Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1170

Cronica Vãii Jiului Marti, 23 August 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

VALEA DECLINULUI

Sute de abonaþi se tem cã vor îngheþa în case la iarnã

ituaþia incertã în care se aflã CEH, furnizorul agentului termic pentru societãþile de termoficare din Valea Jiului ºi experienþa de anul trecut, când oamenii au îngheþat în case, determinã mulþi consumatori casnici sã renunþe la încãlzirea în sistem centralizat. Anunþul fãcut de edili, cum cã oamenii ar face bine sã ia în calcul alte soluþii pentru încãlzire, ca o alternativã la încãlzirea în sistem centralizat, îi obligã pe mulþi la cheltuieli considerabile. Numai în municipiul Petroºani, circa 2000 de abonaþi au rãmas pe dinafarã la iarnã, în condiþiile în care este tot mai clar cã agentul termic nu va mai veni de la Complexul Energetic Hunedoara. Astfel, societãþile de termoficare vor rãmâne ferecate dat fiind faptul cã nu au soluþii pro-

prii de a asigura apã caldã ºi cãldurã. Deja magazinele de profil au o creºtere semnificativã la centralele de apartament pe gaze naturale, mulþi dintre cumpãrãtori fiind abonaþi în prezent la sistemul centralizat de furnizare a agentului termic. Oamenii s-au împrumutat pentru a nu îngheþa în case cum s-a întâmplat anul trecut, iar administraþia localã din ”capitala” Vãii Jiului ºi-a utilat mai toate instituþiile subordonate cu centrale proprii pe gaze naturale. M. GÂNJU

alea Jiului este într-un continuu declin. Lipsa perspectivelor, lipsa locurilor de muncã lasã Valea Jiului fãrã populaþie. În decursul anilor, numãrul locuitorilor din Valea Jiului a scãzut dramatic. Dacã declinul va continua în câþiva ani, în zonã nu vor mai exista alþi locuitori în afarã de vârstinici. Potrivit unei statistici a Ministerului Dezvoltãrii Regionale, Valea Jiului se depopuleazã. >>> PAGINA A 5-A

O nouã firmã de gospodãrire a Petrilei, un nou director – Doiniþa Bãlãnesc

Am înfiinþat prin hotãrâre de Consiliu Local o nouã firmã în locul falimentarei “… SC Edil Urban, s-a numit ºi un consiliu de administraþie al cãrui preºedinte este doamna Doiniþa Bãlãnesc ºi, automat, preºedintele CA este ºi directorul societãþii” – Vasile Jurca, primar al oraºului Petrila. Primãria ºi Consiliul Local Petrila au decis sã înfiinþeze o altã societate de gospodãrire a oraºului, în locul SC Edil Urban SA, care este falimentarã, faliment ascuns de fostul edil, Ilie Pãducel, din cauzã cã se afla în perioada electoralã pentru alegerile locale. Hotãrârea de a

înfiinþa o nouã firmã SC Edil Sal Prest SA, a fost adoptatã în Consiliul Local, a fost numit ºi consiliul de administraþie al acesteia, iar în prezent se lucreazã la documente pentru a exista în fapt. “Utilajele de la SC Edil Urban sunt ale Primãriei Petrila ºi nu putem lãsa oraºul fãrã un serviciu important,

mai ales cã facem parte din ADI. Edil Urban-ul este în faliment, parcã aveau termen de judecatã chiar luna aceasta, august. Este rãu cã acest lucru nu a fost adus la cunoºtinþã, din timp, de fostul primar Ilie Pãducel, atunci când se mai putea face ceva. Dar asta este. Am înfiinþat prin

hotãrâre de Consiliul o nouã firmã, s-a numit ºi un consiliu de administraþie al cãrui preºedinte este doamna Doiniþa Bãlãnesc ºi automat, preºedintele CA este ºi directorul societãþii. Eu, cunoscând-o, am toatã convingerea cã noua societate va merge bine. Doamna Bãlãnesc este un om

cu pregãtire, cu experienþã, ambiþioasã ºi capabilã. Nu se poate sã se lucreze cum a fãcut cealaltã societate falimentarã, care stãtea doar cu mâna întinsã la Primãrie ºi la

Consilulul Local. Pentru a funcþiona, a se dezvolta, trebuia sã se zbatã pentru lucrãri, contracte ºi putea trãi bine, nu doar sã cearã. De acum, o sã vedeþi, va fi altceva ºi cu toþii vom avea de câºtigat în Petrila” – a declarat primarul oraºului Petrila, Vasile Jurca. Fostul consilier local, acum consilier judeþean Doiniþa Bãlãnesc a refuzat orice declaraþie pânã la definitivarea documentelor de constituire a SC Edil Sal Prest SA Petrila. Ileana FIRÞULESCU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti 23 August 2016

