Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1169
Cronica Vãii Jiului Luni, 22 August 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Invocã lipsa discernãmântului a încercat sã scape de rãspunderea F emeia penalã ºi de celula de arest dupã ce o altã
Investiþii pentru continuarea activitãþii miniere.
DIN CE BANI?
tânãrã care ºi-a ucis bebeluºul a reuºit acest lucru. Asistenta din Petroºani a fost eliberatã în baza unui raport medical ce arãta cã nu ar fi avut discernãmânt la momentul comiterii crimei. Papp Simona Andreea ºi-a pregãtit apãrarea în jurul raportului de expertizã medico-legalã efectuat de cãtre IML Timiºoara, strategia funcþionând în cazul Arabelei ªaran, femeia de 30 de ani care ºi-a aruncat nou-nãscutul într-un tomberon de gunoi chiar în noaptea de Revelion. Aceasta a fost eliberatã din arest în baza unei expertize medicolegale, însã procurorii Parchetului de pe lângã Tribunalului Hunedoara ºi judecãtorii au cerut o contraexpertizã la INML, în condiþiile în care au douã decizii ale legiºtilor care se bat cap în cap. Strategia lipsei discernãmântului ar fi fost adoptatã ºi de Papp care a cerut prin apãrãtorul sãu sã fie eliberatã din arest preventiv, solicitarea fiindu-i respinsã de magistraþii Tribunalului Hunedoara cât ºi de cei ai Curþii de Apel Alba Iulia. În cazul acesteia raportul încã nu este finalizat ºi concluziile experþilor nu
au ajuns la judecãtori pentru a fi studiate. Simona Andreea Papp (27 de ani) este acuzatã de procurori de omor calificat ºi a fost trimisã în judecatã luna trecutã. Tânãra a nãscut acasã ºi ºi-a înfãºurat pruncul, o fetiþã, într-o pãturã pânã s-a sufocat. A mers apoi pe malul Jiului de Vest în zona cartierului Bãrbãteni, din Lupeni, ºi a aruncat trupul fãrã viaþã în apã. Simona Andreea Papp a încercat sã-i convingã pe anchetatori cã fetiþa s-a nãscut moartã, cã s-a speriat ºi din acest motiv a încercat sã scape de cadavru. Expertiza medicilor legiºti a contrazis-o, iar aceºtia stabilit cã fãtul era viabil ºi s-a nãscut la termen având o greutate idealã, puþin peste 3,2 kilograme. Tânãra este cãsãtoritã ºi mai are doi copii minori, iar dacã va fi gãsitã vinovatã riscã pânã la 25 de ani de închisoare. Maximilian GÂNJU
M
ineritul ar putea continua în Valea Jiului ºi dupã anul 2018. Asta în condiþiile în care CEH nu intrã în faliment ºi se pun lacãtele pe societate. Ministerul vorbeºte de investiþii la Complexul Energetic Hunedoara, însã nu vorbeºte ºi de sursa de finanþare. De unde ar putea proveni banii. >>> PAGINA A 3-A
Dispar ºi urmele existenþei termoficãrii la Lupeni
nstalaþiile de furnizare a Iagentului termic de
la Lupeni ar putea fi retrase de pe raza localitãþii. Primarul Cristian Resmeriþã a solicitat Complexului Energetic Hunedoara retragerea instalaþiilor de furnizare a agentului termic de pe teritoriul municipiului Lupeni, asta dupã ce s-a decis renunþarea la alimentarea cu agent termic a municipiului. În urma discuþiilor
purtate cu conducerea societãþii care asigurã furnizarea agentului termic în municipiul Lupeni, s-a renunþat la alimentarea cu agent termic a localitãþii, decizie motivatã de
numãrul mic de beneficiari, aproximativ 100 de abonaþi, ºi de lipsa investiþiilor în reþelele de termoficare care a determinat multiplele disfuncþionalitãþi în furnizarea acestuia ºi
în anul precedent. Astfel cã odatã luatã decizia de sistare a furnizãrii agentului termic primarul Cristian Resmeriþã a solicitat printr-o adresã în cursul zilei de vineri conducerii Complexului Energetic Hunedoara sã retragã instalaþiile de furnizare a agentului termic dezafectate de pe teritoriul municipiului Lupeni. “Am solicitat în cursul zilei de vineri conducerii Complexului Energetic Hunedoara
sã demoleze reþeaua de furnizare a agentului termic aflatã pe raza municipiului Lupeni, dupã ce aceasta va fi dezafectata, întrucât datoritã faptului cã la reþelele de termoficare nu au fost efectuate nici un fel de investiþii de foarte mulþi ani nefiind nici mãcar vopsite, reprezintã un real focar de infecþie ºi afecteazã aspectul municipiului. Trebuie precizat ºi faptul cã instalaþia de furnizare a agentului termic face parte din patrimoniul Complexului Energetic
Hunedoara, nefiind asiguratã paza acesteia, eventualele sustrageri de þevi ºi alte componente vor provoca pagube acestei instituþii”, a declarat Cristian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Sãptãmâna trecutã, primarul municipiului Lupeni, Cristian Resmeriþã s-a consultat cu conducerea termocentralei Paroºeni ºi a ajuns la concluzia cã furnizarea agentului termic pe raza localitãþii nu mai este necesarã. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 22 August 2016
16 familii nu au acces la apã în zona Buta
Carla’s Dreams la Petrila?
