CVJ nr 1167, joi18 august

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1167

Cronica Vãii Jiului Joi, 18 August 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Pensionarul criminal rãmâne dupã gratii

P

ensionarul acuzat cã a omorât o petrileancã ºi apoi i-a lãsat cadavrul într-o peºterã din ªureanu, unde a fost descoperit de câþiva turiºti, rãmâne în celula de arest. Totodatã, judecãtorii Tribunalului Hunedoara au stabilit ºi primul termen de judecatã în dosarul de omor.

Completul Curþii de Apel Alba Iulia a respins contestaþia fãcutã de Costin Munteanu, pensionarul din Petrila acuzat de omor ºi descoperit la un an de zile de la comiterea faptei. Astfel, pensionarul rãmâne în Centrul de Reþinere ºi Arest Preventiv Deva pânã la mijlocul lunii viitoare. Totodatã, magistraþii Tribunalului Hunedoara au stabilit ºi primul termen de judecatã în acest dosar, respectiv 14 septembrie 2016. Costin Munteanu este a acuzat de procurori de o crimã comisã în anul 2015, când o femeie a fost gãsitã moartã într-o peºterã din zona Vãii Jiului. Suspectul a fost descoperit ºi pus sub

acuzare dupã o anchetã laborioasã de un an, dupã numeroase audieri ºi confruntãri, dar ºi pe baza probelor ADN. Surse din anchetã au susþinut cã pensionarul nu ºi-a recunoscut nici o clipã fapta pe tot parcursul investigaþiei ºi a încercat sã-i inducã în eroare pe criminaliºti. Ba chiar ºi-a învãþat o cunoºtinþã la care se refugiase dupã comiterea crimei sã-i asigure alibiul.

Munteanu ar fi avut o relaþie amoroasã cu victima, chiar dacã a negat acest lucru.

El a fost surprins de camerele de supraveghere din Petrila alãturi de femeia ucisã, iar imaginile au probat faptul cã se cunoºteau.

M. GÂNJU

În timp ce oamenii nu au locuri de muncã

Autoritãþile locale de la Petrila finanþeazã cultele religioase cu sute de mii de lei

R

obinetul cu bani publici scurs cãtre cultele religioase din Petrila cu peste 1.5 milioane de lei în 11 ani. În timp ce numãrul credincioºilor care merg la bisericã este din ce în ce mai mic, iar locurile de muncã au dispãrut de la o lunã la alta, numãrul lãcaºurilor de cult creºte, la fel ºi finanþarea cãtre acestea. Bisericile din Petrila au înghiþit peste 1,5 milioane de lei în 11 ani. Autoritãþile locale de la Petrila au decis sã facã publice sumele plãtite, din bani publici, cãtre cultele religioase din localitate. În 11 ani s-au alocat 1.537.500 de lei. >>> PAGINA A 5-A

Mascaþii au descins la afaceriºti din judeþul Hunedoara

M

ai multe percheziþii domiciliare au avut loc în 11 judeþe ºi în municipiul Bucureºti, la locuinþele unor persoane ºi sediile unor societãþi comerciale bãnuite de evaziune fiscalã ºi spãlare de bani.

Prejudiciul cauzat este de aproape 1.850.000 de lei ºi peste 1.000.000 de euro, iar în reþea ar fi implicaþi ºi afaceriºti hunedoreni. Astfel, mascaþii au descins în judeþele Mureº, Bihor, Bistriþa-Nãsãud,

Braºov, Cluj, Galaþi, Hunedoara, Iaºi, Maramureº, Neamþ, Vaslui ºi Bucureºti.

Din cercetãri a reieºit cã, în perioada decembrie 2015 iulie 2016, administratorii unei societãþi comerciale din judeþul

Mureº au stabilit o serie de relaþii comerciale fictive cu alte 15 firme din þarã.

Poliþiºtii au stabilit cã administratorul în fapt al societãþii din judeþul Mureº ar fi intermedi-

at cesionarea firmei, pe numele unei persoane interpuse, dupã care ar fi procedat la contactarea mai multor "clienþi", cãrora, contra unui comision prestabilit, le-ar fi

furnizat facturi fiscale, care reflectau diverse operaþiuni fictive, se aratã într-un comunicat de presã al IGPR. ”Pentru crearea aparenþei de veridicitate, facturile fiscale aveau la bazã contracte fictive, iar plãþile se efectuau în cont bancar, ulterior banii fiind retraºi în numerar ºi returnaþi persoanelor care comiteau evaziunea fiscalã, creându-se astfel premisele unor

operaþiuni de spãlare a banilor. Prejudiciul cauzat prin sãvârºirea infracþiunii este de aproximativ 1.850.000 de lei, reprezentând impozit pe profit ºi taxa pe valoare adãugatã. În cauzã sunt efectuate cercetãri sub aspectul sãvârºirii infracþiunilor de evaziune fiscalã ºi spãlare de bani, aceasta din urmã fiind estimatã la peste 1.000.000 de euro”, susþin anchetatorii.

Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi 18 August 2016

Fabricã de acumulatori la Aninoasa? hiar dacã Aninoasa a fost primul oraº C din România intrat în insolvenþã, micul oraº a devenit o atracþie pentru mai mulþi investitori. Multe terenuri libere, gata sã fie concesionate, dar ºi forþa de muncã ieftinã sunt principalele lucruri care au determinat ca în ultima perioadã mai mulþi investitori sã fie interesaþi.

Cea mai mare ºi totodatã cea mai interesatã companie care ar vrea sã investeascã la Aninoasa este una cu capital majoritat norvegian. Asociaþi cu câtiva nemþi, dar ºi români, norvegienii ar vrea sa deschidã o fabricã de acumulatori, iar forþa de muncã de care ar avea nevoie se ridica la circa 500 de persoane. ”Suntem în discuþii

foarte avansate cu mai mulþi investitori dar sper ca prima investiþie majorã sã se finalizeze cât de curând întrucât am avut niºte dicuþii, iar sãptãmâna viitoare sper sã vinã partenerul norvegian ºi german.

Vor face o fabricã de acumulatori de toate tipurile ºi ar avea nevoie de circa 500 de persoane care vor lucra pe douã schimburi” a declarat primarul

oraºului Aninoasa, Nicolae Dunca.

La Aninoasa la fel ca ºi în celelalte oraºe ale Vãii nu existã nici o halã amenajatã pentru a putea fi datã la cheie angajatorului, însã din fericire oraºul dispune de foarte multe terenuri libere. De pildã întreprinzãtorul cu acumulatori a

solicitat un teren de circa 7000 de mp, iar administraþia publicã localã farã sã stea pe gânduri a ºi gãsit douã locaþii, una în zona fostei exploatãri miniere Aninoasa ºi o alta în zona Iscroni. ”Noi am pregãtit douã locaþii pentru a le

pune la dispoziþie investitorilor, dumnealor trebuie sã vinã, sã vadã care e cea mai bunã pentru ei. Prima locaþie ar fi în incinta minei Aninoasa, iar cea de a douã la o fost fabricã de betoane din zona Iscroni. Ei trebuie sã vinã sã vadã ºi sã aleagã. În ceea ce ne priveºte pe noi totul este în regulã, odatã stabilitã locaþia ne mai rãmâne doar sã bãgãm în consiliul local, concesionãm iar dupã aceea se pot apuca urgent de construcþia halelor ºi a depozitelor, astfel încât sã facã dotarea cu utilaje”, a mai adãugat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. În ceea ce priveºte

LOCURI DE MUNCÃ z BIJUTERIA EXCLUSIV situatã în Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, bl. 96, parter, vis-a-vis de staþia Hermes, angajeazã 2 asistente vânzãri sau lucrãtoare comerciale pentru magazin. Condiþii: prezentabile, minim studii medii, se acceptã inclusiv absolvente sau persoane aflate în perioada studiilor.

Salariul este atractiv ºi nu se cere experienþã. Prezentarea cu CV zilnic la magazin, între orele 10-18 sau telefon 0751194610.

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

forþa de muncã, aceasta ar existã, nu doar din Aninoasa bineînþeles însã mare majoritate nu sunt calificaþi. ”Noi am fãcut niºte testãri sã vedem dacã sunt destule persoane.