Pretenþiile CEH împotriva lui Floruþ au fost anulate

omplexul Energetic Hunedoara l-a dat în judecatã pe fostul director general, Emil Floruþ pentru a recupera anumite sume de bani pentru delegaþiile decontate nejustificat. Dosarul s-a soluþionat rapid. Instanþa a anulat cererea CEH. “Anuleazã cererea formulatã de reclamanta Societatea Complexul Energetic Hunedoara”, se aratã în soluþia instanþei. CEH a chemat în judecatã fostul director general pentru faptul cã a decontat suma de 2592,55 de lei pentru delegaþii nejustificate. Emil Floruþ s-a adresat instanþei la rândul sãu pentru a-ºi recupera banii pentru perioada cât a fost suspendat din funcþia de director general. Acesta a cerut peste 500 de mii de lei. Fostul director general al CEH s-a mai remarcat prin deplasãri “exotice”. Floruþ s-a pontat ca fiind în delegaþie la Sinaia. Care a fost scopul ºi durata vizitei rãmâne un mister, însã cert este cã banii s-au dus… Emil Floruþ a fost cel de-al cincilea director general al Complexului Energetic Hunedoara în cursul anului 2015. Drumurile lui Floruþ au dus spre SINAIA, SATU-MARE,

TIMIªOARA sau ORADEA, localitatea sa de domiciliu. Floruþ a fost însã ºi la Bruxelles cu delegaþia Ministerului Energiei pentru a rezolva DEFINITIV ªI IREVOCABIL situaþia COMPLEXULUI ENERGETIC HUNEDOARA. În data de 25 septembrie a fost numit director general al CEH prin ordonanþa corporatistã, iar Floruþ ºi-a început prima delegaþie în data de 27 septembrie la Bucureºti. Nici nu a luat bine contact cu problemele societãþii peste care a fost pus director cã a ºi început drumurile. Între 30 septembrie ºi 1 octombrie directorul general revocat Floruþ a fost la Timiºoara. Deplasarea a costat 555 de lei. În perioada 3 – 6 octombrie 2015 Floruþ a fost la Oradea, adicã acasã. Pentru aceastã deplasare acesta a decontat 410 lei. Nici nu a ajuns bine la Petroºani, aici

8000 de lei pentru artificiile de la Zilele municipiului Petroºani

unicipiul Petroºani va fi în sãrbãtoare la sfârºitul acestei sãptãmâni. Are loc cea de-a XV-a ediþia a Zilelor municipiului Petroºani.

z BIJUTERIA EXCLUSIV situatã în Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, bl. 96, parter, vis-a-vis de staþia Hermes, angajeazã 2 asistente vânzãri sau lucrãtoare comerciale pentru magazin. Condiþii: prezentabile, minim studii medii, se acceptã inclusiv absolvente sau persoane aflate în perioada studiilor. Salariul este atractiv ºi nu se cere experienþã. Prezentarea cu CV zilnic la magazin, între orele 10-18 sau telefon 0751194610.

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ

Cronica Vãii Jiului

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

LOCURI DE MUNCÃ

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

La fel ca în fiecare an, vor avea loc diferite activitãþi dedicate atât sportivilor, cât ºi membrilor marcanþi ai comunitãþii locale. Evenimentele se vor încheia cu un foc de artificii. Municipalitatea de la Petroºani a încheiat licitaþia pentru jocul de lumini, iar suma alocatã pentru acesta este de 8000 de lei, cu 2000 de lei mai puþin faþã de suma stabilitã iniþial. „Joc Artificii 10 minute, în municipiul Petroºani în data de 27.08.2016 ora 23-24”, se aratã în anunþul de pe SEAP. Potrivit anunþului de licitaþie “la marile festivitãþi, sãrbãtori naþionale, campanii de reclamã sau campanii electorale, episodul culminant îl reprezintã cu siguranþã jocul de artificii de final. Spectacolul începe cu

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

unde este sediul de drept al Complexului Energetic Hunedoara cã în perioada 12 – 15 octombrie Floruþ a fost la Bucureºti ºi la Sinaia, delegaþii pentru care a decontat 1.042,50 de lei. în data de 2 noiembrie, Emil Floruþ a fost la Satu Mare. Deplasarea în zonã a costat doar 100 de lei. între 20 – 21 noiembrie acelaºi director general a fost la Bucureºti ºi din nou acasã, adicã la Oradea. Anul 2015 este echivalentul dezastrului economic la Complexul Energetic Hunedoara. Ceea ce se dorea a deveni o societate profitabilã a ajuns un dezastru. Anul 2015 s-a încheiat cu datorii de 1,6 MILIARDE DE LEI pentru Complexul Energetic Hunedoara ºi cu zeci de cereri de intrare în insolvenþã. Delegaþiile la Bucureºti, la SINAIA, Satu-Mare sau Oradea erau “justificate” datã fiind situaþia dezastruoasã a societãþii. Monika BACIU

Petroºani, Telefon 0728890014 o mulþime de bombe ºi rachete de forme ºi culori diferite, dare luminoase apar pe cer, înfloresc crizanteme ºi salcii pletoase. Cascada de foc însoþitã de pocnituri ºi culoare de la finalul jocului uimeºte cu desãvârºire privitorii”. În cadrul Zilelor municipiului Petroºani vor fi organizate diverse acþiuni cultural-artistice ºi sportive printre care, concurs de orientare turisticã, competiþii sportive de masã, concerte de muzicã uºoarã ºi popularã în aer liber susþinute de formaþii locale, precum ºi de formaþii de renume din þarã. Monika BACIU

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru marþi, 23.08.2016 în:

- PETRILA - între orele 09:00 - 13:00. Zona afectatã: Cartier Brãtianu. Motivul restricþiei: remediere pierdere în incinta stadionului, - ANINOASA – între orele 08:00 – 18:00. Zona afectatã: Oraº Aninoasa. Motivul restricþiei: spãlare rezervor 1 x 800 mc, - LUPENI – între orele 09:00 – 16:00. Zona afectatã: cartier Bãrbãteni. Motivul restricþiei: montare golitor zona blocului C 14 Bãrbãteni ºi remediere pierdere la ªcoala nr. 2. S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani îºi cere scuze pentru disconfortul creat ºi vã mulþumeºte pentru înþelegere.