A
ndra, Carla’s Dreams, Lidia Buble, Florin Salam ºi multe alte nume. Petrilenii vor artiºti de renume la Zilele oraºului Petrila.
Propunerile petrilenilor au fost dintre cele mai diverse. Florin Salam, la Andra, Dorian Popa, Lidia Buble au fost doar câteva nume enumerate de petrilenii internauþi. Acum, în funcþie de buget, edilii vor încerca sã satisfacã doleanþele petrilenilor atât în materie de muzicã uºoarã cât ºi muzicã popularã. Monika BACIU
Autoritãþile locale vor sã organizeze în luna septembrie zilele oraºului, iar în acest sens i-au consultat pe cetãþeni cu privire la artiºtii pe care i-ar dori pe scenã. Edilii vor sã afle care sunt preferinþele cetãþenilor cu privire la artiºtii care ar urma sã urce pe scenã, însã aceºtia atrag atenþia cã doleanþele petrilenilor vor fi respectate în funcþie de buget.
Locuri de muncã pentru hunedoreni
H
unedorenii aflaþi în cãutarea unui loc de muncã au posibilitatea de a se angaja. Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara organizeazã joi, 25 AUGUST 2016, la cererea pieþei
muncii locale, bursa locurilor de muncã. Acþiunea se va desfãºura în aceastã zi în reþeaua teritorialã a judeþului Hunedoara în DEVA, SIMERIA, HUNEDOARA, ORêTIE, CÃLAN, HAÞEG, PETROªANI, LUPENI, VULCAN, BRAD, între orele 900 –1300. la nivelul judeþului sunt disponibile câteva sute de locuri de muncã, majoritatea fiind însã pentru cei cu studii medii. Angajatorii încã sunt aºteptaþi la sediile AJOFM pentru a-ºi depune ofertele cu locurile de muncã disponibile. Monika BACIU
familii din zona Buta a 16 oraºului Uricani nu au acces la serviciile de utilitate
publicã. Oamenii din aceastã zonã nu au apã la robinet, iar directorul general al SC ApaServ Valea Jiului s-a aflat, vineri, în zona Buta din oraºul Uricani. Costel Avram, împreunã cu primarul localitãþii, Dãnuþ Buhãescu, cautã cele mai bune soluþii pentru racordarea cetãþenilor din zonã la serviciul de alimentare cu apã potabilã. “16 familii, 50 de oameni ºi nu au acces la apã. Împreunã cu primarul oraºului Uricani, domnul Dãnuþ Buhãescu, sperãm ca într-un
LOCURI DE MUNCÃ z BIJUTERIA EXCLUSIV situatã în Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, bl. 96, parter, vis-a-vis de staþia Hermes, angajeazã 2 asistente vânzãri sau lucrãtoare comerciale pentru magazin. Condiþii: prezentabile, minim studii medii, se acceptã inclusiv absolvente sau persoane aflate în perioada studiilor. Salariul este atractiv ºi nu se cere experienþã. Prezentarea cu CV zilnic la magazin, între orele 10-18 sau telefon 0751194610.
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
timp foarte scurt sã putem adduce apa lângã bloc”, spune Costel Avram, directorul general al SC ApaServ VAlea Jiului. Cei de la ApaServ Valea Jiului au rãspuns cu promptitudine cetãþenilor ori de câte ori au fost solicitaþi. acum se cautã soluþiile tehnice pentru ca aceºti oameni sã fie racordaþi cât mai curând la sistemul de alimentare cu apã. Monika BACIU
- ÎNCHIRIERI -
Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni 22 August 2016
Investiþii pentru continuarea activitãþii miniere. DIN CE BANI? M
ineritul ar putea continua în Valea Jiului ºi dupã anul 2018. Asta în condiþiile în care CEH nu intrã în faliment ºi se pun lacãtele pe societate. Ministerul vorbeºte de investiþii la Complexul Energetic Hunedoara, însã nu vorbeºte ºi de sursa de finanþare. De unde ar putea proveni banii. Existã însã douã scenarii. Unul în care activitatea minierã continuã pânã în anul 2018 ºi altul în care mineritul existã ºi dupã aceastã datã, dar cu investiþii. “În perioada 2013 2015 activitatea minierã s-a caracterizat printr-un regres al producþiei ºi o fluctuaþie a cheltuielilor de exploatare în sensul cã, dacã în anul 2014 acestea au crescut faþã de anul anterior, în anul 2015 au scãzut datoritã implementãrii unor mãsuri de reducere a acestora, dar ºi din cauza restrângerii achiziþiilor de bunuri ºi servicii necesare pânã la limita asigurãrii desfãºurãrii activitãþii în condiþii de siguranþã a locurilor de muncã ºi a personalului din subteran”, aratã un raport al ministerului. Douã scenarii au fost identificate. Unul în care activitatea minierã se opreºte în anul 2018 ºi un alt scenariu, în care activitatea extractivã continuã. “Pornind de la situaþia tehnicã ºi economicã a exploatãrilor miniere din cadrul CEH, s-au analizat douã scenarii de continuare a activitãþii pe termen mediu ºi lung, astfel. Continuarea
activitãþii pânã în anul 2018, în structura actualã, luând în considerare resursele financiare ºi umane de la nivelul anului 2016. Continuarea activitãþii în actuala structurã, pe termen mediu, luând în calcul proiectele de dezvoltare ale celor 4 sucursale miniere, în baza studiilor de fezabilitate întocmite în anul 2015. Din analiza programelor de dezvoltare se observã cã durata de implementare este de aproximativ 9 ani, cu costuri diferite de investiþii”, mai aratã documentul ministerului. Numai cã ministerul nu spune de unde ar putea proveni banii de investiþii. De la CEH în mod sigur nu, asta pentru cã societatea nu are resursele financiare necesare pentru a realiza investiþii în minerit. “În urma analizei unitãþilor miniere dupã indicatorii: rezerva industrialã, grad de asigurare cu rezerve deschise, producþie actualã valorificatã ºi sustenabilitatea acesteia, calitatea pro-
ducþiei - puterea calorificã, cost unitar realizat ºi realizabil, total personal existent, productivitate fizicã (Gcal /pers. an), grad de mecanizare al producþiei existent ºi de perspectivã, se constatã cã douã unitãþi miniere, Livezeni ºi Vulcan, pot obþine preþuri competitive de valorificare a cãrbunelui, în condiþiile alocãrii unor sume minime pentru investiþii”, mai aratã raportul.
