Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1171
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 24 August 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Încã un pas pentru reabilitarea blocurilor
M
uniciplitatea de la Petroºani mai face un pas pentru reabilitarea celor 15 imobile din localitate. Au fost scoase la licitaþie serviciile de elaborare D.A.L.I. “Creºterea eficienþei energetice a blocurilor de locuinþe din municipiul Petroºani”. Caietul de sarcini cuprinde o serie de mãsuri care sunt prevãzute în ghidul de finanþare de care proiectantul trebuie sã þinã cont. “Municipiul Petroºani are intenþia de a depune douã cereri de finanþare pentru accesarea de fonduri prin Programul Operaþional Regional 2014 – 2020, Axa prioritarã 3, Prioritatea de investiþii 3.1., Operaþiunea A – Clãdiri rezidenþiale. În acest scop a selectat 2 categorii de clãdiri rezidenþiale (blocuri) care fac obiectul a 2 loturi”, se aratã în caietul de sarcini. Conform caietului de sarcini, lucrãrile de intervenþie/Acþiunile sprijinite în cadrul acestei prioritãþi de investiþie vizeazã o serie de condiþii de care proiectantul trebuie sã
þinã cont. Mãsurile de creºtere a eficienþei energetice includ lucrãri de reabilitare termicã a anvelopei; lucrãri de reabilitare termicã a sistemului de încãlzire; instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei din surse regenerabile; alte activitãþi suplimentare. Potrivit celor de la primãrie, aceste mãsuri fac parte din ghidul de finanþare, iar proiectantul trebuie sã þinã cont de ele. O altã problemã identificatã este cea a persoanelor care ºi-au izolat termic exteriorul locuinþei, însã nu au autorizaþie. În acest caz, izolaþia va fi îndepãrtatã, iar cei în cauzã vor suporta cheltuielile de anvelopare. Monika BACIU
Eliminarea termoficãrii un motiv în minus pentru salvarea CEH
U
nul dintre puþinele motive pentru care CEH, sub forma actualã sau alta mai restrânsã, trebuia menþinut în funcþie era factorul social din Valea Jiului. Adicã acel factor social care beneficia, în mod direct, de serviciile CEH. Este vorba de populaþia abonatã la sistemul de termoficare. Acum, dupã ce trei autoritãþi locale din Valea Jiului unde se mai furniza acest serviciu au anunþat cã renunþã la termoficare, existã un motiv în minus pentru menþinerea Complexului Energetic Hunedoara. >>> PAGINA 3-A
INSEMEX Petroºani cerceteazã evenimentul de la Petromidia
O
echipã de cercetãtori de la INSEMEX a plecat la Petromidia pentru a cerceta cauzele care au dus la producerea evenimentului de luni. Solicitarea a venit din partea celor de la Inspecþia Muncii. “A plecat o echipã de patru cercetãtori la Petromidia, la solicitarea celor de la Inspecþia Muncii”, a declarat Artur Gãman, director general al INSEMEX Petroºani. Celor patru cercetãtori de la Petroºani li se va alãtura ºi un cercetãtor de la Constanþa. Un incendiu a izbucnit,
luni, la rafinãria Petromidia din Nãvodari aparþinând grupului Rompetrol. În urma incidentului, patru persoane au suferit arsuri, iar alte douã s-au intoxicat cu fum. Una dintre victimele cu arsuri a decedat marþi dimineaþa, la spitalul Bagdasar-Arseni din Bucureºti. Cercetãtorii de la INSEMEX vor
trebui sã stabileascã care au fost cauzele care au dus la producerea evenimentului. Expertiza cercetãtorilor INSEMEX Petroºani ar putea dura chiar ºi câteva luni pentru cã, cel mai probabil, vor fi fãcute ºi o serie de simulãri în laborator. Rezultatul experþilor din Valea Jiului vor ajunge ºi la procurorii care au
deschis un dosar penal dat fiind faptul cã patru persoane au fost rãnite, dintre care una a decedat. "Cercetãrile sunt efectuate sub aspectul sãvârºirii infracþiunilor
de vãtãmare corporalã din culpã, ucidere din culpã, neluarea mãsurilor legale de securitate ºi sãnãtate în muncã ºi nerespectarea mãsurilor legale de securitate ºi
sãnãtate în muncã. Potrivit primelor cercetãri s-a stabilit cã la data de 22 august 2016, în jurul orelor 18,00, la platforma 1 DAB din cadrul rafinãriei menþionate, o echipã de lucrãtori efectua o reparaþie a unei conducte de transport a distilatului de vid rezultat prin încãlzirea þiþeiului, moment în care a izbucnit un incendiu", se aratã într-un comunicat al Parchetului Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie. Monika BACIU Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 24 August 2016
Investesc în viitorul preºcolarilor Alocaþie de utoritãþile locale de la hranã pentru Lupeni ºtiu cã elevii sunt A viitorul oricãrei comunitãþi. Astfel, acestea acordã o atenþie elevii cu CES deosebitã copiilor. Dupã ce în primãvara acestui an a fost inauguratã grãdiniþa de pe strada Parângului, grãdiniþã care funcþiona în corpul clãdirii ªcolii Gimnaziale nr.1, o grãdiniþã modernã, cu condiþii de nivel european, lucrãrile de investiþii fiind finanþate de la bugetul local, acum Primãria Lupeni a început derularea lucrãrilor de reparaþii ºi modernizare la Grãdiniþa cu Program Normal nr. 1, situatã lângã piaþa Cina din Lupeni. La aceastã grãdiniþã au mai fost efectuate lucrãri de reparaþii interioare în cursul anului 2006, în cadrul acestor lucrãri au fost executate lucrãri de reparare la acoperiºul clãdirii, lucrãri de modernizare la grupurile sanitare ºi sãlile de clasã, s-au schimbat uºile ºi geamurile au fost înlocuite cu geamuri termopan. În cursul anului 2008 a fost reparatã reþeaua termicã ºi introdusã centralã termicã pe gaz pentru ca cei mici sã beneficieze de cele mai bune condiþii. “Întotdeauna am fãcut o prioritate din proiectele care îi privesc pe cei mici. În prezent am început derularea proiectului care are ca obiect repararea ºi modernizarea exterioarã a Grãdiniþei nr. 1, din apropierea Pieþei Cina din Lupeni, lucrãri finanþate de la bugetul local.
< DECESE <
Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani este alãturi de domnul director general Costel AVRAM în greaua încercare pricinuitã de trecerea în nefiinþã a socrului. Dumnezeu sã-l ierte ºi sã-l odihneascã în pace! * * * Colectivul S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani este alãturi de domnul director general Costel AVRAM în marea durere pricinuitã de plecarea spre o lume mai dreaptã a socrului. Sincere condoleanþe familiei îndurerate! * * * Colectivul din cadrul Serviciului R.U.S. al S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani este alãturi de domnul director general Costel AVRAM în
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
E
levii cu cerinþe educaþionale speciale integraþi în învãþãmântul de masã vor beneficia de o alocaþie de hranã.