- ÎNCHIRIERI -

Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Minerit 3

Cronica Vãii Jiului | Marti 23 August 2016

În urmã cu 19 ani a început procesul de distrugere a mineritului din Valea Jiului sãptãmânã Îde zilenseaceastã împlinesc 19 ani de la debutul masivelor disponibilizãri de mineri din Valea Jiului. Alte câteva sute de ortaci vor pãrãsi mineritul tot prin disponibilizare. Primul ºi cel mai mare „val” de disponibilizãri a luat cu el nu mai puþin de 18.000 de ortaci atraºi de mirajul „arginþilor” oferiþi de guvernanþi. Aproape 20.000 de oameni ºi-au lãsat baltã serviciile ºi au optat pentru bani, cu ajutorul cãrora au

golit în doar câteva zile toate magazinele de mobilã ºi produse electronice sau electrocasnice din zonã. Dupã numai câteva luni, aceleaºi

produse achiziþionate cu ocazia euforiei primelor zile de dupã disponibilizare erau vândute pe te miri ce la colþ de stradã. Locurile de muncã

în compensare n-au mai apãrut. Între timp, foºtii mineri ºi familiile lor cu 2-3 copii (minim), aºteptau mila celor care i-au amãgit. Atâta s-a întins minciuna guvernanþilor ortacii au ales alte cãi de supravieþuire. Cei mai mulþi lucreazã în prezent în strãinãtate, în special prin Spania sau Italia, în domenii de activitate care nu cer o pregãtire specialã. În cifre seci, în anul 1997 au fost disponibilizaþi fix 18.312 dintre angajaþii fostei Regii Autonome a Huilei Petroºani, actuala CNH SA. Dintre aceºtia, 82,12% erau bãrbaþi ºi 17,88% femei.

503 dintre ei aveau studii superioare, 2.747 erau absolvenþi de liceu ºi 15.062 aveau doar 10 clase. În acelaºi timp, printre primii mineri disponibilizaþi se aflau 10.844 de ortaci calificaþi, dar ºi 4.218 de necalificaþi. În funcþie de meserii, cei mai mulþi disponibilizaþi s-au regãsit printre mineri (4.066), urmaþi de lãcãtuºi (2.937) ºi electricieni (1.582). Potrivit vârstei, cei mai mulþi dintre proaspeþii disponibilizaþi aveau între 26 ºi 35 de ani (6.100 de persoane), fiind urmaþi de cei care se încadrau în categoria 35-45 de ani (4.915). În urmã cu 19 ani de zile în Valea Jiului, în minerit, activau circa 55.000 de persoane. Maximilian GÂNJU

Mineritul salvat de investitori sau Comisia Europeanã

ineritul din Valea Jiului M nu prea mai poate fi

salvat. Existã, însã, trei scenarii identificate de Ministerul Energiei, însã niciunul nu poate fi aplicat încã. E nevoie fie de investitori, fie de o “mânã” întinsã a Comisiei Europene. Documentul de sintezã al materialelor prezentate ºi analizate în grupurile de lucru pentru activitatea minierã aratã cã activitatea minierã a fost caracterizatã de un regres. “În perioada 2013 2015 activitatea minierã s-a caracterizat printr-un regres al producþiei ºi o fluctuaþie a cheltuielilor de exploatare în sensul cã, dacã în anul 2014 acestea au crescut faþã de anul anterior, în anul 2015 au scãzut datoritã implementãrii unor mãsuri de reducere a acestora, dar ºi din cauza restrângerii achiziþiilor de bunuri ºi servicii necesare pânã la limita asigurãrii desfãºurãrii activitãþii în condiþii de siguranþã a locurilor de muncã ºi a personalului din sub-

teran”, aratã documentul Ministerului Energiei. Ministerul a identificat câteva scenarii pentru continuarea activitãþii miniere pe termen mediu ºi lung.

cenarii pentru continuarea S activitãþii

Au fost identificate trei scenarii pentru continuarea activitãþii miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Se vorbeºte de atragerea de investitori, asigurarea unui preþ de vânzare a energiei electrice cu recunoaºterea costurilor reale de producere a MW/h, având în vedere utilizarea cãrbunelui indigen sau accesarea unui ajutor de stat pentru facilitarea închiderii minelor necompetitive în conformitate cu Decizia 787/ 2010/UE. Ministerul aratã cã CEH, într-o formulã restrânsã, este necesar pentru sistemul energetic naþional. “Pentru siguranþa ºi adecvanþa sistemului energetic naþional este necesarã funcþionarea celor douã grupuri energetice (S.E. Deva – grupul nr.3 ºi S.E.