Nu prea avem forþã de muncã calificatã în acest domeniu dar angajatorul o sã punã anunþuri în toatã Valea Jiului pentru a-ºi gãsi oamenii de care are nevoie” a mai spus Dunca.

Dacã sãptãmâna viitoare norvegienii se hotãrãsc în privinþa spaþiului de producþie, în luna septembrie ar putea începe lucrãrile de construire a halelor.

Adina PÃDURARU

- ÎNCHIRIERI -

Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi.

Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Minerit 3

Cronica Vãii Jiului | Joi 18 August 2016

Contestã noul raport al administratorului judiciar al CEH C

reditorii Complexului Energetic Hunedoara contestã noul raport al administratorului judiciar, Casa de Insolvenþã GMC Craiova, privind cauzele ºi împrejurãrile care au dus la deschiderea procedurii insolvenþei. Noua acþiune în instanþã a fost înregistratã marþi, 16 august, ºi are ca termen de judecatã data de 8 septembrie, de Sfânta Maria.

O parte din cei peste 300 de creditori ai CEH nu sunt de acord cu cele arãtate de administratorul judiciar în dosarul insolvenþei Complexului Energetic Hunedoara. În acest ultim raport, Casa de Insolvenþã GMC Craiova a mai adãugat cã printre cauzele care au dus CEH în incapacitate de platã se fac vinovaþi cei din administraþia CEH, dar ºi sindicatele.

“Complexul Energetic Hunedoara SA nu ºi-a plãtit niciodatã impozitele ºi contribuþiile aferente salariilor, cu excepþia reþinerilor la sursã necesare pentru a se asigura stagii complete de cotizare în vederea asigurãrii în sistemul asigurãrilor sociale ºi asigurãrilor de sãnãtate ( ex. asigurarea stagiului complet în vederea pensionãrii, etc.) , reprezentanþii Ministerului finanþelor fiind extrem de îngã-

duitori cu privire la aceastã societate. Pe de altã parte, neachitarea la scadenþã a tuturor acestor obligaþii genereazã majorãri ºi penalitãþi de întârziere calculate de organul fiscal de la data scadenþei ºi pânã la data deschiderii procedurii de insolvenþã care nu vor putea fi niciodatã achitate de cãtre Complexul Energetic Hunedoara SA. Numai în perioada de la începutul anului 2016 pânã la redeschiderea procedurii de insolvenþã din 23 iunie 2016 ANAF a calculat impozite, taxe, contribuþii ºi alte veni-

turi aferente cheltuielilor salariale precum ºi accesorii pentru neachitarea acestora la scadenþã în suma de 19.537.935 lei. De asemenea accesoriile calculate pentru aceeaºi perioadã la împrumuturile acordate cu garanþia statului au fost calculate în suma de 105.991 lei.Toate aceste sume se vor adãuga creanþei iniþiale a Ministerului Finanþelor de cca.1.100.000.000 lei înregistratã la primul dosar de insolvenþã. De asemenea societatea nu achitã impozite ºi taxe locale - impozit pe teren, impozit pe clãdiri - ºi nici taxe de conce-

sionare ºi/sau redevenþe pentru exploatãrile concesionate”, aratã raportul.

La datoriile iniþale ale CEH se mai adaugã una de 700 de milioane aplicatã de Ministerul Mediului pentru neachiziþionarea la timp a certificatelor de carbon aferente anului 2015.

“Ministerul Mediului, Apelor ºi Pãdurilor prin Administraþia Fondului de Mediu a emis Decizia 129916/26 noiembrie 2015 prin care a aplicat SOCIETÃÞII COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA penalitãþi în suma de

Companiile de stat trebuie restructurate pentru a funcþiona

V

icepremierul Costin Borc a declarat cã întreprinderile de stat trebuie restructurate pentru a putea funcþiona.

Vicepremierul României nu s-a referit la disponibilizãri, ci la modul de administrare a acestora.

“Cred cã este nevoie de procese de restructurare în toate întreprinderile de stat, în general. Nu mã refer la disponibilizãri de personal, ci la a face ca aceste întreprinderi sã funcþioneze ca niºte maºini performante ºi asta însemanã cu costuri reduse, oameni profesioniºti… cu pregãtire profesionalã, cu asigurarea

competenþelor de care e nevoie. (...) Trebuie sã treminãm cu influenþele politicianiste, cu influenþele electorale, sã facem aceste întreprinderi sã funcþioneze performant. În cazul disponibilizãrilor trebuie, sã se ia decizii în consiliul director. Trebuie fãcute analize: de câþi oameni ai nevoie, cât sunt costurile, cât costã aceºti oameni, ce competenþe ai nevoie. Disponibilizãrile nu se fac doar pe cifre”, este de pãrere oficialul de la Bucureºti”, a spus Costin Borc la Târgu Jiu. Nu este pentru prima datã când vicepremierul României susþine cã societãþile de stat sunt politizate excesiv.

Cel mai clar exemplu este cel al Complexului Energetic

538.216.725 lei ca urmare a faptului cã societatea nu a restituit certificatele de emisii de gaze cu efect de serã pânã la data de 30 aprilie 2015 pentru emisiile de gaze cu efect de serã aferente activitãþii din 2014. De asemenea pentru emisiile de gaze cu efect de serã aferente activitãþii din 2015 Complexul Energetic Hunedoara SA trebuia sã transmitã cãtre Comisia Europeanã un numãr de de 1.674.596 certificate de emisii de gaze cu efect de serã pânã la data de 30 aprilie 2016. În lipsa disponibilitãþilor financiare, nici de aceastã datã societatea nu a achiziþionat certificatele necesare drept pentru care Ministerul Mediului, Apelor ºi Pãdurilor prin Administraþia Fondului de Mediu a emis Decizia 38876/28 iunie 2016 prin care a stabilit în sarcina Complexului Energetic Hunedoara SA o obligaþie de platã de 740.137.940 lei”, mai aratã raportul.

Administratorul judiciar subliniazã cã în aceastã formulã CEH nu are nicio ºansã, iar falimentul este evident, doar cã nu este declarat.

“Aºa cum este structurat în prezent prin contopirea într-o

singurã entitate a celor douã activitãþi minierã ºi energeticã, Complexul Energetic Hunedoara SA nu poate desfãºura o activitate rentabilã economic aducãtoare de profit. Rezultatul activitãþii acestei entitãþi (cu excepþia serviciilor de mentenanþã a SEN) este energia electricã pe care CEH o valorifica pe PZU la un preþ mediu de 160 lei/Mw (au fost zile în care preþul a scãzut ºi la 48 lei/Mw în condiþiile în care preþul la care CEH produce energia electricã este de cel puþin 360 lei/Mw. Astfel, dacã nu ar exista serviciile de mentenanþã a sistemului, orice prelungire a funcþionãrii CEH ca producãtor de energie electricã nu ar avea nicio justificare, fiecare zi de funcþionare conducând la majorarea pierderilor financiare ale unitãþii. Situaþia este similarã ºi în cazul serviciilor de termoficare.

Iatã de ce, din punct de vedere economicofinanciar Complexul Energetic Hunedoara SA este deja într-o situaþie de faliment (neconstatatã încã juridic)”, mai prezintã raportul.

CEH a reintrat în insolvenþã la data de 23 iunie. Datoriile societãþii sunt cifrate la peste douã miliarde de lei.

Monika BACIU

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI

RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808

Hunedoara, societate în fruntea cãreia s-au aflat de-a lungul anilor directori proveniþi din rândul partidelor politice.

Mai exact Partidul Social Democrat a dat aproape toþi directorii de la CEH. Excepþie au fãcut Emil Floruþ care a venit pe linia ordonanþei corporatiste ºi Constantin Jujan.

Cel din urmã a avut însã susþinerea PSD-ului.

