Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1168
Cronica Vãii Jiului Vineri, 19 August 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Fetiþa rãnitã pe trecerea de pietoni rãmâne internatã
C
opila de numai doi ani, lovitã pe o trecere de pietoni de un ºofer care a fugit de la faþa locului, rãmâne în continuare sub atenta supraveghere a medicilor. Micuþa este internatã la Timiºoara iar în accident a fost rãnitã ºi mama acesteia. ªoferul fugar este cercetat de procurori pentru vãtãmare corporalã din culpã ºi fugã de la locul accidentului. Copila a fost rãnitã grav în urma accidentului ºi imediat s-a decis transferul la Timiºoara, unde se aflã internatã de mai bine de o sãptãmânã. Ieri, micuþa a fost supusã unor noi investigaþii medicale de specialitate, medicii urmãrind atent evoluþia ei mai ales cã a suferit rãni ºi la cap. ªi mama ei a fost rãnitã, însã starea de sãnãtate a acesteia este mai bunã. Teribilul accident a avut loc pe data de 8 august,
în municipiul Vulcan, la o trecere de pietoni. Femeia traversa regulamentar strada împreunã cu fetiþa ei ºi au fost spulberate de un bolid, iar ºoferul ºi-a vãzut în continuare de drum fãrã sã-i pese de cele douã victime. Individul, Ludovic Ladisalu Kopriva, este din Petroºani ºi a mai avut probleme cu legea, acesta fiind condamnat în trecut la închisoare cu suspendare pentru conducere sub influenþa alcoolului. Ulterior a fost reabilitat de instanþã dupã ce a cerut acest lucru conform legislaþiei româneºti. Inginer de profesie, angajat la Termocentrala Paroºeni, Kopriva s-a dus a doua zi la Poliþia Vulcan ºi a fost reþinut pentru 24 de ore. Ulterior, procurorii au decis cã nu este cazul sã cearã instanþei de judecatã arestarea sa preventivã ºi cã poate fi cercetat penal sub control judiciar pentru vãtãmare corporalã ºi fugã de la locul accidentului. Maximilian GÂNJU
ªi insolvenþa e bine plãtitã
Administrarea judiciarã a CEH:
lei LUNAR
80
de mii de lei pentru patru luni. Administratorul judiciar al CEH plãtit ca nababii din sãrãcia complexului. Din bugetul sãrac, cu multe zerouri în minus, Complexul Energetic Hunedoara trebuie sã plãteascã onorariul administratorului judiciar, stabilit la suma 80.000 de lei. >>> PAGINA A 3-A
Administrator special pentru un loc cu probleme
one de deºeuri, mizerii, ºobolani, T animale, insecte ºi foarte mulþi copii. Asta poate fi vãzut în Cartierul Colonie din Petroºani, la blocurile de locuinþe sociale, care acum câþiva ani le-a fost date „la cheie” chiriaºilor. Locaþia a fost, însã, în timp, trasformatã într-o imensã ghenã de gunoi, un adevãrat focar de infecþie ºi cei mai mulþi locatari ai blocurilor nici nu folo-
sesc containerele. Recunosc chiar ei, atunci când sunt întrebaþi ºi asta a fost chiar un aºa-zis noroc, pentru un copilaº care a cãzut sãptãmâna trecutã de la
etaj. Asta, pentru cã stratul gros de deºeuri din spatele blocului i-a atenuat cãderea. „Era un copil din acest bloc ºi a avut noroc. Dar acolo de
3 luni nu a luat nimeni o hârtie. E strat gros de gunoi, cã toþi aruncã mizeriile pe geam. Nu le pasã ºi stãm aºa cu gunoiul sub geamuri. ªi pute îngrozitor”, recunosc cei din blocul social, care stau, însã, cu mâna în sân, fãrã sã ridice vreun pahar de cafea gol, aruncat la voia întâmplãrii pe jos. Primarul, însã, spune cã acolo nu pot fi disciplinaþi oamenii, decât dacã se iau mãsuri împotriva lor ºi asta ºi are de gând sã
facã. Mai ales cã mereu izbucnesc acolo epidemii de hepatitã. „Am încercat de câteva ori sã îi conºtientizãm pe cei care locuiesc acolo ºi sunt chiriaºi, dar, din pãcate, nu reuºim. Asta ar însemna sã avem permanent pe cineva din primãrie, care sã stea cu ei. Luãm în serios ºi aceastã variantã a unui administrator special pentru blocul respectiv. Vom cãuta sã vedem dacã putem înfiinþa un astfel de post în organigrama primãriei, pentru cã, fãrã supraveghere,
acolo nu vom putea niciodatã sã instaurãm un climat cât de cât civilizat din acest punct de vedere”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul munipiului Petroºani. Nimeni nu þine cont de nimic ºi la ghene pasc vacile localnicilor de pe malul Jiului. Animalele adulmecã cu nesaþ mizeriile din împrejurimi, ºobolanii snut ºi ei de-ai casei ºi niciun locatar nu pare deranjat de mirosurile grele. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri 19 August 2016
Dosare rãmase fãrã obiect...
omplexul Energetic C Hunedoara a avut
pe rolul Tribunalului Hunedoara nu mai puþin de cinci procese. Toate cele cinci speþe sunt în dosarul primei insolvenþe a societãþii energetice hunedorene.
A
mânare în dosarul denunþãrii CCM-ului Cel mai important dosar pentru angajaþi era cel privind denunþarea unilateralã a contractului colectiv de muncã de cãtre
administratorul judiciar. Instanþa a amânat pronunþarea în acest dosar pentru sãptãmâna viitoare. “Pronunþarea a fost amânatã pentru data de 24 august în vederea depunerii unor concluzii scrise de cãtre sindicat”, a declarat Ildiko Glãman, purtãtorul de cuvânt al Tribunalului Hunedoara. Sindicaliºtii susþin cã în cazul în care solicitarea lor nu va fi admisã se vor înscrie la masa credalã pentru a recupera sumele care li se cuvin angajaþilor. “Contractul a expirat la data de 31 iulie, nu mai poate fi aplicat la o datã ulterioarã, însã
drepturile pe care salariaþii ar fi trebuit sã le primeascã în baza acelui CCM vor face obiectul unui litigiu de muncã ºi vom încerca recuperarea acestor drepturi în instanþã. Este extrem de greu aflându-ne în stare de insolvenþã, însã vom face toate demersurile pe care le avem la dispoziþie pentru ca dreptatea sã învingã. Am ferma convingere cã vechiul CCM a fost denunþat abuziv ºi ilegal”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Alte douã dosare sunt cu referire la creditori. O parte dintre aceºtia au depus con-
Peste 7 milioane de lei la rectificarea bugetarã
J
udeþul Hunedoara a primit la rectificarea bugetarã peste 7 milioane de lei din sume defalcate din taxa pe valoarea adãugatã pentru finanþarea cheltuielilor descentralizate.