I
nvestiþiile din minerit, neoportune
Ministerul Energiei a avizat, anul trecut, nefavorabil studiile de fezabilitate pentru dezvoltarea capacitãþilor
de producþie de la CEH. Lipsa investiþilor din sectorul minier este resimþitã acut de cei care intrã zilnic în subteran pentru a scoate cãrbune. Lipsurile în minele din Valea Jiului sunt mari ºi cunoscute de ani de zile. Investiþiile au rãmas la stadiul de intenþie ºi cam atât. “Luând în considerare condiþiile de la fiecare exploatare minierã, condiþii care trebuiau integrate în activitatea de bazã a Complexului Energetic Hunedoara, respectiv producerea de energie electricã, având ca deziderat în viitorul apropiat creºterea semnificativã a producþiei de huilã, coroboratã cu scãderea costu-
Bombã atomicã în judeþul Hunedoara
J
udeþul Hunedoara stã pe o bombã atomicã. Cu asta comparã Laurenþiu Nistor, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, deponeul ecologic. Preºedintele CJH îl acuzã pe fostul director al ADI Deºeuri de faptul cã a irosit banii. “Deponeul ecologic este o bombã atomicã pe judeþul Hunedoara. Si nu numai. Vina – am spus ºi o repet – este a fostului director, care a „pãpat” banii mult ºi bine. A avut un buget de un miliard ºi ceva, pe
care încã nu ºtim cum i-a consumat, dar o sã-l controlãm. Iar în momentul când l-am adus aici, în faþa primarilor din ADI, nici nu a fost în stare sã scoatã douã cuvinte”, a spus în plenul ºedinþei de Consiliu Judeþean, Laurenþiu Nistor, preºedintele instituþiei judeþene. Consiliul Judeþean Hunedoara a solicitat ºi un audit la ADI Deºeuri pentru a vedea modul în care s-au gestionat resursele financiare în ultimii ºase ani. Scandalul a pornit de la faptul cã investiþia de 60 de milioane de euro, deponeul ecologic de la Bârcea Mare, nu este funcþionalã, astfel primãriile din
judeþ au fost nevoite sã transporte gunoiul în alte localitãþi aflate la sute de kilometri distanþã. Deponeul ecologic de la Bârcea Mare nu este încã operaþional, iar situaþia poate dura ºi pânã la un an de zile. Monika BACIU
lui pe Gcal produsã, se impunea actualizarea studiilor de fezabilitate care stau la baza Proiectelor tehnice în baza cãrora se desfãºoarã activitatea de extracþie a cãrbunelui la sucursalele miniere”, arãtau anul trecut cei de la CEH. Necesitatea actualizãrii acestor studii se datoreazã condiþiilor de exploatare care de-a lungul anilor s-au modificat, respectiv reþeaua de lucrãri miniere s-a restrâns, adâncimea de exploatare a crescut, metodele de exploatare s-au schimbat. La fel s-a schimbat structura organizatoricã ºi s-a diminuat numãrul de personal. “Prin actualizarea studiilor de fezabilitate se are în vedere stabilirea indicatorilor tehnico-economici, care prin aprobare constituie fundamentarea lucrãrilor de investiþii privind dezvoltarea capacitãþilor de producþie aferente celor 4 exploatãri miniere”, mai spuneau anul trecut reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara. S-au realizat studii de fezabilitate pentru dezvoltarea capacitãþilor de producþie de la EM Lonea, EM Livezeni, EM Vulcan ºi EM Lupeni, însã ministerul de resort a con-
siderat neoportunã avizarea acestora. “Studiile de fezabilitate au fost avizate în CTE-ul fiecãrei sucursale, în CTE-ul Direcþiei Miniere ºi C.T.E.-ul Complexului Energetic Hunedoara, urmând a fi avizate în C.T.E.– ul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi Mediului de Afaceri, respectiv Agenþia Naþionalã de Resurse Minerale ºi ulterior aprobate în C.A.-ul Complexului Energetic Hunedoara. La acest moment existã un rãspuns al Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi Mediului de Afaceri în sensul cã „documentaþiile aferente studiilor de fezabilitate sunt întocmite ce respectarea prevederilor legale în vigoare, avizarea fiind neoportunã în raport cu situaþia economicofinanciarã a C.E.H. Hunedoara””, se mai aratã în rãspunsul CEH. Lipsa investiþilor din sectorul minier este resimþitã acut de cei care intrã zilnic în subteran pentru a scoate cãrbune. Lipsurile în minele din Valea Jiului sunt mari ºi cunoscute de ani de zile. Investiþiile au rãmas la stadiul de intenþie ºi cam atât. Monika BACIU
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 22 August 2016