Monika BACIU

4 Actualitate

În timp ce oamenii nu au locuri de muncã

Concurenþi din Veniþi dupã alimentele de la UE! pachetele un numãr de 1.142. oameni, din categorii Haþeg ºi Hunedoara Sunt Cei cu venitul minim garantat au sociale defavorizate, ridicat aproape toþi ºi cei care au care încã nu au venit dupã alocaþii de susþinere a familiei”, a la ”cursa nebunã” alimentele de la Uniunea spus Cristina Mraz, director al Europeanã, iar cei de la Direcþiei Publice Localã de Asistenþã Socialã fac un apel din Cluj Asistenþã Socialã din Petroºani. cãtre populaþia îndreptãþitã

E

venimentul are loc la Cluj Napoca, pe 3 septembrie, iar 50 de echipe au fost selectate de cãtre organizatori. Concurenþi din Haþeg ºi Hunedoara au ajuns pe lista de start pentru cea mai trãsnitã goanã pe patru (sau mai puþine) roþi.

Red Bull Soapbox Race este un bal mascat al curselor auto, spun unii, un Halloween pe roþi, conform altora. ”ªoferii se urcã la volanul unor vehicule artizanale, care funcþioneazã pe baza de curaj, gravitaþie ºi un pic de Red Bull.

De fapt, cele mai importante unelte din cutia ta sunt creativitatea ºi bucuria competiþiei. ªi bineînþeles, setea de vitezã. Acest eveniment unic de racing nemotorizat e o provocare ºi pentru ºoferii experimentaþi, ºi pentru amatorii care sunt în stare sã deseneze ºi sã construiascã niºte grozãvenii cu roþi ºi sã concureze contratimp într-o cursã la vale, cãci acolo e finiºul”, spun organizatorii. Red Bull a organizat pânã acum zeci de astfel de curse în toatã lumea, de la prima cursã în Belgia, în anul 2000, pânã în Australia, din Africa de Sud pânã în Jamaica, iar în 2016 ajunge pentru a doua oarã în România, dupã ediþia de 2014 de la Bucureºti.

De-a lungul timpului s-au perindat pe piste de la prototipuri hiperrealiste de maºini ºi pânã la orice le trecea prin cap participanþilor.

Maximilian GÂNJU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 18 August 2016

sã primeascã aceste ajutoare.

Este vorba despre beneficiarii de venit minim garantat, persoanele cu handicap, pensionarii cu pensii mici, sau ºomerii, care primesc un sprijin de la comunitatea europeanã. „Deºi am avut program de distribuire de 4 zile pe sãptãmânã, din pãcate, nu au venit toþi beneficiarii înscriºi pe liste. Aº putea sã spun cã pensionarii, dintr-un total de 807 persoane, au ridicat numai 550, ºomerii, dintr-un total de 296, au ridicat doar 116, deci mai puþin de jumãtate. La cei cu handicap e puþin mai bine, pentru cã din cei 1510, au ridicat

Cei care se încadreazã în aceste categorii sunt aºteptaþi sã vinã dupã alimente, pentru cã va începe redistribuirea lor, cãtre cei care au mai beneficiat, din cauzã cã alimentele sunt perisabile. „La ora actualã mai avem cutii în stoc ºi îi rugãm pe cei care se încadreazã în categoriile stabilite de lege sã vinã sã ridice aceste pachete, pentru cã în luna septembrie vom trece la redistribuirea celor care mai sunt în stoc”, a mai adãugat Cristina Mraz.

Fiecare persoanã primeºte câte douã cutii, pentru cã în decembrie nu au ajuns ajutoarele, iar acum este calculatã o porþie dublã.

Pachetele conþin alimente, fiecare colet fiind porþionat pentru o sin-

Autoritãþile locale de la Petrila finanþeazã cultele religioase cu sute de mii de lei R

gurã persoanã ºi, în fiecare cutie este: fãinã albã de grâu, 1 kg, mãlai 1 kg, paste fãinoase 400 gr, ulei 1 l, zahãr 1 kg, o conservã de carne de vitã de 300 gr, o conservã de pateu de ficat de 200 gr, orez 1 kg, o cutie de pastã de tomate de 400 gr ºi fasole boabe în cantitate de 500 gr. ªomerii ºi pensionarii cu venituri de pânã la 450 de lei, dar ºi restul categoriilor sociale, care se încadreazã în lege, sunt aºadar aºteptaþi sã îºi ridice pachetele.

Diana MITRACHE

Hoþi de capre, cãutaþi de poliþie

O

femeie din Lupeni a ajuns în pragul disperãrii, dupã ce nu mai ºtie cui sã-i cearã ajutor, cã a rãmas fãrã tura sa de 10 capre.

Acestea pãºteau în faþa casei, pe un islaz, iar de 3 ori pânã acum, oameni care vin dinspre Vulcan cu turme de capre i le furã.

Ultima datã, însã, nu ºi le-a mai gãsit ºi se teme cã va rãmâne fãrã ele, dacã poliþia nu le gãseºte la timp. „Pe 6 august, sâmbãta, nu mi-au mai venit caprele acasã ºi, vãzând cã nu sunt, m-am gândit cã domnul Blaga cu ale lui animale de la Vulcan, a fost din nou pe aici ºi le-a luat. Ne-am dus la ei ºi, când am ajuns, ei deja le mulgeau ºi ale mele nu erau. Când mi le-au mai luat altã datã, le-am gãsit pe la Paroºeni la blocuri ºi le-am recuperat”, spune Maria Elisabeta Cotroazã, femeia pãgubitã din Lupeni.

Vãzând cã nu merge aºa, femeia, care aflase de la vecini cã mai veniserã pãstori în zonã cu alte animale, a mers la poliþie ºi a cerut ºi acolo ajutorul. Din pãcate, însã, a venit ºi mai

dezamãgitã. „Am fost la poliþie de am întrebat de ele vinerea trecutã ºi mi-au spus cã în 5 zile, dupã ce depun plângerea, se poate face ceva, în momentul în care vine o hârtie de la procuraturã, sau cam aºa ceva. ªi atunci nu mai ºtiu nimic. Bãnuiesc cã au fost acei ciobani ºi le-au luat ºi pe ale mele ºi dacã nimeni nu face nimic cât mai repede, ele pot sã fie tãiate ºi le voi pierde”, mai adaugã femeia pãgubitã, care nu crede cã animalele i-au plecat singure, pentru cã de 3 ani veneau în fiecare searã singure acasã.

Femeia este disperatã, iar poliþiºtii spun cã încearcã sã o ajute. „În urma plângerii depuse de cãtre partea vãtãmatã la poliþia municipiului Lupeni, colegii mei au întocmit un dosar de

cercetare penalã, iar în momentul de faþã, sub coordonarea procurorilor se desfãºoarã activitãþi investigative în vederea identificãrii autorilor, pentru cã vorbim despre o infracþiune de furt.

Aceasta este încadrarea juridicã ºi, bineînþeles, în mãsura în care va fi posibil, ºi recuperarea prejudiciului”, a declarat ºi Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Femeia spune cã trãieºte din creºterea acestor animale ºi mai are acum doar o vacã, pe care o paºte în acelaºi loc.

Islazul este la câþiva metri de casa în care locuieºte, la intrarea în Lupeni, pe un teren viran, proprietatea celor din zonã ºi nu înþelege cum cineva a putut sã îi fure turma de 10 capre ºi sã le facã nevãzute în scurt timp.

Diana MITRACHE

Gonea cu 200 la orã pe autostrada A1 Deva- Nãdlac

U

n ºofer care conducea cu viteza de 200 km pe orã a fost oprit de poliþiºtii autostrãzii A1 Deva- Nãdlac înainte ca acesta sã producã o tragedie. ”În zona kilometrului 530 al autostrãzii A1, un bãrbat, de 26 de ani, din Budapesta, a fost înregistrat de aparatul radar, în timp ce conducea un autoturism, cu viteza de 200 km/ h. Acesta a fost sancþionat contravenþional cu amendã de 1.125 de lei, iar, ca mãsurã complementarã, poliþiºtii i-au reþinut permisul de conducere, în vederea suspendãrii exercitãrii dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice, pentru 90 de zile”, spun poliþiºtii. (M. GÂNJU) GÂNJU)

obinetul cu bani publici scurs cãtre cultele religioase din Petrila cu peste 1.5 milioane de lei în 11 ani. În timp ce numãrul credincioºilor care merg la bisericã este din ce în ce mai mic, iar locurile de muncã au dispãrut de la o lunã la alta, numãrul lãcaºurilor de cult creºte, la fel ºi finanþarea cãtre acestea.