Paroºeni – grupul nr.4), justificatã fiind de amplasarea acestora deasupra axei mediane imaginarã care împarte România în douã zone: zona de sud (80 % din producþia totalã de energie electricã din þarã) ºi zona de nord (20% din producþia totalã de energie electricã din þarã); În condiþiile asigurãrii unor surse minime pentru investiþii ºi mentenanþã, cele douã unitãþi miniere care astãzi înregistreazã cele mai mici costuri de producþie (E.M. Livezeni ºi E.M. Vulcan) pot atinge un nivel competitiv al costurilor de valorificare a cãrbunelui, faþã de cãrbunele de import, þinând cont ºi de influenþa costului de transport cãtre cele douã termocentrale; În cazul vânzãrii energiei la nivelul costurilor de producþie cu recunoaºterea costului de producere a huilei, este posibilã funcþionarea minelor împreunã cu cele douã termocentrale, în baza unei scheme de ajutor de stat de tip SIEG (Servicii de Interes Economic General); Închiderea minelor

necompetitive se poate face în condiþiile stipulate prin licenþa de exploatare ºi cu respectarea Legii minelor nr.85/2003 ºi în baza Deciziei CE 787/2010/UE. Închiderea minelor fãrã epuizarea rezervelor pregãtite (estimatã la 1,6 ani) poate conduce la compromiterea rezervelor de cãrbune rãmase neexploatate ºi la distrugerea pilierilor de siguranþã pentru perimetrele locuite, datoritã inundãrii necontrolate a spaþiului exploatat ºi a riscului de autoaprindere a zãcãmântului”, mai aratã raportul. Trebuie însã niºte mãsuri, iar oficialii ministerului pun pe prima poziþie “clarificarea situaþiei juridice CEH”. “Negocieri cu Comisia Europeanã

privind acordarea ajutoarelor de stat pe de o parte pentru închiderea a douã mine (Lonea ºi Lupeni), iar pe de altã parte acordarea ajutorului de stat de tip

SIEG pentru funcþionarea celor douã grupuri energetice (SE Deva – gr.3, SE Paroºeni – gr.4); În funcþie de rezultatul negocierilor, se vor iniþia proceduri în vederea notificãrii ºi aprobãrii ajutoarelor de stat de cãtre Comisia Europeanã”, concluzioneazã raportul. Complexul Energetic Hunedoara se aflã în insolvenþã, din luna iunie a acestui an. Este a doua oarã anul acesta când instanþa declarã societatea ca fiind în insolvenþã. Monika BACIU

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALÃ PETROªANI - ORGANIZEAZÃ CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÃ” LA CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI

RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti 23 August 2016

„Este un drog! ªi gravidã, am tras, pânã la ºase luni”... M

iubitoare de literaturã istoricã fiind o veche abonatã a respectivei biblioteci. Pe Luminiþa Boroº o cunoaºteam doar de pe podiumuri ºi din declaraþiile oficiale, dar când vãzând cã este încasatoare de teren la SC Apa Serv Petroºani ºi am ºi vãzut cum face faþã, cu brio, „provocãrilor” unora

care cred cã cea mai bunã apãrare e atacul ºi au atitudinea unor mârlani scabroºi, am suspectat-o ca fiind un om deosebit...

ogaþii copii sãraci

Provine dintr-o familie numeroasã din Aninoasa, cu cinci fete, al cãror tatã a fost miner. „Cred cã am trãit greu, dar am fost copii fericiþi. Mama ne spunea mereu cã suntem mult mai bogaþi ca alþi copii, care aveau de toate, pentru cã ne aveam unii pe alþii, o casã plinã de fete frumoase ºi sãnãtoase. ªi aºa a ºi fost. ªi acum locuiesc, cu soþul ºi fiul nostru de cinci ani ºi jumãtate, în Aninoasa, iubesc oraºul ãsta” – povesteºte Luminiþa Boroº. Toate surorile sale au practicat tirul cu arcul la Aninoasa. Cea mai mare dintre ele a fãcut-o timp de 16 ani, a lucrat ºi la minã, acum fiind topograf, ºi ea a fost cea care i-a pus arcul în mânã Luminiþei ºi i-a devenit ºi antrenoare. „Iniþial am zis sã încerc ºi eu ºi au trecut

olimpiadã, avem resursa umanã, chiar dacã suntem puþini. Spun cã suntem puþini comparând, de exemplu, cu Coreea, care are ºcoalã sportivã la tir cu arcul începând cu copii de 4 ani. Sau Franþa, care are o pepinierã de 70.000 de arcaºi, iar rãsplata este pe mãsurã!” – a mai spus Luminiþa Boroº.

ultipla campioanã naþionalã ºi internaþionalã, Luminiþa Maria Boroº, 28 de ani, din Aninoasa - oraº devenit centru olimpic la tir cu arcul - a rãmas singura fatã din lotul olimpic român, lot format din cinci spotivi. În cei 20 de ani de când acest sport a devenit drog pentru ea, nu a ratat în nici un an competiþional podiumul. Luminiþa este fiicã de miner, cu cinci fete, cu o energie copleºitoare, comunicativã ºi optimistã. Are credinþa cã nici o muncã nu este umilitoare, nici chiar mãturatul strãzii, cu condiþia ca „prestatorul” sã fie motivat. Aceeºi motivaþie este importantã ºi în cazul performerilor. Luminiþa este angajata SC Apa Serv Petroºani, încasator de teren. Dupã ce cunoscuta sportivã din lotul olimpic român de tir cu arcul Simona Bãncilã s-a retras din viaþa sportivã, am aflat cã repectivul lot mai are o singurã fatã ºi patru bãieþi. Dinspre Biblioteca Municipalã Petroºani am mai aflat cã fata este foarte cunoscutã ca mare