Aproape 84 de milioane pentru Straja ucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Straja au fost stopate. Acum, primarul municipiului Lupeni, Cristian Resmeriþã, solicitã fonduri de la Guvern L pentru continuarea acestor lucrãri. Turismul ar fi trebuit sã devinã o alternativã la minerit, iar edilii din Lupeni vor sã se axeze pe aceastã ramurã. Municipiul Lupeni, ca de altfel întreaga Vale a Jiului, a fost grav afectat de repetatele disponibilizãri ºi restrângerea activitãþii de minerit singura resursã economicã importantã a zonei, care nu a fost urmatã de niciun program concret de investiþii care sã asigure stabilitatea zonei. Administraþia lupeneanã a fãcut un prim pas pentru diminuarea efectelor restrângerii mineritului prin implementarea proiectului "Schi în România, Staþiunea Straja" investiþii derulate în perioada 2011-2013, dezvoltarea turismului fiind singura alternativã viabilã la minerit. Recentele decizii ale guvernului actual de a închide mina Lupeni au pus pe jar administraþia locala din Lupeni, care a decis sã solicite alocarea
de noi resurse financiare pentru ca prin investiþiile ce se vor derula în staþiune sã se valorifice la maximum potenþialul turistic al zonei. “Am solicitat guvernului actual alocarea sumei de 83.620.000 lei pentru continuarea investiþiilor în Staþiunea Straja. Dezvoltarea turismului fiind singura posibilitate de atragerea resurselor financiare din exteriorul Vãii Jiului, necesare pentru dezvoltarea atât a
Staþiunii Straja cat ºi a municipiului Lupeni, pentru a putea absorbi persoanele disponibilizate din minerit precum ºi pe cei care doresc sa rãmânã acasã. Prin sumele solicitate dorim sã dezvoltãm turismul în staþiune la standarde europene atât pe perioada de iarnã dar ºi pe cea de varã. Vom finaliza investiþiile începute ºi vom realiza obiective noi, care sa creascã atractivitatea zonei”, a declarat Cristian
Cascada Lolaia, atracþia Retezatului
Î
ncã de la intrare în Parcul Naþional Retezat, la poarta de la Cârnic, eºti întâmpinat de un prim miracol al muntelui. Cascada Lolaia, ascunsã bine printre „cotloanele” muntelui, aratã doar o pãrticicã din aventura care îi aºteaptã pe turiºti în cel mai sãlbatic munte al României. Zeci de mii de turiºti care aleg sã ajungã în Retezat prin NucºoaraCârnic cu popas la
Cabana Pietrele viziteazã o cascadã care ºi-a croit loc prin stâncã ºi impresioneazã prin
frumuseþe. Chiar dacã nu este impresionat de înaltã, Cascada Lolaia are o frumuseþe aparte, iar brazii semeþi ieºiþi ca din stâncã ºi care se oglindesc în cãldarea ei, fac spectacolul sã fie plin de culoare. Lolaia este la micã distanþã de bariera de la Cârnic care permite accesul în Parcul Naþional Retezat însã este foarte uºor pentru un turist sã o rateze în drumul sãu spre zona Pietrele.
Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Edilii au planuri mari pentru dezvoltarea turismului din staþiune. Aceºtia îºi propun ca Straja sã devinã atractivã atât pe perioada de iarnã, dar ºi pe cea de varã. “Câteva din aceste obiective sunt: construirea instalaþiei de transport pe cablu care sa facã legãtura dintre telegondola ºi Vârful Mutu, garaj pentru întreþinerea ºi repararea Situatã la altitudinea de 1050 metri în partea de nord a parcului, este accesibilã pentru vizitare tot timpul anului. În trecut accesul era dificil la cascadã, însã voluntari ai APNR ºi Agent Green, jandarmi montani ºi alþi temerari au amenajat o potecã cu trepte ºi balustrade astfel ca turiºtii sã nu se mai accidenteze. Totodatã au fost montate indicatoare ºi panouri informative în limbile românã ºi englezã, iar obiectivul nu mai poate fi ratat de miile de turiºti care viziteazã obiectivul turistic de la poarta de intrare în Retezat. Maximilian GÂNJU
utilajelor care asigurã întreþinerea pârtiilor, tunuri de zãpadã, dorim sã construim un complex sportiv cu piscinã, sãli de sport, douã terenuri de sport exterioare, teren de tenis, teren de handbal, dotate cu echipamente care sa permitã atragerea pe lângã grupurile de turiºti ºi a grupurilor de sportivi care sã poatã sã efectueze antrenamente aici indiferent de anotimp, sã poatã fi organizate tabere ºcolare ºi tabere tematice, mai avem în vedere ºi alte obiective care sã sporeascã atractivitatea zonei ºi sã atragã un numãr cât mai mare de turiºti care sã se poatã bucura de cele mai bune condiþii, turismul sã devinã astfel o alternativã realã la minerit, prin persoanele care tranziteazã zona creându-se ºi posibilitatea atragerii unor investitori potenþiali în municipiul Lupeni ºi în celelalte localitãþi din Valea Jiului”, mai spune primarul municipiului Lupeni. Pânã acum, Straja a primit doar 36 de milioane de lei pentru executarea lucrãrilor de dezvoltare a domeniului schiabil.