Bisericile din Petrila au înghiþit peste 1,5 milioane de lei în 11 ani. Autoritãþile locale de la Petrila au decis sã facã publice sumele plãtite, din bani publici, cãtre cultele religioase din localitate. În 11 ani s-au alocat 1.537.500 de lei.

3

00.000 lei în 2012

În anul 2012, autoritãþile locale de la Petrila au alocat suma de 300 de mii de lei cãtre lãcaºurile de cult. De altfel, potrivit centralizatorului fãcut public de noii edili, anul

2012 a coincis cu cele mai mari sume de bani alocate bisericilor din localitate.

Coincidenþã sau nu, anul 2012 a fost an electoral. Astfel, în anul 2012 cei mai mulþi bani alocaþi unei biserici au fost în sumã de 86.500 de lei.

Biserica Petru ºi Pavel din Petrila, mai exact biserica nouã din cartierul 8 Martie a primit aceastã sumã. Alþi 33 de mii de lei s-au dus cãtre mãnãstirea Adormirea Maicii Domnului de la Groapa Seacã. ªi anul 2014 a fost unul

Mircia Muntean susþine cã mandatul sãu este legal

P

rimarul municipiului Deva, Mircia Muntean, are o primã reacþie dupã ce i-a fost contestat mandatul ºi susþine cã îºi exercitã atribuþiile de primar ales în mod legal.

Edilul mai spune cã a fost condamnat pentru exercitarea defectuoasã a atribuþiilor de serviciu, însã, Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a dispus inclusiv suspendarea mãsurilor accesorii, respectiv au fost suspendate interdicþiile de a fi ales în funcþiile elective publice ºi dreptul de a ocupa o funcþie implincând exerciþiul autoritãþii de stat, în consecinþã, îmi exercit aceste drepturi în mod legal. ”Dupã cum se ºtie, deºi a fost depusã cu rea credinþã o contestaþie cu privire la validarea prezentului mandat de primar, Judecãtoria Deva a respins contestaþia, ca fiind nelegalã ºi netemeinicã. Curtea Constituþionalã a dispus neconstituþionalitatea

sintagmei ,,în mod defectuos”, considerând cã este de model ,,sovietic”, în consecinþã am depus pe rolul instanþelor competente cereri de achitare, dorindu-mi ca nimeni sã nu mai fie condamnat în baza unor prevederi ,,sovietice”. (…) Este evident cã am candidat conform Deciziei Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, cã am fost condamnat pe o prevedere neconstituþionalã ºi cã am fost ales prin voinþa ºi votul alegãtorilor dragi mie din municipiul Deva”, susþine Mircia Muntean.

Edilul Devei mai avertizeazã cã se va îndrepta împotriva celor care au fãcut ”contestaþii tendenþioase” ºi pentru ”presiunile ºi traficul de influenþã exercitat”.

Muntean a mai fost condamnat la o pedeapsã cu executare într-un dosar pentru conducere sub influenþa alcoolului, însã a atacat sentinþa cu apel.

Maximilian GÂNJU

prolific pentru bisericile petrilene. Acestea au primit de la primãrie nu mai puþin de 235.000 de lei. La fel ca în anul 2012 cei mai mulþi bani i-au revenit bisericii Petru ºi

Pavel, suma alocatã fiind de 60.000 de lei. a existat ºi o situaþie ineditã, când unei biserici i-a fost retrasã suma de 13.100 de lei ºi este vorba de Biserica Ortodoxã Jieþ Popi Sfântul Ierarh Nicolae. În anul 2004 suma alocatã lãcaºurilor de cult a fost de 80.000 de lei. Din cele 21 de biserici în anul 2004, ºapte nu au primit finanþare. În anul 2005 suma alocatã bisericilor a scãzut la 54.000 lei, iar în anul 2006 aceasta a ajuns la valoarea de 99.900 lei. În urmãtorul an, adicã în 2007 suma alocatã cultelor religioase a crescut cu 100 de lei, ajungând la un total de 100.000 de lei. 137.000 de

lei au primit bisericile în anul 2008, iar în 2009 valoarea alocatã cultelor s-a diminuat drastic ajungând la doar 12.000 de lei. în 2009 doar trei din cele 21 de biserici au primit finanþare, fiind vorba de Biserica Ortodoxã Sfântul Gheorghe care a beneficiat de 7.000 de lei, Biserica Ortodoxã Cimpa ºi Biserica Penticostalã Cimpa au primit câte 2500 de lei. În 2010 s-a dat drumul din nou la robinetul cu bani publici, bisericile primind suma de 137.000 de lei.

Doar 80 de mii de lei au ajuns la bisericile de pe raza oraºului Petrila în anul 2011, iar în 2012 suma a crescut la 300.000 de lei. 206.900 de lei s-au alocat în 2013 bisericilor, iar în 2014 suma a crescut la 235.000 de lei. anul trecut nu a fost unul la fel de profitabil pentru cultele religioase, autoritãþile alocând doar 95.000 de lei.

Monika BACIU

Interzis pe Transalpina pe timpul nopþii C irculaþia rutierã pe Transalpina este interzisã pe timpul nopþii între orele 20:00 ºi 7:00. reprezentanþii de la Compania Naþionalã de Drumuri Naþionale ºi Autostrãzi din România informeazã cã vitexa maximã pe porþiunea curpinsã între Rânca ºi Obârºia Lotrului este de 30 de kilometri la orã.

“DN67C (Transalpina) a fost redeschis între kilometri 34+800 (Rânca, judeþul Gorj) ºi 59+800 (Obârºia Lotrului). Pe acest sector de drum, accesul autovehiculelor este interzis în intervalul orar 20:00-07:00, iar viteza maximã de deplasare este de 30 km/h.

Este instituitã ºi restricþie pentru autovehiculele cu masa totalã maximã autorizatã mai mare de 3,5 tone”, aratã cei de la CNADNR. La începutul acestui an Executivul a alocat bani pentru lucrãrile de modernizare care au loc pe acest tronson. La acel moment, Guvernul a aprobat indicatorii tehnico economici aferenþi obiectivului de investiþii „Consolidare ºi protecþie versanþi DN 7A km 63+200 – km 86+601”, judeþul Vâlcea. Mai exact este vorba de moderni-

zarea drumului spre Voineasa, contract care are o valoare totalã de peste 66 de milioane de lei. urmeazã a fi construite noi poduri ºi reabilitat tot tronsonul.

“Lucrãrile de consolidare a Drumului naþional DN 7A vor continua pe traseul Vidra - limita dintre judeþele Vâlcea ºi Hunedoara. Lucrãrile de consolidare ºi protecþie a versanþilor se vor desfãºura pe o lungime de 23 de kilometri ºi vor cuprinde ºi reabilitarea unui pod ºi construcþia a încã 6 poduri noi. Guvernul a aprobat în ºedinþa de astãzi indicatorii tehnico-economici pentru consolidarea ºi protecþia versanþilor de pe DN 7A, proiect realizat cu fonduri de la Banca Europeanã de Investiþii ºi de la bugetul de stat.

Investiþia are o valoa-

re totalã de circa 125 de milioane de lei ºi a fost demaratã în anul 2008, însã în anul 2012 a fost opritã ca urmare a rezilierii contractului cu constructorul, rãmânând de executat lucrãri în valoare de peste 66 de milioane de lei”, se aratã în informarea Guvernului.

Finanþarea obiectivului de investiþii, prevãzut la art.1 se realizeazã din împrumutul FI 23.371 acordat de Banca

Europeanã de Investiþii derulat conform O.U.G. nr.

64/2007 privind datoria publicã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu aceastã destinaþie, precum ºi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiþii publice aprobate potrivit legii.