Executivul a aprobat alocarea sumei de 7.152.000 de lei, din care 7.106 mii lei pentru finanþarea drepturilor prevãzute de Legea nr.85/2016 ºi a restanþelor aferente titlurilor executorii ce puteau fi platite pana la data de 31.12.2015, din unitãþile de învãþãmânt preuniversitar de stat. Aceastã sumã este împãrþitã mai multor categorii. Astfel, pentru aplicarea prevederilor Legii nr.85/2016 s-a alocat suma de 6.399.000 lei, 539.000 de lei au
fost alocaþi pentru personalul didactic cãruia, pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, nu i s-au acordat diferenþele salariale ºi pentru personalul didactic care se pensioneazã dupã data intrãrii în vigoare a Legii nr.85/2016, iar suma de 5.860.000 a fost pentru plata drepturilor personalului didactic pensionat, care este îndreptãþit sã primeascã diferenþe salariale pentru perioada octombrie 2008 - 13 mai 2011. Executivul a aprobat ºi sume pentru plata restanþelor aferente
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
onorariului administratorului judiciar. De precizat cã toate aceste speþe sunt în primul dosar al insolvenþei Complexului Energetic Hunedoara. Un alt dosar este cel al opoziþiei depusã de Gerom Internaþional la deschirea procedurii insolvenþei societãþii. “Respinge opoziþia formulatã de creditoarea SC GEROM
LOCURI DE MUNCÃ
titlurilor executorii ce trebuiau plãtite pânã la data de 31.12.2015, potrivit legii, iar judeþului Hunedoara i-au revenit 707.000 de lei. Unitatea administrativ teritoraialã Hunedoara a primit ºi 46 de mii de lei pentru finanþarea cheltuielilor de funcþionare a cãminelor pentru persoane vârstnice. Judeþul Hunedoara se aflã la jumãtatea clasamentului în ceea ce priveºte sumele primite la rectificarea bugetarã. Dupã municipiul Bucureºti care a primit 155.938.000 de lei, judeþul Mureº ocupã cea ce-a doua poziþie. Executivul a alocat pentru judeþul Mureº suma de 34.568.000 de lei. La polul opus se aflã judeþul Brãila care a primit doar 1.008.000 de lei. Monika BACIU
Director:
testaþie împotriva raportului privind cauzele ºi împrejurãrile care au dus la deschiderea procedurii insolvenþei, dar sunt ºi creditori care au contestat tabelul preliminar al creanþelor. Ambele solicitãri au fost respinse de judecãtorii Tribunalului Hunedoara. Cel de-al patrulea dosar aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara face referire la stabilirea
z BIJUTERIA EXCLUSIV situatã în Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, bl. 96, parter, vis-a-vis de staþia Hermes, angajeazã 2 asistente vânzãri sau lucrãtoare comerciale pentru magazin. Condiþii: prezentabile, minim studii medii, se acceptã inclusiv absolvente sau persoane aflate în perioada studiilor. Salariul este atractiv ºi nu se cere experienþã. Prezentarea cu CV zilnic la magazin, între orele 10-18 sau telefon 0751194610.
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
INTERNAÞIONAL SA , în contradictoriu cu debitoarea Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA ºi administratorul judiciar Casa de Insolvenþã GMC SPRL”, se aratã în soluþia instanþei pronunþatã ieri, 17 august. Este a doua oarã când cei de la Gerom depun o astfel de opoziþie, în prima acþiune de acest gen ei reuºind sã schimbe macazul la CEH. Mai exact, dupã prima opoziþie judecatã la Curtea de Apel Alba Iulia, cei de la Gerom au avut câºtig de cauzã, astfel cã la acel moment magistraþii au decis scoaterea din insolvenþã a CEH. Monika BACIU
- ÎNCHIRIERI -
Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Cronica Vãii Jiului | Vineri 19 August 2016
Î
ªi insolvenþa e bine plãtitã
ncã 20 de mii de lei pentru a doua insolvenþã?
Administrarea judiciarã a CEH 20.000 lei LUNAR 80 de mii de lei pentru patru luni. Administratorul judiciar al CEH plãtit ca nababii din sãrãcia complexului. Din bugetul sãrac, cu multe zerouri în minus, Complexul Energetic Hunedoara trebuie sã plãteascã onorariul administratorului judiciar, stabilit la suma 80.000 de lei.
Onorariul administratorului judiciar este de “numai” 20.000 de lei lunar. ªi suma stabilitã de instanþã este doar pentru primele patru luni ale acestui an, adicã doar pe perioada primei insolvenþe a Complexului Energetic Hunedoara. “Admite în parte cererea formulatã de Casa de Insolvenþã GMC SPRL ºi în consecinþã: Dispune achitarea din fondurile debitoarei Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA a onorariului administratorului judiciar Casa de Insolvenþã GMC SPRL Craiova, cuvenit
acestuia pentru perioada 07.01.2016- 03.05.2016 în sumã totalã de 80.000 lei (20.000 lei/lunã x 4 luni)”, se aratã în soluþia instanþei de la Tribunalul Hunedoara.
C
e a fãcut administratorul judiciar de 20.000 de lei lunar?
20 de mii de lei pe lunã este onorariul administratorului judiciar. În prima parte a insolvenþei acesta a denunþat unilateral contractul colectiv de muncã, dosar aflat în litigiu în acest moment. Acelaºi administrator judiciar, Casa de Insolvenþã GMC
Actualitate 3
Craiova, a atras atenþia minerilor cã grevele îi pot costa foarte scump, adicã falimentarea CEH. În acest sens, cei de la casa de insolvenþã au emis în luna februarie a acestui an un comunicat de presã prin care le explicau minerilor greviºti cã soarta CEH este incertã având în vedere problemele financiare cu care se confruntã. Tot administratorul judiciar a elaborat raportul amãnunþit cu motivele care au dus la insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara ºi s-au ocupat de partea judiciarã a insolvenþei societãþii.
Complexul Energetic Hunedoara a reintrat în insolvenþã în luna iunie a acestui an. Deja au trecut douã luni în care societatea energeticã se aflã în aceastã stare. Administrator judiciar a fost stabilit de instanþã aceeaºi Casã de Insolvenþã GMC Craiova. Rãmâne de vãzut dacã onorariul administratorului judiciar va fi stabilit tot la suma de 20 de mii de lei lunar sau nu. Cert este faptul cã ºi gestionarea procedurii insolvenþei este una scumpã pentru societate, dar bãnoasã pentru administratorul judiciar.
B
ãtãlia administratorilor
La declararea insolvenþei Complexului Energetic Hunedoara zeci de lichidatori au vrut sã administreze judiciar Complexul. Motivaþia: financiarã, salvarea societãþii sau lichidarea acesteia? Insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara a trezit interesul lichidatorilor. Zeci de practicieni în insolvenþã au vrut sã “punã mâna” pe muribunda societate energeticã. Chiar ºi în condiþiile actuale, de faliment nedeclarat, CEH poate fi o vacã
Tiberiu Iacob Ridzi cãtre abonaþii de la termoficare:
“Sã îºi pregãteascã un sistem de încãlzire alternativ”
T
iberiu Iacob Ridzi îndeamnã petroºãnenii sã se racordeze la surse alternative de cãldurã. Primarul municipiului Petroºani, a avut o întâlnire cu reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara pe tema furnizãrii agentului termic. În urma discuþiilor, concluzia care s-a desprins este aceea cã abonaþii care încã mai sunt racordaþi la sistemul centralizat de termoficare ar trebui sã aibã în vedere racordarea locuinþei ºi la o altã sursã de încãlzire, asta în condiþiile în care situaþia Complexului Energetic Hunedoara este incertã, societatea fiind în insolvenþã. “Am avut o întâlnire cu cei de la CEH pentru cã vreau sã ºtiu exact care este situaþia concretã cu CEH în ceea ce priveºte furnizarea agentului termic. În urma discuþiilor, situaþia este
adopte strategia de a avea douã alternative, respectiv fie termoficare, fie o centralã pe gaz”, a declarat Ovidiu Munteanu, directorul SC Termoficare SA.
