CVJ Nr 1174, luni 29 august 2016

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1174

Cronica Vãii Jiului Luni, 29 August 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

ªicanaþi de ITM S

indicaliºtii au declanºat conflictul de muncã la nivelul Complexului Energetic Hunedoara. Negocierile pe noul contract colectiv de muncã au fost suspendate dupã ce administraþia societãþii nu a putut da asigurãri cã vor putea fi respectate anumite clauze, poate cea mai importantã fiind asigurarea unor plãti compensatorii pentru cei care pãrãsesc sistemul prin disponibilizare.

Sindicatul Muntele a notificat ºi Inspectoratul Teritorial de Muncã, dar lucrurile se miºcã anevoios.

“Suntem ºicanaþi de cei de la ITM. Dupã patru zile în care am depus documentele, încã ni se mai cer altele.

Aºteptam concilierea de la ITM pentru cã mai apoi sã putem strânge semnãturi pentru declanºarea

grevei generale”, a declarat Cristian Iºtoc, vicepreºedintele Sindicatului Muntele.

Potrivit sindicaliºtilor, prin tãrãgãnarea situaþiei se încearcã declanºarea grevei generale în momentul disponibilizãrilor, astfel încât conflictul de muncã sã fie pus pe seama concedierilor.

Monika BACIU

Babi, femeia cât un copil de nouã ani,

UN OM URIAª

B

abi este o femeie de înãlþimea nepotului de 9 ani, o mânã de om cu un suflet uriaº, cu minte sprinþarã, cu jaloane ale vieþii sãnãtoase de la care nu se abate, respectiv bunul simþ, educaþia care implicã obligatoriu „cei ºapte ani de acasã”, cartea, munca cinstitã ºi Dumnezeu... Creºte cu mare atenþie cei cinci nepoþi rãmaºi fãrã mamã, de nouã ani, alãturi de ginerele sãu cãruia nici nu i-a trecut prin cap sã se îndepãrteze de copii printr-o nouã cãsãtorie. Babi – Maria V., vorbeºte despre el cu preþuire. >>> PAGINA A 5-A

Iertaþi de închisoare chiar de cãtre victime

C

ei trei ”haiduci” au fost iertaþi de cei pe care i-au prãdat ºi astfel nu vor face nici mãcar o singurã zi de puºcãrie.

Pentru prinderea lor s-au cheltuit sume considerabile de bani.

Temuta grupare a reuºit sã dea nu mai puþin de 18 lovituri, þinte fiind vilele unor potentaþi din Vulcan, Petroºani ºi Haþeg.

Intrau prin forþarea ferestrelor ºi sustrãgeau în principal sume de bani, bijuterii din aur ºi argint dar ºi aparaturã electronicã.

Anchetatorii au avut nevoie de mai bine de

jumãtate de an pentru a-i prinde iar ancheta ºi procesul au costat 13.000 lei. Doar cheltuielile judiciare în faza de urmãrire penalã se ridicã la zece mii de lei, bani din bugetul de stat care nu vor fi recuperaþi de la inculpaþi ori victime. Astfel, Stan Dumitru Ionuþ poreclit „Piticu” a fost judecat

pentru infracþiunile de furt calificat în opt cazuri, victime fiind mai mulþi afaceriºti din Valea Jiului ori persoane înstãrite.

Majoritatea loviturilor le-a dat pe timpul nopþii, iar pe una dintre victime a prãdat-o de douã ori în decursul a câtorva zile. ”Piticu” a scãpat de celula închisorii dupã ce pro-

cesul penal a încetat, decizia fiind luatã de magistraþii Judecãtoriei Petroºani.

Un alt membru al temutei bande de spãrgãtori, Baltag Ioan, acuzat de aceleaºi infracþiuni în ºapte cazuri se va bucura ºi el de libertate fiind iertat de victime ºi magistraþi.

Totodatã, Sãpunaru Ionuþ, cel de-al treilea membru al grupãrii a fost achitat de judecãtori pentru participarea la douã

spargeri. ”Constatã stinsã, ca urmare a împãcãrii pãrþilor, acþiunile civile formulate de cãtre: Lascãr Ovidiu, Dãnãu Voichiþa, Zãru Elena-Felicia, Huidu Ion-Catalin, Drescher Mihaela Ramona ºi Drescher AlexandruAdrian, Juncu Nicolae ºi Juncu Claudia, Durbacã Viorel ºi Iancu Silviu - împotriva inculpaþilor Stan Dumitru-Ionuþ ºi Baltag Ioan-Valentin. În temeiul art. 275 alin. 1 lit. d C.pr.pen., obligã: pe inculpatul

Stan Dumitru-Ionuþ la plata sumei de 4.300 lei cãtre stat; pe inculpatul Baltag Ioan-Valentin la plata sumei de 4.000 lei cãtre stat”, se aratã în soluþia instanþei.

Decizia judecãtorilor de la Petroºani nu este una definitivã ºi poate fi atacatã cu apel de cãtre pãrþile implicate, lucru care este puþin probabil sã se mai întâmple în condiþiile în care pãrþile s-au împãcat în faza de judecatã.

Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

ApaServ în linie dreaptã pentru accesarea celor 70 de milioane de euro

C

onsilierii judeþeni au aprobat, la sfârºitul sãptãmânii trecute, mai multe proiecte de hotãrâre care vizeazã societatea de apã din Valea Jiului.

Astfel, au fost definitivate hotãrârile privind accesarea banilor europeni.

„În Consiliul Judeþean Hunedoara, s-au adoptat ultimele hotãrâri necesare pentru definitivarea documentelor ce alcãtuiesc aplicaþia de finanþare pentru proiectul major în sistemul de alimentare cu apã/apã uzatã din Valea Jiului. Astfel, cererea de finanþare,

este gata pentru a putea fi transmisã Comisiei Europene la Bruxelles. S.C. Apa Serv Valea Jiului este primul Operator Regional din România care a finalizat cererea de finanþare pentru exerciþiul financiar 2014-2020.

Sperãm cã la finele anului 2016 sã sem-

nãm ºi contractul de finanþare, astfel încât sã fim cei ce acceseazã primele fonduri europene pentru etapa 2014-2020”, spune Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului.

Urmeazã acum cã ºi autoritãþile locale din Valea Jiului sã intre în ºedinþe de consiliu cu documentaþiile.

La Vulcan acest lucru deja s-a fãcut.

Cronica Vãii Jiului | Luni 29 August 2016

„Acum urmeazã partea a doua a finanþãrii ºi noi la Vulcan vom avea mai multe lucrãri de realizat.

Nouã ne revine suma de circa 7 milioane de euro. La Lupeni ºi Uricani se vor investi

ÎN ATENÞIA CETÃÞENILOR Primãria municipiului Petroºani anunþã cã miercuri, 31 august 2016, între orele 09.00 - 13.00 se executã ºedinþe de tragere în Poligonul Maleia.

ACCESUL ÎN ZONÃ ESTE STRICT INTERZIS!

LOCURI DE MUNCÃ z BIJUTERIA EXCLUSIV situatã în Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, bl. 96, parter, vis-a-vis de staþia Hermes, angajeazã 2 asistente vânzãri sau lucrãtoare comerciale pentru magazin. Condiþii: prezentabile, minim studii medii, se acceptã inclusiv absolvente sau persoane aflate în perioada studiilor.

Salariul este atractiv ºi nu se cere experienþã. Prezentarea cu CV zilnic la magazin, între orele 10-18 sau telefon 0751194610.

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

fonduri mai mari pentru cã ei nu au beneficiat de investiþii în prima parte a proiectului”, le-a spus Gheorghe Ile, consilierilor de la Vulcan. ªi în celelalte localitãþi din Valea Jiului se va intra în ºedinþa de consiliu cu aceste proiecte de hotãrâre care vizeazã dezvoltarea infrastructurii de apã ºi apa uzatã.

Monika BACIU

- ÎNCHIRIERI -

Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi.

Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Cronica Vãii Jiului | Luni 29 August 2016

Puºi sã promitã în fata „marii adunãri naþionale” reºedinþii P Consiliilor Judeþene Hunedoara ºi Gorj au fost puºi sã promitã, în faþa mulþimii, cã se va asfalta drumul care face legãtura dintre Pasul Vâlcan ºi judeþul Gorj.