Monika BACIU

4 Actualitate

În timp ce oamenii nu au locuri de muncã

Concurenþi din Veniþi dupã alimentele de la UE! pachetele un numãr de 1.142. oameni, din categorii Haþeg ºi Hunedoara Sunt Cei cu venitul minim garantat au sociale defavorizate, ridicat aproape toþi ºi cei care au care încã nu au venit dupã alocaþii de susþinere a familiei”, a la ”cursa nebunã” alimentele de la Uniunea spus Cristina Mraz, director al Europeanã, iar cei de la Direcþiei Publice Localã de Asistenþã Socialã fac un apel din Cluj Asistenþã Socialã din Petroºani. cãtre populaþia îndreptãþitã

E

venimentul are loc la Cluj Napoca, pe 3 septembrie, iar 50 de echipe au fost selectate de cãtre organizatori. Concurenþi din Haþeg ºi Hunedoara au ajuns pe lista de start pentru cea mai trãsnitã goanã pe patru (sau mai puþine) roþi.

Red Bull Soapbox Race este un bal mascat al curselor auto, spun unii, un Halloween pe roþi, conform altora. ”ªoferii se urcã la volanul unor vehicule artizanale, care funcþioneazã pe baza de curaj, gravitaþie ºi un pic de Red Bull.

De fapt, cele mai importante unelte din cutia ta sunt creativitatea ºi bucuria competiþiei. ªi bineînþeles, setea de vitezã. Acest eveniment unic de racing nemotorizat e o provocare ºi pentru ºoferii experimentaþi, ºi pentru amatorii care sunt în stare sã deseneze ºi sã construiascã niºte grozãvenii cu roþi ºi sã concureze contratimp într-o cursã la vale, cãci acolo e finiºul”, spun organizatorii. Red Bull a organizat pânã acum zeci de astfel de curse în toatã lumea, de la prima cursã în Belgia, în anul 2000, pânã în Australia, din Africa de Sud pânã în Jamaica, iar în 2016 ajunge pentru a doua oarã în România, dupã ediþia de 2014 de la Bucureºti.

De-a lungul timpului s-au perindat pe piste de la prototipuri hiperrealiste de maºini ºi pânã la orice le trecea prin cap participanþilor.

Maximilian GÂNJU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 18 August 2016

sã primeascã aceste ajutoare.

Este vorba despre beneficiarii de venit minim garantat, persoanele cu handicap, pensionarii cu pensii mici, sau ºomerii, care primesc un sprijin de la comunitatea europeanã. „Deºi am avut program de distribuire de 4 zile pe sãptãmânã, din pãcate, nu au venit toþi beneficiarii înscriºi pe liste. Aº putea sã spun cã pensionarii, dintr-un total de 807 persoane, au ridicat numai 550, ºomerii, dintr-un total de 296, au ridicat doar 116, deci mai puþin de jumãtate. La cei cu handicap e puþin mai bine, pentru cã din cei 1510, au ridicat

Cei care se încadreazã în aceste categorii sunt aºteptaþi sã vinã dupã alimente, pentru cã va începe redistribuirea lor, cãtre cei care au mai beneficiat, din cauzã cã alimentele sunt perisabile. „La ora actualã mai avem cutii în stoc ºi îi rugãm pe cei care se încadreazã în categoriile stabilite de lege sã vinã sã ridice aceste pachete, pentru cã în luna septembrie vom trece la redistribuirea celor care mai sunt în stoc”, a mai adãugat Cristina Mraz.

Fiecare persoanã primeºte câte douã cutii, pentru cã în decembrie nu au ajuns ajutoarele, iar acum este calculatã o porþie dublã.

Pachetele conþin alimente, fiecare colet fiind porþionat pentru o sin-

Autoritãþile locale de la Petrila finanþeazã cultele religioase cu sute de mii de lei R

gurã persoanã ºi, în fiecare cutie este: fãinã albã de grâu, 1 kg, mãlai 1 kg, paste fãinoase 400 gr, ulei 1 l, zahãr 1 kg, o conservã de carne de vitã de 300 gr, o conservã de pateu de ficat de 200 gr, orez 1 kg, o cutie de pastã de tomate de 400 gr ºi fasole boabe în cantitate de 500 gr. ªomerii ºi pensionarii cu venituri de pânã la 450 de lei, dar ºi restul categoriilor sociale, care se încadreazã în lege, sunt aºadar aºteptaþi sã îºi ridice pachetele.

Diana MITRACHE

Hoþi de capre, cãutaþi de poliþie

O

femeie din Lupeni a ajuns în pragul disperãrii, dupã ce nu mai ºtie cui sã-i cearã ajutor, cã a rãmas fãrã tura sa de 10 capre.

Acestea pãºteau în faþa casei, pe un islaz, iar de 3 ori pânã acum, oameni care vin dinspre Vulcan cu turme de capre i le furã.

Ultima datã, însã, nu ºi le-a mai gãsit ºi se teme cã va rãmâne fãrã ele, dacã poliþia nu le gãseºte la timp. „Pe 6 august, sâmbãta, nu mi-au mai venit caprele acasã ºi, vãzând cã nu sunt, m-am gândit cã domnul Blaga cu ale lui animale de la Vulcan, a fost din nou pe aici ºi le-a luat. Ne-am dus la ei ºi, când am ajuns, ei deja le mulgeau ºi ale mele nu erau. Când mi le-au mai luat altã datã, le-am gãsit pe la Paroºeni la blocuri ºi le-am recuperat”, spune Maria Elisabeta Cotroazã, femeia pãgubitã din Lupeni.

Vãzând cã nu merge aºa, femeia, care aflase de la vecini cã mai veniserã pãstori în zonã cu alte animale, a mers la poliþie ºi a cerut ºi acolo ajutorul. Din pãcate, însã, a venit ºi mai

dezamãgitã. „Am fost la poliþie de am întrebat de ele vinerea trecutã ºi mi-au spus cã în 5 zile, dupã ce depun plângerea, se poate face ceva, în momentul în care vine o hârtie de la procuraturã, sau cam aºa ceva. ªi atunci nu mai ºtiu nimic. Bãnuiesc cã au fost acei ciobani ºi le-au luat ºi pe ale mele ºi dacã nimeni nu face nimic cât mai repede, ele pot sã fie tãiate ºi le voi pierde”, mai adaugã femeia pãgubitã, care nu crede cã animalele i-au plecat singure, pentru cã de 3 ani veneau în fiecare searã singure acasã.

Femeia este disperatã, iar poliþiºtii spun cã încearcã sã o ajute. „În urma plângerii depuse de cãtre partea vãtãmatã la poliþia municipiului Lupeni, colegii mei au întocmit un dosar de

cercetare penalã, iar în momentul de faþã, sub coordonarea procurorilor se desfãºoarã activitãþi investigative în vederea identificãrii autorilor, pentru cã vorbim despre o infracþiune de furt.

Aceasta este încadrarea juridicã ºi, bineînþeles, în mãsura în care va fi posibil, ºi recuperarea prejudiciului”, a declarat ºi Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Femeia spune cã trãieºte din creºterea acestor animale ºi mai are acum doar o vacã, pe care o paºte în acelaºi loc.

Islazul este la câþiva metri de casa în care locuieºte, la intrarea în Lupeni, pe un teren viran, proprietatea celor din zonã ºi nu înþelege cum cineva a putut sã îi fure turma de 10 capre ºi sã le facã nevãzute în scurt timp.

Diana MITRACHE

Gonea cu 200 la orã pe autostrada A1 Deva- Nãdlac

U

n ºofer care conducea cu viteza de 200 km pe orã a fost oprit de poliþiºtii autostrãzii A1 Deva- Nãdlac înainte ca acesta sã producã o tragedie. ”În zona kilometrului 530 al autostrãzii A1, un bãrbat, de 26 de ani, din Budapesta, a fost înregistrat de aparatul radar, în timp ce conducea un autoturism, cu viteza de 200 km/ h. Acesta a fost sancþionat contravenþional cu amendã de 1.125 de lei, iar, ca mãsurã complementarã, poliþiºtii i-au reþinut permisul de conducere, în vederea suspendãrii exercitãrii dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice, pentru 90 de zile”, spun poliþiºtii. (M. GÂNJU) GÂNJU)

obinetul cu bani publici scurs cãtre cultele religioase din Petrila cu peste 1.5 milioane de lei în 11 ani. În timp ce numãrul credincioºilor care merg la bisericã este din ce în ce mai mic, iar locurile de muncã au dispãrut de la o lunã la alta, numãrul lãcaºurilor de cult creºte, la fel ºi finanþarea cãtre acestea.