T foarte complicatã. Complexul fiind în insolvenþã, în acest moment nu existã o certitudine a furnizãrii agentului termic în aceastã iarnã ºi împreunã cu domnul director Munteanu vedem ce putem face noi. Cea mai prudentã soluþie pentru cei care sunt abonaþi la sistemul centralizat este ca pentru aceastã iarnã sã îºi pregãteascã un sistem de încãlzire alternativ, aºa cum facem ºi noi cu instituþiile publice, pentru cã nu existã în acest moment o certitudine a livrãrii agentului termic. Sugestia mea este ca cei care sunt abonaþi la sistemul centralizat de
termoficare sã ia în calcul o alternativã pentru încãlzire. Asta nu înseamnã cã nu se va livra agent termic în aceastã iarnã, dar nu pot sã spun cu certitudine acest lucru”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. La Petroºani mai sunt racordaþi la sistemul centralizat de termoficare puþin peste 2000 de abonaþi, iar datoriile acestora sunt de ordinul milioanelor de lei. “La acest moment avem 2435 de abonaþi, dintre care peste 1700 sunt cu branºamente individuale, care pot sã rãmânã racordaþi ºi sã
ermocentrale în impas
Cele douã termocentrale din cadrul Complexului Energetic Hunedoara sunt la un pas de a fi oprite definitiv. Ambele au procese pe rolul instanþelor de judecatã, procese în care contestã o hotãrâre a Gãrzii de Mediu prin care s-a decis închiderea acestora pentru neconformarea la cerinþele de mediu. În ceea ce priveºte termocentrala Mintia aceasta are o sentinþã nefavorabilã, prin care ar trebui închisã. Încã nu a fost înregistrat apelul. Dupã rãmânerea unei sentinþe definitive, termocentrala va trebui sã aplice aceastã mãsurã. În ceea ce priveºte termocentrala Paroºeni, un prim termen de judecatã a fost
numai bunã de muls. “În cauzã au mai fost depuse un numãr de 42 de oferte de serviciu din partea practicienilor în insolvenþã organizaþi atât sub formã de societãþi profesionale cât ºi cabinete individuale de practicieni în insolvenþã, membrii în UNPIR. Având în vedere multitudinea propunerilor în ceea ce priveºte desemnarea administratorului judiciar provizoriu, instanþa va da eficienþã dispoziþiilor art.45 al. L, lit. d, teza IV ºi V din legea nr. 84/2014 potrivit cãreia în cazul în care atât creditorii cât ºi debitorul au solicitat desemnarea câte unui administrator judiciar/lichidator judiciar va avea prevalentã cererea creditorului. Dacã creditorii solicitã a fi desemnati administratori judiciari /lichidator judiciar diferiti, judecãtorul sindic va desemna motivat pe unul dintre acestia”, aratã sentinþa de deschidere a procedurii insolvenþei CEH. Fiecare cu lichidatorul sãu. Creditorii au avut fiecare câte o propunere de lichidator pentru Complexul Energetic Hunedoara. La fel ºi societatea energeticã a avut propria propunere. Câºtig de cauzã a avut însã UPSUROM INDUSTRY SRL Petroºani, societate aflatã la rândul sãu în insolvenþã. Monika BACIU
stabilit pentru luna septembrie. La Paroºeni lucrãrile de conformare la cerinþele de mediu sunt foarte avansate, peste 80%, însã acestea stagneazã pentru cã nu mai sunt bani pentru plata constructorului. Nici unitãþile miniere nu sunt funcþionale. Mina Lonea a rãmas cu un abataj, dupã ce douã au fost închise, iar producþia a scãzut la 200 de tone
pe zi. În aceste condiþii, în cazul în care termocentralele vor funcþiona nu existã suficient cãrbune. Astfel, dupã ce edilii de la Lupeni au luat decizia de a renunþa la sistemul centralizat de termoficare, a venit rândul celor de la Petroºani sã îi sfãtuiascã pe abonaþi sã îºi ia mãsuri alternative pentru înclãzirea locuinþelor pe timp de iarnã. Monika BACIU
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
4 Actualitate
Primãria Lupeni va finanþa campionii de la fotbal-tenis
u câºtigat tot ce se putea pe A plan naþional la fotbal-tenis, iar performanþa lor va fi rãsplãtitã de edilii municipiului Lupeni.
Sportivii din cadrul secþiei de fotbal-tenis a clubului Comexim ”R” Lupeni au reuºit performanþa de a câºtiga, în aceastã varã, nu mai puþin de 22 de locuri 1 la Cupa României, mai exact locul I la fiecare categorie de vârstã, juniori ºi seniori. Coordonatorul secþiei,
anteronorul Didi Druncea a înaintat o solicitare municipalitãþii Lupeni, prin care cere premierea sportivilor campioni, suma cu care aceºtia sã fie premiaþi urmând sã fie stabilitã de conducerea administraþiei locale.
Primarul localitãþii, Cristian Resmeriþã spune cã adresa încã nu i-a ajuns, dar are în vedere sã-i recompenseze pe sportivi. Un pas deja a fost fãcut, municipalitatea alocând finanþare cluburilor sportive printre care ºi cel în
ªeful Casei Judeþene de Pensii Hunedoara ar fi susþinut de pensionarii din minerit
N
u va candida în Valea Jiului la alegerile parlamentare, însã actualul director executiv al Casei de Pensii Hunedoara se bucurã de popularitate în rândul pensionarilor minieri. Mulþi din cei peste 10 mii de pensionari care provin din minerit ºi-ar da votul pentru Ilie Toma, unul dintre candidaþii anunþaþi de PSD Hunedoara pentru un fotoliu de deputat. Toma se bucurã de popularitate în rândul foºtilor ortaci dupã ce aceºtia au gãsit
deschidere la directorul executiv al Casei de Pensii, pentru o serie de probleme cum ar fi cele legate de biletele de tratament ori recalcularea unor dosare. Cel mai mult le-a plãcut ortacilor cã Toma a venit, periodic, în Valea Jiului pentru a le afla of-ul. ”Este singurul director de la pensii pe care îl vedem cã se intereseazã ºi de Valea Jiului. Cel al PDL-ului n-a venit nici mãcar o datã la noi, parcã eram ciumaþi. A venit în campanie ca sã ne prosteascã, atunci am aflat cã era directorul nostru. Toma a rezolvat ºi cu biletele de trata-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 19 August 2016 care funcþioneazã secþia de fotbal tenis. ”O sã primeascã finanþare, solicitarea lor va fi rezolvatã pentru cã voi acorda finanþãri nerambursabile tuturor cluburilor care mi-au cerut acest lucru, ºi au fost trei printre care ºi ei”, a declarat, Cristian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Consilierul local Cristian Roºu a întocmit un proiect prin care propune Consiliului Local Lupeni, pentru urmãtoarea ºedinþã, alocarea sumei de 3600 de lei, sumã din care sã se facã premierea sportivilor ºi antrenorilor. Maximilian GÂNJU
Sute de posturi libere la spitalele din Valea Jiului
S
pitalul de Urgenþã Petroºani are lipsã de pe statul de funcþii circa 200 de angajaþi, iar conducerea unitãþii spune cã statul de funcþii are 1028,5 poziþii ºi numãrul de angajaþi este de 817. Unitatea medicalã din Petroºani ar avea nevoie urgentã de încã doi medici la UPU SMURD, dar ºi medici specializaþi în Radiologie, Endocrinologie, Dermatologie ºi Neonatologie. ªi la Spitalul Municipal Vulcan este aceeaºi situaþie. Ca un exemplu, încã de anul trecut un post de medic pediatru a fost scos la concurs, de douã ori, dar nu s-a
A
rtera cea mai circulatã din Lupeni, mai ales iarna, a intrat, din aceastã sãptãmânã, în reabilitare.