Aceastã clãdire a beneficiat de lucrãri de reparaþii ºi modernizare interioare nu ºi în exterior. În cadrul acestor lucrãri se vor reabilita: faþada clãdirii, curtea interioarã în cadrul cãreia se va amenaja o parcare pentru maºini ºi împrejmuirea din jurul grãdiniþei, pentru creºterea gradului de siguranþã al copiilor. Astfel cã la deschiderea anului ºcolar cei mici sã se poatã bucura de cele mai bune condiþii pentru desfãºurarea activitãþilor didactice”, spune Cristian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Primãria Lupeni nu a dispus însã de fonduri pentru reabilitarea faþadei exterioare a clãdirii, intrucât aceasta nu a beneficiat de lucrãri capitale de reparaþii de aproximativ 30 de ani, lucrãrile ce trebuiau efectuate sunt complexe ºi necesitã un efort financiar considerabil. Monika BACIU aceste momente deosebit de grele pricinuite de decesul socrului. Dumnezeu sã-l odihneascã în pace! * * * Cu compasiune ºi cu un gând de mângâiere suntem alãturi de familia greu încercatã de plecarea spre lumea celor drepþi a celui care a fost socrul domnului director general Costel AVRAM. Dumnezeu sã-l aºeze în loc luminat ºi sã-l aibã în pace! Birourile Secretariat ºi Relaþii Publice ºi Consiliere * * * Colectivul Serviciului Juridic al S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani este alãturi de domnul director general Costel AVRAM ºi transmite întreaga compasiune la decesul socrului. Sincere condoleanþe familiei îndoliate!
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Bugetul municipiului Petroºani a fost rectificat, iar suma urmeazã a fi viratã unitãþilor de învãþãmânt care au astfel de cazuri. “Este vorba de o rectificare bugetarã de 212.000 lei, iar banii sunt pentru copiii cu cerinþe speciale”, a declarat Adrian Neagoe, secretarul Primãriei Petroºani. Mai exact, suma va fi viratã în contul unitãþilor de învãþãmânt care vor susþine elevii cu o alocaþie
LOCURI DE MUNCÃ z BIJUTERIA EXCLUSIV situatã în Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, bl. 96, parter, vis-a-vis de staþia Hermes, angajeazã 2 asistente vânzãri sau lucrãtoare comerciale pentru magazin. Condiþii: prezentabile, minim studii medii, se acceptã inclusiv absolvente sau persoane aflate în perioada studiilor. Salariul este atractiv ºi nu se cere experienþã. Prezentarea cu CV zilnic la magazin, între orele 10-18 sau telefon 0751194610.
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
de hranã. “Banii se dau la ºcoli, aceºtia vin de la Consiliul Judeþean Hunedoara. ªcolile îi alocã pentru copiii cu nevoi educaþionale speciale pentru alocaþia de hranã care este în valoare de 16.6 lei/zi”, a declarat Cristina Mraz, director executiv Direcþia de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului. La nivelul municipiului Petroºani 64 de elevi cu cerinþe educaþionale speciale sunt integraþi în învãþãmântul de masã. Monika BACIU
- ÎNCHIRIERI -
Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 24 August 2016
Eliminarea termoficãrii un motiv în minus pentru salvarea CEH nul dintre puþinele motive pentru care CEH, sub forma actualã sau alta U mai restrânsã, trebuia menþinut în funcþie era factorul social din Valea Jiului. Adicã acel factor social care beneficia, în mod direct, de serviciile CEH. Este vorba de populaþia abonatã la sistemul de termoficare. Acum, dupã ce trei autoritãþi locale din Valea Jiului unde se mai furniza acest serviciu au anunþat cã renunþã la termoficare, existã un motiv în minus pentru menþinerea Complexului Energetic Hunedoara. Administratorul judiciar al CEH a subliniat în repetate rânduri cã factorul social e important, dar în aceeaºi mãsurã a precizat ºi faptul cã acelaºi factor social a beneficiat de servicii gratuite. “Am arãtat cã în toatã acestã perioadã Complexul Energetic Hunedoara SA a livrat energie electricã ºi energie termicã mult sub preþul de producþie. De parcã nu ar fi fost de ajuns, societatea nici nu a recuperat sumele facturate cãtre distribuitorii de energie termicã, în special din oraºele Vulcan, Lupeni ºi Petroºani
suma nerecuperatã fiind de cca. 30 milioane euro. Suma nici nu mai poate fi recuperatã dat fiind cã toþi aceºti distribuitori de energie termicã se aflã de ani buni în faliment. Cu toate acestea Complexul Energetic Hunedoara SA a încetat livrarea de agent termic cãtre populaþie prin intermediul acestor distribuitori, abia în ianuarie 2016, dupã intrarea în prima perioadã de insolvenþã, acordând în tot acest interval un fel de ajutorare socialã gratuitã pentru locuitorii Vãii Jiului”, aratã raportul administratorului judiciar.
