaltarea unor strãzi din cartierul Colonie. A fost publicatã documentaþia de atribuire a contractului / contractelor de servicii de întocmire PT, DDE, DTAC ºi AT pentru ”Modernizare strãzi în Municipiul Petroºani” pentru 3 loturi, strãzile Griviþa Roºie, Radu ªapcã ºi Micu Klein. “Obiectivul de investiþii pentru care trebuie întocmite documentaþiile tehnice este ”Modernizare strãzi în Municipiul Petroºani”, care cuprinde strãzile Griviþa Roºie, Radu ªapcã ºi Micu Klein. Achiziþia care este avutã în vedere se va

desfãºura pe loturi. Fiecare stradã reprezintã un lot distinct. Denumirea achiziþiei: PT, DDE, DTAC ºi AT pentru ”Modernizare strãzi în Municipiul Petroºani” pentru 3 loturi, strãzile Griviþa Roºie, Radu ªapcã ºi Micu Klein”, se aratã în document. Strãzile Griviþa Roºie, Radu ªapcã ºi Micu Klein sunt situate în municipiul Petroºani cartierul Colonie situat în vestul municipiului. Cartierul Colonie este delimitat la est de calea

feratã, la nord ºi vest de râul Jiul de est ºi la sud de pârâul Maleia. Pe aceste strãzi nu au fost realizate lucrãri de modernizare sau reparaþii capitale, dar au fost realizate lucrãri de reparaþii curente sau întreþinere, dupã caz. Valoarea estimatã a lucrãrilor este de 102.549,70 lei. urmeazã sã se stabileascã firma care va executa lucrãrile de modernizare a celor strãzi din cartierul Colonie. Monika BACIU

Atac la porumbul gospodarilor

ai mulþi agricultori din Þara Haþegului au avut de-a face cu hoþii care au dat buzna în recolte. Oamenii nu au depus plângere, pentru cã paguba e micã. Ogoarele din zona Þãrii Haþegului au intrat în atenþia hoþilor care furã porumb, cartofi ori alte legume din culturile aflate la periferia localitãþilor. Hoþii acþioneazã cu precãdere noaptea pentru cã riscul sã fie prinºi de proprietari este mic.

Cronica Vãii Jiului

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

„Recolta” fie ajunge în pieþe fie pe masa hoþului, iar de cele mai multe ori cei care furã scapã nepedepsiþi. Proprietarii culturilor nu depun plângere pentru cã le-a dispãrut un sac de cartofi ºi se mulþumesc cu „o suduialã de nu ºi-a auzit de când mumã-sa l-a fãcut”, dupã cum recunoaºte unul dintre pãgubiþi. Nicu (53 de ani) este din Haþeg ºi are un teren în „Lunca Haþegului” nu foarte departe de fabrica de bere. A cultivat în primãvarã legume iar hoþii l-au cãlcat ºi pe el. „Dacã este unul care ia de foame îmi fac pãcate”, mai spune bãrbatul. În aceeaºi situaþie sunt ºi alþi agricultori care vãd cum alþii se înfruptã din recolta lor. Poliþiºtii nu pot face mai nimic dacã cã nu au o plângere din partea pãgubiþilor. Pot interveni fãrã o solicitare doar dacã au norocul ca în misiunile de patrulare sã prindã hoþul în flagrant. Maximilian GÂNJU

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Un tâlhar mai puþin, liber pe strãzi

oliþiºti din cadrul Biroului de Investigaþii Criminale Petroºani a reuºit identificarea, în zona Pieþii Agroalimentare Centrale din Petroºani, a unui suspect în vârstã de 20 de ani, din municipiul Petroºani, cu privire la care subzistã indicii rezonabile cã ar fi comis douã infracþiuni de tâlhãrie, în perioada 29-31.07.2016. Cele douã infracþiuni au fost comise pe timp de zi, în scãrile unor blocuri de locuinþe din municipiului Petroºani, victimele fiind douã petroºenence în vârstã, pe care suspectul le urmãrea ºi le sustrãgea, prin smulgere, lãnþiºorul din aur de la gât. Lãnþiºorul din aur sustras de la una dintre victime a fost recuperat de poliþiºti de la domiciliul suspectului, (fiind restituit per-

soanei vãtãmate), în timp ce lãnþiºorul din aur sustras de la ce de-a doua femeie a fost ridicat de la o casã de amanet de pe raza municipiului Vulcan, unde a fost amanetat

LOCURI DE MUNCÃ z BIJUTERIA EXCLUSIV situatã în Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, bl. 96, parter, vis-a-vis de staþia Hermes, angajeazã 2 asistente vânzãri sau lucrãtoare comerciale pentru magazin. Condiþii: prezentabile, minim studii medii, se acceptã inclusiv absolvente sau persoane aflate în perioada studiilor. Salariul este atractiv ºi nu se cere experienþã. Prezentarea cu CV zilnic la magazin, între orele 10-18 sau telefon 0751194610.

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

de cãtre suspect, ºi restituit persoanei vãtãmate. Faþã de inculpat a fost luatã mãsura reþinerii pentru sãvârºirea infracþiunii de tâlhãrie.