prezentat nimeni. Nici în Hunedoara situaþia nu este mai bunã chiar dacã lipsa medicilor nu se resimte foarte tare în prezent. Deficit de medici existã pe secþiile Oncologie, Imagisticã Medicalã, Urologie specializare la care doi medici se vor pensiona în curând iar efectele se vor vedea în maxim jumãtate de an dacã nu vor fi ocupate posturile. Maximilian GÂNJU
Istorie, naturã, culturã – Costeºti 2016 Consiliul Judeþean Hunedoara, în colaborare cu Centrul Judeþean pentru ment, ºtiþi bine cã în fiecare an Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale în Valea Jiului era scandal pe Hunedoara – Deva, bilete. Dacã va candida în Primãria ºi Consiliul Local al Valea Jiului eu îi dau votul ºi Comunei Orãºtioara de Sus sunt mulþi ca mine”, spune ºi Cãminul Cultural al unul dintre membrii Ligii Comunei Orãºtioara de Sus, Sindicatelor Pensionarilor organizeazã, în zilele de Minieri Valea Jiului. Pe de 20-21 august 2016 o serie altã parte, Valea Jiului este de manifestãri reunite sub un fief al PSD dovadã fiind ºi genericul „Istorie, naturã, rezultatele bune obþinute de culturã – Costeºti 2016”. primarii social democraþi la Ca ºi în anii precedenþi, alegerile locale din varã. Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Maximilian GÂNJU
Romane Deva va fi prezent ºi la aceastã ediþie a manifestãrilor, pentru a oferi informaþii ºi ghidaj de specialitate gratuit celor interesaþi de istoria ºi de monumentele UNESCO din zonã. Totodatã, instituþia noastrã va avea ºi un stand cu materiale informative, iar dr. Mihai Cãstãian va asigura evocarea istoricã ºi va releva importanþa Cetãþilor Dacice din Munþii Orãºtiei. Vã aºteptãm! Biroul de Relaþii cu Publicul
Societatea de gospodãrire din Petrila a intrat în faliment
E
dil Urban Serv, societatea de gospodãrire din Petrila, a intrat în faliment. Judecãtorii de la Tribunalul Hunedoara au declarat falimentul, în data de 17 august. Universal Edil a fost înfiinþatã în toamna anului 2008. Este a doua societatea de acest gen care intrã în faliment. La Petrila au mai existat alte douã societãþi, Termoprest ºi Universal Edil, care au avut aceeaºi
soartã, ºi anume falimentul. Datoriile Universal Edil Serv au ajuns la peste 11 miliarde de lei vechi. Între timp, edilii de la Petrila ºi-au luat mãsurile de siguranþã. Aceºtia au înfiinþat o nouã societate de gospodãrire.
“Având în vedere situaþia de insolvabilitate a SC Edil Urban Serv SA, care asigura în prezent serviciul de salubrizare al oraºului Petrila, ºi în perioada imediat urmãtoare existând riscul ca localitatea sã fie pusã în situaþia de a nu mai
A început reabilitarea drumului spre Straja
avea asigurate aceste servicii, se impune luarea unor mãsuri cu scopul eliminãrii riscurilor prezentate. Astfel, pentru asigurarea continuitãþii ºi bunei organizãri ºi operãri a serviciului public de salubrizare al oraºului Petrila, propun delegarea gestiunii acestui serviciu cãtre SC Edil Sal Prest SA. (…). Facem precizarea cã societatea Edil SAL Prest SA urmeazã sã fie autorizatã (…)”, se aratã în documentele administraþiei locale de la Petrila. Monika BACIU
Este vorba despre porþiunea de la ieºirea din oraº înspre staþiunea de munte, un drum ce aparþine localitãþii ºi pe care primarul spune cã a
deschis acum al treilea ºantier în lucru din acest oraº. „Deschidem al treilea ºantier din punct de vedere al asfaltãrilor în municipiul Lupeni. Drumul care duce spre staþiunea turisticã Straja, deserveºte ºi ªcoala generalã nr 3, un drum cu probleme mari ºi a intrat în reparaþii capitale. Vom face în aºa fel încât accesul pe acolo sã fie fãrã probleme. Luãm în calcul inclusiv colectarea apelor cu un ºanþ ºi sã nu mai fie probleme acolo”, a spus Cristian Resmeriþã, primarul din municipiul Lupeni. Partea de drum ce duce spre munte aparþine de Consiliul Judeþean
La un pas de catastrofã
U Hunedoara ºi este în stare bunã, aºa încât doar porþiunea dinspre oraº intrã în acest program, alãturi de artera principalã, unde se toarnã asfalt pe 2 km ºi Cartierul Bãrbãteni, unde sunt reabilitate strãzile, trotuarele ºi aleile de la intrarea în bloc. Edilii, însã, le dau oamenilor ºi garanþii. „Vã garantez cã tot ceea ce se face acum în Lupeni ºi se va face ºi în perioada urmãtoare vor fi lucruri de calitate,
atent verificate de mine ºi de oamenii din subordinea mea”, a mai precizat edilul. Staþiunea Straja este una dintre cele mai cunoscute din þarã, iar dacã vara sunt mai puþini turiºti, iarna cabanele sunt pline. Mulþi aleg sã urce în munte cu maºinile ºi artera rutierã necesita acum reparaþii ºi reabilitãri, primele dupã ani de zile în care doar a fost cârpitã. Diana MITRACHE
Drumurile rupte de ploi, aproape gata la Aninoasa
I
nundaþiile din lunile iunie ºi iulie care au cuprins Valea Jiului au fãcut ravagii ºi în Aninoasa. Au fost rupte drumurile pietruite, podeþele ºi au existat ºi case inundate, dar iatã cã dupã aproape douã luni, toate pagubele produse au fost înlãturate iar drumurile ºi podeþele sunt acum la starea iniþialã. Cel mai mare dezavantaj al oraºului a fost faptul cã multe uliþe ºi drumuri nu erau asfaltate iar ploile au spãlat pur ºi simplu piatra de pe strãzi. ”Am avut ºi noi mari probleme în primul rând cu torenþii care s-au format pe versanþi, au distrus în parte drumurile care nu erau asfaltate erau doar
pietruite, iar torenþii care au ajuns pe drum au fãcut prãpãd. Am reuºit în urma deplasãrilor în teren cu comisiile de la ISU ºi de la Apele Române sã facem o situaþie, am cerut bani de la Guvern, cotã parte din acele sume ni s-au alocat drept pentru care am demarat procedura de reparaþii iar sãptãmâna aceasta reuºim sã finalizãm tot”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Odatã reabilitate ºi readuse la starea iniþialã de dinainte de viitura, administraþia publicã localã sperã ca în perioada urmãtoare proiectul de asfaltare sã primeascã finanþare pentru ca toate aceste artere rutiere sã fie ºi asfaltate. ”Momentan cetãþenii sunt mulþumiþi, am fost pe toate strã-
duþele ºi am vorbit cu ei, dacã mai primim ºi finanþarea pentru asfaltare o sã terminãm cu problema drumurilor din oraºul Aninoasa”, a mai adãugat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Suma alocatã pentru reparaþia drumurilor distruse de inundaþii la Aninoasa a fost de 1.020.000 lei
Pelerinaj “MADONA des LOURDES” CÂMPUL LUI NEAG Biserica GrecoCatolicã invitã toþi creºtinii la un moment de meditaþie, reculegere ºi rugãciune, în data de 21 august 2016, începând cu orele 10,30 la Biserica Greco-Catolica „Buna Vestire” din Municipiul Petroºani (zona Serelor de flori, intrarea în cimitirul Aeroport). Cu aceastã ocazie se va oficia Sfânta
Liturghie, cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinþiei Sale Alexandru Mesian, Episcop de
Lugoj ºi cu participarea preoþilor din Valea Jiului, Hunedoara, Deva, Haþeg, Bucova, etc..
Adina PÃDURARU Pentru acest eveniment se va organiza un transport de tip cursã specialã, care va funcþiona dupã urmãtorul program: z Uricani - Biserica Greco-Catolicã, z Lupeni - staþia Bãrbãteni, Nivelt, Primãria Lupeni, z Vulcan - staþia Unic, Piaþa Europa, Peco - 12,45: Plecare de la Biserica BunaVestire Petroºani - la sanctuarul marian de la Câmpul lui Neag. Vã aºteptãm cu drag!
niversitatea din Petroºani a fost la un pas de catastrofã, miercuri, imediat dupã ce a fost instituit codul de vreme rea. Vântul puternic a rupt una dintre crengile copacilor aflaþi în imediata apropiere a corpului didactic din campusul universitar ºi a cãzut peste liniile de tensiune. A fost momentul în care s-a produs un scurt-circuit ºi linille s-au aprins, iar odatã cu ele ºi crengile rupte. Angajaþii Universitãþii au acþionat prompt ºi au observat la timp focul pe care l-au ºi stins imediat. Altfel, focul risca sã
se extindã, din cauza vântului puternic. Începând cu ora 18,00, miercuri seara a fost instituit cod portocaliu, iar întreg judeþul Hunedoara a fost sub avertizare nowcasting – evenimente cu producere imediatã. Potrivit avertizãrii, s-au semnalat frecvente descãrcãri electrice, averse de ploaie care au depãºit izolat 30…35 l/mp, intensificãri ale vântului ce au luat ºi aspect de vijelie. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Primãria Lupeni va finanþa campionii de la fotbal-tenis
u câºtigat tot ce se putea pe A plan naþional la fotbal-tenis, iar performanþa lor va fi rãsplãtitã de edilii municipiului Lupeni.