“Consiliul Local Lupeni în implementarea proiectului “Schi în România, staþiunea Straja” începând cu anul 2011. Pânã în prezent, Autoritatea Naþionalã pentru Turism a plãtit cãtre Consiliul Local Lupeni, în conformitate cu actele normative în vigoare la momentele respective ºi al contractelor dintre fostul Minister al Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi Consiliul Local Lupeni, suma de 36.997.000 lei”, se aratã în acelaºi raport. Straja ºi Pasul Vâlcan ar fi trebuit sã fie unite prin instalaþii de transport pe cablu ºi pârtii de schi. Nici acest proiect nu a fost dus la final. Monika BACIU
Tichetele pentru grãdiniþã, refuzate de pãrinþi
M
ai mulþi pãrinþi din Petroºani, care ar fi putut sã primeascã tichetele pentru cã ºi-au dat copiii la grãdiniþã, în baza programului guvernamental „Fiecare copil în grãdiniþã”, nu ºi le-au ridicat. Angajaþii de la asistenþã socialã nu înþeleg
cum a fost posibil, mai ales cã, cei mai mulþi au
Centrale pentru ºcoli, gata pânã sunã clopoþelul
N
u se ºtie cum ºi dacã va funcþiona sistemul de termoficare, iar ca alternativã populaþia a fost sfãtuitã sã treacã ºi pe centrale cu gaz proprii. La fel s-a întâmplat ºi la grãdiniþele din Petroºani, iar ºcolile sunt ºi ele în plin proces de montare a alternativei pe gaz. Primarul spune cã a luat aceastã decizie, dupã ce s-a confruntat cu grave probleme în anul ºcolar trecut, din cauza întreruperilor dese, care au lãsat ºcolile în frig. Acum, însã, lucrãrile sunt în plinã desfãºurare ºi vor fi gata în timp
util. „Suntem în plin proces de introducere a centralelor pe gaz în toate ºcolile din municipiul Petroºani. Anul trecut am finalizat acest proces la grãdiniþe ºi, pânã când va veni sezonul rece, cu siguranþã, vom avea ºi aceastã alternativã. Nu am renunþat la termoficare, dar avem aceastã alternativã acum cu gaz”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Investiþia care a vizat montarea centralelor pe gaz la ºcoli ºi grãdiniþe se ridicã la aproximativ 2 milioane de lei, iar banii au venit de la bugetul local ºi o parte de la rectificãrile din 2015 de la
Pârtiile din Parâng afectate de ploi vor fi reparate cu bani de la minister
P
loile torenþiale din luna iunie au afectat ºi staþiunea montanã Parâng. Aici au fost spãlate mai multe pârtii, iar pagubele au fost evaluate la peste 30 de mii de lei. Pârtia B din Parâng a fost spãlatã de ape, iar acum edilii aºteaptã bani pentru a remedia pagubele. “Am fãcut o situaþie a pârtiilor spãlate, am cerut bani, pe care îi vom primi ºi atunci le vom remedia”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Proiectul de dezvolare al domeniului schiabil din Parâng este realizat în proporþie de 20%. “Proiectul din Parâng este realizat aproximativ în proporþie de 20%. Din punctul nostru de vedere ar mai trebui în jur de maxim 7 milioane de euro ca sã putem sã
viabilizãm partea de Slima cu TS3 ºi TS4. Telegondola este în plan. Noi nu am fãcut întâi instalaþiile ºi apoi infrastructura de schi. Prima datã am dorit sã facem infrastructura de schi ºi dupã aceea instalaþiile de transport, pentru cã degeaba ai instalaþiile de transport ºi duci oamenii nicãieri. Dupã ce TS4 va fi realizat ºi toatã partea de Slima cred cã în maxim 3 ani se va putea vorbi ºi de telegondolã”, a declarat, în urmã cu câteva sãptãmâni,
fost ºi sunaþi ca sã vinã sã îºi ridice aceste
tichete cu care puteau sã le cumpere copiilor cele necesare. „Surprinzãtor a fost ºi pentru noi faptul cã, deºi am fãcut ºi campanie, am mers ºi acasã la oamenii din Saºa, Bosnia, Colonie, nu au venit aºa cum ne-am fi aºteptat sã depunã dosarele pentru aceste tichete pentru grãdiniþã. La nivelul lunii iunie am avut 91 de copii beneficiari de acest program
Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Ar mai fi nevoie de sume impresionante pentru finalizarea proiectelor de devoltare a celor trei staþiuni montane din Valea Jiului, iar cei de la Autoritatea Naþionalã pentru Turism spun cã se fac demersuri necesare în acest sens. Aproape 40 de milioane de euro. Atâta ar