- ÎNCHIRIERI -

Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 3 August 2016

Groapã de gunoi lângã staþia CFR de la Livezeni

mânã de oameni care locuiesc în cantonul CFR de la Livezeni ºi în cele douã duplexuri alãturate, au ajuns sã trãiascã un coºmar, imediat dupã inundaþiile de acum câteva sãptãmâni. Ei spun cã lângã casele lor, aproape de staþia CFR, administraþia ar fi adus cu maºinile material de umpluturã, rezultat dupã decolmatarea zonelor inundate din Cartierul Aeroport. Terenul aparþine celor din administraþia Petroºani, pentru cã acolo a fost ºi o staþie de asfalt, pãrãsitã acum, însã, sunt firme în zonã, ori poate chiar localnici din zonele mai îndepãrtate, care au transformat rapid locul în groapã neautorizatã de gunoi. ªi asta, în condiþiile în care recent perimetrul a fost igienizat. „Au adus niºte utilaje ºi au fãcut curãþenie pe toatã porþiunea de pãmânt ºi, dupã inundaþiile acestea din Aeroport, au adus gunoaiele de pe acolo, aici ºi, mai nou, dacã vãd unii cã existã gunoi, aduc ºi

deºeuri menajere. De unde, nu ºtiu? Cã pare o firmã, deoarece se vãd sacii de gunoi”, a spus Marian Roman, unul dintre cei care locuiesc în zonã. Omul s-a plâns celor de la Mediu, pe care i-a avertizat cu privire la pericolul ecologic de

aici, dar deocamdatã stau tot cu mizeriile lângã curte. „Se vede cã a dat foc cineva ºi a fost un fum foarte periculos. Aici e focar de infecþie, avem ºobolani, muºte, miros. Eu nu vorbesc pentru cã gunoiul ar fi la mine în curte, dar este în

zona aceasta ºi ca spirit civic mi s-a pãrut normal sã sesisez. E ca ºi cum am pune gunoiul sub preº, acasã” , mai spune omul, care s-a temut, chiar dacã a vãzut cine aduce mizerie, sã identifice autorii. Administraþia localã nu ºtia de acest incident, mai ales cã terenul aparþine primãriei din Petroºani, dar directorul Direcþiei de Administrare a Domeniului Public ºi Privat a promis cã va remedia situaþia. „O sã verific acest aspect. E prima datã când aud ce s-a petrecut acolo. E posibil sã fie ºi alþi oameni care

sã depunã gunoi acolo, de la Petroºani, ori de prin alte pãrþi, dar vom vertifica. În cazul în care este deponeu, sã luãm mãsuri sã stopãm depunerea pe viitor a deºeurilor”, a precizat Daniel Viºan, director DPADPP. Oamenii de acolo chiar au afirmat cã, de la biroul de mediu, au fost îndrumaþi sã vadã ce numere au maºinile care aruncã acolo deºeuri, însã, oamenii nu observã mereu activitatea ºi nici nu au curaj sã o facã. Totuºi, cei vinovaþi ar putea sã plãteascã pentru poluare. „Existã o HCL prin care sunt amendaþi cei

Un alt examen pentru dascãli Fonduri europene menul scris de defini- pentru orice tivat pe data 4 august

rofesorii susþin, mâine, un nou examen. Este vorba de examenul naþional de definitivare în învãþãmânt. Potrivit Inspectoratului ªcolar în aceastã sesiune s-au înscris 15 candidaþi. “Examenul naþional de definitivare în învãþãmânt - sesiunea 2016, se va desfãºura în data de 4.08.2016, la Colegiul Naþional Pedagogic ”Regina Maria” Deva.

Candidaþii care au validat fiºele de înscriere vor avea acces în sãlile de concurs în data de 4.08.2016, între orele 8 ºi 8.45”, aratã oficialii ISJ Hunedoara. Cei mai mulþi candidaþi susþin examenul la disciplina limba ºi literatura pentru copii, metodica activitãþii instructiveducative din învãþãmântul preºcolar, pedagogie preºcolarã ºi elemente de psihologie a educaþiei. Profesorii care susþin anul acesta examenul de difinitivat vor sustine exa-

2016. Conform calendarului Definitivat 2016, în 11 august 2016 va avea loc afiºarea rezultatelor, în 11-12 august 2016 înregistrarea eventualelor contestaþii, iar în 18 august 2016 afiºarea rezultatelor finale. Nota minimã pentru promovarea acestui examen este 8. Examenul de definitivat constã în susþinerea a cel puþin douã inspecþii speciale la clasã ºi o probã scrisã ºi se susþine în limba românã. Cadrele didactice care predau la clase cu predare integralã în limbile minoritãþilor naþionale pot susþine probele examenului în limba de predare a disciplinei. Monika BACIU

utoritãþile locale de la Petrila aºteaptã noile ghiduri de finanþare pe fonduri europene. Edilii vor sã acceseze fonduri europene pentru orice proiect, indiferent de axa de finanþare.