VALEA DECLINULUI

20 de ani de atunci. Sã ºtiþi cã este ca un drog. În fiecare an, din ultimii câþiva, dupã fiecare competiþie spun gata mã las, dar nu pot. ªi gravidã, am tras, pânã la ºase luni. Când avea copilul 6 sãptãmâni, am fost la Campionatul Naþional. Gândiþi-vã cã la 15 ani am intrat în competiþii în lotul naþional de junioare. Îmi amintesc cã la Campionatul Mondial de la Birmingham, Marea Britanie, am doborât recordul naþional la distanþã. Apoi Campionatul Internaþional McDonald’s, care a avut loc în Ungaria, am ocupat primul loc pe podium, la cel din Cipru – locul III, la Cupa Regelui (tirul fiind considerat unul dintre sporturile regale), am reuºit sã mã situez pe locul III, premierea sportivilor fiind fãcutã de principele Radu. În fiecare an suntem invitaþi la Palatul Regal ºi mã simt extraordinar pentru cã îmi place mult istoria, citesc multã

literaturã de gen, este un alt drog de care sunt dependentã. Pe plan naþional, din primul an competiþional la juniori am fost medaliatã la toate categoriile de vârstã” – spune multipla campioanã.

seniori cu junioara Luminiþa B., aceastã hotãrâre fiind una inspiratã. Luminiþa Boroº a ocupat primul loc al podiumului – campioanã naþionalã! „Am reuºit pentru cã, probabil, aveam

Durerile de care vorbea arcaºa de la Aninoasa sunt Campionatele Mondiale, pentru calificãri la jocurile olimpice de la Londra, din Franþa – locul 10, apoi la Campionatul din Turcia, în vederea calificãrii de la Rio, locul 33 din sute de arcaºi ai planetei. Viaþa e ciudatã de multe ori, iar o ciudãþenie a ei s-a consumat la Campionatele Europene din Polonia, unde echipa României la tir cu arcul a bãtut la diferenþã considerabilã echipa Georgiei, echipã calificatã la Jocurile Olimpice.

„

Dacã nu era directorul... renunþam”

unioara care le-a luat senioarelor titlul de campioanã naþionalã La senioare a trecut precum elevii foarte deºtepþi, care fac doi ani într-unul. Antrenorul a completat echipa de

deja experienþa marilor competiþii. La junioare mari am ajuns sã particip ºi la Campionatul Mondial din Mexic, practic preolimpiada care urma sã aibã loc la Beijing, unde m-am clasat pe locul 17, din 170 de fete din lume. O mare durere a mea este cã la aceste preolimpiade, parcã este un fãcut, cineva ne-ar pune piedicã. Ne situãm mereu chiar sub linia de admis. S-a întâmplat sã ºi cad psihic, sã plâng... ªtiu cã existã motive, cã investiþia în sport, la noi, nu este de nivelul celei din strãinãtate. ªi totuºi am credinþa cã se poate sã ajungem la

Când ºi unde se antreneazã multipla campioanã, având în vedere cã are servici ºi un fiu de cinci ani... „Poate renunþam, atunci când treceam prin momente mai grele, dacã nu era directorul nostru, Costel Avram, sã mã susþinã. Poate pentru cã a fãcut ºi dumnealui sport, înþelege, ºtie... Pe noi, cei care facem performanþã, ne-a preluat Sport Club Municipal Deva, pentru cã altfel eram desfiinþaþi, la Clubul Sportiv Minerul Aninoasa au rãmas copiii. Dar cantonamente ºi antrenamente le facem la Aninoasa. Ajung de la servici acasã, apoi imediat de la ora 18.00 la antre-

Potrivit unei statistici a Ministerului Dezvoltãrii Regionale, Valea Jiului se depopuleazã. Aproape 50 de oraºe ºi municipii din România au pierdut peste 20% din locuitori în perioada 1990-2012, aratã o statisticã anexatã de Guvern unui proiect de lege privind reclasificarea localitãþilor din România. nament, zilnic, pânã la ora 20,00. Vreau sã merg în continuare, pentru olimpiada din 2020 ºi domnul Viorel Hãbian se ocupã în continuare de noi. Când sunt campionate internaþionale performerii sunt preluaþi de Federaþia Românã de Tir cu Arcul, iar ca lot olimpic, cu doi ani, minim înainte de olimpiade suntem susþinuþi de Comitetul Olimpic Naþional” – a mai spus campioana Luminiþa Boroº. Foarte comunicativã, a relatat întâmplãri ºi situaþii din viaþa sa de sportivã când cu umor, când cu seriozitate ºi logicã sãnãtoasã, dar invariabil povestirile sale erau tonice dându-þi o stare de bine þie, ascultãtorul. „Mã voi alãtura Crucii Roºii de la Petroºani, ca voluntar. Eu ºtiu ce înseamnã sã nu ai, am fost cinci surori, apoi existã atâþia copii talentaþi care ar fi pãcat sã se piardã din cauza lipsurilor...” Luminiþa Maria Boroº, multiplã campioanã la tir cu arcul. Ileana FIRÞULESCU