Aflaþi la ceremoniile de comemorare a celor 100 de ani de la intrarea României în Primul Rãzboi Mondial, cei doi preºedinþi de consilii judeþene au trebuit sã promitã în fata “marii adunãri naþionale” ca drumul de interes istoric ºi turistic va fi asfaltat.

“Aºa cum domnul

care fãcea legãtura dintre Ardeal ºi Þara Româneascã ºi acest drum este foarte important pentru noi toþi. Dorim sã unim acest drum”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

colonel ne-a fãcut sã dãm mâna, cei doi preºedinþi de Consilii Judeþene, Hunedoara ºi Gorj, sunt convins cã vom gãsi soluþii ca anul viitor, pe cel puþin jumãtate din suprafaþa drumului sã fie asfalt în ada fel încât în doi-trei ani sã avem pânã aici, la cota 1620 sã fie un drum pe care sã se poatã circula în mod

Nou termen în dosarul lui Botgros

F

ostul primar al localitãþii Aninoasa a fost trimis în judecatã pentru delapidare ºi purtare abuzivã, în primãvara acestui an, dupã o anchetã penalã care a durat aproape trei ani.

Dosarul fostului edil Ilie Botgros se aflã pe rolul Judecãtoriei Petroºani iar la termenul din 12 septembrie a.c., ar urma sã se dea startul audierilor martorilor cât ºi persoanelor vãtãmate.

Fostul primar al Aninoasei a cerut termen pentru a-ºi pregãti apãrarea, care i-a ºi fost admis, ºi nu se considerã vinovat de acuzaþiile aduse de procurori. Botgros a fost învinuit cã a folosit în mod abuziv ºi nejustificat sume de bani provenite din impozitele ºi taxele locale în perioada ianuarie 2011 - iulie 2012. Acesta ar fi ridicat suma de 180 de mii de lei din bugetul local pentru care nu a depus niciun fel de documente justificative. Ilie Botgros a spus cã vrea sã-ºi dovedeascã nevinovãþia, pentru cã banii nu au fost folosiþi în interesul lui ci pentru funcþionarea serviciilor publice ale primãriei, lucru pe care-l poate proba cu martori. Plângerea i-a fost fãcutã de Nicolae Dunca, cel care a preluat mandatul de primar de la Botgros ºi care era secretarul instituþiei.

Ilie Botgros a candidat ºi în iunie a.c., la Aninoasa ºi a pierdut alegerile în faþa actualului edil, Nicolae Dunca. (M. GÂNJU) GÂNJU)

normal”, a declarat Laurenþiu Nistor, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara.

Edilii din Vulcan încearcã de ani de zile sã facã legãtura cu judeþul Gorj prin Pasul Vâlcan. Gheorghe Ile spera ca la finalul mandatului sã fie asfalt pe drumul care trece pe la 1600 de metri altitudine.

“Am discutat cu cei doi preºedinþi ai Consiliilor Judeþene, Gorj ºi Hunedoara, am început aceastã operaþiune, am reuºit sã asfaltãm 30% ºi noi ºi oltenii. Sperãm ca în acest mandat sã fie cele

douã pãrþi asfaltate sã facem legãtura cu Oltenia. Aceasta va fi cea mai frumoasã legãturã cu Oltenia.

Este un drum istoric, al românilor, al dacilor, al lui Mihai Viteazu ºi este drumul Poºtalioanelor

Toamna politicã T

oamna anului 2016 se anunþã a fi una extrem de cãlduroasã. Anunþul nu vine de la meteorologi, ci de la politicieni.

Aceºtia anunþã miºcãri de trupe pe scena politicã în pragul alegerilor parlamentare.

Cei de la PSD nu au emoþii, ci spun cã au încredere în votul popular, iar Laurenþiu Nistor, preºedintele PSD Hunedoara spune cã Valea Jiului este importantã pentru

formaþiunea politicã drept pentru care locul I pe listele pentru Senatul României îi va reveni unui social-democtat de aici. „Toamna politicã pentru PSD este o continuare a primãverii politice. Noi am început din primãvara, pregãtim prin tot ceea ce facem ºi vrem sã demonstrãm cetãþenilor judeþului ºi cetãþenilor þãrii cã PSD este partidul celor mulþi, partidul care se implicã în rezolvarea problemelor cetãþenilor din România ºi întotdeauna, de câte ori am fost la

rumurile judeþene au D prioritate

Oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara dau asigurãri cã toate drumurile judeþene au prioritate la finanþare.

Laurenþiu Nistor, preºedintele CJH, sperã cã în funcþie de

guvernare, PSD a demonstrat cã s-a þinut de cuvânt. La ora actualã pot confirma douã nume, doamna deputat Natalia Intotero ºi domnul Ilie Toma, care sunt pe locul ÎI ºi III. În cel mai scurt timp vom definitiva listã ºi la deputaþi ºi la senatori.

Valea Jiului are un loc onorabil pentru noi,

Actualitate 3 buget, în urmãtorii 4 ani toate drumurile de interes judeþean sã fie modernizate. „La fel de prioritare sunt ºi celelalte drumuri.

Sunt prinse o parte din ele, nu vom uita de niciun drum judeþean, dar într-un an este greu sã faci ceva, dar încet, încet vrem ca toate drumurile din judeþul Hunedoara sã fie unele dintre cele mai bune drumuri din þarã. ªi vrem sã facem drumul de la Uricani ºi Mehedinþi, care este un drum de o importanþã strategicã pentru dezvoltarea turismului în judeþul nostru”, a mai subliniat Laurenþiu Nistor. În prezent, circulaþia rutierã prin Pasul Vâlcan este extrem de dificilã. Drumul a fost afectat de condiþiile meteo, iar cei care se încumetã sã tranziteze drumul cu maºina trebuie sã þinã cont de starea avansatã de degradare a carosabilului.

Monika BACIU pentru judeþ, este locul I la senat”, a declarat Laurenþiu Nistor, preºedintele PSD Hunedoara. În luna septembrie, social democraþii vor avea un congres în cadrul cãruia vor stabili cine sunt candidaþii pentru alegerile parlamentare.

Monika BACIU

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI

RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808

4 Actualitate

Ceremonii militare ºi religioase la peste 1600 de metri altitudine asul Vâlcan a fost gazda unui eveniment istoric de mare însemnãtate P pentru poporul român. Autoritãþile locale din Vulcan au organizat, sâmbãta, o acþiune dedicatã comemorãrii a 100 de ani de la intrarea României

turi, baioneta, era înarmat cu puºca tip Mauser, pantaloni cu vipuºcã, iar soldatul din rãzboi avea bocanci”, a spus generalul venit tocmai de la Bacãu.

I

storie ºi turism

în Primul Rãzboi Mondial. Pasul Vâlcan a fost la acel moment un teatru de rãzboi prin care România a fost eliberatã de sub stãpânirea austro-ungara.

“Este un moment istoric la Vulcan, în 27 august 2016, când se împlinesc 100 de ani de la intrarea României în rãzboi. În noaptea dintre 27 spre 28, aici în Pasul Vâlcan au avut loc lupte crâncene, când oltenii au spart linia de front, dintre Ardeal ºi Þara Româneascã, ei au venit sã ne elibereze, de cei care ne-au subjugat o perioadã îndelungatã, Ardealul. Am ridicat o troiþã, am ridicat cele douã busturi, a unui colonel ºi a unui general care au fost ºi au condus armata. Cred cã este o datorie de onoare, a noastrã, a celor care astãzi, cei de azi aducem un omagiu eroilor României, pentru cei care

au scris cu sângele lor victoria, pentru cã noi, astãzi, sã fim liberi aici în România”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

La peste 1600 de metri altitudine, în vârf de munte au fost dezvelite doua busturile ale unor comandanþi de trupe din acea vreme, dar ºi o cruce care sã aminteascã de evenimentele din anul 1916. Acestea au fost realizate cu ajutorul omului de afaceri, Emil Pãrãu.