care depun ºi poliþia localã va putea sã dea amenzi. O sã luãm mãsurile ca sã stopãm depunerea acestor deºeuri acolo, chiar ºi a celor rezultate din construcii ºi demolãri”, a mai adãugat directorul Daniel Viºan. Strada Fabricii ºi Strada Pãunilor sunt douã uliþe pietruite ºi presãrate cu gropi pline de noroi, care se aflã în vecinãtatea staþiei CFR de la Livezeni. Zona este liniºtitã ºi existã mult spaþiu verde, însã, aºa cum se întâmplã în astfel de locuri aflate la periferie, s-a gãsit cineva sã o polueze ºi sã o transforme în groapã neautorizatã de gunoi. Oamenii cer sprijin, pentru cã se tem cã lucruruile ar putea sã degenereze rapid ºi ºobolanii ºi insectele nu le mai dau pace. În plus, zecile de maidanezi de acolo, carã pungile cu mizerii peste tot ºi le aduc pânã la porþile lor. Diana MITRACHE

sau spaþii de recreere”, a declarat Dorin Curtean, viceprimarul oraºului Petrila. Programul Operaþional Regional (POR) 2014-2020 este succesorul Programului Operaþional Regional 2007-2020 ºi unul dintre programele prin care România va putea accesa fondurile europene structurale ºi de investiþii provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regionalã (FEDR), în perioada 2014-2020. Monika BACIU

Fie cã e vorba de reabilitarea ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI zonelor verzi sau alte investiþii, PREGÃTIRE PROFESIONALÃ PETROªANI edilii petrileni se pregãtesc pentru - ORGANIZEAZÃ noile ghiduri. CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE “Încercãm sã vedem pe ce IGIENÃ” LA CASA DE CULTURÃ A proiecte de finanþare vom if SINDICATELOR PETROªANI eligibili. Nu conteazã, bani sã RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808 vinã, indiferent de domeniu. Aici mã refer ºi la activele pe care urmeazã sã le preluãm de la mina Petrila, parcuri, zone verzi

4 Actualitate

upã decembrie 1989, în România s-au produs 53 de accidente miniere, cel mai grav în 7 august 2001, la Mina Vulcan, soldat cu 14 morþi ºi patru rãniþi. A urmat Petrila, soldat cu 12 morþi ºi 14 rãniþi, iar cel mai recent este la Uricani, în februarie 2011, când cinci ortaci ºi-au pierdut viaþa. 8 august 2006 la mina Lupeni, trei mineri au fost rãniþi într-un accident de muncã, ei intoxicându-se cu monoxid de carbon, dupã ce au nimerit într-o zonã cu aer viciat. 7 august 2006 doi mineri au rãmas blocaþi la 60 de metri adâncime în subteranul exploatãrii de la Baia Nouã. Cei doi muncitori, unul de 29 de ani ºi altul de 43 de ani, au fost suprinºi de surparea pereþilor unui puþ de minã. 8 mai 2006 – opt mineri, care lucrau în subteran, au fost surprinºi de o viiturã puternicã la mina Lupeni, din Valea Jiului. Trei au reuºit sã se salveze înainte sã fie luaþi de ºuvoiul de apã, ceilalþi cinci fiind luaþi de torent. Patru dintre cei cinci luaþi de torent au fost salvaþi în decursul câtorva ore, iar cel de-al cincile a murit înecat.

Tragedii în minele din România petrecute din 1990 încoace

14 ianuarie 2006 – la mina Anina a avut loc un grav accident în care au murit ºapte iar alte ºapte persoane fiind accidentate. Doi dintre ei au fost transportaþi la un spital din Timiºoara, un alt rãnit a rãmas internat la Spitalul din Reºiþa, el fiind intoxicat cu monoxid de carbon ºi având arsuri minore. În urma exploziei au rãmas orfani de tatã 16 copii.

Accidentul s-a produs din cauza acumulãrii de metan, stare ce a generat aprinderea acestuia de cãtre o scânteie electricã datoratã unui scurtcircuit al unui cablu, în timpul unor lucrãri de împuºcare. Autoritãþile locale ºi centrale au acordat ajutoare financiare familiilor afectate (30 de milioane de lei de la Consiliul Judeþean Caraº-Severin ºi 8 salarii conform contractului colectiv de muncã, aproximativ 85 de milioane). Ministerul Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei a alocat suma de 1,5 miliarde de lei pentru urmaºii minerilor accidentaþi. 6 iulie 2005 – la exploatarea minierã Petrila din Valea Jiului, doi mineri ºi-au pierdut viaþa în urma unui accident de muncã. Cauzele morþii celor doi mineri au fost fie asfixierea cu praf de cãrbune, fie traumatismele cauzate de cãderea cãrbunelui peste ei. 22 decembrie 2004 – are loc un accident de muncã, la exploatarea Minierã Lupeni, judeþul Hunedoara, în urma cãruia o angajatã ºi-a pierdut mâna stângã dupã ce salopeta pe care o purta a fost prinsã în angrenajul ciurului la care lucra. 11 noiembrie 2004 – la mina Lonea, un miner a murit dupã ce o rocã a cãzut peste el. Accidentul s-a produs din cauza unei surpãri. 6 iulie 2004 – la mina Dâlja, judeþul Hunedoara, un angajat al Exploatãrii Miniere

Livezeni a murit electrocutat într-un accident de muncã produs la suprafaþã într-o staþie de transformare a energiei electrice. 22 mai 2004 - doi mineri ºi-au pierdut viaþa iar alþi doi au fost rãniþi, la mina de la Uricani, din cadrul Companiei Naþionale a Huilei Petroºani, în urma unui accident produs din cauza unei explozii sau din cauza unei miºcãri tectonice în zonã, care a provocat un suflu dinamic. Decembrie 2003 – la mina Îndãrãt, judeþul Argeº, are loc o explozie în urma cãreia doi mineri au fost rãniþi. 1 octombrie 2003 – un angajat al Exploatãrii Miniere Lupeni a fost grav rãnit. Urma sã coboare în subteran, la un moment dat troliul de la colivie i-a smuls braþul stâng. 20 martie 2003 – trei salvatori minieri de la exploatarea Lonea au suferit arsuri, în timp ce lucrau la amenajarea unui dig unde se semnalase fenomenul de aprindere a cãrbunelui.