numãrului de locuitori. Guvernul a întocmit o lista a localitãþilor în care s-au produs scãderi accentuate de populaþie, precum ºi a celor care au în structura lor localitãþi cu populaþia sub 100 de locuitori. Pentru aceste localitãþi, executivul “încurajeazã unificarea administrativã” la iniþiativa autoritãþilor locale ºi cã urmare a voinþei exprimate prin referendum local de cãtre populaþie. Comunele vizate trebuie sã respecte anumite dotãri ºi indicatori prevãzuþi de lege pânã la sfârºitul anului 2025 dacã vor sã îºi pãstreze statutul actual. Altfel, începând din data de 1 ianuarie 2026, aceste localitãþi

etroºani, cap de listã

Potrivit statisticii ministerului, la nivelul Vãii Jiului, municipiul Petroºani este cap de listã în ceea ce priveºte scãderea

Obligaþi sã meargã pe jos

ocuitorii mai multor strãzi din nordul municipiului Petroºani cer autoritãþilor locale sã înfiinþeze o staþie în care autobuzele sã poatã opri ºi pentru ei Sute de familii de la ieºirea din municipiul Petroºani vor ca autoritãþile locale sã reînfiinþeze staþiile de autobuz care erau în zona cartierului lor, pentru a putea beneficia ºi ele de transportul în comun. Oamenii sunt nevoiþi sã meargã pe jos circa doi kilometri pânã în oraº, pentru cã ºoferii

de maxi-taxi nu opresc în zona cartierului lor de teama poliþiºtilor. „Nu este staþie ºi ºoferii de maxi –taxi care fac Petrila nu vor sã opreascã ºi la Praga. Le este fricã sã nu fie amendaþi. Când se începe ºcoala este mai rãu pentru cã avem copii ºi trebuie sã mergem pe jos cu ei”, spun locuitorii cartierului. Oamenii au fãcut liste pentru înfiinþarea unei staþii ºi vor sã le depunã la Primãria Petroºani. ”Acolo trebuie fãcute douã refugii pentru cã este DN66,se circulã cu viteze ºi autobuzul trebuie sã iasã în afara pãrþii carosabile pentru a îmbarca persoanele. Altfel existã riscul de accidente grave”, spun reprezentanþii municipalitãþii. Maximilian GÂNJU

vor fi unificate cu altele învecinate, la iniþiativa Guvernului prin lege. În perioada 1990-2012, la Petroºani numãrul locuitorilor a scãzut cu peste 22 de procente, în timp ce la Vulcan numãrul a populaþiei a scãzut cu 23,04%. ªi în oraºul Uricani, populaþia a scãzut cu 23,48%. Potrivit ultimului recensãmânt din anul 2011, în localitãþile Vãii Jiului aveau domiciliul stabil 120.734 de persoane, dintr-un total de 418.565 persoane cu domiciliul stabil la nivel judeþean. Numãrul celor care pleacã este însã într-o continuã creºtere. Sãptãmânal, sute de persoane din Valea Jiului aleg sã plece în strãinãtate împreunã cu familia. Monika BACIU

6 Învãtãmânt

Cronica Vãii Jiului | Marti 23 August 2016

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti 23 August 2016

În fiecare an aceleaºi probleme

Unitãþi de învãþãmânt neautorizate în Valea Jiului

u câteva sãptãmâni înainte de începerea noului an ºcolar, exista unitãþi în Valea Jiului care încã nu au autorizaþie de funcþionare. Reprezentanþii DSP Hunedoara, cei abilitãþi pentru a liberã autorizaþiile de funcþionare a ºcolilor spun cã aceste unitãþi pot obþine un aviz

favorabil dacã îºi remediazã deficienþele care au fost constatate.

A început goana dupã rechizite

rei sãptãmâni au rãmas pânã la începerea noului an ºcolar, iar pãrinþii din Valea Jiului au intrat deja în febra pregãtirilor. De altfel ºi magazinele deja s-au pregãtit ºi au fãcut aprovizionarea cu rechizite. Pãrinþii spun cã preferã sã cumpere cele necesare pentru ºcoalã din timp pentru cã acum preþurile sunt mai mici. “Am început sã cumpãrãm rechizitele. Avem doi copii la ºcoalã. Unul în clasa I ºi unul în clasa a V-a. Nu vrem sã ne lãsãm pe ultima sutã de metri. Bugetul alocat pentru rechizitele celor doi copii este de 500 de lei, dar aici includem ºi uniforma pentru cea micã”, ne spune o mãmicã din Petroºani. Reprezentanþii magazinelor care comercializeazã rechizite spun cã în ultima sãptãmâna vânzãrile au crescut. “Au crescut vânzãrile în ultima sãptãmânã, aºa cum ne ºi aºteptam. Oamenii vin sã cumpere din timp de fricã sã nu creºtem preþurile înainte de începerea anuli ºcolar. Niciodatã nu am crescut preþurile rechizitelor”, ne spune reprezentantul unei

papetãrii din centrul municipiului Petroºani. De altfel, ºi la piaþã comercianþii deja au adus tradiþionalele uniforme pentru elevii. “Deocamdatã vânzãrile sunt cam slabe. Am vândut vreo 10 uniforme, dar vor mai veni pãrinþi sã cumpere. O uniformã costã 10 lei. În principal vin pãrinþii care au copii în clasele I-IV”, ne spune un vânzãtor din piaþa Petroºani. De cealaltã parte, pãrinþii spun cã preferã sã cumpere rechizitele din timp pentru a nu se aglomera pe ultima sutã de metri. Noul an ºcolar va începe pe 12 septembrie, dar festivitãþile de deschidere sunt programate la mijlocul sãptãmînii, pe 15 septembrie. Programul „ªcoala altfel“ va avea o duratã de 8 zile, în douã etape. Monika BACIU

“În Valea Jiului sunt aceleaºi unitãþi ºcolare fãrã autorizaþie sanitarã de funcþionare.