“Am pregãtit ceea ce ar trebui sã pregãteascã orice român, nu întâmplãtor, aceast cruce, în memoria celor care s-au jertfit în Primul Rãzboi Mondial ºi doi dintre comandanþii care au fost,

generalul Culcer, care a fost comandantul clasei I ºi Cocorascu, comandatul Armatei 21 Infanterie. Nu întâmplãtor cã aceastã cruce e aºezatã aici pentru cã în aceastã zonã, în Primul Rãzboi Mondial au murit cei mai mulþi soldaþi. Era singura trecere între Ardeal ºi Tara Româneascã, acest drum care a fost fãcut din perioada dacilor. Dupã aceea, Mihai Viteazu a fost aici. Cert este cã aºa am simþit cã trebuie sã facem ceva, mai ales cã în acest an se împlinesc

100 de ani de la intrarea României în rãzboi ºi chiar în 27 august România a declarat rãzboi Austro-Ungariei, iar în noaptea de 27 spre 28 august s-a trecut graniþa prin acest loc. Primii soldaþi care au trecut graniþa pentru eliberarea romanilor, au fost pe aici, prin Pasul Vâlcan”, a declarat Emil Pãrãu, om de afaceri.

Autoritãþile judeþene din Hunedoara, dar ºi din Gorj au fost prezente la acest moment de maximã importanþã pentru România. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Laurenþiu Nistor subliniazã importanþã istoricã a evenimentului.

“Suntem la un moment deosebit pentru naþiunea românã, pentru cei care comemorãm astãzi împlinirea a 100 de ani de la datã când a

început Primul Rãzboi Mondial. Vreau ca împreunã cu toþi cetãþenii judeþului Hunedoara sã aducem omagiul nostru tuturor celor care s-au jertfit cã România sã fie reîntregitã, pentru ca românii sã fie liberi ºi vrem sã aducem recunoºtinþa noastrã veºnicã acestor eroi care întotdeauna trebuie sã fie respectaþi ºi sã aducem cele mai bune gânduri ale noastre. Fãrã jertfa lor, România nu era aºa cum este astãzi”, a declarat Laurenþiu Nistor, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara.

Au fost prezenþi ºi militari care au purtat îmbrãcãmintea specificã anului 1916.

“Am venit de la Bacãu sã prezint uniformele armatei române în anul 1916. Soldaþii poartã pe cap capela tipicã româneascã, veston, cen-

Regal muzical pe scena Palatului Cultural Minerul din Lupeni

P

rima ediþie a festivalului de folk Cântec pentru prieteni organizat de Primãria ºi Consiliul Local al municipiului Lupeni s-a dovedit a fi un real succes.

Sâmbãtã seara la iniþiativa primarului Cristian Resmeriþã, Primãria ºi Consiliul Local al municipiului Lupeni în colaborare cu Cãtãlin Stepa, fiul Tatianei Stepa au organizat la Platul Cultural Minerul din Lupeni, Festivalul de Muzicã Folk ,,CÂNTEC PENTRU PRIETENI " in memoriam Tatiana Stepa. Sala Palatului Cultural a fost neîncãpãtoare pentru iubitorii de muzicã folk care au venit sã îi asculte pe artiºtii de gen. Într-o

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 29 August 2016

searã cu o mare încãrcãturã emoþionalã, sala Palatului plinã la refuz a vibrat de muzicã ºi aplauze. Seara a fost deschisã de tineri artiºti cu voci de excepþie care au adus în scenã melodii cântate de Tatiana Stepa de-a lungul anilor dar ºi creaþii noi ºi a fost continuatã de artiºti celebrii a-i muzicii folk: Florentin Budea, Dinu Olãraºu ºi a fost incheiatã de marele artist Victor Socaciu, care a ridicat auditoriul în picioare ºi a fãcut ca

minute în ºir sala Palatului sã rãsune de aplauzele celor peste 350 de persoane prezente în salã. „Mã bucur cã în aceastã searã am reuºit sã organizãm acest spectacol în memoria Tatianei Stepa, le mulþumesc tuturor celor care ne-au încântat în aceastã searã cu vocile lor de excepþie ºi în mod deosebit mareului om ºi artist Victor Socaciu.

Este un început, Palatul Cultural Minerul este

Pentru a populariza frumuseþea ºi importanta artisticã a zonei, autoritãþile locale de la Vulcan au organizat o ºi o nouã ediþie a festivalului Castelul din Carpaþi. Zeci de bicicliºti ºi maratoniºti au avut de parcurs un traseu anevoios de circa 4 kilometri, însã cu toþii au fost premiaþi.

“Am dorit sã legãm cele douã evenimente importante. Am organizat ºi un concurs de alergãri ºi de ciclism ºi vor fi premiaþi câºtigãtorii. Aici vom face premierile ºi se leagã de acel proiect pe care îl avem noi, Castelul din Carpaþi. Iatã cum se poate promova zona, ºi prin sport”, a mai subliniat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

Celor câteva sute de participanþi care s-au încumetat sã urce la peste 1600 de metri altitudine le-a cântat ºi i-a încântat, interpreta de muzicã popularã, Veta Biriº.

Monika BACIU locul unde am reuºit sã aducem acasã o mare valoare a municipiului Lupeni, acesta va fi o rampã de lansare pentu toate talentele din localitatea noastrã, vom organiza ºi alte spectacole prin care tinerii noºtrii talentaþi sã poatã fi puºi în valoare, spectacole prin care sã aducem ºi sã facem culturã în municipiul Lupeni”, a declarat Cristian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Autoritãþile locale de la Lupeni îºi propun sã continue seria evenimentelor culturale.

Monika BACIU

Babi, femeia cât un copil de nouã ani, un Om uriaº

„

Veniserã de la Nedeia de Paºte, de aici de la Bisericã (Sânioni Petroºani – n.n.) ºi fata mea stãtea rezematã de pomul ãla ºi se uita cum se joacã fotbal copilaºii. Mi-a zis cã mai stã un pic ºi îi ia în casã, se mai uitã la televizor... Noaptea m-a trezit bãiatu ºi mi-a spus sã iau o lumânare. Am crezut cã au rãmas fãrã curent, dar când am vãzut cã lumina e aprinsã m-a apucat spaima... Mioara, fata mea, fãcuse comoþie. A murit cu copilaºul de ºase sãptãmâni lângã ea. Atunci m-au dus ºi pe mine la spital... Mioara avea 36 de ani, iar de atunci, de 9 ani, Dumnezeu mã þine în viaþã pentru copilaºii ãºtia cinci, care nu concep cã pot sã mor în orice clipã ºi mã ocrotesc, mã ajutã ei pe mine ºi eu pe ei...” – Maria Vrejea, Babi cum îi spune familia, 77 de ani, din Petroºani.

B

abi este o femeie de înãlþimea nepotului de 9 ani, o mânã de om cu un suflet uriaº, cu minte sprinþarã, cu jaloane ale vieþii sãnãtoase de la care nu se abate, respectiv bunul simþ, educaþia care implicã obligatoriu „cei ºapte ani de acasã”, cartea, munca cinstitã ºi Dumnezeu... Creºte cu mare atenþie cei cinci nepoþi rãmaºi fãrã mamã, de nouã ani, alãturi de ginerele sãu cãruia nici nu i-a trecut prin cap sã se îndepãrteze de copii printr-o nouã cãsãtorie.

Babi – Maria V., vorbeºte despre el cu preþuire. „Lucreazã la Casa Pensionarilor de mai mulþi ani.

Nu câºtigã mult, dar e serios, iar cât priveºte copiii ne completãm.

Eu sunt cardiacã, grav, nu pot trãi fãrã medicamente, iar internãrile în spital sunt multe.

Nici nu concepe cã aº putea muri oricând. Dar cred cã ºi bunul Dumnezeu mã þine în viaþã pentru copilaºii ãºtia. Uite, el e Rãzvan, care avea 6 sãptãmâni când a murit fata mea. Acum are 9 ani ºi ar face orice pentru mine. Doarme cu mine, m-ar lua cu el peste tot ºi-mi zice: lasã, Babi, fac eu, cã tu nu poþi.

Anglia la muncã. În februarie face doi ani de când e acolo...