17 martie 2003 – patru mineri de la Exploatarea Lupeni au suferit mai multe traumatisme, în urma unui accident de muncã. Trei dintre ei au fost transportaþi la Spitalul din Lupeni, iar unul la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. 5 martie 2003 – la mina Balan, din cauza acumulãrii de gaze, a avut loc un accident de muncã soldat cu moartea unui miner ºi rãnirea altor doi. 22 decembrie 2002 – la mina Lonea, un artificier a murit ºi alti trei mineri au fost rãniþi, în urma aprinderii gazului metan existent la locul de puºcare. 5 august 2002 – la mina Livezeni, din Valea Jiului un miner a murit dupã ce un sistem mecanic de susþinere a unei combine a cedat. 16 iulie 2002 – la mina Petrila, a avut loc o explozie în urma cãreia un miner a murit ºi alþi cinci au fost rãniþi. În subteran se aflau opt mineri când a avut loc deflagraþia. Guvernul a decis sã acorde fiecãrui rãnit câte 20 de milioane

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 3 August 2016 de lei. 7 iunie 2002 – în urma unei explozii la mina Fãget, un miner a murit (23 ani, cãsãtorit ºi avea un copil) ºi altu a fost internat la spital cu politraumatisme. La mina Faget se extrage minereu de plumb ºi zinc. 30 mai 2002 – la Vulcan, are loc o explozie, dar fãrã victime, minerii retrãgându-se din zonã cu o orã înainte. 15 mai 2002 – în urma unei explozii zece mineri ºi-au pierdut viaþa ºi alþi patru au fost rãniþi, la mina Vulcan, în Valea Jiului. Câþiva mineri au rãmas blocaþi în subteran fiind daþi dispãruþi, cadavrele lor au fost scoase în decurs de câteva zile din minã. 4 februarie 2002 – doi mineri au fost rãniþi ºi al treilea a suferit arsuri ca urmare a aprinderii unei instalaþii, la mina Lupeni din Valea Jiului. 7 august 2001 – la mina Vulcan, în Valea Jiului, 14 mineri au murit ºi alþi patru au fost rãniþi, din care unul grav, în urma unei explozii produsã în subteran. Cauza exploziei a fost un scurt-circuit al cablului de împuºcare produs într-un mediu cu mari acumulãri de gaz metan. 8 august 2000 – la mina Lonea, din Valea Jiului, un miner a murit din cauza surpãrii galeriei, provocate de ruperea plasei de susþinere a tavanului. 8 mai 2000 – din cauza unei explozii accidentale, la suprafaþã, 7 lucrãtori au murit, la Exploatarea minierã de nisip de la Hudeºti, judeþul Botoºani. 8 martie 2000 – la exploatarea minierã Iara, judeþul Cluj, patru mineri au murit în urma intoxicãrii cu monoxid de carbon produs de un incendiu din subteran. 13 octombrie 1999 - la Exploatarea minierã Lupeni din Valea Jiului a avut loc un grav accident de muncã, în care un miner ºi-a pierdut viaþa în urma surpãrii galeriei. 18 august 1999 -

trei oameni au murit ºi doi au fost raniþi într-o explozie produsã la Mina Boteni din judeþul Argeº. 23 iulie 1999 – trei angajaþi ai minei Cozla, judeþul Caraº-Severin ºi unul de la Livezeni, judeþul Hunedoara, au murit în urma unor accidente de muncã. 29 aprilie 1999 – cinci mineri au suferit arsuri grave la Exploatarea Minierã Paroºeni (Valea Jiului). Explozia a fost generatã de o scânteie produsã la motorul unei combine care sapã în subteran. 29 iulie 1997 – în subteranul minei Vulcan, are loc un accident de

26 iulie 1996 – într-un accident produs la mina Petrila, în Valea Jiului, trei mineri ºi-au pierdut viaþa. Aceºtia efectuau o intervenþie la puþul de aeraj al minei, când platforma pe care se aflau s-a rupt, ei cãzând de la 43 de metri. 10 iulie 1996 - doi mineri au fost îngropaþi de vii în urma surpãrii bruºte a unei galerii din sectorul Lãpaº-Nord al Exploatãrii miniere Comãneºti, judeþul Bacãu. 19 martie 1996 doi mineri au murit din cauza unei surpãri de teren la Exploatarea

lucru soldat cu opt rãniþi. Accidentul a fost produs de o aprindere de metan, produsã în sectorul unui abataj frontal. 19 mai 1997 – în urma unei aprinderi de gaz metan, provocatã de o scânteie de la o instalaþie electricã improvizatã, ºapte mineri ºi-au pierdut viaþa ºi alþi 12 au fost grav rãniþi, la mina Dâlja. 10 decembrie 1996 - doi mineri au murit ºi alþi doi au fost grav rãniþi din cauza unei surpãri în frontul de lucru la mina Petrila din Valea Jiului. 27 octombrie 1996 - cinci salvatorimineri au murit asfixiaþi cu gaz metan la mina Uricani din Valea Jiului. 13 septembrie 1996 – la mina Petrila, în urma unei explozii precedate de o autoaprindere a prafului de cãrbune, cinci mineri ºi-au pierdut viaþa. Deflagraþia a surprins ºase mineri, din care cinci au murit pe loc.