mai trebuie pentru ca proiectele administraþiei locale de la Petroºani sã devinã realitate în ceea ce priveºte dezvoltarea staþiunii montane Parâng. Autoritãþile locale de la Petroºani au început lucrãrile la dezvoltarea domeniului schiabil în anul 2009. Timp de trei ani de zile, ministerul de resort a alocat aproape 26 de milioane de lei. Cel mai mare
Consiliul Judeþean. Anul trecut, în iarnã, ºcolile au trecut printr-o situaþie fãrã precedent, dupã ce, de mai multe ori, Termocemtrala Paroºeni a oprit furnizarea agentului termic ºi copiii au stat în frig. Asta nu se va mai întâmpla acum, când toate ºcolile ºi grãdiniþele au alternativa de încãlzire cu gaz, prin centralele termice proprii. Diana MITRACHE
domeniu de schi din Europa de Est trebuia sã fie construit la Petroºani, în Parâng. În afarã de reamenajarea celor cinci pârtii existente, acolo urmau sã aparã 17 piste noi, 2 telegondole, ºapte telescaune, 30 de tunuri de zãpadã ºi 7 maºini de bãtut zãpada. Complexul trebuia sã conþinã ºi douã centre turistice, o cabanã ºi o instalaþie de ticketing. Costul final: 99 de milioane de euro. Potrivit documentelor, Ministerului Dezvoltãrii, nivelul de cofinanþare a proiectelor derulate în
comun de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi autoritãþile publice locale este urmãtorul, unitãþile administrativ-teritoriale asigurã pânã la 50%, dar nu mai puþin de 5%, din valoarea totalã a contractelor de lucrãri încheiate în conformitate cu legislaþia în vigoare, exceptând domeniul schiabil, unitãþile administrativ-teritoriale asigurã pânã la 50%, dar nu mai puþin de 5%, din valoarea contractului aferent realizãrii documentaþiei tehnico-economice, încheiat în conformitate cu legislaþia în vigoare, în cazul domeniului schiabil, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului finanþeazã procurarea instalaþiilor de transport pe cablu ºi montajul acestora, în limita fondurilor disponibile. Monika BACIU
ºi 6 au fost suspendaþi, deci 85 au fost în platã. ªi din aceºti beneficiari am constatat, deºi colegele mele i-au sunat sã vinã sã îºi ridice aceste tichete, cã la nivelul lunii iunie am avut douã cazuri, care nu au venit. Una dintre familii chiar douã luni nu a venit sã îºi ridice aceste tichete. La la nivelul lunii iunie avem 7 beneficiari care nu au venit nici pânã acum ca sã îºi ridice aceste tihete”, a declarat Cristina Mraz, director al Direcþiei Publice Locale de Asistenþã Socialã din Petroºani. Legea nr. 248/2015 – votatã în Parlamentul României ºi promulgatã de Preºedinte în octombrie 2015 – încurajeazã prezenþa la grãdiniþã a copiilor, cu vârste chiar ºi sub 3 ani, dar ºi peste 6 ani, prin
Actualitate 5 acordarea unui tichet social pentru grãdiniþã de 50 de lei lunar. Stimulentul se acordã familiilor cu mai puþin de 284 de lei venituri lunare pe membru de familie (2 x Venitul Minim Garantat pentru o persoanã singurã) ºi este condiþionat de prezenþa zilnicã a celor mici. La nivelul judeþului Hunedoara, conform planurilor de ºcolarizare pentru anul 2016-2017 sunt 420 de grupe, totalizând 8749 de locuri libere în grãdiniþe. Sunt 129 de grupe mici, destinate copiilor de 3/4 ani, 143 de grupe mijlocii pentru copiii de 4/5 ani ºi 148 de grupe ”mari” pentru copiii de 5/6 ani. Potrivit centralizãrilor, la grupa micã sunt 2657 locuri libere, 3000 de locuri la grupa mijlocie ºi 3092 de locuri la grupa mare. Diana MITRACHE
6 Învãtãmânt
Cronica Vãii Jiului | Luni 22 August 2016
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni 22 August 2016
Încep probele scrise Unitãþi ferecate ºi zeci de amenzi acordate uºã dupã ce le-a fost susnspectorii în alimentaþie pendatã activitatea. Principalele I din cadrul Direcþiei ale examenului de nereguli constatate de inspecSanitar Veterinare ºi pentru tori sunt legate de neresSiguranþa Alimentelor a bacalaureat pectarea condiþiilor de igienã, judeþului Hunedoara au
A
bsolvenþii de liceu încep, astãzi, probele scrise din cadrul celei de-a doua etape a examenului de bacalaureat.