A strâns ban pe ban ºi ne ajutã cât poate. ªi-a ridicat ºi pentru el camerã ºi bucãtãria asta. Mai e mult de lucru, dar bunul Dumnezeu e mare...” – povesteºte Babi, strecurând ºi câte o nãzdrãvãnie a copiilor, cu umor ºi blândã ironie, uneori ºi cu amar. atricia, nepoata de 16 ani, elevã la Liceul „Hermes”, a dispãrut. Au ademenit-o un tânãr rudar, 26 de ani, ºi familia lui, au urcat-o într-o maºinã ºi au dus-o la ei, în sat, lângã Tg. Jiu. A povestit despre acest lucru cu asprime, învinuind mai mult fata decât familia de rudari. Am încercat s-o convingem cã fata e „crudã”, e de fapt copil la o vârstã dificilã ºi cã marea vinã este a celor care au amãgit-o... „ Acu douã sãptãmâni, era serbarea ºi premierea copiilor la ºcoalã ºi joi seara nu m-am simþit bine deloc, iar ginerele a zis: lasã, Babi, cã mã duc eu. S-a dus cu el ºi Patricia, aºa cum fãcea întotdeauna, cu fraþii ei, apoi la Centru, la „Caritas”. Ea a zis cã merge la liceu, dupã premiere.

P

Vlãduþ este în clasa a IV-a, Ana Maria Cristina – în clasa a VI-a ºi Patricia – în clasa a IX-a. Toþi sunt premianþi, trei sunt la ªcoala nr.2, ºi fiecare face treabã la casã. Acum, doi dintre ei sunt în excursie, cu cei de la Centrul „Caritas”, unde merg mereu.

Vedeþi casa? Astea douã cãmãruþe ºi acoperiºul sunt fãcute din munca lui Andrei Ionuþ, nepotul cel mare. De când a fãcut 18 ani, l-a ajutat Ciprian Cãlugãru, de la Fundaþia de la Petrila, prin Miron, cã l-a vãzut harnic ºi cuminte, ºi este în

Tatã-sãu i-a spus sã mergã acasã, dar s-a dus la þigani, ne-au spus oamenii, pe care i-am întrebat când am cãutat-o, cã s-a suit în maºina lor ºi au dus-o la ei, pe la Tg. Jiu, într-un sat de rudari. A minþit, nu a ascultat. Sunt foarte supãratã pe ea, aºa ceva e de ruºine...” – a spus cu o privire ca de oþel, Babi. urtea este comunã, cu un fiu de-al sãu, care nici el n-a avut noroc în viaþã.

Avea soþie ºi doi bãieþi, iar acum a rãmas cu un bãiat, cel mic... „Ea a mers la muncã în Spania, dupã care a plecat de tot cu altul. A luat bãiatul cel mare, care acum e de 17 ani, e bun de muncã, ºi l-a lãsat pe cel mic când avea doar doi ani. Anul ãsta merge la ºcoalã... Cresc toþi aici.

Mai am o fatã la Petrila, un alt bãiat aici, la Petroºani ºi sunt bine, la casele lor” – a mai povestit Maria V., care, parcã, îl

C

Municipiul Petroºani, la moment de sãrbãtoare

M

unicipiul Petroºani s-a aflat în sãrbãtoare, la sfârºitul sãptãmânii trecute. Primãria ºi Consiliul Local au organizat cea de-a XV-a ediþie a Zilelor municipiului Petroºani.

Cele mai aºteptate momente din cadrul evenimentului au fost cele dedicate artiºtilor. Seara de vineri a aparþinut interpreþilor de muzica popularã. Veta Biriº, Nicu Novac, Mariana ºi Adriana Anghel, dar ºi Andrada ºi Marinicã Paul le-au cântat ºi i-au încântat pe petroºãneni. Mai mult decât atât, în faþa Teatrului Dramatic ID Sîrbu din localitate, petroºãnenii au încins ºi o horã. Sâmbãtã

seara, pe scena de la Petroºani au urcat Heaven care le-au cerut participanþilor sã “le ducã pe o stea”. Hara ºi Grasu XXL au oferit publicului spectator câteva momente de distracþie. Cel mai aºteptat moment a fost focul de artificii. Cascade de foc au luminat cerul Petrosaniului timp de câteva zeci de minute.

“Ne bucurãm cã am reuºit ºi anul acesta sã le

oferim petroºãnenilor ºi nu numai câteva zile de sãrbãtoare. Din pãcate, anul acesta am avut un buget limitat pentru organizarea zilelor municipiului, date fiind evenimentele extreme cu care ne-am confruntat, adicã inundaþii ºi grindinã. Am considerat prioritare problemele cetãþenilor, însã chiar ºi aºa am þinut neapãrat sã le oferim oamenilor câteva

zile în care sã uite de griji”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Manifestãrile dedicate zilelor municipiului Petroºani s-au încheiat ieri cu premierea sportivilor care au participat la acþiunile organizate de municipalitate.

“Vreau sã vã felicit pe toþi cei cvare aþi participat la aceste competiþii. Din punctul meu de vedere toþi

învãluia cu privirea pe fiul nenorocos, care trebãluia prin gospodãrie. Împreunã, au câteva pãsãri, doi porci...

Pe Babi ºi familia ei, i-am cunoscut în urma unui apel, de chetã, fãcut de Mariana Popa, pentru a-i achita o parte din datoriile la servicii de întreþinere. Împreunã cu Subfiliala de Cruce Roºie Petroºani s-a fãcut o achetã socialã, iar apelul a avut un efect fericit. S-au oferit sã ajute pe lângã voluntarii Crucii Roºii - care au oferit hranã, rechizite, îmbrãcãminte, lenjerii, materiale de construcþii -, o familie le-a donat mobilier pentru camera nou ridicatã, în care exista doar o saltea pe care dormea Babi, cu nepotul de 9 ani, Rãzvan...

Deºi Babi, bunicuþa de 77 de ani, este de statura unui copil de 9 ani, ne-a demonstrat cã este un OM uriaº. Ne-a descusut cu multã dibãcie, cine suntem ºi ce facem, aºa, în general, a declanºat discuþii de genul dezbaterilor, în care îºi susþinea argumentele cu pilde bine plasate, dar ºi cu câte o glumã plinã de înþelesuri pentru a nu ne contrazice direct. Ne-a smuls promisiunea cã vom reveni ºi poate vom rãmâne prieteni.

Dorinþa sa ne-a onorat!

Ileana FIRÞULESCU

aþi câºtigat ºi faptul cã de fiecare datã la Zilele municipiului Petroºani reuºim sã organizãm aceste evenimente sportive pentru toþi cei care doresc sã participe este un mare câºtig pentru noi ca ºi comunitate, dar ºi pentru voi, pentru tineri ºi pentru copii”, le-a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, sportivilor prezenþi la eveniment.

Sute de participanþi, de toate vârstele au luat parte la competiþiile sportive organizate de municipalitatea de la Petroºani. Au fost organizate competiþii sportive la cros, ºah, tenis de masã, tenis de câmp ºi fotbal. Totodatã a avut loc ºi un concurs de orientare turisticã la care au luat parte mai multe echipaje de elevi de la liceele din localitate.

Monika BACIU

4 Actualitate

Ceremonii militare ºi religioase la peste 1600 de metri altitudine asul Vâlcan a fost gazda unui eveniment istoric de mare însemnãtate P pentru poporul român. Autoritãþile locale din Vulcan au organizat, sâmbãta, o acþiune dedicatã comemorãrii a 100 de ani de la intrarea României

turi, baioneta, era înarmat cu puºca tip Mauser, pantaloni cu vipuºcã, iar soldatul din rãzboi avea bocanci”, a spus generalul venit tocmai de la Bacãu.

I

storie ºi turism

în Primul Rãzboi Mondial. Pasul Vâlcan a fost la acel moment un teatru de rãzboi prin care România a fost eliberatã de sub stãpânirea austro-ungara.