Sportivii din cadrul secþiei de fotbal-tenis a clubului Comexim ”R” Lupeni au reuºit performanþa de a câºtiga, în aceastã varã, nu mai puþin de 22 de locuri 1 la Cupa României, mai exact locul I la fiecare categorie de vârstã, juniori ºi seniori. Coordonatorul secþiei,
anteronorul Didi Druncea a înaintat o solicitare municipalitãþii Lupeni, prin care cere premierea sportivilor campioni, suma cu care aceºtia sã fie premiaþi urmând sã fie stabilitã de conducerea administraþiei locale.
Primarul localitãþii, Cristian Resmeriþã spune cã adresa încã nu i-a ajuns, dar are în vedere sã-i recompenseze pe sportivi. Un pas deja a fost fãcut, municipalitatea alocând finanþare cluburilor sportive printre care ºi cel în
ªeful Casei Judeþene de Pensii Hunedoara ar fi susþinut de pensionarii din minerit
N
u va candida în Valea Jiului la alegerile parlamentare, însã actualul director executiv al Casei de Pensii Hunedoara se bucurã de popularitate în rândul pensionarilor minieri. Mulþi din cei peste 10 mii de pensionari care provin din minerit ºi-ar da votul pentru Ilie Toma, unul dintre candidaþii anunþaþi de PSD Hunedoara pentru un fotoliu de deputat. Toma se bucurã de popularitate în rândul foºtilor ortaci dupã ce aceºtia au gãsit
deschidere la directorul executiv al Casei de Pensii, pentru o serie de probleme cum ar fi cele legate de biletele de tratament ori recalcularea unor dosare. Cel mai mult le-a plãcut ortacilor cã Toma a venit, periodic, în Valea Jiului pentru a le afla of-ul. ”Este singurul director de la pensii pe care îl vedem cã se intereseazã ºi de Valea Jiului. Cel al PDL-ului n-a venit nici mãcar o datã la noi, parcã eram ciumaþi. A venit în campanie ca sã ne prosteascã, atunci am aflat cã era directorul nostru. Toma a rezolvat ºi cu biletele de trata-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 19 August 2016 care funcþioneazã secþia de fotbal tenis. ”O sã primeascã finanþare, solicitarea lor va fi rezolvatã pentru cã voi acorda finanþãri nerambursabile tuturor cluburilor care mi-au cerut acest lucru, ºi au fost trei printre care ºi ei”, a declarat, Cristian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Consilierul local Cristian Roºu a întocmit un proiect prin care propune Consiliului Local Lupeni, pentru urmãtoarea ºedinþã, alocarea sumei de 3600 de lei, sumã din care sã se facã premierea sportivilor ºi antrenorilor. Maximilian GÂNJU
Sute de posturi libere la spitalele din Valea Jiului
S
pitalul de Urgenþã Petroºani are lipsã de pe statul de funcþii circa 200 de angajaþi, iar conducerea unitãþii spune cã statul de funcþii are 1028,5 poziþii ºi numãrul de angajaþi este de 817. Unitatea medicalã din Petroºani ar avea nevoie urgentã de încã doi medici la UPU SMURD, dar ºi medici specializaþi în Radiologie, Endocrinologie, Dermatologie ºi Neonatologie. ªi la Spitalul Municipal Vulcan este aceeaºi situaþie. Ca un exemplu, încã de anul trecut un post de medic pediatru a fost scos la concurs, de douã ori, dar nu s-a
A
rtera cea mai circulatã din Lupeni, mai ales iarna, a intrat, din aceastã sãptãmânã, în reabilitare.
prezentat nimeni. Nici în Hunedoara situaþia nu este mai bunã chiar dacã lipsa medicilor nu se resimte foarte tare în prezent. Deficit de medici existã pe secþiile Oncologie, Imagisticã Medicalã, Urologie specializare la care doi medici se vor pensiona în curând iar efectele se vor vedea în maxim jumãtate de an dacã nu vor fi ocupate posturile. Maximilian GÂNJU
Istorie, naturã, culturã – Costeºti 2016 Consiliul Judeþean Hunedoara, în colaborare cu Centrul Judeþean pentru ment, ºtiþi bine cã în fiecare an Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale în Valea Jiului era scandal pe Hunedoara – Deva, bilete. Dacã va candida în Primãria ºi Consiliul Local al Valea Jiului eu îi dau votul ºi Comunei Orãºtioara de Sus sunt mulþi ca mine”, spune ºi Cãminul Cultural al unul dintre membrii Ligii Comunei Orãºtioara de Sus, Sindicatelor Pensionarilor organizeazã, în zilele de Minieri Valea Jiului. Pe de 20-21 august 2016 o serie altã parte, Valea Jiului este de manifestãri reunite sub un fief al PSD dovadã fiind ºi genericul „Istorie, naturã, rezultatele bune obþinute de culturã – Costeºti 2016”. primarii social democraþi la Ca ºi în anii precedenþi, alegerile locale din varã. Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Maximilian GÂNJU
Romane Deva va fi prezent ºi la aceastã ediþie a manifestãrilor, pentru a oferi informaþii ºi ghidaj de specialitate gratuit celor interesaþi de istoria ºi de monumentele UNESCO din zonã. Totodatã, instituþia noastrã va avea ºi un stand cu materiale informative, iar dr. Mihai Cãstãian va asigura evocarea istoricã ºi va releva importanþa Cetãþilor Dacice din Munþii Orãºtiei. Vã aºteptãm! Biroul de Relaþii cu Publicul
Societatea de gospodãrire din Petrila a intrat în faliment
E
dil Urban Serv, societatea de gospodãrire din Petrila, a intrat în faliment. Judecãtorii de la Tribunalul Hunedoara au declarat falimentul, în data de 17 august. Universal Edil a fost înfiinþatã în toamna anului 2008. Este a doua societatea de acest gen care intrã în faliment. La Petrila au mai existat alte douã societãþi, Termoprest ºi Universal Edil, care au avut aceeaºi
soartã, ºi anume falimentul. Datoriile Universal Edil Serv au ajuns la peste 11 miliarde de lei vechi. Între timp, edilii de la Petrila ºi-au luat mãsurile de siguranþã. Aceºtia au înfiinþat o nouã societate de gospodãrire.