minierã Bãrbãteni din Valea Jiului. 7 noiembrie 1995 - la Exploatarea minierã Paroºeni din Valea Jiului au murit trei mineri ºi alþi doi au fost internaþi la spital în stare gravã din cauza asfixierii cu bioxid de carbon ºi metan. 30 mai 1995 - un miner ºi-a pierdut viaþa ºi un altul a fost grav rãnit din cauza intoxicãrii cu monoxid de carbon ºi bioxid de azot, în subteranul minei Bãiþa, judeþul Bihor. martie 1995 - 13 mineri au suferit arsuri ºi intoxicaþii cu monoxid de carbon în urma unei explozii declanºate în sectorul de producþie al minei Paroºeni din Valea Jiului. 29 octombrie 1994 - la Exploatarea minierã Lapoº din Comãneºti, ºase mineri au suferit arsuri grave din cauza flãcãrii generate de acumulãrile de gaz metan din subteran. 12 august 1994 patru mineri au luat foc

din cauza aprinderii metanului dintr-un abataj al minei Câmpu lui Neag din Valea Jiului. 11 august 1994 cinci mineri au fost intoxicaþi cu bioxid de carbon, murind prin asfixiere, la mina Voivozi, judeþul Bihor. 10 iulie 1994 - la mina Vulcan din Valea Jiului au murit trei mineri în urma producerii unui arc electric în timp ce se executa cuplarea unui motor electric la reþeaua de alimentare cu energie electricã. iunie 1994 - un miner a murit în urma unei explozii la mina Bãrbãteni, judeþul Hunedoara ºi alþi doi au murit, la mina Florimunda, de la Moldova Nouã, judeþul Caraº Severin, din cauza prãbuºirii tavanului unui abataj. Ianuarie 1994 – un miner ºi-a pierdut viaþa în urma surpãrii de pãmânt într-un abataj la Exploatarea Minierã Comãneºti, judeþul Bacãu. 1993 – la mina Baia Nouã, doi mineri îºi pierd viaþa dupã ce un perete al minei s-a surpat. Aprilie 1993 – doi mineri au murit asfixiaþi din cauza unei pungi de gaz metan rãmase în urma puºcãrii unui front de lucru în subteran la Exploatarea minierã Petrila din Valea Jiului. Ianuarie 1993 – în urma unei surpãri doi mineri ºi-au pierdut viaþa la Exploatarea Minierã Lupeni din Valea Jiului. 6 ianuarie 1992 – în urma unei explozii doi mineri au murit la Exploatarea Minierã Lupeni din Valea Jiului. Maximilian GÂNJU

Studii de… ceva la CEH C

omplexul Energetic Hunedoara a plãtit, anul trecut, 33 de mii de lei pentru realizarea unor studii. Cheltuielile pentru studiile de fezabilitate ºi prefezabilitate au fost în valoare de 33 de mii de lei, din cele 393 de mii prognozate.

În urmã cu doi ani, societatea a alocat bani pentru realizarea unor studii privind “Lucrãri pentru dezvoltarea capacitãþii de producþie la E.M. Lonea” – lot I (Etapa I ºi Etapa II) „ Lucrãri pentru dezvoltarea capacitãþii de producþie la E.M. Livezeni” – lot II (Etapa I ºi Etapa II), „Lucrãri pentru dezvoltarea capacitãþii de producþie la E.M. Vulcan” – lot III (Etapa I ºi Etapa II) „ Lucrãri pentru dezvoltarea capacitãþii de producþie la E.M. Lupeni” – lot IV (Etapa I ºi Etapa II). CEH a alocat aproape o jumãtate de milion de lei ºi la care s-a lucrat intens. Asta pentru a pregãti licitaþia pentru achiziþionarea echipamentelor miniere de zeci de milioane de euro, ce urmau sã ajungã în subteranele Vãii Jiului. Administratorul judiciar al societãþii arãta cã trebuiau alocaþi bani ºi pentru anumite studii din acest an. “Pentru anul 2016 este necesar a se aloca suma de 462.500 lei care cuprinde: studiu de fezabilitate ºi documentaþii solicitate prin certificatul de urbanism