“Este un moment istoric la Vulcan, în 27 august 2016, când se împlinesc 100 de ani de la intrarea României în rãzboi. În noaptea dintre 27 spre 28, aici în Pasul Vâlcan au avut loc lupte crâncene, când oltenii au spart linia de front, dintre Ardeal ºi Þara Româneascã, ei au venit sã ne elibereze, de cei care ne-au subjugat o perioadã îndelungatã, Ardealul. Am ridicat o troiþã, am ridicat cele douã busturi, a unui colonel ºi a unui general care au fost ºi au condus armata. Cred cã este o datorie de onoare, a noastrã, a celor care astãzi, cei de azi aducem un omagiu eroilor României, pentru cei care

au scris cu sângele lor victoria, pentru cã noi, astãzi, sã fim liberi aici în România”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

La peste 1600 de metri altitudine, în vârf de munte au fost dezvelite doua busturile ale unor comandanþi de trupe din acea vreme, dar ºi o cruce care sã aminteascã de evenimentele din anul 1916. Acestea au fost realizate cu ajutorul omului de afaceri, Emil Pãrãu.

“Am pregãtit ceea ce ar trebui sã pregãteascã orice român, nu întâmplãtor, aceast cruce, în memoria celor care s-au jertfit în Primul Rãzboi Mondial ºi doi dintre comandanþii care au fost,

generalul Culcer, care a fost comandantul clasei I ºi Cocorascu, comandatul Armatei 21 Infanterie. Nu întâmplãtor cã aceastã cruce e aºezatã aici pentru cã în aceastã zonã, în Primul Rãzboi Mondial au murit cei mai mulþi soldaþi. Era singura trecere între Ardeal ºi Tara Româneascã, acest drum care a fost fãcut din perioada dacilor. Dupã aceea, Mihai Viteazu a fost aici. Cert este cã aºa am simþit cã trebuie sã facem ceva, mai ales cã în acest an se împlinesc

100 de ani de la intrarea României în rãzboi ºi chiar în 27 august România a declarat rãzboi Austro-Ungariei, iar în noaptea de 27 spre 28 august s-a trecut graniþa prin acest loc. Primii soldaþi care au trecut graniþa pentru eliberarea romanilor, au fost pe aici, prin Pasul Vâlcan”, a declarat Emil Pãrãu, om de afaceri.

Autoritãþile judeþene din Hunedoara, dar ºi din Gorj au fost prezente la acest moment de maximã importanþã pentru România. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Laurenþiu Nistor subliniazã importanþã istoricã a evenimentului.

“Suntem la un moment deosebit pentru naþiunea românã, pentru cei care comemorãm astãzi împlinirea a 100 de ani de la datã când a

început Primul Rãzboi Mondial. Vreau ca împreunã cu toþi cetãþenii judeþului Hunedoara sã aducem omagiul nostru tuturor celor care s-au jertfit cã România sã fie reîntregitã, pentru ca românii sã fie liberi ºi vrem sã aducem recunoºtinþa noastrã veºnicã acestor eroi care întotdeauna trebuie sã fie respectaþi ºi sã aducem cele mai bune gânduri ale noastre. Fãrã jertfa lor, România nu era aºa cum este astãzi”, a declarat Laurenþiu Nistor, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara.

Au fost prezenþi ºi militari care au purtat îmbrãcãmintea specificã anului 1916.

“Am venit de la Bacãu sã prezint uniformele armatei române în anul 1916. Soldaþii poartã pe cap capela tipicã româneascã, veston, cen-

Regal muzical pe scena Palatului Cultural Minerul din Lupeni

P

rima ediþie a festivalului de folk Cântec pentru prieteni organizat de Primãria ºi Consiliul Local al municipiului Lupeni s-a dovedit a fi un real succes.

Sâmbãtã seara la iniþiativa primarului Cristian Resmeriþã, Primãria ºi Consiliul Local al municipiului Lupeni în colaborare cu Cãtãlin Stepa, fiul Tatianei Stepa au organizat la Platul Cultural Minerul din Lupeni, Festivalul de Muzicã Folk ,,CÂNTEC PENTRU PRIETENI " in memoriam Tatiana Stepa. Sala Palatului Cultural a fost neîncãpãtoare pentru iubitorii de muzicã folk care au venit sã îi asculte pe artiºtii de gen. Într-o

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 29 August 2016

searã cu o mare încãrcãturã emoþionalã, sala Palatului plinã la refuz a vibrat de muzicã ºi aplauze. Seara a fost deschisã de tineri artiºti cu voci de excepþie care au adus în scenã melodii cântate de Tatiana Stepa de-a lungul anilor dar ºi creaþii noi ºi a fost continuatã de artiºti celebrii a-i muzicii folk: Florentin Budea, Dinu Olãraºu ºi a fost incheiatã de marele artist Victor Socaciu, care a ridicat auditoriul în picioare ºi a fãcut ca

minute în ºir sala Palatului sã rãsune de aplauzele celor peste 350 de persoane prezente în salã. „Mã bucur cã în aceastã searã am reuºit sã organizãm acest spectacol în memoria Tatianei Stepa, le mulþumesc tuturor celor care ne-au încântat în aceastã searã cu vocile lor de excepþie ºi în mod deosebit mareului om ºi artist Victor Socaciu.

Este un început, Palatul Cultural Minerul este

Pentru a populariza frumuseþea ºi importanta artisticã a zonei, autoritãþile locale de la Vulcan au organizat o ºi o nouã ediþie a festivalului Castelul din Carpaþi. Zeci de bicicliºti ºi maratoniºti au avut de parcurs un traseu anevoios de circa 4 kilometri, însã cu toþii au fost premiaþi.

“Am dorit sã legãm cele douã evenimente importante. Am organizat ºi un concurs de alergãri ºi de ciclism ºi vor fi premiaþi câºtigãtorii. Aici vom face premierile ºi se leagã de acel proiect pe care îl avem noi, Castelul din Carpaþi. Iatã cum se poate promova zona, ºi prin sport”, a mai subliniat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

Celor câteva sute de participanþi care s-au încumetat sã urce la peste 1600 de metri altitudine le-a cântat ºi i-a încântat, interpreta de muzicã popularã, Veta Biriº.

Monika BACIU locul unde am reuºit sã aducem acasã o mare valoare a municipiului Lupeni, acesta va fi o rampã de lansare pentu toate talentele din localitatea noastrã, vom organiza ºi alte spectacole prin care tinerii noºtrii talentaþi sã poatã fi puºi în valoare, spectacole prin care sã aducem ºi sã facem culturã în municipiul Lupeni”, a declarat Cristian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Autoritãþile locale de la Lupeni îºi propun sã continue seria evenimentelor culturale.

Monika BACIU

Babi, femeia cât un copil de nouã ani, un Om uriaº

„

Veniserã de la Nedeia de Paºte, de aici de la Bisericã (Sânioni Petroºani – n.n.) ºi fata mea stãtea rezematã de pomul ãla ºi se uita cum se joacã fotbal copilaºii. Mi-a zis cã mai stã un pic ºi îi ia în casã, se mai uitã la televizor... Noaptea m-a trezit bãiatu ºi mi-a spus sã iau o lumânare. Am crezut cã au rãmas fãrã curent, dar când am vãzut cã lumina e aprinsã m-a apucat spaima... Mioara, fata mea, fãcuse comoþie. A murit cu copilaºul de ºase sãptãmâni lângã ea. Atunci m-au dus ºi pe mine la spital... Mioara avea 36 de ani, iar de atunci, de 9 ani, Dumnezeu mã þine în viaþã pentru copilaºii ãºtia cinci, care nu concep cã pot sã mor în orice clipã ºi mã ocrotesc, mã ajutã ei pe mine ºi eu pe ei...” – Maria Vrejea, Babi cum îi spune familia, 77 de ani, din Petroºani.

B

abi este o femeie de înãlþimea nepotului de 9 ani, o mânã de om cu un suflet uriaº, cu minte sprinþarã, cu jaloane ale vieþii sãnãtoase de la care nu se abate, respectiv bunul simþ, educaþia care implicã obligatoriu „cei ºapte ani de acasã”, cartea, munca cinstitã ºi Dumnezeu... Creºte cu mare atenþie cei cinci nepoþi rãmaºi fãrã mamã, de nouã ani, alãturi de ginerele sãu cãruia nici nu i-a trecut prin cap sã se îndepãrteze de copii printr-o nouã cãsãtorie.

Babi – Maria V., vorbeºte despre el cu preþuire. „Lucreazã la Casa Pensionarilor de mai mulþi ani.

Nu câºtigã mult, dar e serios, iar cât priveºte copiii ne completãm.