“Având în vedere situaþia de insolvabilitate a SC Edil Urban Serv SA, care asigura în prezent serviciul de salubrizare al oraºului Petrila, ºi în perioada imediat urmãtoare existând riscul ca localitatea sã fie pusã în situaþia de a nu mai
A început reabilitarea drumului spre Straja
avea asigurate aceste servicii, se impune luarea unor mãsuri cu scopul eliminãrii riscurilor prezentate. Astfel, pentru asigurarea continuitãþii ºi bunei organizãri ºi operãri a serviciului public de salubrizare al oraºului Petrila, propun delegarea gestiunii acestui serviciu cãtre SC Edil Sal Prest SA. (…). Facem precizarea cã societatea Edil SAL Prest SA urmeazã sã fie autorizatã (…)”, se aratã în documentele administraþiei locale de la Petrila. Monika BACIU
Este vorba despre porþiunea de la ieºirea din oraº înspre staþiunea de munte, un drum ce aparþine localitãþii ºi pe care primarul spune cã a
deschis acum al treilea ºantier în lucru din acest oraº. „Deschidem al treilea ºantier din punct de vedere al asfaltãrilor în municipiul Lupeni. Drumul care duce spre staþiunea turisticã Straja, deserveºte ºi ªcoala generalã nr 3, un drum cu probleme mari ºi a intrat în reparaþii capitale. Vom face în aºa fel încât accesul pe acolo sã fie fãrã probleme. Luãm în calcul inclusiv colectarea apelor cu un ºanþ ºi sã nu mai fie probleme acolo”, a spus Cristian Resmeriþã, primarul din municipiul Lupeni. Partea de drum ce duce spre munte aparþine de Consiliul Judeþean
La un pas de catastrofã
U Hunedoara ºi este în stare bunã, aºa încât doar porþiunea dinspre oraº intrã în acest program, alãturi de artera principalã, unde se toarnã asfalt pe 2 km ºi Cartierul Bãrbãteni, unde sunt reabilitate strãzile, trotuarele ºi aleile de la intrarea în bloc. Edilii, însã, le dau oamenilor ºi garanþii. „Vã garantez cã tot ceea ce se face acum în Lupeni ºi se va face ºi în perioada urmãtoare vor fi lucruri de calitate,
atent verificate de mine ºi de oamenii din subordinea mea”, a mai precizat edilul. Staþiunea Straja este una dintre cele mai cunoscute din þarã, iar dacã vara sunt mai puþini turiºti, iarna cabanele sunt pline. Mulþi aleg sã urce în munte cu maºinile ºi artera rutierã necesita acum reparaþii ºi reabilitãri, primele dupã ani de zile în care doar a fost cârpitã. Diana MITRACHE
Drumurile rupte de ploi, aproape gata la Aninoasa
I
nundaþiile din lunile iunie ºi iulie care au cuprins Valea Jiului au fãcut ravagii ºi în Aninoasa. Au fost rupte drumurile pietruite, podeþele ºi au existat ºi case inundate, dar iatã cã dupã aproape douã luni, toate pagubele produse au fost înlãturate iar drumurile ºi podeþele sunt acum la starea iniþialã. Cel mai mare dezavantaj al oraºului a fost faptul cã multe uliþe ºi drumuri nu erau asfaltate iar ploile au spãlat pur ºi simplu piatra de pe strãzi. ”Am avut ºi noi mari probleme în primul rând cu torenþii care s-au format pe versanþi, au distrus în parte drumurile care nu erau asfaltate erau doar
pietruite, iar torenþii care au ajuns pe drum au fãcut prãpãd. Am reuºit în urma deplasãrilor în teren cu comisiile de la ISU ºi de la Apele Române sã facem o situaþie, am cerut bani de la Guvern, cotã parte din acele sume ni s-au alocat drept pentru care am demarat procedura de reparaþii iar sãptãmâna aceasta reuºim sã finalizãm tot”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Odatã reabilitate ºi readuse la starea iniþialã de dinainte de viitura, administraþia publicã localã sperã ca în perioada urmãtoare proiectul de asfaltare sã primeascã finanþare pentru ca toate aceste artere rutiere sã fie ºi asfaltate. ”Momentan cetãþenii sunt mulþumiþi, am fost pe toate strã-
duþele ºi am vorbit cu ei, dacã mai primim ºi finanþarea pentru asfaltare o sã terminãm cu problema drumurilor din oraºul Aninoasa”, a mai adãugat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Suma alocatã pentru reparaþia drumurilor distruse de inundaþii la Aninoasa a fost de 1.020.000 lei
Pelerinaj “MADONA des LOURDES” CÂMPUL LUI NEAG Biserica GrecoCatolicã invitã toþi creºtinii la un moment de meditaþie, reculegere ºi rugãciune, în data de 21 august 2016, începând cu orele 10,30 la Biserica Greco-Catolica „Buna Vestire” din Municipiul Petroºani (zona Serelor de flori, intrarea în cimitirul Aeroport). Cu aceastã ocazie se va oficia Sfânta
Liturghie, cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinþiei Sale Alexandru Mesian, Episcop de
Lugoj ºi cu participarea preoþilor din Valea Jiului, Hunedoara, Deva, Haþeg, Bucova, etc..
Adina PÃDURARU Pentru acest eveniment se va organiza un transport de tip cursã specialã, care va funcþiona dupã urmãtorul program: z Uricani - Biserica Greco-Catolicã, z Lupeni - staþia Bãrbãteni, Nivelt, Primãria Lupeni, z Vulcan - staþia Unic, Piaþa Europa, Peco - 12,45: Plecare de la Biserica BunaVestire Petroºani - la sanctuarul marian de la Câmpul lui Neag. Vã aºteptãm cu drag!
niversitatea din Petroºani a fost la un pas de catastrofã, miercuri, imediat dupã ce a fost instituit codul de vreme rea. Vântul puternic a rupt una dintre crengile copacilor aflaþi în imediata apropiere a corpului didactic din campusul universitar ºi a cãzut peste liniile de tensiune. A fost momentul în care s-a produs un scurt-circuit ºi linille s-au aprins, iar odatã cu ele ºi crengile rupte. Angajaþii Universitãþii au acþionat prompt ºi au observat la timp focul pe care l-au ºi stins imediat. Altfel, focul risca sã
se extindã, din cauza vântului puternic. Începând cu ora 18,00, miercuri seara a fost instituit cod portocaliu, iar întreg judeþul Hunedoara a fost sub avertizare nowcasting – evenimente cu producere imediatã. Potrivit avertizãrii, s-au semnalat frecvente descãrcãri electrice, averse de ploaie care au depãºit izolat 30…35 l/mp, intensificãri ale vântului ce au luat ºi aspect de vijelie. Diana MITRACHE
6 Învãtãmânt
Cronica Vãii Jiului | Vineri 19 August 2016
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri 19 August 2016
Masa caldã pentru mineri ºi alba/neagra mediaticã a la Valea Jiului MOTTO: „Legea nu se discutã, se aplicã!” Profanii în materie legislativã sunt DOAR simpli ºi ieftini „parariºti” sau „discuþiºti” care dezinformeazã ºi manipuleazã locuitorii Vãii Jiului, ºi nu numai.