Bisericile din Petrila au înghiþit peste 1,5 milioane de lei în 11 ani. Autoritãþile locale de la Petrila au decis sã facã publice sumele plãtite, din bani publici, cãtre cultele religioase din localitate. În 11 ani s-au alocat 1.537.500 de lei.

3

00.000 lei în 2012

În anul 2012, autoritãþile locale de la Petrila au alocat suma de 300 de mii de lei cãtre lãcaºurile de cult. De altfel, potrivit centralizatorului fãcut public de noii edili, anul

2012 a coincis cu cele mai mari sume de bani alocate bisericilor din localitate.

Coincidenþã sau nu, anul 2012 a fost an electoral. Astfel, în anul 2012 cei mai mulþi bani alocaþi unei biserici au fost în sumã de 86.500 de lei.

Biserica Petru ºi Pavel din Petrila, mai exact biserica nouã din cartierul 8 Martie a primit aceastã sumã. Alþi 33 de mii de lei s-au dus cãtre mãnãstirea Adormirea Maicii Domnului de la Groapa Seacã. ªi anul 2014 a fost unul

Mircia Muntean susþine cã mandatul sãu este legal

P

rimarul municipiului Deva, Mircia Muntean, are o primã reacþie dupã ce i-a fost contestat mandatul ºi susþine cã îºi exercitã atribuþiile de primar ales în mod legal.

Edilul mai spune cã a fost condamnat pentru exercitarea defectuoasã a atribuþiilor de serviciu, însã, Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a dispus inclusiv suspendarea mãsurilor accesorii, respectiv au fost suspendate interdicþiile de a fi ales în funcþiile elective publice ºi dreptul de a ocupa o funcþie implincând exerciþiul autoritãþii de stat, în consecinþã, îmi exercit aceste drepturi în mod legal. ”Dupã cum se ºtie, deºi a fost depusã cu rea credinþã o contestaþie cu privire la validarea prezentului mandat de primar, Judecãtoria Deva a respins contestaþia, ca fiind nelegalã ºi netemeinicã. Curtea Constituþionalã a dispus neconstituþionalitatea

sintagmei ,,în mod defectuos”, considerând cã este de model ,,sovietic”, în consecinþã am depus pe rolul instanþelor competente cereri de achitare, dorindu-mi ca nimeni sã nu mai fie condamnat în baza unor prevederi ,,sovietice”. (…) Este evident cã am candidat conform Deciziei Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, cã am fost condamnat pe o prevedere neconstituþionalã ºi cã am fost ales prin voinþa ºi votul alegãtorilor dragi mie din municipiul Deva”, susþine Mircia Muntean.

Edilul Devei mai avertizeazã cã se va îndrepta împotriva celor care au fãcut ”contestaþii tendenþioase” ºi pentru ”presiunile ºi traficul de influenþã exercitat”.

Muntean a mai fost condamnat la o pedeapsã cu executare într-un dosar pentru conducere sub influenþa alcoolului, însã a atacat sentinþa cu apel.

Maximilian GÂNJU

prolific pentru bisericile petrilene. Acestea au primit de la primãrie nu mai puþin de 235.000 de lei. La fel ca în anul 2012 cei mai mulþi bani i-au revenit bisericii Petru ºi

Pavel, suma alocatã fiind de 60.000 de lei. a existat ºi o situaþie ineditã, când unei biserici i-a fost retrasã suma de 13.100 de lei ºi este vorba de Biserica Ortodoxã Jieþ Popi Sfântul Ierarh Nicolae. În anul 2004 suma alocatã lãcaºurilor de cult a fost de 80.000 de lei. Din cele 21 de biserici în anul 2004, ºapte nu au primit finanþare. În anul 2005 suma alocatã bisericilor a scãzut la 54.000 lei, iar în anul 2006 aceasta a ajuns la valoarea de 99.900 lei. În urmãtorul an, adicã în 2007 suma alocatã cultelor religioase a crescut cu 100 de lei, ajungând la un total de 100.000 de lei. 137.000 de

lei au primit bisericile în anul 2008, iar în 2009 valoarea alocatã cultelor s-a diminuat drastic ajungând la doar 12.000 de lei. în 2009 doar trei din cele 21 de biserici au primit finanþare, fiind vorba de Biserica Ortodoxã Sfântul Gheorghe care a beneficiat de 7.000 de lei, Biserica Ortodoxã Cimpa ºi Biserica Penticostalã Cimpa au primit câte 2500 de lei. În 2010 s-a dat drumul din nou la robinetul cu bani publici, bisericile primind suma de 137.000 de lei.

Doar 80 de mii de lei au ajuns la bisericile de pe raza oraºului Petrila în anul 2011, iar în 2012 suma a crescut la 300.000 de lei. 206.900 de lei s-au alocat în 2013 bisericilor, iar în 2014 suma a crescut la 235.000 de lei. anul trecut nu a fost unul la fel de profitabil pentru cultele religioase, autoritãþile alocând doar 95.000 de lei.

Monika BACIU

Interzis pe Transalpina pe timpul nopþii C irculaþia rutierã pe Transalpina este interzisã pe timpul nopþii între orele 20:00 ºi 7:00. reprezentanþii de la Compania Naþionalã de Drumuri Naþionale ºi Autostrãzi din România informeazã cã vitexa maximã pe porþiunea curpinsã între Rânca ºi Obârºia Lotrului este de 30 de kilometri la orã.

“DN67C (Transalpina) a fost redeschis între kilometri 34+800 (Rânca, judeþul Gorj) ºi 59+800 (Obârºia Lotrului). Pe acest sector de drum, accesul autovehiculelor este interzis în intervalul orar 20:00-07:00, iar viteza maximã de deplasare este de 30 km/h.

Este instituitã ºi restricþie pentru autovehiculele cu masa totalã maximã autorizatã mai mare de 3,5 tone”, aratã cei de la CNADNR. La începutul acestui an Executivul a alocat bani pentru lucrãrile de modernizare care au loc pe acest tronson. La acel moment, Guvernul a aprobat indicatorii tehnico economici aferenþi obiectivului de investiþii „Consolidare ºi protecþie versanþi DN 7A km 63+200 – km 86+601”, judeþul Vâlcea. Mai exact este vorba de moderni-

zarea drumului spre Voineasa, contract care are o valoare totalã de peste 66 de milioane de lei. urmeazã a fi construite noi poduri ºi reabilitat tot tronsonul.

“Lucrãrile de consolidare a Drumului naþional DN 7A vor continua pe traseul Vidra - limita dintre judeþele Vâlcea ºi Hunedoara. Lucrãrile de consolidare ºi protecþie a versanþilor se vor desfãºura pe o lungime de 23 de kilometri ºi vor cuprinde ºi reabilitarea unui pod ºi construcþia a încã 6 poduri noi. Guvernul a aprobat în ºedinþa de astãzi indicatorii tehnico-economici pentru consolidarea ºi protecþia versanþilor de pe DN 7A, proiect realizat cu fonduri de la Banca Europeanã de Investiþii ºi de la bugetul de stat.

Investiþia are o valoa-

re totalã de circa 125 de milioane de lei ºi a fost demaratã în anul 2008, însã în anul 2012 a fost opritã ca urmare a rezilierii contractului cu constructorul, rãmânând de executat lucrãri în valoare de peste 66 de milioane de lei”, se aratã în informarea Guvernului.

Finanþarea obiectivului de investiþii, prevãzut la art.1 se realizeazã din împrumutul FI 23.371 acordat de Banca

Europeanã de Investiþii derulat conform O.U.G. nr.

64/2007 privind datoria publicã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu aceastã destinaþie, precum ºi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiþii publice aprobate potrivit legii.