Eu sunt cardiacã, grav, nu pot trãi fãrã medicamente, iar internãrile în spital sunt multe.

Nici nu concepe cã aº putea muri oricând. Dar cred cã ºi bunul Dumnezeu mã þine în viaþã pentru copilaºii ãºtia. Uite, el e Rãzvan, care avea 6 sãptãmâni când a murit fata mea. Acum are 9 ani ºi ar face orice pentru mine. Doarme cu mine, m-ar lua cu el peste tot ºi-mi zice: lasã, Babi, fac eu, cã tu nu poþi.

Anglia la muncã. În februarie face doi ani de când e acolo...

A strâns ban pe ban ºi ne ajutã cât poate. ªi-a ridicat ºi pentru el camerã ºi bucãtãria asta. Mai e mult de lucru, dar bunul Dumnezeu e mare...” – povesteºte Babi, strecurând ºi câte o nãzdrãvãnie a copiilor, cu umor ºi blândã ironie, uneori ºi cu amar. atricia, nepoata de 16 ani, elevã la Liceul „Hermes”, a dispãrut. Au ademenit-o un tânãr rudar, 26 de ani, ºi familia lui, au urcat-o într-o maºinã ºi au dus-o la ei, în sat, lângã Tg. Jiu. A povestit despre acest lucru cu asprime, învinuind mai mult fata decât familia de rudari. Am încercat s-o convingem cã fata e „crudã”, e de fapt copil la o vârstã dificilã ºi cã marea vinã este a celor care au amãgit-o... „ Acu douã sãptãmâni, era serbarea ºi premierea copiilor la ºcoalã ºi joi seara nu m-am simþit bine deloc, iar ginerele a zis: lasã, Babi, cã mã duc eu. S-a dus cu el ºi Patricia, aºa cum fãcea întotdeauna, cu fraþii ei, apoi la Centru, la „Caritas”. Ea a zis cã merge la liceu, dupã premiere.

P

Vlãduþ este în clasa a IV-a, Ana Maria Cristina – în clasa a VI-a ºi Patricia – în clasa a IX-a. Toþi sunt premianþi, trei sunt la ªcoala nr.2, ºi fiecare face treabã la casã. Acum, doi dintre ei sunt în excursie, cu cei de la Centrul „Caritas”, unde merg mereu.

Vedeþi casa? Astea douã cãmãruþe ºi acoperiºul sunt fãcute din munca lui Andrei Ionuþ, nepotul cel mare. De când a fãcut 18 ani, l-a ajutat Ciprian Cãlugãru, de la Fundaþia de la Petrila, prin Miron, cã l-a vãzut harnic ºi cuminte, ºi este în

Tatã-sãu i-a spus sã mergã acasã, dar s-a dus la þigani, ne-au spus oamenii, pe care i-am întrebat când am cãutat-o, cã s-a suit în maºina lor ºi au dus-o la ei, pe la Tg. Jiu, într-un sat de rudari. A minþit, nu a ascultat. Sunt foarte supãratã pe ea, aºa ceva e de ruºine...” – a spus cu o privire ca de oþel, Babi. urtea este comunã, cu un fiu de-al sãu, care nici el n-a avut noroc în viaþã.

Avea soþie ºi doi bãieþi, iar acum a rãmas cu un bãiat, cel mic... „Ea a mers la muncã în Spania, dupã care a plecat de tot cu altul. A luat bãiatul cel mare, care acum e de 17 ani, e bun de muncã, ºi l-a lãsat pe cel mic când avea doar doi ani. Anul ãsta merge la ºcoalã... Cresc toþi aici.

Mai am o fatã la Petrila, un alt bãiat aici, la Petroºani ºi sunt bine, la casele lor” – a mai povestit Maria V., care, parcã, îl

C

Municipiul Petroºani, la moment de sãrbãtoare

M

unicipiul Petroºani s-a aflat în sãrbãtoare, la sfârºitul sãptãmânii trecute. Primãria ºi Consiliul Local au organizat cea de-a XV-a ediþie a Zilelor municipiului Petroºani.

Cele mai aºteptate momente din cadrul evenimentului au fost cele dedicate artiºtilor. Seara de vineri a aparþinut interpreþilor de muzica popularã. Veta Biriº, Nicu Novac, Mariana ºi Adriana Anghel, dar ºi Andrada ºi Marinicã Paul le-au cântat ºi i-au încântat pe petroºãneni. Mai mult decât atât, în faþa Teatrului Dramatic ID Sîrbu din localitate, petroºãnenii au încins ºi o horã. Sâmbãtã

seara, pe scena de la Petroºani au urcat Heaven care le-au cerut participanþilor sã “le ducã pe o stea”. Hara ºi Grasu XXL au oferit publicului spectator câteva momente de distracþie. Cel mai aºteptat moment a fost focul de artificii. Cascade de foc au luminat cerul Petrosaniului timp de câteva zeci de minute.

“Ne bucurãm cã am reuºit ºi anul acesta sã le

oferim petroºãnenilor ºi nu numai câteva zile de sãrbãtoare. Din pãcate, anul acesta am avut un buget limitat pentru organizarea zilelor municipiului, date fiind evenimentele extreme cu care ne-am confruntat, adicã inundaþii ºi grindinã. Am considerat prioritare problemele cetãþenilor, însã chiar ºi aºa am þinut neapãrat sã le oferim oamenilor câteva

zile în care sã uite de griji”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Manifestãrile dedicate zilelor municipiului Petroºani s-au încheiat ieri cu premierea sportivilor care au participat la acþiunile organizate de municipalitate.

“Vreau sã vã felicit pe toþi cei cvare aþi participat la aceste competiþii. Din punctul meu de vedere toþi

învãluia cu privirea pe fiul nenorocos, care trebãluia prin gospodãrie. Împreunã, au câteva pãsãri, doi porci...

Pe Babi ºi familia ei, i-am cunoscut în urma unui apel, de chetã, fãcut de Mariana Popa, pentru a-i achita o parte din datoriile la servicii de întreþinere. Împreunã cu Subfiliala de Cruce Roºie Petroºani s-a fãcut o achetã socialã, iar apelul a avut un efect fericit. S-au oferit sã ajute pe lângã voluntarii Crucii Roºii - care au oferit hranã, rechizite, îmbrãcãminte, lenjerii, materiale de construcþii -, o familie le-a donat mobilier pentru camera nou ridicatã, în care exista doar o saltea pe care dormea Babi, cu nepotul de 9 ani, Rãzvan...

Deºi Babi, bunicuþa de 77 de ani, este de statura unui copil de 9 ani, ne-a demonstrat cã este un OM uriaº. Ne-a descusut cu multã dibãcie, cine suntem ºi ce facem, aºa, în general, a declanºat discuþii de genul dezbaterilor, în care îºi susþinea argumentele cu pilde bine plasate, dar ºi cu câte o glumã plinã de înþelesuri pentru a nu ne contrazice direct. Ne-a smuls promisiunea cã vom reveni ºi poate vom rãmâne prieteni.

Dorinþa sa ne-a onorat!

Ileana FIRÞULESCU

aþi câºtigat ºi faptul cã de fiecare datã la Zilele municipiului Petroºani reuºim sã organizãm aceste evenimente sportive pentru toþi cei care doresc sã participe este un mare câºtig pentru noi ca ºi comunitate, dar ºi pentru voi, pentru tineri ºi pentru copii”, le-a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, sportivilor prezenþi la eveniment.

Sute de participanþi, de toate vârstele au luat parte la competiþiile sportive organizate de municipalitatea de la Petroºani. Au fost organizate competiþii sportive la cros, ºah, tenis de masã, tenis de câmp ºi fotbal. Totodatã a avut loc ºi un concurs de orientare turisticã la care au luat parte mai multe echipaje de elevi de la liceele din localitate.

Monika BACIU

6 Învãtãmânt

Cronica Vãii Jiului | Luni 29 August 2016

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni 29 August 2016

Recidivistul care a violat o prostituatã va rãmâne dupã gratii

R

ecidivistul încearcã din rãsputeri sã-i convingã pe judecãtori cã poate fi judecat ºi din afara celulei de arest ºi le-a cerut, încã o datã, sã fie plasat sub control judiciar.