Avem ªcoala generalã de la Câmpul lui Neag, ªcoala Generalã IG Duca Petroºani, ªcoala generalã Sf. Varvara din Aninoasa, ºi mai este câte o grãdiniþã la parter de bloc la Petrila ºi Luoeni. Pot fi autorizate dacã îºi rezolvã problemele pentru care nu au primit autorizaþie”, a declarat Cecilia Birãu, purtãtor de cuvânt la Direcþia de Sãnãtate

Publicã Hunedoara. La ºcolile care nu au primit autorizaþii de funcþionare deficientele constatate au fost multiple. Cele mai multe þin de normele de igienã. „Sursa de apã nu este corespunzãtoare, nu au grupuri sanitare diferite pentru grãdiniþã ºi pentru ºcoalã, nu este igienizatã ºcoala, nu au iluminat corespunzãtor, nu au recipienþi pentru colectarea reziduurilor la nivelul grupurilor sanitare, nu este corespunzãtor

mobilierul”, a mai precizat sursa citatã. Neregulile constatate de reprezentanþii DSP Hunedoara pot fi remediate pânã la începerea noului an ºcolar. Astfel toate unitãþile de învãþãmânt pot dobândi acel certificat de autorizare care sã le permitã funcþionarea. În aceste zile la toate unitãþile de învãþãmânt au loc lucrãri de igienizare pentru cã cei mici sã îºi sã intre în sãli de clasa curate. Monika BACIU

Încep lucrãrile la grãdiniþa din colonie

echea construcþie a grãdiniþei din Colonia Petroºani nu mai poate fi utilizatã în scop educativ din cauza gradului ridicat de uzurã.

DSP a constatat acolo infiltraþii de apã de la canalizarea locaþiei. În plus, copiii se jucau pe mochete mucegãite, iar noua construcþie va gãzdui copiii, atunci când va fi reabilitatã, în condiþii optime.

Pentru copiii din aceastã zonã, însã, vestea bunã vine de la primãrie, care va amenaja o grãdiniþã nouã ºi modernã în curtea ªcolii nr 2, acolo unde cândva a funcþionat atelierul ºcolii. În scurt timp va avea loc licitaþia ºi apoi încep lucrãrile de amenajare. „Am intrat cu aceastã grãdiniþã pe Planul Naþional de Dezvoltare Localã ºi, în cel mai scurt timp, o scoatem la

Diana MITRACHE

licitaþie lucrarea ºi începe reamenajarea clãdirii, care este în curtea ºcolii ºi care se preteazã pentru o astfel de activitate. Fosta grãdiniþã era una improprie”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. Vechea clãdire a fost închisã în anul ºcolar trecut, dupã ce

Tineri ºi neliniºtiþi

n fenomen îngrijorãtor ia amploare ºi în Valea Jiului. Aproape zilnic sunt suprinºi tineri care se drogheazã cu diferite substanþe pe care le procurã din magazinele care comercializeazã produse de uz casnic. Cetãþenii sunt cei care sesizeazã autoritãþile în aceste cazuri. “Avem sesizãri legate de comportamentul gãlãcios al tinerilor. Am avut cazuri în care în zona Aeroport am fost sesizaþi de faptul cã mai mulþi tineri inhaleazã dintr-o pungã anumite substanþe. Aceste cazuri intrã la mica infracþionalitate”, a declarat Dorel Neag, ºef Poliþia Localã Petroºani. De cele mai multe ori aceºti tineri provin din familii dezorganizate. Abandonul pãrinþilor, singurãtatea, mutarea de la o familie la alta, sau de la un centru la altul, teribilismul, dar ºi dorinþa de a ieºi în evidenþã în faþa tovarãºilor de grup îi face pe unii tineri sã încerce substanþe halucinogene. Cel mai recent Studiu în Populaþia Generalã, realizat de specialiºtii Agenþiei Naþionale Antidrog, a relevat cã pe primul loc se situeazã consumul acestor noi substanþe, comparativ cu celelalte tipuri de

droguri, cu cea mai ridicatã prevalenþã de-a lungul vieþii, de 5,1% pentru consumatorii cu vârste cuprinse între 15 ºi 24 de ani ºi de 3,3% pentru cei cu vârste între 25 ºi 34 de ani. Potrivit celor de Agenþia Naþionalã Antidrog, judeþul Hunedoara se situeazã în zona cu risc mic în ceea ce priveºte repartiþia urgenþelor medicale la nivelul unitãþilor teritorialadministrative ale þãrii, în raport cu ponderea numãrului de cazuri de urgenþã înregistrate. Monika BACIU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti 23 August 2016