Acelaºi administrator judiciar a mai arãtat în primul raport al cauzelor care au dus la insolvenþa CEH, cã închiderea societãþii ar duce la înrãutãþirea condiþiilor de trai ale oamenilor din Valea Jiului ºi Deva. “(…) considerente de ordin social impun continuarea activitãþii acestui operator economic: "având în vedere faptul cã Societatea "Complexul Energetic Hunedoara" - S.A. este cel mai mare operator economic din Valea Jiului ºi din judeþul Hunedoara, întreruperea activitãþii ar creºte semnificativ rata ºomajului
în Valea Jiului ºi în judeþ, iar întreruperea activitãþii acestei societãþi ar avea repercusiuni ºi pentru comunitãþile locale, conducând la înrãutãþirea condiþiilor de trai în cadrul comunitãþii, întrucât Societatea "Complexul Energetic Hunedoara" - S.A. este singurul operator economic care furnizeazã agent termic în oraºele din Valea Jiului ºi în municipiul Deva din judeþul Hunedoara, întreruperea activitãþii acestui operator economic ar afecta serviciul public de interes general reprezentat de producþia, transportul, dis-
tribuþia ºi furnizarea de energie termicã, întrucât aceste elemente demonstreazã existenþa unei dificultãþi sociale grave în situaþia în care Societatea "Complexul Energetic Hunedoara" - S.A. nu ºi-ar continua activitatea"”, se aratã în raport. Primarii din Lupeni, Vulcan ºi Petroºani au sfãtuit populaþia sã îºi ia mãsuri alternative de încãlzire pentru perioada de iarnã, având în vedere problemele cu care se confruntã CEH. Astfel, CEH pierde bãtãlia, ajutat de factorul social. Monika BACIU
Parlamentarii din judeþul Hunedoara, locul 22
A
ctivitatea parlamentarilor hunedoreni plaseazã judeþul pe locul 22. Potrivit Raportului Indicelui Activismului Parlamentar (IAP), realizat de cãtre Ana Maria Ungheanu ºi Ana Maria Iatcu a fost introdus pentru prima datã topul judeþelor, alãturi de clasamentul grupurilor parlamentare ºi al tuturor parlamentarilor. Astfel, activitatea parlamentarilor din judeþ este la nivelul 22, cu o medie de 43,627. Pe primul loc sunt parlamentarii din Vaslui cu o medie de 101,13, iar pe ultimul loc sunt parlamentarii din Mehedinþi, cu o medie de 19,662. Potrivit raportului, la nivelul judeþului Hunedoara, cel mai activ deputat de sex feminin este Natalia Intotero, iar cel mai activ senator de sex masculin este Haralambie Vochiþoiu. De precizat este faptul cã la Camera Deputaþilor niciunul dintre parlamentarii bãrbaþi ai judeþului Hunedoara nu s-a remarcat printr-o activitate intensã,
menþionatã în raport, conform calculelor. Pentru monitorizarea activitãþii parlamentare a fost creat un indice cu ajutorul cãruia am clasificat activitatea deputaþilor ºi senatorilor în actualul mandat, dar ºi a grupurilor parla-
mentare. În aceastã ediþie, pentru prima datã, a fost introdus ºi clasamentul pe judeþe. Indicele activitãþii parlamentare (în continuare IAP) reprezintã un instrument de mãsurã a gradului de implicare ºi activitate politicã a aleºilor poporului în activitãþile curente ale forului legislativ al României, ºi anume iniþiative legislative, luãri de cuvânt, declaraþii politice, interpelãri ºi întrebãri parlamentare, dar ºi moþiunile de cenzurã semnate. În urma centralizãrii
datelor statistice cantitative privind activitatea parlamentarã de la inaugurarea prezentei legislaturi la 22 decembrie 2012 pânã la 30 iunie 2016, deci în cele 7 sesiuni parlamentare, am stabilit valoarea indicelui atât la nivel individual pentru fiecare parlamentar, dar ºi la nivelul grupurilor parlamentare ºi la nivel judeþean. Analiza de faþã reprezintã a patra ediþie a raportului asupra activitãþii parlamentare; IAP a fost calculat pentru prima datã în decembrie 2013, la încheierea primelor douã sesiuni parlamentare din actualul mandat. IAP este o completare la monitorizarea activitãþii parlamentare pe care o face anual Institutul de Politici Publice (IPP) din anul 2005 pânã în prezent, în „Raportul de monitorizare: oglinda activitãþii parlamentarilor”4 . IAP ataºeazã fotografiei statistice publicate de IPP ºi
analiza activitãþii grupurilor parlamentare ºi a parlamentarilor în mod individual. Din totalul de 595 de demnitari, în prezent sunt activi 357 de deputaþi ºi 157 de senatori. Cei mai mulþi ºi-au dat demisia în anul 2016. În anul 2013, 10 demnitari s-au retras, în anul
2014 s-au retras 18, iar în anul 2015 s-au retras 20, în timp ce în ultimele douã sesiuni parlamentare s-au retras 33 de deputaþi ºi senatori. Cei mai mulþi s-au retras ca urmare a schimbãrii funcþiei, mai exact 34 de demnitari, alþi 30 s-au retras din cauza unor probleme de naturã penalã, iar alþi 17 s-au retras din alte cauze. Monika BACIU
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
4 Actualitate
Noi specializãri la Universitatea Petroºani
U
niversitatea din Petroºani îºi va orienta oferta de ºcolarizare cãtre cerinþele de pe piaþa muncii. Noua conducere a instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului vrea sã dinamizeze oferta educaþionalã.
Începând cu anul viitor, la Universitatea din Petroºani ar putea funcþiona noi specializãri, precum cea de educaþie fizicã ºi sport. nu se va renunþa însã la specializãrile care au consacrat instituþia de învãþãmânt, ºi anume specializãrile în domeniul minier. “Universitatea trebuie sã fie dinamicã, sã se plieze pe noile cerinþe ale pieþii ºi în ultimii 3 ani, din pãcate ne ocupãm cu greu, locurile la anumite
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 24 August 2016
specializãri. Este nu numai vina noastrã, anul acesta a fost cel mai slab din punct de vedere numeric al absolvenþilor de bacalaureat, din motive de natalitate, ºi nu numai. A coborât sub 100.000 de absolvenþi ºi în acest caz ei sunt puþini ºi poate nu doresc sã opteze pentru anumite domenii pe care cred ei cã sunt învechite. Vom pãstra domeniile de tradiþie ale Universitãþii, chiar dacã nu atrag foarte mulþi studenþi, dar vrem sã
creem ºi domenii noi care sã aducã atractivitate. Ne-am gândit la educaþie fizicã ºi sport sunt domenii care sunt cãutate ºi de ce sã nu le facem ºi la Petroºani”, a declarat Eduard Edelhauser, prorectorul Universitãþii Petroºani. Universitatea din Petroºani are o lungã tradiþie, fiind continuatoarea Institutului de Mine, care a funcþionat în Bucureºti peste 80 de ani, iar din anul universitar 1957 – 1958 a funcþionat la Petroºani. Doar câteva universitãþi
se pot mândri cu o asemenea descendenþã atestatã prin decretul domnitorului A.I. Cuza din 1864 de înfiinþare a „ªcoalei de Ponþi ºi ªosele, Mine ºi Arhitecturã”. Dupã anul 1990, prin diversificarea domeniilor ºi specializãrilor universitare, Institutul de Mine din Petroºani a devenit Universitatea Tehnicã (1991) ºi apoi Universitatea din Petroºani (1995). Având drept fundament aceastã puternicã tradiþie universitarã ºi