În cotidianul Cronica Vãii Jiului din 8 august 2016 a apãrut articolul meu intitulat „Cãtre minerii Vãii Jiului ºi liderii lor de sindicat / HRANà CALDà A MINERILOR VÃII JIULUI ESTE LEGALà ªI GRATUITÔ în care am expus conþinutul integral al Decretului de Stat nr. 330/1977 ºi Legea nr. 63/1977 – acte normative ÎNCà în VIGOARE – privind dreptul legal ºi obligatoriu al „lucrãtorilor din subteran” (adicã dreptul minerilor din România) la masã caldã ºi gratuitã. Tot la data de 8 august 2016 l-am sunat la telefon pe numitul Petre NICA cu care am avut o lungã convorbire îndemnându-l insistent sã citeascã cu atenþie articolul meu publicat în Cronica Vãii Jiului, menþionat mai sus, ºi sã respecte cu stricteþe obligativitatea încã legalã a acordãrii mesei calde pentru minerii Vãii Jiului. Mai mult, i-am cerut lui Petre NICA ºi adresa de email pentru a-i transmite ºi în scris o sumarizare a celor dicutate la telefon ºi sã ia aminte ºi sã nu uite. Iatã mai jos conþinutul acelui email adresat lui Petre NICA la data de 8 august 2016: -----------------------------------------C DOBRE <dobre@btinternet.com> To: nica.bebe@yahoo.com Aug 8 at 3:14 PM Domnule Petre Nica, Urmare a discuþiei noastre telefonice de mai devreme, vã
informez cã aceasta este adresa mea, personalã, de email: dobre@btinternet.com În plus, ataºez în mesagerie textul meu publicat în ediþia de azi a Cronicii Vãii Jiului. Dupã ce-l citiþi, sper cã mã veþi onora cu un rãspuns. Vã rog, nu uitaþi: "Legea nu se discutã, nu se negociazã, ci DOAR se executã". Aveþi legea de partea dvs ºi a minerilor pe care-i reprezentaþi pe care CEH are obligaþia s-o respecte. Dvs sunteþi reprezentantul legal al minerilor ºi nu al CEH! În cazul refuzului de a se aplica legea, existã calea legalã în justiþie. Legea 85/2014, actualizatã, - Legea Insolvenþei NU poate denunþa, modifica, suspenda, ºi/sau anula legi în vigoare, acesta fiind DOAR atributul Parlamentului României. Repet: Decretul Consiliului de Stat nr. 330/1977 ºi Legea nr. 63/1977 (privitor la masa caldã pentru toþi minerii din România) sunt acte normative, în VIGOARE, ºi nu sunt subiecte de negociere sau de discuþie în timpul dezbaterilor pentru un noul Contract Colectiv de Muncã (CCM). În CCM se menþioneazã DOAR cã se acordã masã caldã potrivit potrivit Decretului nr. 330/1977 ºi Legii nr. 63/1977, în vigoare. În ce priveºte înstrãinarea
ºi/sau privatizarea activelor (fixe ºi mobile) privind cantinele minereºti, luptaþi pentru cã acestea sã revinã sub controlul sindicatelor. Pentru orice nelãmurire sau pentru orice altceva, vã rog sã nu ezitaþi a mã contacta oricând pe adresa de email ºi/sau la þel. meu mobil, pe care-l aveþi deja. Vã urez sã arãtaþi neînduplecare ºi fermitate în aplicarea legislaþiei în vigoare privind dreptul istoric al minerilor la masã caldã. Cu stimã, Constantin Dobre PS Vã rog confirmaþi primirea acestui mesaj ºi textul alãturat ºi eventual comentaþi ------------------------------------------În cotidianul Gazeta de Dimineaþã din Valea Jiului din data de 11 august 2016, la pagina 5, a fost publicat articolul “Se ascut discuþiile pentru hranã caldã a minerilor. Ortacii vor tichete de masã” semnat de redactorul Carmen Cosman – Preda. În acel articol doamna Carmen Cosman – Preda îl citeazã ºi pe Petre NICA cu zicerea-i din “din puþul gândirii” lui de fost conducãtor de locomotivã minereascã din subteran, citez: “În primul rând, pe legislaþia care existã cu privire la acest aspect, depinde ce vrei. Dacã vrei sã vezi cã trebuie, gãseºti paragrafe în
lege care te ajutã, dacã vrei sã vezi cã nu trebuie, la fel gãseºti paragrafe în lege. Atunci când s-a dat Decretul 330 din 1977, prin care se acorda masã caldã, discutãm de activitatea minierã, de atragerea forþei de muncã în Valea Jiului. Noi astãzi discutãm din pãcate despre închiderea minelor ºi de niºte exploatãri miniere care funcþioneazã în cadrul aceleiaºi societãþi economice cu partea energeticã. Tichetele de masã pe care energeticienii le-au avut în contractul colectiv de muncã ºi pe care le-am acordat ºi salariaþilor din minerit nu se pot da împreunã cu masã caldã, iar oamenii vor fi puºi sã aleagã între masã caldã ºi tichete de masã. Lucrurile sunt extrem de clare aici, adicã toatã lumea vrea tichete de masã. Asupra acestui drept, adicã masã caldã la instrarea în ºut, vom putea discuta numai dupã ce minele se vor separa de energie”, a declarat Petre Nica” Dacã din partea unui fost conducãtor de locomotivã micã de subteran (Petre Nica, fãrã „neam” pregãtire ºi nici „boabã” de înþelegere juridicã)
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI VULCAN HOTÃRÂREA NR. 83 /2016
Pentru modificarea H.C.L. nr. 13/2016 privind aprobarea programului acþiunilor culturale, ºtiinþifice, artistice, sportive ºi de agrement pentru anul 2016 CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI VULCAN, Analizând expunerea de motive a primarului municipiului Vulcan înregistratã sub 72/8612/ 27.07.2016 prin care se propune modificarea programului acþiunilor culturale, ºtiinþifice, artistice, sportive ºi de agrement pentru anul 2016, aprobat prin
H.C.L nr. 13/2016, Vãzând Proiectul de hotãrâre nr. 80/8613/2016, raportul Direcþiei economice din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Vulcan înregistrat sub nr. 79/8614/2016, Tinând cont de adresa Instituþiei Prefectului –jud. Hunedoara , înreg. la Primãria Municipiului Vulcan sub nr. 27741/28.07.2016; În conformitate cu prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanþele publice locale, Anexa nr. 2, Capitol II, punctul 9 , cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, În temeiul art. 36, alin.(6), lit. „a” ºi art. 45
alin. (2) din Legea administraþiei publice locale nr. 215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,
HOTÃRêTE: Art.1 Se aprobã modificarea programului acþiunilor culturale, ºtiinþifice, artistice, sportive ºi de agrement pentru anul 2016, stabilit prin Hotãrârea Consiliului Local nr. 13/2016, cu privire la acþiunea prevazutã în anexa la la pct. 18 , astfel: „ZIUA MONDIALà A TURISMULUI CASTELUL DIN CARPAÞI- ediþia IV -a , se va desfãºura în data de 27 august 2016. Art.2 Se aprobã programul de activitãþi al
acþiunii culturale prevãzute la art. 1, conform anexei care face parte integrantã din prezenta hotãrâre . Art.3 Se aprobã suplimentarea cu 7000 de lei a sumei prevãzute în Anexa la H.C.L nr. 13/2016, pct. nr.18, sumã care va fi suportatã din bugetul local, capit. 67.02- culturã, recreere ºi religie, , urmând a se prezenta documente justificative pentru cheltuielile efectuate, conform legislaþiei în vigoare. Art.4 Punctul nr. 18 din anexa la H.C.L. nr. 13/2016 privind aprobarea programului acþiunilor culturale, ºtiinþifice, artistice, sportive ºi de agrement pentru anul 2016, se modificã în
nu poþi avea niciun fel de aºteptare, în schimb din partea doamnei Carmen Cosman – Preda, în calitatea domniei sale de redactor al unui cotidian al Vãii Jiului, pretenþiile ºi aºteptãrile în abordarea temelor cu „iz” juridic sunt mult mai ridicate. Lui Petre NICA îi transmit doar atât: sã lase la o parte aiurelile ºi propaganda mediaticã ieftinã de dezinformare, manipulare ºi intoxicare ºi sã solicite neîntârziat aplicarea legilor încã în vigoare (decretul Consiliului de Stat nr. 330/1977 ºi Legea nr. 63/1977) privind masã caldã ºi gratuitã pentru minerii Vãii Jiului. Altfel riscã atât tragerea la rãspundere în justiþie pentru incompetenþã ºi în special pentru rea-credinþã în ne-aplicare a legilor în vigoare privind masa caldã a minerilor, dar ºi „azvârlirea” lui la lada de gunoi a istoriei mineritului din Valea Jiului. În final, profit de aceastã ocazie pentru a transmite un mesaj categoric cãtre foºtii ºi prezenþii lideri de sindicat ai minerilor Vãii Jiului, dupã decembrie 1989: toþi cei care aþi semnat orice documente oficiale, inclusiv protocoale, privind disponibilizãri ale minerilor, închideri de mine, intrãri în insolvenþã ºi neacordarea ºi/sau ºtirbirea drepturilor istorice ºi legale ale minerilor, vã pun pecetea/ eticheta publicã ºi veºnicã de TRÃDÃTORI ai intereselor minerilor Vãii Jiului. Constantin Dobre, fost organizator ºi conducãtor al Revoltei minereºti din Valea Jiului, Lupeni, 2 - 3 august 1977.
mod corespunzãtor. Art.5 Împotriva prevederilor prezentei hotãrâri se poate face contestaþie în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Art.6 Prezenta hotãrâre se comunicã Instituþiei Prefectului Judeþul Hunedoara, primarului municipiului Vulcan, Direcþiei
economice ºi se aduce la cunoºtinþã publicã. Vulcan, 03.08.2016 Preºedinte de ºedinþã, Consilier, Barbu Pompiliu Contrasemneazã: Secretar Jr. Peter Rodica Prezenta hotãrâre a fost adoptatã prin vot liber exprimat , fiind exprimate 17 voturi „pentru”
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri 19 August 2016
Henþ cu mâna
NE MAI DÃM ÎN BÃRCI. CU RACHETA. Suntem jalnici la Olimpiada de la Rio, chiar dacã s-a mai spart buba în ultimele zile. Fetele de „capã ºi spadã” au mai adus ceva medalii, tenismenii de câmp s-au
mai „scos” ºi ei, 8+1 s-au dat bine în bãrci. Impresionant este însã cum o trateazã americanii pe românca (de etnie maghiarã), Marta Karoly, cea care în anii ’60,
împreunã cu soþul ei Bela, au profesat în Valea Jiului apoi au dus gimnastica sportivã pe cele mai înalte culmi ale performanþei (vezi J.O Montreal 1976). Marta Karoly, la 73 de ani, a anunþat cã se retrage ºi asta dupã încã un succes cu americanii, la Rio de Janeiro.