aplicat într-o singurã lunã de zile, în urma controalelor derulate la agenþii economici, amenzi în valoare totalã de 120 de mii de lei. Pe lângã cele 32 de sancþiuni
contravenþionale acordate în iunie a.c., au mai fost întocmite ºi 20 de avertismente iar trei unitãþi s-au ales cu lacãtul pe
Urs salvat din laþ
J
Examinãrile scrise din a doua sesiune încep luni, 22 august, cu proba la Limba ºi literatura românã ºi continuã marþi 23 august cu proba la limba ºi literatura maternã. Miercuri, absolvenþii de liceu vor susþine proba obligatorie a profilului. Testele scrise se încheie vineri, 26 august, cu proba la alegere a profilului ºi specializãrii. Afiºarea primelor rezultate (pânã la ora 16:00) ºi depunerea contestaþiilor (orele 16:00 — 20:00) au loc în data de 29 august, iar afiºarea rezultatelor finale este programatã pentru data de 1 septembrie. La cea de-a doua sesiune a examenului maturitãþii, la au fost aºteptaþi sã participe circa 900 de absolvenþi de liceu, 607 fiind din seria curentã, iar alþii 300 fiind din seriile anterioare. Monika BACIU
andarmii montani din cadrul Postului Vaþa de Jos au fost sesizaþi în data de 19 august de cãtre Jandarmeria Caraº-Severin cu privire la faptul cã un urs a fost prins în laþ, pe raza localitãþii Mãru, judeþului Caraº-Severin. Din datele iniþiale, ursul a fost prins în laþ în noaptea de 18 spre 19 august, la marginea unei livezi de pruni ºi meri. Animalul a fost descoperit de proprietarul livezii care l-a anunþat pe paznicul de vânãtoare al fondului cinegetic 14 Mãru. Ulterior, Jandarmeria Caraº-Severin a asigurat zona ºi a solicitat sprijinul Echipei de Intervenþie Rapidã constituitã pentru astfel de situaþii din rangeri, jandarmi montani ºi medic veterinar în cadrul Proiectului LIFE Connect Carpathians. Jandarmii hunedoreni, împreunã cu rangerii Fauna & Flora International ºi Asociaþiei Zarand ºi cu un medic veterinar abilitat sã foloseascã substanþe tranchilizante au ajuns în zonã în jurul
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI VULCAN HOTÃRÂRE NR. 81/2016 privind rectificarea bugetului local pe anul 2016 CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI VULCAN, Analizând raportul primarului municipiului Vulcan înregistrat sub nr. 73/8612/ 28.07.2016 prin care se propune rectificarea bugetului local pe anul 2016 aprobat prin Hotãrârea Consiliului Local nr. 16 / 2016 ºi rectificat prin
1
Hotãrârea Consiliului Local nr.29/2016, Dispoziþia nr. 276/2016, Hotãrârea Consiliului Local nr. 31/2016, Dispoziþia 336/2016, Hotãrârea Consiliului Local nr. 46/2016, Dispoziþia 640/2016 ºi Hotãrârea Consiliului Local nr. 73/2016; Vãzând Proiectul de hotãrâre nr. 81/8613/2016, raportul Direcþiei economice din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Vulcan înregistrat sub
nr. 80/8614/2016, Având în vedere Legea nr.339/2015 privind Bugetul de stat pe anul 2016 ºi þinând cont de: Hotãrârea Guvernului României nr. 468/2016 privind alocarea sumei de 231 mii lei din Fondul de intervenþie la dispoziþia Guvernului pentru unele unitãþi administrativ teritoriale afectate de calamitãþi naturale produse de inundaþii; Dispoziþia Colegiului Tehnic Mihai Viteazu nr. 68/11.07.2016 prin care se propune
rectificarea bugetului de venituri proprii ºi subvenþii ( sursa E ) cu suma de 45 mii lei; Legea finanþelor publice locale nr. 273/2006, art.19, alin. (2) , În temeiul art.36 alin.(4) lit.”a” ºi art.45 alin.(2) din Legea administraþiei publice locale nr. 215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
HOTÃRêTE: Art.1 Bugetul local (A) secþiunea de funcþionare pe anul
2
manipularea necorespunzãtoare a produselor alimentare ori funcþionarea în spaþii neînregistrate sanitar-veterinar. Totodatã DSVSA Hunedoara a retras de la comercializare ºi 31 de kilograme de produse din carne. M. GÂNJU
orei 16.30 ºi au tranchilizat animalul. Ursul de aproximativ 2 ani ºi 100 de kg nu prezenta urme de rãnire ºi a fost eliberat din laþ iar apoi supravegheat pânã în jurul orei 19.30 când ºi-a revenit ºi s-a retras în pãdure.
2016, se modificã dupã cum urmeazã: vezi tabel 1 Art.2 Bugetul venituri proprii si subvenþii (E) secþiunea de funcþionare pe anul 2016, se modificã dupã cum urmeazã: vezi tabel 2 Art.3 Împotriva prevederilor prezentei hotãrâri se poate face contestaþie în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Art.4 Prezenta hotãrâre se va comunica Instituþiei Prefectului
- Judeþul Hunedoara, Administraþiei Generale a Finanþelor Publice Hunedoara - Deva, unitãþilor de învãþãmânt de pe raza municipiului Vulcan, Direcþiei tehnice, Direcþiei economice ºi se aduce la cunoºtinþã publicã. Vulcan, 03.08.2016 Preºedinte de ºedinþã, Consilier Barbu Pompiliu Contrasemneazã: Secretar, Jr. Peter Rodica Prezenta hotãrâre a fost adoptatã prin vot liber exprimat , fiind exprimate 17 voturi „pentru”
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni 22 August 2016
Henþ cu mâna
PINTI, FÃ-TE BINE! Veºti îngrijorãtoare despre starea de sãnãtate a lui Mihai Pintili, bravul nostru jiulist care joacã acum la Steaua ºi la echipa Naþionalã. Leziunea muscularã pe care a suferit-o la meciul de campionat cu Concordia Chiajna – dureri mari deasupra
pulpei drepte – s-a dovedit mult mai gravã decât s-a crezut. Ruptura muºchiului ce necesitã intervenþie chirurgicalã, reabilitarea ºi reintegrarea la efort va dura pânã prin luna noiembrie. Pintilii a pierdut dubla cu Manchester City, meciurile din U.E.L., meciurile Naþionalei cu Muntenegru, Armenia ºi Kazahstan, vreo zece meciuri în campi-
onat ºi Cupa României. Antrenorul Reghecampf are destule variante de înlocuire – Bourceanu, Muniru, Achim, Boldrin, Aganovici, Ov. Popescu –, dar atât antrenorul stelist cât ºi cel al Naþionalei, considerã o mare pierdere accidentarea gravã a lui Mihai Pintilii. Jucãtor de medie bunã la note, 7, având 34 de selecþii în
Naþionala României, Pintilii trece acum printr-o grea cumpãnã. Pe 9 noiembrie a.c. va împlini 32 de ani. Este un jucãtor matur, care ºi-a fãcut mereu treaba. Va rata în acestã toamnã cam 21 de meciuri, enorm pentru un jucãtor de anvergura sa. Noi sperãm sã revinã cât mai repede. Sãnãtate Pinti!!!