prestigiul de care se bucurã în þarã ºi în strãinãtate, Universitatea noastrã asigurã astãzi condiþiile necesare pentru ca studenþii sãi sã dobândeascã o înaltã calificare în multe ºi variate domenii, pregãtirea desfãºurându-se la toate formele de învãþãmânt. Formarea profesionalã a specialiºtilor se realizeazã în cadrul a trei facultãþi :Facultatea de Mine, Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã ºi Facultatea de ªtiinþe. Din anul 1948 ºi pânã astãzi, la Universitatea din Petroºani au absolvit mii de ingineri, subingineri, economiºti, sociologi, matematicieni, institutori etc. În Universitatea noastrã se pregãtesc peste 4500 de studenþi, masteranzi ºi doctoranzi, cu sprijinul unui colectiv de peste 200 cadre didac-
tice. Pregãtirea prin doctorat este asiguratã de 19 conducãtori ºtiinþifici, personalitãþi recunoscute în þarã ºi pe plan mondial. Pregãtirea solidã dobânditã le-a oferit posibilitatea sã se adapteze ºi sã se integreze rapid la condiþiile ºi metodele de lucru din alte þãri (SUA, Canada, Germania, Franþa, Italia, Spania, Israel, þãri din America de Sud, Africa, Asia etc.). Pretutindeni, absolvenþii formaþi la Universitatea din Petroºani sunt cotaþi printre profesioniºtii buni ai ramurilor în care activeazã. Reorganizarea învãþãmântului superior, în conformitate cu procesul Bologna, deschide largi perspective absolvenþilor Universitãþii din Petroºani de a fi recunoscuþi ºi a se integra în piaþa ocupaþionalã din Europa. Monika BACIU
Festivalul Tatianei s-a întors la Lupeni:
“Dar vã las ºi bucuria/ ªi tot cerul meu de stele” “Vã las dragostea pierdutã ªi tot chinul de apoi Gura mea nu mai sãrutã, Vã las dorul meu de voi Dar vã las ºi bucuria ªi tot cerul meu de stele Vã las singura avere, Vã las cântecele mele”
Programul Zilelor Municipiului Petroºani - Ediþia a XV-a Grindina a fãcut Miercuri, 24.08.2016 Ora 16.00 Deschiderea oficialã a Zilelor Municipiului Petroºani, ediþia a XV-a. Din program: înmânarea de diplome de fidelitate ºi longevitate cuplurilor care au împlinit cel puþin 50, respectiv 60 ani, momente artistice. Locaþie: Sala de Marmurã a Primãriei municipiului Petroºani Joi, 25.08.2016 Ora 09.00 Tenis de câmp
Locaþie: Baza Sportivã ”Jiul Petroºani” Ora 15.00 ªah Locaþie: Clubul Pensionarilor Petroºani.
Vineri, 26.08.2016 Ora 09.00 Expoziþie dedicatã Muzeului Muntelui, realizatã de Asociaþia Schi Turism Montan Pro Parâng Pro Parâng. Expoziþia este permanentã ºi poate fi vizitatã în timpul sãptãmânii, de luni pânã vineri, între orele 09.00 – 16.00 Locaþie: Muzeul Mineritului Petroºani Ora 15.00 ªah Locaþie: Clubul Pensionarilor Petroºani Ora 16.00 Cros Locaþie: Baza Sportivã „ Jiul Petroºani” Ora 17.45 ºi ora 18.45 Finala micã la fotbal, la ora 17.45. Finala mare la fotbal, la ora 18.45 (competiþiile la fotbal se desfãºoarã în perioada 22 – 25 august 2016, în fiecare zi la ora 17.45) Locaþie: Sala de Sport a ªcolii Gimnaziale ”I.G.Duca” Petroºani Petroºani (ªcoala Gimnazialã Nr. 5) Ora 18.30 Spectacol folcloric în aer liber, susþinut de soliºti vocali ºi formaþii locale ºi din þarã:
Veta Biriº, Nicu Novac, Andrada ºi Marinicã Paul, Ansamblul de dansuri ”Ceata Junilor Sibiului” Locaþie: zona Teatrul Dramatic „I.D. Sîrbu”
ca recolta fructelor de pãdure sã fie foarte slabã
Sâmbãtã, 27.08.2016 Ora 10.00 Concurs de orientare turisticã - organizat în colaborare cu Asociaþia Pro-Parâng. Participã echipaje de la instituþiile de învãþãmânt din municipiul Petroºani. Locaþie: Zona de agrement Brãdet Ora 18.30 Concert de muzicã uºoarã, în aer liber, susþinut de soliºti vocali ºi formaþii locale ºi din þarã: trupe/artiºti de la Casa de Culturã a Studenþilor Petroºani, Hara, Grasu XXL, Heaven. Ora 23.45 Foc de artificii Locaþie: zona Teatrul Dramatic „I.D. Sîrbu”
n aceastã varã centrul de colectare a fructelor de pãdure din Aninoasa a stat mai mult cu uºile închise, pentru cã afinarii n-au prea avut producþie din cauza vremii capricioase.
Duminicã, 28 august 2016 Ora 10.00 Premierea sportivilor participanþi la competiþiile sportive, organizate cu ocazia celei de a XV-a ediþie a Zilelor Municipiului Petroºani. Premierea echipajelor participante la concursul de orientare turisticã. Locaþie: Sala de Marmurã a Primãriei
Î
Afinele nu s-au prea fãcut, ciupercile la fel, ca de altfel cam toate fructele de pãdure ce ajungeau la centrul ce aparþine de Direcþia Silvicã. Primarul localitãþii Aninoasa, Nicolae Dunca spune cã de acum încolo activitatea centrului ar putea creºte, odatã cu colectare ciupercilor. ”Particularii ne-au terminat. Pentru cã plãtesc mai bine, toþi culegãtorii de fructe de pãdure se îndreaptã doar spre ei. Grindina a distrus recolta de afine ºi alte fructe. Asta este situaþia ºi nu avem ce face", a spus unul dintre lucrãtorii de aici. De la centrul de colectare din Aninoasa, au plecat la export, în anii trecuþi, zeci de tone de ciuperci, zmeurã sau afine. Maximilian GÂNJU
Dupã cinci din cei ºase ani de când are loc Festivalul in memoriam Tatiana Stepa – “Cântec pentru prieteni”, evenimentul are loc acasã, la Lupeni, casa “marii personalitãþi feminine” din lumea folkului românesc, în data de 27 august 2016, începând cu ora 18,00, la Palatul Cultural Lupeni. În urmã cu ºase ani, omul de afaceri ºi susþinãtor al culturii, Zanet Stelian, a iniþiat, la Lupeni, Festivalul de muzicã folk in memoriam “Tatiana Stepa – Cântec pentru prieteni” ºi, din 2010, i-au stat alãturi în organizare Cristian Pustai ºi Cãtãlin Stepa. Doar prima ediþie a avut loc în oraºul natal al Tatianei, la Pub Valahia Lupeni, iar de atunci a gãzduit-o Petroºaniul. Primãria Petroºani a susþinut acest eveniment dedicat marii artiste ºi a pus la dispoziþie sala Casei de Culturã “Ion Dulãmiþã”, la fel directorul Teatrului Dramatic “I.D.Sîrbu” Petroºani, Nicoleta
Lucreþia Bolca, a pus la dispoziþie sala de spectacole, în 2015. Tatiana Stepa este Cetãþean de Onoare al municipiului Petroºani… “Personal, îi multumesc tânãrului primar, Cristian Resmeriþã, ºi consiliului local pentru cã anul acesta, a VI-a ediþie a Festivalului “Tatiana Stepa” va avea loc, acasã, la Lupeni. S-au alocat pentru festival 50 milioane lei, plus promovare ºi sala Palatului Cultural Lupeni. Tatiana este Cetãþean de Onoare al municipiului Petroºani ºi tare aº vrea sã fie ºi cetãþean de onoare al locului în care s-a nãscut – Lupeni” - a declarat Zanet Stelian. La festival va concerta Victor Socaciu, cunoscutul cantautor folk, acum consul general al României la Montreal. Socaciu a fost