Marta Karoly nu este nici pe departe o bunicuþã care pune murãturi, ori mai rãu, nu se plânge de reumatism ori probleme cardiace. Ea ºi-a concentrat toatã capacitatea de muncã pe o coordonare centralizatã la ferma ei din Texas, ºlefuind meeu talente care ies la luminã odatã cu
apariþia, din patru în patru ani a Jocurilor Olimpice. Noi am aruncat la gunoi cam tot ceea ce înseamnã performanþã. Mã refer la antrenori, sportivi. În schimb, ne bucurãm cã ne mai dãm în bãrci ºi mai tragem câte o rachetã.
Hercules Lupeni / Anul 5. Ediþia 2015-2016
Povestea unui baraj: Hercules vs. Ripensia Timiºoara
ând ºi-a început epopeea “în C campionatul de carti-
er” Hercules Lupeni nu îºi imaginau la acea orã cã vor fi în competiþie cu urmaºii lui Zomboran, Bindea, Ciolac, Kotormany, Morawetz sau Dobay. Adicã Ripensia Timiºoara. Renãscutã din propria cenuºã, echipa din Timiºoara va câºtiga Liga a-IV-a , Timiº în 2015-2016, sorþii hãrãzindu-i la meciul de baraj pentru promovare în Liga a-III-a pe Hercules Lupeni. Au fost douã manºe, disputate tur-retur, la Timiºoara (18 iunie2016) ºi la Lupeni (25 iunie2016), încheiate cu victoriile categorice de 4-0 ºi 3-0 în favoarea timiºorenilor. Moment de fair-play pentru întreaga susþinere lupeneanã, care a recunoscut superioritatea abso-
HERCULES LUPENI 2011-2016 / BILANÞ GENERAL EDIÞIA 2011-2012 2012-2013 2013-2014 2014-2015
DIVIZIA LOC V 3 26 IV 6 34 IV 2 30 IV 2 28
16 19 21 21
LINIA DE CLASAMENT 4 6 67-36 52p. 6 9 79-47 63p. 5 4 87-23 68p. 4 3 81-20 67p.
TOP GOLGETERI PE 5 ANI: Remus “RERE” MOLDOVAN ” Veteranul” din atac (n. 15 ian 1986) a mai jucat la Minerul Uricani ºi Minerul Aninoasa în sezonul 2012-2013, cu 31 se goluri a fost golgeterul Ligii a-IV-a Hunedoara. În sezoanele 2012-2015 a fost golgeterul echipei Hercules Lupeni. TOP 5 2012-2016: 70 goluri: Remus ”Rere” Moldovan; 27 goluri: Andrei Harangozo(II); 26 goluri: Marin Filip; 15 goluri: Al. Harangozo(I) 14 goluri: Cristian Ciocârlan
lutã a Ripensiei. Hercules Lupeni a primit înfrângerea cu deminitate, fãrã reproºuri sau vorbe grele, într-o parte sau alta. Dovadã sunt ºi declaraþiile pline de bun simþ a celor doi antrenori, Dan Voicu
(Hercules Lupeni) ºi Remus Steop (Ripensia Timiºoara). A fost oricum un moment de vârf ca ea echipa care a luat-o de la zero, Hercules Lupeni, sã atingã o primã treaptã de succes, în anul 5 al existenþei sale.
D eclaraþii dupã meci
Dan Voicu, antrenor Hercules Lupeni: “Aºa cum am mai spus ºi dupã meciul de la Timiºoara diferenþele sunt mari la mai toate capitolele, între fotbalul hunedorean ºi cel din Timiº. Îi felicit, au fost superiori la toate capi-
tolele, le doresc sã ajungã în cel mai scurt timp în Liga a -II-a.” Remus Steop, antrenor Ripensia Timiºoara: “ A fost mai uºor decât mã aºteptam ºi asta pentru cã echipa mea nu s-a culcat pe urechea succesului cu 4-0 în tur. Am abordat meciul de la 0-0 ºi rezultatele s-au vãzut. Mi-a plãcut publicul de la Lupeni, mulþumesc ºi suporterilor noºtrii.”
din nou P ublicul la fotbal
Lupeniul a avut dintotdeauna un public pãtimaº, bun cunoscã-
tor al fenomenului fotbalisic. Au existat ani în care tribunele stadionului „Minerul” erau neîncãpãtoare, atunci când echipa oraºului evolua în Diviziile „A”, „B” sau chiar „C”. Atunci când în anul 2010 s-a decis retragerea echipei Minerul lupeni din planul competiþiei naþionale a Diviziei „B” s-a creat un mare gol, a fost o mare dezamãgire. Mereu iubitor al fotbalului, Nelu Haþegan, un om de afaceri din Lupeni, alãturi de prietenul sãu Vali Baraghin, au decis sã miºte cãruþa fotbalului, asumându-ºi rolul de finanþatori, conducãtori, antrenori ºi chiar jucãtori, înfiinþând echipa Hercules. La început, din curiozitate cîteva zeci de nostalgigi ai fotbalului, au asistat pe terenul de pe marginea Jiului de Vest, acolo lângã sediul lui Nelu Haþegan, la
meciurile din Liga a-Va, unde se înscria Hercules. Cu dor de fotbal, încã având aminitirea Minerului Lupeni vie, oamenii au început sã se apropie , sã adopte noul „copil” al fotbalului lupenean. Încet-încet, mai întai sporadic, apoi consecvent, Hercules Lupeni se mutã pe stadionul de suflet al Lupeniului, cifra spectatorilor ajungând constant la câteva sute. Ba chiar s-a atins recordul de 1.000 de specatori la meciul retur cu Ripensia Timiºoara, la barajul pentru Liga-III-a. Administraþia localã s-a implicat ºi ea în a reabilita pãrþi impresionante din strutura stadionului, publicul a apreciat faptul cã lotul de jucãtori este format din fotbaliºti din Lupeni ºi Valea Jiului, s-a simþit o legãturã specialã spectator-sportiv. Se poate spune cã Hercules Lupeni este echipa care a reuºit cel mai generos lucru a readus publicul pe stadionul din Lupeni.
Hercules Lupeni în cifre z Cele mai multe victorii: 21, în ediþiile 2013-2014 ºi 2014-2015 z Cele mai multe egaluri: 6, în ediþia 2012-2013 z Cea mai pozitivã diferenþã de golaveraj: +54 (2012-2013) z Cele mai multe goluri marcate: 87 (2013-2014) z Cele mai multe goluri primite: 47 (2012-2013) z Cele mai puþine goluri primite: 20 (2014-2015) z Antrenori la Hercules Lupeni: Ioan Haþegan, Traian Câmpean, Dan Voicu z Cel mai mare scor înregistrat: 18-0 cu Metalul Criºcior (2 Mai 2015) z Cea mai asprã înfrângere: 0-15 la Retezatul Haþeg (8 Sept. 2012) z Primul gol marcat în istoria echipei I.Bob (11 Sep. 2011) adescis scorul în min. 58, Hercules – Unirea Gen. Berthelot 1-1 z Primul gol în Liga a-IV-a: R. Moldovan (Inter. P.Hercules 1-1,18 aug. 2012)
Paginã realizatã de Genu TUÞU