(212.500 lei - documentaþii în mare parte deja întocmite dar încã nerecepþionate), întocmire documentaþie pentru evaluare imobile care se vor expropria (200.000 lei), documentaþia de întocmire a Proiectului urbanistic zonal PUZ (50.000 lei)”, aratã raportul. La CEH s-au realizat tot felul de studii ºi documentaþii, însã acestea au rãmas fãrã niciun rezultat. Spre exemplu, tot anul trecut, societatea a alocat 100 de mii de euro pentru realizarea planului de restructurare. Banii au ajuns la ISPE, iar planul a… dispãrut. Potrivit fisei de date a anuntului privind angajarea unui consultant, durata contractului era de 4 luni. În aceastã perioadã, consultantul ar

fi trebuit sã facã o analizã de ansamblu a pieþelor energiei electrice, termice ºi cãrbunelui, identificând principalele implicaþii pentru CE Hunedoara. Apoi trebuie sã facã o analizã a structurii de venituri ºi cheltuieli, sã identifice zonele de ineficientã ºi sã identifice activele care pot fi valorificate. Consultantul trebuia sã facã ºi o evaluare a performanþelor financiare. La final, trebuie sã gãseascã scenariile de restructurare ºi sã pregãteascã un plan de afaceri pe termen mediu. Pentru toate acestea, consultantul a primit 450.000 lei. Planul a devenit inutil imediat ce CEH a intrat în insolvenþã. chiar de douã ori. Monika BACIU

6 Învãtãmânt

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 3 August 2016

Administratie 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 3 August 2016

Un oraº salvat de faliment de asistaþii social –

“În ritmul ãsta Aninoasa devine micul Paris”… Î

n entuziasmul lor, nãscut parcã peste noapte, probabil din faptul cã ºi acolo se întâmlã ceva, locuitori ai falimentarului oraº Aninoasa exagereazã ºi spun cã “se lucreazã ca într-o metropolã”, alþii se întrebã “De ce el poate? Pentru cã are respect pentru cetãþean? În ritmul ãsta Aninoasa devine micul Paris”… m un singur angajat, restul lucrãrilor le facem exclusiv cu oamenii de la ajutorul social. În medie, sunt 28 de persoane, din care doar 5 bãrbaþi, restul sunt femei… Eu le-am spus: votezi cu cine vrei, dar trebuie sã munceºti pentru banii ãºtia” – Nicolae Dunca, primar oraºului Aninoasa.

“A

Primul oraº falimetar din România ºi al doilea din lume dupã Detroit, despre care a scris ºi Reuters Business&Finacial News, USA, este o localitate din Valea Jiului, Aninoasa. Starea de insolvenþã a oraºului a fost stabilitã pânã în acest an, 2016, aºa cum estimau administratorii judiciari de la SCP Tudor ºi Asociaþii, administratorii judiciari numiþi de cãtre Tribunalul Hunedoara, în iunie 2013.

Din lipsã de bani, nu exista posibilitatea de a îngriji mãcar oraºul, care a devenit sumbru, murdar, cu oameni în pragul disperãrii, dar mai ales fãrã pic de speranþã… ªi totuºi, de un an încoace atmosfera se schimbã, iar în ultimele 2-3 sãptãmâni comentariile din spaþiul public, de pe reþelele de socializare par sã fi modificat substaþial starea de spirit a locuitorilor Aninoasei. În entuziasmul lor nãscut parcã peste noapte,

probabil din faptul cã ºi acolo se întâmlã ceva, unii exagerau spunând cã “se lucreazã ca într-o metropolã”, alþii se întrebau “De ce el poate? Pentru cã are respect pentru cetãþean? În ritmul ãsta Aninoasa devine micul Paris”…(Simona M.) Pentru a vedea ce se întâmplã, am bãtut în lung ºi-n lat Aninoasa cea falimentarã. Binecunoascuta stradã a Libertãþii – de la Primãrie-n sus, vorba cântecului cu lãmpi stinse -, cea mai dezolantã zonã a oraºului, este de nerecunoscut. Asfatul turnat pânã sus cãtre izvorul din capãtul locuit al strãzii ºi curãþenia au schimbat

total ºi atitudinea oamenilor – garduri ale gospodãriilor proaspãt vopsite, flori, iarbã cositã, grijã pentru pãstrarea curãþeniei. În plus zona beneficiazã ºi de transport în comun din orã în orã, lucru de care nu au avut parte locuitorii respectivei strãzi niciodatã. Totul pare din altã poveste! Strãzile lãturalnice sunt ºi ele asfaltate ºi îngrijite, spaþiile verzi îngrijite, iarba tunsã cu grijã, nu doar aºa, ca sã fie. Chiar ºi cea de sus, de deasupra minei închise, str. Uzinei, este pietruitã ºi la fel de îngrijitã. Gunoi am vãzut într-un singur loc, dar ºi acela “proaspãt”, cum s-ar spune. Cu cine îºi gopodãreºte Primãria Aninoasa oraºul pentru cã nu are muncitori salariaþi, pentru cã nu-ºi permite, lipsa banilor fiind încã acutã? “Am un singur angajat, restul lucrãrilor le facem exclusiv cu oamenii de la ajutorul

social. În medie, sunt 28 de persoane, din care doar 5 bãrbaþi, restul sunt femei. I-am obiºnuit aºa, dimineaþa la ora 8,00 se face pontajul – un grup la Primãrie, al doilea la Iscroni. Li se dã în primire o lucrare, au normã de lucru, altfel nu-ºi primesc banii. Se spune, ºi poate chiar aºa o fi, în alte localitãþi cei cu ajutoare sociale sunt maºinã de vot. Eu le-am spus: votezi cu cine vrei, dar trebuie sã munceºti pentru banii ãºtia, atât cât prevede legea. Ce este important, cã cetãþenii simt un confort direct, ºi eu simt la rân-