Fotbal. Haos
Cetate Rãchitova au anunþat la rândul lor cã nu vor mai înscrie echipele lor în Liga a V-a. “Regretabil cã actualii nu au gãsit o soluþie sã þinã echipa în Liga a V-a”, a spus Eugen Bãiconi, fostul primar al Rãchitovei.
DISPAR ALTE ECHIPE...
Continuã aiureala în fotbalul hunedorean. Iatã la nivelul Ligii a III-a , F.C Hunedoara, care o perioadã de timp a fost urmaºa celor de la Corvinul, a fost exclusã din campionat ce cãtre F.R. Fotbal, din cauza unei
datorii neachitate cãtre fostul antrenor Victor Roºca. Între timp, sub umbrela Primãriei Hunedoara, s-a înfiinþat o altã grupare sportivã, C.S.M. Hunedoara, echipa de fotbal fiind înscrisã în Liga a IV-a.
Toni Sedecaru, antrenorul care, se pare, nu va mai continua la Vulcan
Veºti de ultimã orã ºi dinspre Vulcan, acolo unde echipa
C.S. Vulcan nu a mai fost înscrisã în campionat, dar sub o altã formã în Liga a V-a, va fi înscrisã C.S.M. Vulcan. “Eu nu ºtiu mare lucru, din punctul meu de vedere am încetat colaborarea cu cei de
la Vulcan. Într-un climat de nesiguranþã nu se poate lucra”, a precizat Toni Sedecaru, cel care a antrenat în returul sezonului trecut la Vulcan. Cei de la Unirea Gen. Berthlot ºi
Eugen Bãiconi
Fotbal. Interviu
“L-A VULCAN FOTBALUL N-A MURIT!” declarã Ghiþã Pantilimon, preºedintele secþiei de fotbal C.S.M. “M. Viteazul” Vulcan Reporter: Domnule Pentilimon, viaþa-i complicatã rãu în fotbalul românesc. Vã întreb direct: care-i adevãrul cu fotbalul la Vulcan? Ghiþã Pantilimon: Clubul Sportiv (C.S.) Vulcan nu mai este. S-a trecut pe o nouã structurã ce este patronatã de aceeaºi administraþie localã numindu-se acum C.S.M. Mihai Viteazul Vulcan, unde a fost inclusã ºi secþia de fotbal a cãrei preºedinte sunt eu. Preºedintele C.S.M. Vulcan este Daniel Duna. Rep.: În regulã. Dar unde va juca acestã echipã, cine va fi antrenor!? G. P.: Am înscris echipa în Liga a V-a Hunedoara. Antrenorul Toni Sedecaru ºi-a încetat colaborarea cu noi, în prezent de antrenamentele echipei ocupându-se Doru Mârºava ºi Sergiu Rãzvan Maier. Noi o luãm de la zero, dar zic cã suntem pe drumul
cel bun. Deocamdatã acesta este potenþialul nostru. Rep.: Cum rãmâne cu palmaresul vechii echipe Minerul sau C.S. Vulcan, înfiinþatã în 1920? G.P.: Sincer, nu pot sã vã spun acum. Este o problemã de care se va ocupa compartimentul juridic. Important este cã la Vulcan fotbalul n-a murit! Rep.: ªi totuºi, Liga a V-a… G:P.: Care-i problema? Au început ele echipe mari , Ripensia sau “Poli” Timiºoara, iatã, acum Rapid Bucureºti. Repet, o luãm de la zero, n-avem nicio o problemã. E adevãrat, vom avea deplasãri mai lungi, dar asta e! Rep.: Prima etapã începe… cu pauzã! G.P.: Da, vom sta pe 28 august, apoi ne vom deplasa la Ponorul Vaþa. Va fi o nouã experienþã ºi pentru noi, cu deplasãri pe la Pricaz, Beriu, Bretea Românã, Pui…
Rep.: Domnule Pantilimon, fiind un nou început, nu pot decât sã urez success unei echipe de Liga a V-a din Valea Jiului! G.P.: Mulþumesc ºi sper cã vom face o figurã frumoasã!
Doru Mârºava, antrenorul care se ocupã de pregãtirea echipei C.S.M. Vulcan
Paginã realizatã de Genu TUÞU