Din cauza vremii capricioase, salvamontiºtii patruleazã crestele Parângului
S
alvatorii montani asigurã permanenþa ºi au instituit patrule pe crestele Parângului, pentru ca turiºtii sã nu ajungã în situaþii periculoase. Vremea care se schimbã de la o orã la alta este principalul pericol pentru temerarii care fac trasee pe crestele masivului. Traseul care coboarã spre Obârºia Lotrului a devenit foarte popular pentru amatorii de drumeþii montane, iar acest lucru a fãcut ca pe crestele Parângului sã fie în fiecare zi un numãr ridicat de turiºti. Salvamontiºtii din Parâng ºi-au luat mãsuri astfel ca turiºtii sã nu ajungã în situaþii de
pericol, mai ales cã în acest sezon vremea a fost extrem de capricioasã. Momentele de cer senin ca mai apoi sã se lase ceaþa ori sã se porneascã furtuna au fost dese, astfel cã echipele de salvatori ºi-au fãcut o rutinã din a patrula în masiv. ”Avem turiºti care sunt toatã ziua pe creastã, traverseazã dincolo spre Lotru. În
fiecare zi sunt câte 20-30, merg dincolo, spre Obârºia, ºi avem patrulã permanentã acolo. Asigurãm permanenþa 24 din 24 ºi suntem pe creastã ca sã-i îndrumãm, pentru cã este ºi vremea schimbãtoare ºi pot fi în pericol”, a declarat ºeful Salvamont Petroºani, Dumitru Bârlida. Maximilian GÂNJU
mereu aproape de Cãtãlin Stepa dupã ce mama sa a pãrãsit aceastã lume. “Festivalul va avea loc pe data de 27 august 2016, începând cu ora 18,00, la Palatul Cultural Lupeni. În prima parte, vor concerta tinerii noºtri folk-iºti, apoi Dinu Olãraºu, Florentin Budea, eu ºi Victor Socaciu. Este a doua oarã când Socaciu concerteazã în Valea Jiului, prima datã a fost
la “Valahia”, în Lupeni. Va fi în þarã ºi a confirmat paticiparea la Festival. Da, ne vedem de câte ori avem ocazia. Mã bucur cã festivalul are loc la Lupeni, primarul Cristian Resmeriþã m-a surprins plãcut, eu neavând nici un contact cu el pânã acum…” – a spus Cãtãlin Stepa, fiul Tatianei Stepa, la rândul sãu un apreciat interpret ºi versificator al muzicii folk. La Festivalul dedicat memoriei Tatianei Stepa – “Cântec pentru prieteni”, ediþia a VI-a, intrarea se va face pe bazã de invitaþii gratuite, care se pot procura de la Palatul Cultural Lupeni în zilele de miercuri, joi ºi vineri 24, 25, 26 august - între orele 10,00 – 14,00. Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
Noi specializãri la Universitatea Petroºani
U
niversitatea din Petroºani îºi va orienta oferta de ºcolarizare cãtre cerinþele de pe piaþa muncii. Noua conducere a instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului vrea sã dinamizeze oferta educaþionalã.
Începând cu anul viitor, la Universitatea din Petroºani ar putea funcþiona noi specializãri, precum cea de educaþie fizicã ºi sport. nu se va renunþa însã la specializãrile care au consacrat instituþia de învãþãmânt, ºi anume specializãrile în domeniul minier. “Universitatea trebuie sã fie dinamicã, sã se plieze pe noile cerinþe ale pieþii ºi în ultimii 3 ani, din pãcate ne ocupãm cu greu, locurile la anumite
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 24 August 2016
specializãri. Este nu numai vina noastrã, anul acesta a fost cel mai slab din punct de vedere numeric al absolvenþilor de bacalaureat, din motive de natalitate, ºi nu numai. A coborât sub 100.000 de absolvenþi ºi în acest caz ei sunt puþini ºi poate nu doresc sã opteze pentru anumite domenii pe care cred ei cã sunt învechite. Vom pãstra domeniile de tradiþie ale Universitãþii, chiar dacã nu atrag foarte mulþi studenþi, dar vrem sã
creem ºi domenii noi care sã aducã atractivitate. Ne-am gândit la educaþie fizicã ºi sport sunt domenii care sunt cãutate ºi de ce sã nu le facem ºi la Petroºani”, a declarat Eduard Edelhauser, prorectorul Universitãþii Petroºani. Universitatea din Petroºani are o lungã tradiþie, fiind continuatoarea Institutului de Mine, care a funcþionat în Bucureºti peste 80 de ani, iar din anul universitar 1957 – 1958 a funcþionat la Petroºani. Doar câteva universitãþi
se pot mândri cu o asemenea descendenþã atestatã prin decretul domnitorului A.I. Cuza din 1864 de înfiinþare a „ªcoalei de Ponþi ºi ªosele, Mine ºi Arhitecturã”. Dupã anul 1990, prin diversificarea domeniilor ºi specializãrilor universitare, Institutul de Mine din Petroºani a devenit Universitatea Tehnicã (1991) ºi apoi Universitatea din Petroºani (1995). Având drept fundament aceastã puternicã tradiþie universitarã ºi
prestigiul de care se bucurã în þarã ºi în strãinãtate, Universitatea noastrã asigurã astãzi condiþiile necesare pentru ca studenþii sãi sã dobândeascã o înaltã calificare în multe ºi variate domenii, pregãtirea desfãºurându-se la toate formele de învãþãmânt. Formarea profesionalã a specialiºtilor se realizeazã în cadrul a trei facultãþi :Facultatea de Mine, Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã ºi Facultatea de ªtiinþe. Din anul 1948 ºi pânã astãzi, la Universitatea din Petroºani au absolvit mii de ingineri, subingineri, economiºti, sociologi, matematicieni, institutori etc. În Universitatea noastrã se pregãtesc peste 4500 de studenþi, masteranzi ºi doctoranzi, cu sprijinul unui colectiv de peste 200 cadre didac-
tice. Pregãtirea prin doctorat este asiguratã de 19 conducãtori ºtiinþifici, personalitãþi recunoscute în þarã ºi pe plan mondial. Pregãtirea solidã dobânditã le-a oferit posibilitatea sã se adapteze ºi sã se integreze rapid la condiþiile ºi metodele de lucru din alte þãri (SUA, Canada, Germania, Franþa, Italia, Spania, Israel, þãri din America de Sud, Africa, Asia etc.). Pretutindeni, absolvenþii formaþi la Universitatea din Petroºani sunt cotaþi printre profesioniºtii buni ai ramurilor în care activeazã. Reorganizarea învãþãmântului superior, în conformitate cu procesul Bologna, deschide largi perspective absolvenþilor Universitãþii din Petroºani de a fi recunoscuþi ºi a se integra în piaþa ocupaþionalã din Europa. Monika BACIU
Festivalul Tatianei s-a întors la Lupeni:
“Dar vã las ºi bucuria/ ªi tot cerul meu de stele” “Vã las dragostea pierdutã ªi tot chinul de apoi Gura mea nu mai sãrutã, Vã las dorul meu de voi Dar vã las ºi bucuria ªi tot cerul meu de stele Vã las singura avere, Vã las cântecele mele”
Programul Zilelor Municipiului Petroºani - Ediþia a XV-a Grindina a fãcut Miercuri, 24.08.2016 Ora 16.00 Deschiderea oficialã a Zilelor Municipiului Petroºani, ediþia a XV-a. Din program: înmânarea de diplome de fidelitate ºi longevitate cuplurilor care au împlinit cel puþin 50, respectiv 60 ani, momente artistice. Locaþie: Sala de Marmurã a Primãriei municipiului Petroºani Joi, 25.08.2016 Ora 09.00 Tenis de câmp
Locaþie: Baza Sportivã ”Jiul Petroºani” Ora 15.00 ªah Locaþie: Clubul Pensionarilor Petroºani.