dul meu cã mi se alãturã. Vin ºi ei cu îmbunãtãþiri, ºi-au pus bãncuþe, coºuri cu flori, devin grijulii, îºi gospodãresc ºi ei partea din faþa blocurilor ºi caselor. Pornind de la noi, de la primãrie, parcã totul se leagã, se propagã, iar starea lor de spirit e alta. Parcã devenim cu toþii o echipã. Mai este mult de lucru, dar încet-încet ºi cei mai îndãrãtnici oameni vor înþelege ºi se vor conforma” – a rãspuns întrebãrii Nicolae Dunca, primarul

PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI HOTÃRÂREA nr. 76/ 2016 privind aprobarea organizãrii ºi desfãºurãrii Festivalului de muzicã folk „CÂNTEC PENTRU PRIETENI” – Testament Tatiana Stepa hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul local al Municipiului Lupeni; Analizând Proiectul de hotãrâre nr. 77/ 22 iulie 2016 iniþiat de domnul Cornel Cristian Resmeriþã, Primar al Municipiului Lupeni ºi Expunerea de motive nr. 8230/ 22 iulie 2016; Având în vedere Raportul nr.8231/22.07.2016 întocmit

de Direcþia Economicã; Þinând cont de avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social-culturale, culte ºi al Comisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; În conformitate cu preve-

derile art. 20 alin. (1) lit. „h”, „i” ºi „k” din Legea nr. 273/ 2006 privind finanþele publice locale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; Cu respectarea prevederilor art. III al O.U.G. nr. 26/ 2012 privind unele mãsuri de reducere a cheltuielilor publice ºi întãrirea disciplinei financiare ºi de modificare ºi completare a unor acte normative; În temeiul art. 36 alin. (2) lit. „d”, alin. 6 lit. „a” pct. 4, 5, 6 ºi 45 din Legea administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;

zarea ºi desfãºurarea Festivalului de muzicã folk „CÂNTEC PENTRU PRIETENI” – Testament Tatiana Stepa la Palatul Cultural „Minerul” din Municipiul Lupeni, în perioada 15-31 august 2016.

HOTÃRÃªTE:

Art. 3 – Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor

Art. 1 – Se aprobã organi-

Art. 2 În vederea organizãrii ºi desfãºurãrii Festivalului se alocã din bugetul local capitolul 67.02. „Culturã, recreere ºi religie” subcapitolul 67.02.50 – Alte servicii în domeniul culturii, recreerii ºi religiei, articolul 20.30, aliniatul 20.30.30 – Alte cheltuieli cu bunuri ºi servicii, suma de 5.000 lei.

Aninoasei. Despre cum el poate sã schimbe aspectul localitãþii, iar alte administraþii publice mai potente financiar nu reuºesc, primarul Dunca ne-a dat o posibilã explicaþie. “Având prea multe resurse, s-au axat pe proiecte mari, scumpe, iar confortul cetãþeanului, îngrijirea casei, cum spun eu oraºului, are mult de suferit. Am vãzut ºi eu, chiar pe strãzi ultra circulate, buruieni ºi gunoie, ca sã nu mai spun de cartiere, iar bugetele lor nu se comparã cu al Aninoasei ºi nici nu le doresc asta vreodatã. Se pot face destule ºi cu bani puþini, uneori chiar fãrã bani când scopul este comun ºi ºtii cum sã le vorbeºti oamenilor, sã fii mereu printre ei” – a declarat Nicolae Dunca. Acesta a precizat cã “trage tare” sã termine blocul în care sã se mute oamenii Iscroniului ºi cautã soluþii pentru a repara faþadele ºi acoperiºurile coloniei Aninoasa. “Da, simt ºi eu cã le este ceva mai bine oamenilor, sunt mai binevoitori, mai relaxaþi ºi mai senini…” – a spus primarul primului oraº în faliment din România. ªi când te gândeºti cã toatã lumea îl considera un primar sacrificat, un inconºtient care s-a aruncat, ºi a fost ºi împins de partidul lui, sã administreze o prãpastie a datoriilor! Ileana FIRÞULESCU

Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Art. 4 – Prezenta hotãrâre se va comunica Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate fiind adusã la îndeplinire de cãtre Primarul Municipiului Lupeni ºi Direcþia Economicã iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului Municipiului Lupeni. Lupeni, 28 iulie 2016 Preºedinte de ºedinþã, Ing. Mihai BASARAB Contrasemneazã – Secretar Jr. Marius Claudiu BÃLOI

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 3 August 2016

Henþ cu mâna

NOI PE CINE MAI ADUNÃM? Sãptãmâna trecutã, suporteri ºi fotbaliºti ai Rapidului ºi-ai lui Dinamo s-au înfrãþit împotriva tuturor, într-un meci al amintirilor. De fapt, un posibil ultim meci pentru mulþi ani

de-acum încolo, între cele douã echipe, þinând cont de faptul cã Rapid Bucureºti a trecut ºi el în categoria echipelor aruncate la lada de gunoi a României. Mãcar ei s-au adunat,

vreo 30 de jucãtori, dar oare la noi am putea aduna de douã echipe, sã zicem, între fosta Minerul Lupeni ºi muribunda Jiul Petroºani? Un fost mare jucãtor al Jiului, care are ceva business-uri pe aici, tot vehiculeazã ideea cã ar strânge o generaþie de acum 20-30 de ani, care sã facã în toamna asta un meci old – boys.