Monika BACIU

6 Învãtãmânt

Cronica Vãii Jiului | Joi 18 August 2016

Ministerul Educaþiei felicitã Universitatea Petroºani

U

niversitatea din Petroºani a intrat în atenþia Ministerului Educaþiei Naþionale ºi Cercetãrii ªtiinþifice.

Nu este vorba de vreo faptã negativã, ci de modul profesionist în care cei de la instituþia de învãþãmânt superior au gestionat examenul de admitere la studiile universitare de licenþã.

Cei de la minister îi dau ca exemplu pe cei de la Universitatea din Petroºani ºi îi felicitã pentru modul în care au popularizat oferta universitarã în

Republica Moldova ºi nu numai.

“Suntem onoraþi cã aþi rãspuns favorabil invitaþiei adresate de Ministerul Educaþiei Naþionale ºi Cercetãrii ªtiinþifice pentru participarea în perioada 17-31 iulie 2016 la preselecþia candidaþilor din Republica Moldova pentru studii universitare de licenþã.

Dorim pe aceastã cale sã adresãm mulþumiri doamnei inginer Simona Cucãilã, doamnei inginer Alexandra Elisabeta Lorincz, domnului ºef lucrãri dr. ing. Lorincz Csaba, domnului ºef

lucrãri dr. ing. Rareº Munteanu care au dat dovadã de profesionalism implicându-se activ atât în activitatea de promovare a programelor de studii pe care le desfãºoarã Universitatea din Petroºani cât ºi în ceea ce priveºte consilierea candidaþilor ºi introducerea datelor în computer.

Mulþumindu-vã pentru sprijinul acordat, vã asigurãm, stimate domnule rector, de toatã consideraþia noastrã ºi sperãm într-o viitoare colabo-

rare”, se aratã în scrisoarea trimisã de Luminiþa Matei, directorul general al Direcþiei Generale Relaþii Internaþionale ºi Afaceri Europene din cadrul Ministerului Educaþiei Naþionale ºi Cercetãrii ªtiinþifice. În urmã cu douã sãptãmâni, zeci de studenþi basarabeni au fost repartizaþi pe locurile destinate românilor de pretutindeni.

“Au fost afiºate listele cu repartizarea studenþilor pe locurile pentru românii de pre-

tutindeni care au fost selectaþi pentru Universitatea din Petroºani. Astfel, în urma primei etape de repartizare avem un numãr de 76 de studenþi din Republica Moldova, dintre care 15 sunt pe locurile cu bursã”, a declarat în urmã cu douã sãptãmâni prof. univ. dr. ing. Radu Sorin, rectorul Universitãþii Petroºani.

Studenþii basarabeni care au fost repartizaþi pe locurile cu bursã au o serie de beneficii, însã poate cea mai

importantã este cã primesc ºi bani, adicã 280 de lei lunar. În urma primei etape de repartizare a studenþilor români de pretutindeni au mai rãmas disponibile 18 locuri, însã reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului sperã cã acestea vor fi ocupate dupã sesiunea din toamnã.

“Cei mai mulþi studenþi din Republica Moldova au optat pentru a urma cursurile Facultãþii de ªtiinþe, însã avem cerere ºi la facultatea de Inginerie”, a mai subliniat rectorul. În perioada 20-27 iunie mai mulþi dascãli ai Universitãþii din Petroºani împreunã cu studenþi basarabeni s-au aflat în Republica Moldova unde au mediatizat oferta educaþionalã a instituþiei universitare.

Monika BACIU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi 18 August 2016

Dupã 3 ani, Guvernul a deblocat fondurile pentru staþiunile din Valea Jiului ucrãrile de dezvoltare a staþiunilor montane din Valea Jiului vor fi reluate. Dupã trei ani L în care Executivul nu a alocat niciun leu pentru aceste lucrãri, în urma ºedinþei de Guvern s-a decis deblocarea fondurilor. Executivul a aprobat în ºedinþa de guvern, HG nr.

120/2010 privind aprobarea Listei cuprinzând programele ºi proiectele de investiþii în turism ºi a surselor de finanþare a documentaþiilor tehnice ºi a lucrãrilor de execuþie a programelor ºi obiectivelor de investiþii în turism, precum ºi pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate a programelor ºi proiectelor de investiþii în turism, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Prin acest document se faciliteazã finanþarea unor proiecte de investiþii în turism precum ºi finalizarea obiectivelor de investiþii aflate în derulare ºi a cãror finanþare a fost întreruptã dupã anul 2013. Astfel, “pânã la finalul anului 2016, prin deblocarea a 43 de milioane lei se vor putea finaliza câteva proiecte majore de investiþii în infrastructura turisticã.

Vom acorda prioritate proiectelor aflate într-un stadiu avansat de executare, 80-90% ºi mã refer, de exemplu, la obiectivele turistice situate în localitãþile Borsec, Govora, Voineasa ºi la domeniile schiabile din Câmpulung Moldovenesc, Petroºani ºi Lupeni (Straja)”, a spus ministrul economiei, comerþului ºi relaþiilor cu mediul de afaceri, Costin Borc.

Totodatã s-au alocat bani ºi pentru platforma online a turismului.

"Am considerat necesar sã suplimentãm bugetul ANT ºi mã bucur cã am reuºit, cu ocazia rectificãrii bugetare, sã transferãm 4 milioane de lei pentru acþiuni de promovare. Vom putea continua astfel sã ne consolidãm prezenþa online într-un domeniu în care componenta digitalã este definitorie. Dezvoltãm ºi transformãm platforma naþionalã de turism online într-un portal modern ºi integrat de turism ºi, de asemenea, alocãm fonduri pentru o serie de acþiuni importante de marketing orientate cãtre incoming”, a mai subliniat vicepremierul României.

Toate aceste mãsuri, iniþiate de cãtre Ministerul Economiei, Comerþului ºi Relaþiilor cu Mediul de Afaceri, vor contribui la valorificarea resurselor turistice de care dispune România, la dezvoltarea destinaþi-

ilor turistice ºi creºterea calitãþii serviciilor în turism, pentru ca acest domeniu sã se impunã ca o activitate economicã prioritarã în cadrul sistemului economic naþional.

P

este 100 de milioane de lei pentru turismul din Valea Jiului

Proiectele de dezvoltare a domeniilor schiabile din Valea Jiului au atras puþin peste 100 milioane de lei. Din anul 2009 ºi pânã în prezent, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului a alocat 110.937.000 lei.

Suma este însã insuficientã având în vedere valoarea totalã a proiectelor de dezvoltare a celor trei domenii schiabile.

Autoritãþile locale de la Petroºani ar mai avea nevoie de 7 milioane de euro pentru finalizarea lucrãrilor de dezvoltare a staþiunii montane Parâng. Investiþia a fost demaratã în urmã cu câþiva ani, dar dupã ceva timp alocarea fondurilor

a fost suspendatã.

“Consiliul Local Petroºani în implementarea proiectului “schi în România, municipiul Petroºani”, începând cu anul 2009. pânã în prezent, Autoritatea Naþionalã pentru Turism a plãtit cãtre Consiliul Local Petroºani, în conformitate cu actele normative în vigoare la momentele respective ºi al contractelor dintre fostul Minister al Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi Consiliul Local Lupeni, suma de 25.889.000 lei”, aratã reprezentanþii Ministerului Economiei, Comerþului ºi a Mediului de Afaceri.

La Lupeni suma alocatã este mai mare, însã aici proiectul este de mai micã anvergurã decât cel de la Petroºani “Consiliul Local Lupeni în implementarea proiectului “Schi în România, staþiunea Straja” începând cu anul 2011. Pânã în prezent, Autoritatea Naþionalã pentru Turism a plãtit cãtre Consiliul Local Lupeni, în conformitate

cu actele normative în vigoare la momentele respective ºi al contractelor dintre fostul Minister al Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi Consiliul Local Lupeni, suma de 36.997.000 lei”, se aratã în acelaºi raport.

Straja ºi Pasul Vâlcan ar fi trebuit sã fie unite prin instalaþii de transport pe cablu ºi pârtii de schi. Nici acest proiect nu a fost dus la final.