Tribunalul Hunedoara a respins contestaþia formulatã de Koracsony Alin Adrian, individul judecat pentru cã a violat o adolescentã care se prostitua pe ºoseaua de centurã a municipiului Petroºani.

Prin urmare individul rãmâne dupã gratii pentru urmãtoarele 30 de zile.

Recidvistul este acuzat atât de viol cât ºi de tâlhãrie dupã ce a vrut sã abuzeze ºi

PROIECT de HOTÃRÂRE nr. 86/2016 privind punerea la dispoziþia SC APA SERV VALEA JIULUI SA a terenurilor necesare în vederea construcþiei ºi a reabilitãrii investiþiilor aferente proiectului “Modernizare infrastructurã de apã ºi apã uzatã în Judeþul Hunedoara (Valea Jiului) 2014 – 2020” Având în vedere Expunerea de motive nr. 9.400/ 22 august 2016 întocmitã de Primarul Municipiului Lupeni prin care propune Consiliului local al Municipiului Lupeni sã aprobe Studiul de Fezabilitate ºi indicatorii tehnico-economici pentru proiectul “Modernizarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara (Valea Jiului) 2014-2020”, cofinanþarea începând cu anul 2017 a proiectului precum ºi punerea la dispoziþia SC APA SERV VALEA JIULUI SA a

de mama tinerei de 17 ani. N-a reuºit dupã ce femeia i s-a opus ºi s-a mulþumit sã o tâlhãreascã, dar a fãcut ºi alte victime. Recent eliberat din închisoare unde a avut de ispãºit o pedeapsã de zece ani tot pentru viol asupra unei minore, Koracsony a mai comis o tâlhãrie asupra unei localnice cãreia i-a furat telefonul mobil ºi mãrunþiºtul pe care îl avea asupra ei. Recidivistul a fost prins pe baza probelor ADN ºi nu ºi-a recunoscut fapta. A mimat chiar cã-ºi ia viaþa, însã acest lucru nu i-a impresionat pe anchetatori. Dacã va fi gãsit vinovat de infracþiunile de care este acuzat, Koracsony riscã sã mai stea alþi zece ani dupã gratii.

Maximilian GÂNJU terenurilor necesarea reabilitãrii ºi construirii investiþiilor conform proiectului; În conformitate cu prevederile: - art. 20 alin. (1), lit. “d”, “h” ºi “i”, art. 44, art, 45 din Legea nr. 273/ 2006 privind finanþele publice locale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; - art. 6 lit. „b” ºi art. 7 alin. (13) din Legea nr 52/ 2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; Þinând cont de prevederile art. 12 alin. (1) lit. „c” al Legii nr. 241/ 2006, privind serviciul de alimentare cu apã ºi canalizare; In temeiul art. 36, alin. (1) ºi (2) lit. “b”, alin. (4) lit. “d” ºi ale art. 45, alin.

(1) din Legea administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare

HOTÃRêTE:

PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI ANUNÞ

În conformitate cu prevederile Legii nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în adminsitraþia publicã localã republicatã, începând cu data de 25.08.2016 Primãria municipiului Lupeni propune spre dezbatere publicã Proiectul de Hotãrâre nr.86/2016 privind punerea la dispoziþia S.C APA SERV VALEA JUIULI S.A. a terenurilor necesare în vederea construcþiei ºi a reabilitãrii investiþiilor aferente proiectului ,, Modernizare infrastructurã de apã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara ( Valea Jiului) 2014-2020,,.

Proiectul de hotãrâre însoþit de anexele aferente ºi de Expunerea

Art. 1 – Se aprobã punerea la dispoziþia proiectului “Modernizare infrastructurã de apã ºi apã uzatã în Judeþul Hunedoara (Valea Jiului) 2014 – 2020” a terenului pentru reabilitarea obiectelor de investiþii: - aducþiune Braia, pe o lungime totalã de aproximativ 2,6 km; - reþele de apã (17,1 km), staþia de pompare apã potabila ªtefan ºi reþele de canalizare (12,8 km) ºi doua staþii de pompare apã uzatã; - pentru realizarea sistemului SCADA centralizat, teren identificat conform Anexei 1 (Plan de situaþie), din care face parte integrantã; Art. 2 – Obiectele de investiþii de la articolul 1 se vor reabilita sau se vor construi pe terenul care se aflã în domeniul public al localitãþii Lupeni, teren disponibil exclusiv pentru realizarea obiectivului propus în proiect, conform declaraþiei ataºate la prezenta hotãrâre.

de motive a iniþiatorului, domnul Primar al Municipiului Lupeni, Cornel Cristian Resmeriþã, a fost afiºat la sediul propriu, strada Revoluþiei nr.2 parter.

Persoanele sau organizaþiile interesate pot trimite în scris recomandãri, sugestii ºi opinii cu privire la proiectul de act normativ, pânã la data de 05.09.2016, la registratura Primãriei Municipiului Lupeni. În data de 05.10.2016 ora 12, în sala de ºedinþe a Primãriei Municipiului Lupeni va avea loc o dezbatere publicã pe marginea proiectului de hotãrâre menþionat.

Primar, Cornel Cristian Resmeriþã

Art. 3 – Cu punerea în aplicare ºi ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotãrâri se împuterniceºte Primarul Municipiului Lupeni.

Art. 4 – Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Art. 5 – Prezenta se comunica Institutiei Prefectului judeþului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului de legalitate, Primarului Municipiului Lupeni ºi S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. în vederea aducerii la îndeplinire iar la cunoºtinþã publicã prin afiºare la sediul Primãriei Municipiului Lupeni ºi publicarea în presa localã.

Lupeni, 22 august 2016 INÞIATOR, Primarul municipiului Lupeni, Cornel Cristian Resmeriþã AVIZAT – SECRETAR Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI

PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI ANUNÞ

În conformitate cu prevederile Legii nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în adminsitraþia publicã localã republicatã, începând cu data de 25.08.2016 Primãria municipiului Lupeni propune spre dezbatere publicã Proiectul de Hotãrâre nr.94/2016 pentru aprobarea regulamentului privind gospodãrirea localitãþii ºi sancþionarea unor contravenþii sãvârºite prin nerespectarea normelor de curãþenie ºi igienã pe raza Municipiului Lupeni.

Proiectul de hotãrâre însoþit de anexele aferente ºi de Expunerea de motive a iniþiatorului, domnul Primar al Municipiului Lupeni, Cornel Cristian Resmeriþã, a fost afiºat la sediul propriu, strada Revoluþiei nr.2 parter.

Persoanele sau organizaþiile interesate pot trimite în scris recomandãri, sugestii ºi opinii cu privire la proiectul de act normativ, pânã la data de 05.09.2016, la registratura Primãriei Municipiului Lupeni. În data de 05.10.2016 ora 12, în sala de ºedinþe a Primãriei Municipiului Lupeni va avea loc o dezbatere publicã pe marginea proiectului de hotãrâre menþionat.

Primar, Cornel Cristian Resmeriþã

PROIECT de HOTÃRÂRE nr. 94/ 2016

pentru aprobarea regulamentului privind gospodãrirea localitãþii ºi sancþionarea unor contravenþii sãvârºite prin nerespectarea normelor de curaþenie ºi igienã pe raza Municipiului Lupeni Având în vedere Expunerea de motive nr.

9573/ 24 august 2016 prin care propune Consiliului local al Municipiului Lupeni analizarea ºi adoptarea unei noi hotãrâri privind gospodãrirea localitãþii ºi sancþionarea unor contravenþii sãvârºite prin nerespectarea normelor de curaþenie ºi igienã pe raza Municipiului Lupeni; In conformitate cu prevederile:

- art. 1, alin. (2), art. 2, alin. (2), art. 3, alin. (4), art.

8, art. 18 ºi art. 24 din O.G. nr. 21/ 2002 privind gospodarirea localitatilor urbane ºi rurale cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; - art. 6 alin. (2), art. 8, art. 11 ºi art. 12 din O.G. nr. 99/ 2000 privind comercializarea produselor ºi serviciilor de piaþã, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; - art. 1-11 ale Legii nr.