Vineri, 26.08.2016 Ora 09.00 Expoziþie dedicatã Muzeului Muntelui, realizatã de Asociaþia Schi Turism Montan Pro Parâng Pro Parâng. Expoziþia este permanentã ºi poate fi vizitatã în timpul sãptãmânii, de luni pânã vineri, între orele 09.00 – 16.00 Locaþie: Muzeul Mineritului Petroºani Ora 15.00 ªah Locaþie: Clubul Pensionarilor Petroºani Ora 16.00 Cros Locaþie: Baza Sportivã „ Jiul Petroºani” Ora 17.45 ºi ora 18.45 Finala micã la fotbal, la ora 17.45. Finala mare la fotbal, la ora 18.45 (competiþiile la fotbal se desfãºoarã în perioada 22 – 25 august 2016, în fiecare zi la ora 17.45) Locaþie: Sala de Sport a ªcolii Gimnaziale ”I.G.Duca” Petroºani Petroºani (ªcoala Gimnazialã Nr. 5) Ora 18.30 Spectacol folcloric în aer liber, susþinut de soliºti vocali ºi formaþii locale ºi din þarã:
Veta Biriº, Nicu Novac, Andrada ºi Marinicã Paul, Ansamblul de dansuri ”Ceata Junilor Sibiului” Locaþie: zona Teatrul Dramatic „I.D. Sîrbu”
ca recolta fructelor de pãdure sã fie foarte slabã
Sâmbãtã, 27.08.2016 Ora 10.00 Concurs de orientare turisticã - organizat în colaborare cu Asociaþia Pro-Parâng. Participã echipaje de la instituþiile de învãþãmânt din municipiul Petroºani. Locaþie: Zona de agrement Brãdet Ora 18.30 Concert de muzicã uºoarã, în aer liber, susþinut de soliºti vocali ºi formaþii locale ºi din þarã: trupe/artiºti de la Casa de Culturã a Studenþilor Petroºani, Hara, Grasu XXL, Heaven. Ora 23.45 Foc de artificii Locaþie: zona Teatrul Dramatic „I.D. Sîrbu”
n aceastã varã centrul de colectare a fructelor de pãdure din Aninoasa a stat mai mult cu uºile închise, pentru cã afinarii n-au prea avut producþie din cauza vremii capricioase.
Duminicã, 28 august 2016 Ora 10.00 Premierea sportivilor participanþi la competiþiile sportive, organizate cu ocazia celei de a XV-a ediþie a Zilelor Municipiului Petroºani. Premierea echipajelor participante la concursul de orientare turisticã. Locaþie: Sala de Marmurã a Primãriei
Î
Afinele nu s-au prea fãcut, ciupercile la fel, ca de altfel cam toate fructele de pãdure ce ajungeau la centrul ce aparþine de Direcþia Silvicã. Primarul localitãþii Aninoasa, Nicolae Dunca spune cã de acum încolo activitatea centrului ar putea creºte, odatã cu colectare ciupercilor. ”Particularii ne-au terminat. Pentru cã plãtesc mai bine, toþi culegãtorii de fructe de pãdure se îndreaptã doar spre ei. Grindina a distrus recolta de afine ºi alte fructe. Asta este situaþia ºi nu avem ce face", a spus unul dintre lucrãtorii de aici. De la centrul de colectare din Aninoasa, au plecat la export, în anii trecuþi, zeci de tone de ciuperci, zmeurã sau afine. Maximilian GÂNJU
Dupã cinci din cei ºase ani de când are loc Festivalul in memoriam Tatiana Stepa – “Cântec pentru prieteni”, evenimentul are loc acasã, la Lupeni, casa “marii personalitãþi feminine” din lumea folkului românesc, în data de 27 august 2016, începând cu ora 18,00, la Palatul Cultural Lupeni. În urmã cu ºase ani, omul de afaceri ºi susþinãtor al culturii, Zanet Stelian, a iniþiat, la Lupeni, Festivalul de muzicã folk in memoriam “Tatiana Stepa – Cântec pentru prieteni” ºi, din 2010, i-au stat alãturi în organizare Cristian Pustai ºi Cãtãlin Stepa. Doar prima ediþie a avut loc în oraºul natal al Tatianei, la Pub Valahia Lupeni, iar de atunci a gãzduit-o Petroºaniul. Primãria Petroºani a susþinut acest eveniment dedicat marii artiste ºi a pus la dispoziþie sala Casei de Culturã “Ion Dulãmiþã”, la fel directorul Teatrului Dramatic “I.D.Sîrbu” Petroºani, Nicoleta
Lucreþia Bolca, a pus la dispoziþie sala de spectacole, în 2015. Tatiana Stepa este Cetãþean de Onoare al municipiului Petroºani… “Personal, îi multumesc tânãrului primar, Cristian Resmeriþã, ºi consiliului local pentru cã anul acesta, a VI-a ediþie a Festivalului “Tatiana Stepa” va avea loc, acasã, la Lupeni. S-au alocat pentru festival 50 milioane lei, plus promovare ºi sala Palatului Cultural Lupeni. Tatiana este Cetãþean de Onoare al municipiului Petroºani ºi tare aº vrea sã fie ºi cetãþean de onoare al locului în care s-a nãscut – Lupeni” - a declarat Zanet Stelian. La festival va concerta Victor Socaciu, cunoscutul cantautor folk, acum consul general al României la Montreal. Socaciu a fost
Din cauza vremii capricioase, salvamontiºtii patruleazã crestele Parângului
S