Henþ cu mâna

CIREAªA DE PE TORT Sincer, nu ºtiu cât i-a interesat pe brazilieni sporturile practicate la Olimpiada de al Rio, dar cu siguranþã inima lor a bãtut pentru fotbal. Asta, pentru cã îl au în sânge ºi cã de vreo 80 de ani au tot

dat nume mari, apoi cã îl au pe acest genial Neymar ºi cã aºteptau de doi ani sã-i prindã pe nemþi, pentru o rãzbunare dupã umilinþa de la Mondiale. Nu numai pe cei 75.000 de spectatori de pe

Maracana i-a interesat, dar finala olimpicã la fotbal Brazilia – Germania a interesat o întreagã naþiune. Grupaþi în jurul lui Neymar, fotbaliºti mai puþin cotaþi de cât starul Barcelonei au format cu adevãrat o echipã naþionalã “cariocas”, care a demonstrat calitãþile unui fotbal care pe

alocuri a semãnat cu cel din vremea lui Pele, Tostao, Falcao, Rivelinho, Ronalidinho ºi mulþi alþii. A fost acel fotbal artistic, cu miros de inteligenþã, cu simþ de creaþie ºi chiar cu jonglerii, atât de importante pentru publicul brazilian. Victoria contra Germaniei ºi implicit câºtigarea titlului

olimpic la fotbal, performanþã ce lipsea în panoplia brazilianã, a fost ca o izbãvire pentru un popor sãrac într-o þarã bântuitã de recesiuni ºi corupþie. Titlul olimpic la fotbal a însemnat pentru Brazilia ceea ce noi spunem, cireaºa de pe tort.

Fotbal Liga a II-a

Fotbal, Liga I.

RADU PETRESCU, UN PENIBIL z Derby-ul de România Steaua – Dinamo (1-1) a fost un meci frumos dar arbitrul Radu Petrescu a comis trei mari erori : trebuia sã acorde (min. 14) cartonaº galben (al doilea) lui Gabi Tamaº la un fault asupra lui Ghohere ºi a refuzat douã penaltyuri Stelei, Hanca fault la De Amorim ºi Romera la Hamroun, ambele în careu. z A.S.A Tg.Mureº pare din ce în ce mai condamnatã 0-1 acasã cu Concordia Chiajna, acesta din urmã cu ex-lupeneanul Bãlgrãdean în poartã, într-o formã de zile mari, el fiind ºi cãpitanul echipei învingãtoare.

Acum 50 de ani (19661967) Continuãm povestea etapa „la zi” în actuala Liga I, cu etapa „la zi” de acum o jumãtate de veac, protagonistã fiind echipa Jiul Petroºani.

Etapa a 5-a, Steaua – Jiul 2-1 (1-1)

BÃTUÞI DE VOINEA... La prima ieºire în Capitalã, jiuliºtii fac faþã cu brio împotiva Stelei, care dupã ce deschid scorul prin Florea Voinea (min. 30) , vor egala cu douã minute înainte de pauzã prin Libardi (min. 59). Cu o loviturã de excepþie, acelaºi Voinea (min.59) va aduce victoria Stelei cu greu, 2-1, într-un meci în care Jiul a lãsat o bunã impresie.

NU-I MAI CHINUIÞI! z 0-16, 0-7 ºi acum 0-18 la Juventus Bucureºti, acestea sunt reuºitele echipei ªoimii Pâncota în primele trei etape ale seriei unice din Liga a II-a. De ce nu-i retrageþi , edili pâncotari? z Chindia Târgoviºte punctaj maxim dupã trei etpe, iar U.T.A. a învins clar fostul lider, Dacia Unirea Brãila, cu 3-0, toate golurile bãnãþenilor fiind marcate de tânãrul de 17 ani , Denis Man. z F.C. Braºov este cea de-a treia echipã fãrã înfrângere, reuºind în etapa a treia un 1-1 la Olimpia Satu Mare z În meciul Juventus Bucureºti - ªoimii Pâncota 18-0, jucãtorii Al. Vasile ºi Stoenac au marcat câte patru goluri fiecare.

Valea Jiului în Divizia „B”

De-a lungul a peste 100 de ani de fotbal în Valea Jiului, mai multe echipe - Jiul Petroºani, Minerul Lupeni, A.S. Paroºeni Vulcan, Minerul (C.S) Aninoasa – au avut prezenþe în eºalonul secund. Vã prezentãm periodic, în paralel cu actualul campionat, câte

un moment din campionatele cu divizionarele „B” din Valea Jiului.

Ed. 1987-1988, etapa a 7-a, A. S. Paroºeni – Sticla Arieºul Turda 5-1 (2-0)

CU LIBARDI LA DEBUT

Cu o singurã victorie dupã ºase etape, Paroºeniul cu noul antrenor Petre Libardi la cârma echipei intrã hotãrât pe teren sã spulbere ultima clasatã, Sticla Arieºul. A fost un debut fericit pentru Libardi, care îl înlocuia dupã vreo cinci ani pe Puiu Benea. Vor înscrie jucãtorii din toate compartimentele Paroºenului: fundaºul Ghiºan, mijlocaºii Matula ºi V. Crãciun, atacantul Baltaru.

Paginã realizatã de Genu TUÞU