50/ 1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcþii, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; - art. 38 alin. (4) din O.G. nr. 43/ 1997 privind regimul drumurilor; - art. 34 din Legea locuinþei nr. 114/ 1996, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; - art. 1, art. 2, alin. (2) din O.G. nr. 2/ 2001 privind regimul juridic al contraventiilor;

In temeiul prevederilor art. 36, alin. (1), alin. (2), lit. “b”, “c” ºi “d”, alin. (4) lit. “e” ºi “f”, alin. (6) lit. “a” pct. 9, 10, 11, ºi 18 precum ºi ale art. 45, alin. (1) din Legea nr. 215/ 2001 privind administraþia publicã localã, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare

HOTÃRêTE: Art. 1 – Aprobã Regulamentul privind gospodãrirea localitãþii ºi sancþionarea unor contravenþii sãvârºite prin nerespectarea normelor de curãþenie ºi igienã pe raza Municipiului Lupeni, prevãzute în anexa nr. 1 la prezenta hotãrâre, ce face parte integrantã din aceasta.

Art. 2 – Prezenta hotãrâre abrogã Hotãrârea Consiliului local Lupeni nr.

111/ 2003 privind gospodãrirea localitãþii ºi sancþionarea unor contravenþii sãvârºite prin nerespectarea normelor de

curaþenie ºi igienã pe raza Oraºului Lupeni, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, precum ºi orice alte prevederi contrare.

Art. 3 – Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Art. 4 – (1) Hotãrârea se va comunica Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate intrând în vigoare în termen de 30 de zile de la aducerea la cunoºtinþã publicã.

(2) Primarul Municipiului Lupeni prin Aparatul de specialitate va aduce la îndeplinire prevederile acesteia hotãrâri.

Lupeni, 24 august 2016

INIÞIATOR, Consilier Local Drd. Ing. MARCEL DANIEL RAD AVIZAT – SECRETAR Jr. Marius Claudiu BÃLOI

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Luni 29 August 2016

Henþ cu mâna

IONUÞ MERGE MAI DEPARTE Aºa cum spuneam ºi cu alte prilejuri, impulsional ºi uneori necontrolatul de acum câþiva ani, Ionuþ Stelescu – cel care are meritul de a fi revitalizat în urmã cu mai bine de un deceniu

fotbalul în “Dealul Institutului” –, a devenit cu totul altceva de când se învârte în lumea fotbalului mare. A “ucenicit ” pe lângã Edi Iordãnescu de vreo câþiva ani, la A.S.A

Târgu Mureº. A.C.S. Poli (Recaº) Timiºoara ºi Pandurii Tg. Jiu, conturându-ºi o personalitate aparte, devenind acel om cu o viziune completã asupra fenomenului în care se

Fotbal. Destin.

“AM PLECAT LA SOFIA!” A

ntrenorul Ionuþ Stelescu, cel care este legat de mai bine de un deceniu de Universitatea Petroºani, care a fãcut parte de staff-ul lui Edi Iordãnescu în ultimii trei ani, la A.S.A Tg. Mureº, Poli Timiºoara ºi Pandurii Tg Jiu, a mai fãcut un pas în cariera sa: T.S.K.A Sofia din campionatul bulgar.

Reporter: Neluþu ai cam stat cu emoþii în ultima vreme...

Ionuþ Stelescu: Sincer, nu! Am aºteptat ca Edi Iordãnescu sã prindã un contract bun, nu avea rost sã dãm curs primului impuls.

Reporter: ªi þi-a ieºit, T.S.K.A. Sofia!

E adevãrat cã Hagi a pus o“pilã” pe lângã prietenul sãu Stoichkov?

I.S: Eu nu ºtiu nimic în acest sens, dacã a fost sau nu vreo recomandare din partea “Regelui”. ªtiu doar cã bulgarii au fost foarte insistenþi

în ceea ce-l priveºte pe Edi. El a vrut sã meargã acolo, cu aceeaºi formulã din România, cu Alexandru Radu, Bogdan Pârvu ºi cu mine.

Reporter: Când pleci la Sofia?

I.S.: Am plecat la Sofia! Edi Iordãnescu a fost prezentat oficial joi, 25 august, de cãtre patronul bulgar Griºa Gancev. Desigur, va fi o nouã experienþã care sã mã motiveze în cariera mea.

aflã de atâta vreme.

Acum, cu acelaºi Edi Iordãnescu, a mai fãcut un pas în ierarhia fotbalului trecând Dunãrea la bulgari, intrând în staff-ul tehnic pe banca celor de la T.S.K.A. Sofia. Un nume greu în þara de la sud de Dunãre, un nume cu suporteri nebuni ºi fanatici, din pricina cãrora echipa a fost desfiinþatã de comuniºti

Cine este T.S.K.A. Sofia?

Echipa alb-roºilor – care joacã pe un stadion de 22.000 locuri – este una dintre cele mai titrate echipe de fotbal ale Bulgariei. Înfiinþatã în 1948, a fost... desfiinþatã în 1985 de cãtre Partidul Comunist Bulgar, în urma unor incidente în finala cu Levski – Spartak Sofia. Este echipa care în anii ’70-’80 a dat “crema” fotbalului bulgar, aici jucând celebrii S.Iordanov (portar), B. Kolev, Gaganelov, Penev, Bojkov, Koler sau Jecov, “Gheata de aur” a Europei în 1969.

Dupã anii 1980 aici au jucat Zdravkov, Iancev, Slavko, Tanev,

La popice, AU MAI RÃMAS DOAR PATRU...

C

ândva un campionat cu 10-12 echipe, Campionatul Naþional de Popice va lua startul în 2016-2017 cu patru echipe masculine: C.F.R Cluj – CSM C. Turzii, C.F.R. Olimpia ACB Iaºi, Electromureº Tg Mureº ºi Inter Petrila.

În prima etapã care va avea loc peste 5 zile (3 sep. a.c.), petrilenii lui Marcel

acum trei decenii. Ionuþ Stelescu îºi asumã o mare responsabiltate, dar cum îi plac mereu provocãrile o încearcã ºi pe asta. Sincer, sper sã-i mergã bine, sã mai cumuleze experienþã interesantã ºi mai ales beneficã.

Ionuþ Stelescu, plecat din “Dealul Institutului” merge mai departe. Poate pânã într-o europeanã.

Dobricã vor evolua în deplasare la Iaºi , celãlalt meci fiind Electr. Tg. Mureº C.F.R. Cluj – CSM C. Turzii. Petrilenii vor juca pe teren propriu în etapa a 2-a (24 sep. a.c.) cu C.F.R. Cluj, iar ultima etapã a turului, (12 nov. a.c.), tot acasã, cu Eletromureº Tg.Mureº.

Cupa României va avea loc în patru etape, câºtigãtoarea jucând în Cupa NBC. Prima rundã (etapã) va avea loc la Petrila, la masculin participând

St. Mladenov dar ºi celebrul Hristo Stoichkov.

Echipa are în palmares 31 de titluri ale Campionatului bulgar, 20 de Cupe de Bulgaria, zeci de prezenþe în cupa campionilor Europeni – cu un 8-1 cu Dinamo Bucureºti în 1956! – ajungând în semifinale în ediþia 1981 -1982, 4-3 ºi 0-3 cu Bayern Munchen, participãri în grupele UEFA Europa League (2010, 2011).

Ajunsã la un moment dat în Divizia “C”, printr-o fuziune în 2015 cu Litex Loveci este reprimitã în primul eºalon.

Ca prezenþe româneºti la T.S.K.A. Sofia menþionãm pe Ioan Andone, ca antrenor în 2010, pe Tricã (2006-2007), Fl. Petre (2009-2010) ºi Pancu (2010) ca jucãtori.

alãturi de echipa gazdã C.F.R. Cluj, Olimpia Iaºi, C.S.M. Satu Mare ºi Electr. Tg Mureº, partidele având loc pe 11 septembrie a.c. În campionatul Naþional pentru tineret (U.23), Inter Petrila va fi în Grupa B, alãturi

de Sider. Hunedoara, C.S.M. Satu Mare, C.F.R. Cluj, primul joc pentru petrileni urmând a se disputa acasã, pe 10 septembrie cu C.S.M. Satu Mare.

Paginã realizatã de Genu TUÞU