alvatorii montani asigurã permanenþa ºi au instituit patrule pe crestele Parângului, pentru ca turiºtii sã nu ajungã în situaþii periculoase. Vremea care se schimbã de la o orã la alta este principalul pericol pentru temerarii care fac trasee pe crestele masivului. Traseul care coboarã spre Obârºia Lotrului a devenit foarte popular pentru amatorii de drumeþii montane, iar acest lucru a fãcut ca pe crestele Parângului sã fie în fiecare zi un numãr ridicat de turiºti. Salvamontiºtii din Parâng ºi-au luat mãsuri astfel ca turiºtii sã nu ajungã în situaþii de
pericol, mai ales cã în acest sezon vremea a fost extrem de capricioasã. Momentele de cer senin ca mai apoi sã se lase ceaþa ori sã se porneascã furtuna au fost dese, astfel cã echipele de salvatori ºi-au fãcut o rutinã din a patrula în masiv. ”Avem turiºti care sunt toatã ziua pe creastã, traverseazã dincolo spre Lotru. În
fiecare zi sunt câte 20-30, merg dincolo, spre Obârºia, ºi avem patrulã permanentã acolo. Asigurãm permanenþa 24 din 24 ºi suntem pe creastã ca sã-i îndrumãm, pentru cã este ºi vremea schimbãtoare ºi pot fi în pericol”, a declarat ºeful Salvamont Petroºani, Dumitru Bârlida. Maximilian GÂNJU
mereu aproape de Cãtãlin Stepa dupã ce mama sa a pãrãsit aceastã lume. “Festivalul va avea loc pe data de 27 august 2016, începând cu ora 18,00, la Palatul Cultural Lupeni. În prima parte, vor concerta tinerii noºtri folk-iºti, apoi Dinu Olãraºu, Florentin Budea, eu ºi Victor Socaciu. Este a doua oarã când Socaciu concerteazã în Valea Jiului, prima datã a fost
la “Valahia”, în Lupeni. Va fi în þarã ºi a confirmat paticiparea la Festival. Da, ne vedem de câte ori avem ocazia. Mã bucur cã festivalul are loc la Lupeni, primarul Cristian Resmeriþã m-a surprins plãcut, eu neavând nici un contact cu el pânã acum…” – a spus Cãtãlin Stepa, fiul Tatianei Stepa, la rândul sãu un apreciat interpret ºi versificator al muzicii folk. La Festivalul dedicat memoriei Tatianei Stepa – “Cântec pentru prieteni”, ediþia a VI-a, intrarea se va face pe bazã de invitaþii gratuite, care se pot procura de la Palatul Cultural Lupeni în zilele de miercuri, joi ºi vineri 24, 25, 26 august - între orele 10,00 – 14,00. Ileana FIRÞULESCU
6 Învãtãmânt
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 24 August 2016
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 24 August 2016
Inspectorul antifraudã din Deva a ajuns în faþa judecãtorilor
A
ngajatul ANAF este acuzat de luare de mitã într-un dosar instrumentat de procurorii Direcþiei Naþionale Anticorupþie Serviciul Teritorial Timiºoara. Cojocaru Alexandru Bogdan, inspector antifraudã în cadrul Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã — Direcþia Regionalã Antifraudã 5 Deva, este judecat sub control judiciar. Alãturi de el a mai fost trimis în judecatã ºi Ciocan Ciprian Vasile, administrator al unei societãþi comerciale, acesta fiind acuzat de complicitate la luare de
mitã. În perioada 2015-2016, cu ocazia unui control ce se desfãºura la o societate comercialã, Cojocaru Alexandru — Bogdan, în calitate de inspector antifraudã în cadrul Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã — Direcþia Regionalã Antifraudã 5 Deva, a pretins cu titlu de mitã de la un om de afaceri (denunþãtor în cauzã) foloase materiale pe care urma sã le primeascã disimulat, prin intermediul inculpatului Ciocan Ciprian Vasile, în schimbul favorizãrii firmei respective. În acest context, inculpatul Cojocaru Alexandru — Bogdan nu a încheiat niciun act final de control ori inspecþie
fiscalã, mai mult a întreprins acþiuni de tracasare a reprezentanþilor societãþii controlate. Urmare a acestui comportament, la data de 02 iunie 2016, omul de afaceri i-a remis inculpatului Ciocan Ciprian Vasile, în considerentul de mai sus, suma de 2.100 lei. A doua zi, inculpatul Cojocaru Alexandru — Bogdan s-a prezentat la sediul firmei ºi a returnat cei 2.100 lei, lãsând sã se înþeleagã cã suma remisã nu ar fi suficientã ºi de aceea a restituit-o. În cursul zilei de 07 iunie 2016, omul de afaceri s-a întâlnit cu inculpatul Cojocaru Alexandru — Bogdan,
Aºteaptã rectificare de buget pentru a face deratizarea instituþiilor de învãþãmânt
S
unt mai puþin de trei sãptãmâni pânã la începerea anului ºcolar 2016-2017, aºa cã este forfotã mare în toate instituþiile de învãþãmânt.