Dacã fac un inventar al acestor jucãtori care ar putea fi reuniþi, cel puþin care stau prin apropiere – cât de cât –, ar gãsi ceva : Henzel, Ghiþan, Benone, Popescu, Lasconi, Fl. Neagu, Cristi Florescu, Ov. Dodu, Sedecaru, Ceacusta, Baltaru, Rico, Cristea, Marin Tudorache, Militaru, Krautil, I. Varga, Fl.

Stoica, Mugurel Radu, Cãlugãriþa, Frumoca, Szoradi, Izsak, Acs, iatã se strânge de douã echipe. Parcã ne-ar fi dor de un asemena eveniment. Chiar nici nu mai conteazã legat de ce. Oricum, numãrãtoarea inversã a început. Mai sunt trei ani pânã la momentul Jiul 100. Facem ceva?

ACUM 50 DE ANI (1966 – 1967)

Jiul Petroºani în Divizia “A” – etapa a 2-a

n urmã cu 50 de ani, Jiul revenea în primul eºalon dupã

patru campionate în Divizia “B”. Mergem în paralel cu etapa la zi în Liga I, cu povestea pe etape, de acum o jumãtate de veac.

Etapa a 2-a , Univ. Craiova – Jiul 3-2 (1-0)

etapã la Dinamo, aºteptau Jiul cu teamã ºi curiozitate, dupã

La un… papuc de egal! Oltenii care pierduserã cu 1-4 în prima

debutul furtunos a petroºenenilor, 7-0 cu Steagul Roºu Braºov. Este primul meci dintre cele douã echipe, moment în care se naºte viitoarea mare rivalitate. Gazdele înscriu primul gol în spre finalul primei reprize, prin … autogulul lui Cazan (min. 40). Va fi 2-0, gol Oblemenco (min. 63), Stocher reduce la

Marin Peronescu, autorul celui de-al doilea gol al Jiului la Craiova

Fotbal. Liga a II-a

20 SAU 21?

z Peste trei zile, de “Schimbarea la faþã” va începe o nouã ediþie a Ligii a II-a, pentru prima oarã, cu o singurã serie în fotbalul românesc. Dar nici mãcar acum în ceasul al 12-lea, nu se ºtie exact, cu 20 sau 21 de echipe? z Se ºtie sigur cã douã dintre echipele de tradiþie, Farul Constanþa ºi S.C. Bacãu au abandonat ideea

de a mai juca în eºalonul secund, preferând Liga a III-a. z Acum lucrurile sunt încurcate de ªiomi Pâncota, care încã nu s-a decis dacã va rãmâne sau nu în Liga a II-a. z Probabil cã se va întâmpla la fel ca ºi în Liga I, unde s-a aflat abia cu douã zile înaintea începerii … etapa a 2-a dacã vor juca Rapid sau “Poli” Timiºoara! z Reamintim cã judeþul Hunedoara nu are nicio echipã la acest nivel, ultima oarã o reprezentantã a Vaii Jiului în Divizia “B” fiind Minerul Lupeni în ediþia 2009 – 2010.

Fotbal. Liga I

CU (EX) JIULIªTII PE BARICADE z Etapa a 2-a a Ligii I a scos la luminã câþiva foºti jiuliºti care mai supravieþuiesc pe prima scenã. z În meciul Polit. Iaºi – Gaz Metan Mediaº (3-1), Ciprian Petre de la oaspeþi a jucat bine tot meciul. z În meciul Dinamo – ACS Poli. Timiºoara (2-1), la bãnãþeni au jucat alþi doi foºti jucãtori ai Jiului, Scutaru ºi Vãdrariu, antrenaþi de Ionuþ Popa (ºi el fost la Jiul), ambii cu o evoluþie mulþumitoare. z Marin Constantinescu se aflã la Concordia Chiajna, se pare, în ultimul an al

Ciprian PETRE a fost integralist în etapa a 2-a carierei sale. z Campioana Astra Giurgiu rãmâne fãrã victorie, dupã 0-0 la Pandurii Tg. Jiu. z Gicã Hagi nu-ºi vede ... Viitorul în roz, dupã 1-3 cu Steaua.

Scutaru ºi Vãdrariu de a “Poli” Timiºoara, au jucat în urmã cu zece ani la Jiul

2-1, din nou puncteazã Oblemenco (min. 80) pentru 3-1, urmeazã un asalt la poarta craioveanulu Papuc, care scoate incredibil ºuturile lui Libardi ºi Casandra, arbitrul ploieºtean Nicolae Cursanu închide ochii la duritãþile lui Mincã, Bâltan sau Deliu, marcheazã Peronescu (min. 86), 3-2, portarul Papuc apãrã excelent, împiedicând egalarea, meciul se încheie cu victoria la limitã a oltenilor.

Paginã realizatã de Genu TUÞU