“Consiliul Local Vulcan în implementarea proiectului “Schi în România, oraºul Vulcan” începând cu anul 2009.

Pânã în prezent, Autoritatea Naþionalã pentru Turism a plãtit cãtre Consiliul Local Vulcan, în conformitate cu actele normative în vigoare la momentele respective ºi al contractelor dintre fostul Minister al Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi Consiliul Local Vulcan, suma de 48.051.000 lei”, mai aratã reprezentanþii ministerului de resort.

Valea Jiului a mai beneficiat de proiecte.

Este vorba de cele care vizeazã reabilitarea unor refugii montane. Banii au venit însã prin Consiliul Judeþean.

“Consiliul Judeþean Hunedoara în implementarea proiectului “I. Construcþii baze salvamont ºi refugii montane în masivul RetezatRâuºor, Poiana Pelegii, Pietrele, Bucura, Paltina, Stâna de Rãu, Baleia. 2.

Recuperarea valorilor de

cult comuna Balºan, satul Vãliºoara, comuna Bãiþa, satul Hãrþãgani (…) începând cu anul 2009. pânã în prezent, Autoritatea Naþionalã pentru Turism a pãtit cãtre Consiliul Judeþean Hunedoara în conformitate cu actele normative în vigoare la monumentele respective ºi al contractelor dintre fostul Minister al Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi Consiliul Local Hunedoara, suma de 2.372.000 lei. Þinând cont de potenþialul turistic ºi de contextul social ºi economic al judeþului Hunedoara, Autoritatea Naþionalã pentru Turism intenþioneazã sã continue sprijinirea financiarã a proiectelor menþionate”, mai aratã raportul.

Potrivit statisticii ministerului în anul 2015 în judeþul Hunedoara au sosit 151.060 de turiºti, dintre care 140.286 români ºi 10.774 strãini. În ceea ce priveºte înnoptarea turiºtilor în judeþul Hunedoara situaþia este urmãtoarea. În anul 2015 un numãr de 343.778 de turiºti au ales sã se cazeze în structurile din judeþ, dintre care 325.422 români ºi 18.366 strãini.

Dezvoltarea resurselor umane ºi conservarea ºi protejarea naturii sunt importante pentru atragerea turiºtilor.

“Resursele umane sunt esenþiale pentru dezvoltarea turismului în general ºi a ecoturismului în special. Mai mult decât atât, pentru a putea crea ºi dezvolta destinaþii ecoturistice este necesarã o resursã umanã bine pregãtitã, instruitã, sensibilizatã la necesitatea susþinerii ecoturismului, capabilã sã facã faþã problemelor ce pot apãrea pe parcurs, sã anticipeze direcþiile de dezvoltare viitoare ºi sã minimizeze efectele negative induse de mediul economic, social ºi politic. Dezvoltarea

resurselor umane urmãreºte pregãtirea personalului UMD-urilor, personalului ariilor naturale protejate, a structurilor de primire turisticã (structuri de cazare, alimentaþie, agenþii de turism) ºi a altor indivizi care desfãºoarã o activitate lucrativã de ecoturism sau conexã acestuia pentru a-ºi îmbunãtãþi cunoºtinþele atitudinea, calitatea generalã a muncii prestate”, aratã cei de la Ministerul Economiei.

Se doreºte în acelaºi timp ºi pãstrarea unui mediu natural intact, care atrage din ce în ce mai mulþi turiºti.

“Ecoturismul este dependent în foarte mare mãsurã de calitatea mediului înconjurãtor.

Din aceastã perspectivã, pãstrarea nealteratã a elementelor naturale este esenþialã. Pentru realizarea acestui deziderate, pe termen scurt ºi mediu se simte nevoia unor fonduri financiare suplimentare care sã susþinã activitãþile de conservare, fonduri create prin participarea activã a turiºtilor ºi a agenþilor economici din cadrul destinaþiilor. De asemenea este nevoie de implementarea unor politici de mediu la nivelul destinaþiilor, de realizarea unui control mai strict asupra activitãþilor ºi circulaþiei turistice, prin realizarea unor regulamente cu privire la transportul turistic din cadrul destinaþiilor, promovarea mijloacelor alternative de transport ºi a transportului în comun, dar ºi extinderea formelor de protecþie ºi pazã. În plus, implementarea unei tehnici de management al vizitatorilor ºi introducerea acesteia în planul de management al ariei naturale protejate, va conduce la o planificare mai eficientã a vizitãrii ºi la protejarea naturii”, mai subliniazã oficialii ministerului.

Monika BACIU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Joi 18 August 2016

Henþ cu mâna

ªPRIÞURI DE VARÃ Sãptãmâna trecutã a intrat pe panoul competiþiilor ºi amãrâta aia de Cupa Ligii, care nimeni nu ºtie la ce ajutã. Zice-se, la rodat rezervele, dacã nu cumva la ... erodat fotbalul.

O competiþie care nu mai interesazã pe nimeni, dovadã spectatorii care se mai aciuiazã, pe la astfel de meciuri. Aºa de pildã, la ACS (Recaº) Poli Timiºoara – Viitorul Constanþa (2-1), vreo

500 de amãrâþi au „umplut” un stadion de 40.000 de locuri, la Gaz Metan Mediaº - A.S.A. Tg. Mureº (0-2), - cu exjiulistul Ciprian Petre cãpitan de echipã – au fost cam 700 de rãtãciþi, doat la Concordia Chiajna – Pandurii Tg. Jiu (1-1) – cu ex-lupeneanul „Pufi” Bãlgrãdean cãpitanul Concordia – au venit

2.000 de suporteri.

Deci, o medie sub orice aºteptãri, niºte meciuri cu cheltuieli uriaºe, care nu ajutã pe nimeni, cu nimic. Fotbaliºtii plãtiþi cu bani grei, cu nume (ºi atât) de genul lui Eric de Oliviera, Gabi Iancu, Brandan, Þucudean, care pãcãlesc în continuare fotbalul. I-a mai regãsit printre ei, alãturi de cei citaþi mai sus în

Fotbal rural CUPA DE VARÃ “MÃGURA PUI” 2016 - EDIÞIA A 15-A

Program meciuri Cupa de varã „Mãgura Pui” 2016 Singura competiþie care se desfãºoarã cu regularitate este „Liga satelor” de pe raza comunei Pui, acolo unde timp de ºase sãptãmâni, opt echipe îºi disputã cu ardoare trofeul “Mãgura Pui”, ajuns la cea de-a 15-a ediþie.

24.07.2016 Gr. APonor – Galaþi Ruºor Gr. B ªerel – Pui 31.07.2016 Gr. A Federi – Ohaba-Ponor Gr. B Fizeºti – Uric 07.08.2016 Gr. Aªerel – Uric Gr.B Ponor – Ohaba-Ponor

16:00 5-0 18:00 1-2 16:00 1-1 18:00 2-1 16:00 4-2 18:00 1-1

14.08.2016 Gr. A / Galaþi Ruºor – Federi 16:00 4-1 Gr. B Pui – Fizeºti 18:00 2-1 21.08.2016 Gr. B ªerel – Fizeºti 16:00 - Gr. APonor – Federi 18:00 - 28.08.2016 Gr. B / Pui – Uric 16:00 - Gr. A / Galaþi Ruºor – Ohaba-Ponor 18:00 - SEMIFINALE 04.09.2016 Locul 1 grupa A – Locul 2 grupa B 15:00 Locul 1 gripa B – Locu 2 grupa A 17:00 FINALA / 11.09.2016 Finala Micã 15:00 - Finala Mare 17:00 - -

calitate de cãpitani la Mediaº ºi Chiajna, pe alþi doi foºti jucãtori ai Jiului, Vãdrariu (Timiºoara) ºi Marian Constantinescu (Chiajna), doi jucãtori de valori moderate.

Cupa Ligii, o competiþie ce seamãnã cu un ºpriþ de varã, nici prea-prea, nici foarte-foarte...

Grupa A 1. Ponor 2. Federi 3. Galaþi Ruºor 4. Ohaba-Ponor Grupa B 1. ªerel 2. Fizeºti 3. Pui 4. Uric