Pregãtirile sãlilor de curs sunt în toi, se face curãþenie, însã la Aninoasa, în momentul de faþã nu se poate face dezinsecþia ºi deratizarea ºcolilor. De vinã sunt banii de care administraþia nu dispune. ”Ne-ar trebui bani pentru deratizare ºi dezinseþie, de care momentan nu dispunem. Sperãm ca în perioada urmãtoare la rectificarea de bugetarã din aceastã lunã sã primim ceva fonduri ca sã putem face deratizarea ºi dezinsecþia”, a spus primarul oraºului Aninoasa, Nicolae Dunca. La capitolul de încãlzire a ºcolilor în anotimpul rece, cele douã instituþii de învãþãmânt stau bine, pentru cã
deja s-a fãcut aprovizionarea cu lemne. ”Materialul lemnos deja a fost adus pentru o ºcoalã din Aninoasa, unde avem centralã pe lemn, iar la cea din zona Iscroni încãlzirea se face pe gaz, fondurile pentru combustibilul pe sezonul rece au fost alocate aºa cã nu avem probleme. Dacã reuºim în cel mai scurt timp sã facem ºi dezinsecþia ºi deratizarea pot spune cã suntem pregãtiþi pentru începerea noului an ºcolar” a adãugat primarul oraºului Aninoasa. Pe raza oraºului Aninoasa existã douã ºcoli: ªcoala Generalã ”Sfânta Varvara” ºi ªcoala Gimnazialã Iscroni Aninoasa. Adina PÃDURARU PÃDURARU
ocazie cu care acesta din urmã i-a reproºat cã nu l-a cãutat mai repede pentru cã lucrurile ar fi putut fi rezolvate mai demult, dar cã acestea se pot aranja ºi în aceastã fazã, dar prin toamnã. În continuare, inspectorul antifraudã i-a oferit consultanþã denunþãtorului în sensul cã l-a învãþat sã deschidã o firmã unde sã transfere toate activele societãþii vizatã de control, care ulterior urma sã fie închisã. De asemenea, pentru a tergiversa rezultatul final al controlului,
inculpatul Cojocaru Alexandru — Bogdan i-a mai spus omului de afaceri ca pe data de 09 iunie 2016, când acesta din urmã era invitat la sediul Direcþiei Regionale Antifraudã Deva, sã prezinte mai puþine acte decât cele solicitate ºi sã facã o nouã cerere pentru a obþine o amânare a termenului de depunere a documentelor. Mai mult, inculpatul l-a asigurat pe denunþãtor cã între timp el se va ocupa ca lucrurile sã evolueze într-o manierã favora-
bilã, întrucât urmeazã sã se schimbe ºi conducerea, iar cu noul ºef se înþelege mai bine. Nici de aceastã datã inspectorul antifraudã nu a fost mulþumit de suma de bani oferitã de denunþãtor, lãsând sã se înþeleagã cã cei 10.000 lei pe care a vrut sã-i remitã omul de afaceri sunt prea puþini. În plus, în cadrul întâlnirii avute, inculpatul Cojocaru Alexandru — Bogdan a manifestat un comportament extrem de precaut, încercând chiar sã-l percheziþioneze pe denunþãtor în vederea depistãrii unor eventuale mijloace de înregistrare se aratã în rechizitoriul procurorilor. Maximilian GÂNJU
Proiectele ApaServ, pe ordinea de zi a ºedinþei de Consiliu Judeþean
P
roiectele societãþii de apã din Valea Jiului care vizeazã modernizarea ºi extinderea infrastructurii de apã ºi apã uzatã din Valea Jiului vor fi supuse la vot spre aprobare. Consilierii judeþeni se reunesc în ºedinþa ordinarã de la sfârºit de lunã. ªedinþa va avea loc vineri, iar aleºii hunedorenilor vor avea de dezbãtut 13 proiecte de hotãrâre. Multe dintre acestea vizeazã în mod direct Valea Jiului ºi fac referire la proiectele de modernizare a reþelelor de apã ºi canal derulate de SC ApaServ Valea Jiului. Astfel, consilierii judeþeni vor trebui sã aproe patru proiecte pentru Valea Jiului, iar acestea sunt proiect de hotãrâre privind aprobarea Studiului de fezabilitate ºi a indicatorilor tehnico-economici pentru Proiectul ”Modernizarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara (Valea Jiului) 2014 – 2020”;
proiect de hotãrâre privind aprobarea cofinanþãrii Proiectului ”Modernizarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara (Valea Jiului) 2014 – 2020”; proiect de hotãrâre privind punerea la dispoziþia Proiectului ”Modernizarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara (Valea Jiului) 2014 – 2020” a terenurilor pentru reabilitarea ºi construirea investiþiilor aferente acestuia; ºiProiect de hotãrâre privind aprobarea MasterPlanului actualizat aferent
Proiectului ”Modernizarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în judeþul Hunedoara (Valea Jiului) 2014 – 2020”. ApaServ Valea Jiului va investi în perioada 20142020 peste 70 de milioane de euro în reþelele de apã ºi canal din Valea Jiului. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 24 August 2016
Henþ cu mâna
PENIBILII PLANETEI Cinci. Atâta este numãrul medaliilor la recent încheiatele jocuri Olimpice de la Rio de Janeiro intrate în “inventarul” României! Una de aur, una de
argint ºi trei de bronz. Dacã ne uitãm în istorie de la începuturile acestor Jocuri Olimpice doar în 1924, 1936 ºi 1952 au fost mai slabi. În 1984, la J.O. de la
Los Angeles am venit cu 53 de medalii olimpice acasã!? A mai fost, dupã ’89, în vârf în anul 2000, cu 26 medalii olimpice, dupã care am tot scãzut (ºi cãzut) pânã la cifra actualã 5. Ce-i asta? Politica “înþeleaptã” a guvernelor post-
decembriste a dus la aceste rezultate jenante , sportul devenind în România o piatrã de moarã asupra tuturor factorilor de decizie. Uitaþivã la ce se întâmplã în fotbal ºi e suficient. Nu vreau sã mã gândesc ce ºi-o va lua Steaua disearã de la Manchester City, ca sã
fie bomboana de pe colivã. Apoi, bãdãranul de Becali a anulat toate invtaþiile fostelor glorii fotbalistice, pe motiv cã fac gaurã la buget?! Colac peste pupãzã , îi mai avem ºi pe ªoimii Pîncota pe cap.
Fotbal. Liga a IV-a Hunedoara
Începe cu un derby de Valea Jiului Fotbal, Liga a IV-a, Hunedoara, ediþia 2016-2017, turul
S
tartul campionatului Ligii a IV-a Hunedoara începe mai sãrac pentru Valea Jiului, prin retragerea echipei C.S. Vulcan din competiþie. Doar 12 echipe s-au mai înscris la startul noului sezon, care va începe pe 3 septembrie a.c., cu un derby de Valea Jiului, Jiul Petroºani – Minerul Uricani.
Interesant pare ºi meciul de la Lupeni, dintre campioana en titre, Hercules ºi Retezatul Haþeg (care împlineºte 60 de ani de existenþã în acest an), o echipã care ºi-a anunþat candidatura la locul I pentru acest campionat. Cum loturile echipelor participante încã nu sunt definitivate, vom lãsa comentariile mai ample pentru sãptãmâna viitoare.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
NOTÃ: z ACS ªoimul Bãiþa - disputã jocurile de pe teren propriu în zilele de duminicã de la orele 9,30 juniorii ºi 11,30 seniorii pe terenul din Crãciuneºti z Victoria Cãlan - disputã jocurile de pe teren propriu în zilele de duminicã de la orele 9,30 juniorii ºi 11,30 seniorii pe stadionul din Cãlan