CVJ NR. 1166 MIERCURI 17 AUGUST 2016

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1166

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 17 August 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

4.800.000 de lei ar fi necesari pentru noul CCM

A

proape 5 milioane de lei au nevoie cei din administraþia CEH ca sã semneze cu minerii un nou Contract Colectiv de Muncã, unul avantajos pentru cei care lucreazã în subteran. Calculul este unul estimativ ºi ar cuprinde câteva dintre drepturile pierdute, însã, liderii care au întrerupt vineri negocierile spun acum cã nici contractele individuale de muncã nu sunt respectate, iar armata de economiºti de la CEH nu are nicio direcþie stabilitã concret. „Dintr-un calcul pe care l-a prezentat un coleg de al meu, evident unul orientativ, ar fi un plus de 800 de lei fiecãrui salariat. Nu era o sumã foarte mare. Aceºti 800 trebuie sã îi înmulþim doar cu 6.000 ºi

avem rezultatul efortului financiar, însã, trãim un adevãr crunt ºi anume acela cã nici mãcar ce avem prins în contractele individuale de muncã nu poate fi respectat cu uºurinþã. Eforturile financiare al Complexului nu se îndreaptã decât cãtre plata salariilor nete, plata gazului ºi o brumã de materiale, ca sã nu se opreascã activitatea la sucursalele miniere. Nu existã direcþie de dezvoltare, nu existã mentenenþã, nu existã soluþii pentru Paroºeni, pentru Mintia”, a precizat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Minerii ºi energeticienii au refuzat sã mai negocieze în van, fãrã sã obþinã niciun rezultat cu administraþia ºi strâng semnãturi ca sã declaºeze un conflict de muncã. Diana MITRACHE

Lupeniul renunþã la termoficare

P

opulaþia din Lupeni nu va mai beneficia de agent termic de la Paroºeni. Decizia a fost luatã de comun acord, în urma unui schimb de adrese între firma care livra la Lupeni agent termic ºi care a intrat în faliment, administraþia oraºului ºi administraþia Complexului Energetic Hunedoara. >>> PAGINA A 7-A

Administraþia CEH depãºitã de situaþie

Minerii ºi energeticienii, gata de grevã

ontractul C Colectiv de Muncã al minerilor,

care a expirat la 1 august este, în continuare suspendat, dupã ce liderii ortacilor din Vale au întrerupt negocierile, vinerea trecutã în jurul prânzului. Potrivit acestora, administraþia doar s-a prefãcut cã ar dori sã încheie un astfel de

act cu ei ºi, în cursul amiezii, au decis sã declanºeze procedurile pentru greva generalã. În douã sãptãmâni, se aºteaptã ca ortacii sã opreascã lucrul. „A fost ultima zi de negociere ºi nu am mai prelungit aceastã perioadã, din motive obiective. Primul îl reprezintã faptul cã am cerut conducerii sã ne prezinte ºi garanþia cã cele negociate pânã acum îºi vor gãsi

resursa financiarã, pentru ca acestea sã fie aplicate ºi respectate”, a spus Petre Nica, preºedintele

Sindicatului Muntele. Liderii spun cã pânã acum doar au mimat o negociere ºi au pierdut o serie de

drepturi, deºi au convenit sã lase ºi de la ei. „În primul rând am transformat acei 12.000 kW, din contractul trecut într-o formã care sã fie mai puþin costisitoare ºi am acordat contravaloarea a 300 kWh, în perioada de varã ºi 750 KWh iarna, plus contravaloarea unei GCalorii termice, înþelegând situaþia complexului. Am transformat acest drept, a doua oarã, într-un ajutor pentru încãlzire ºi anume,

400 de lei iarna, brut. Am renunþat la adaosul salarial cu ocazia zilei salariatului ºi primele pentru ziua copilului, Crãciun”, a mai spus Petre Nica, iar de aceastã datã, alãturi de liderii minerilor au fost ºi cei ai energeticienilor. De luni, minerii au început din nou sã strângã semnãturi ºi vor notifica ºi ITM-ul cu privire la declaºarea grevei de avertisment, iar apoi a grevei generale. Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 17 August 2016

Licitaþii la preþul cel mai scãzut, fatalitate pentru investiþii

P

reºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Laurenþiu Nistor, a ajuns la concluzia cã licitaþiile câºtigate cu cel mai mic preþ sunt o catastrofã. Potrivit acestuia, contractele atribuite firmelor care oferã cel mai mic preþ nu prezintã nicio garanþie. “S-a dovedit încã o datã cã ideea de a se câºtiga licitaþiile în funcþie de preþul cel mai scãzut este fatalã pentru toate investiþiile. Asta o spune un om care a fost în

Parlamentul României ºi care s-a zbãtut pentru aceasta, pentru modificarea legii achiziþiilor publice în aºa fel încât preþul cel mai mic sã nu fie criteriul de bazã în atribuirea licitaþiilor. Asta este cea mai mare porcãrie posibilã, dragi colegi”, le-a spus Laurenþiu Nistor, preºedintele CJH, consilierilor judeþeni. Declaraþia acestuia vine în contextul în care contractul pentru modernizarea drumului spre Sarmisegetusa a fost câºtigat la jumãtate faþã de valoarea iniþialã. “Mai mare porcãrie

posibilã, dragi colegi. Aºa ne-am trezit ºi astãzi, la drumul de la Sarmizegetusa, cã de la 32.780.000 lei cât costa iniþial proiectul, acesta a fost atribuit la 58% din valoarea iniþialã. Dacã cineva crede cã la un procent de 58% din preþ poþi face o lucrare corectã, poþi sã respecþi un proiect, se înºealã.

Apel cãtre locuitorii din Lupeni

P

rimãria investeºte în confortul celor de la Lupeni, dar edilii le cer localnicilor sã se implice. Trotuarele sunt acum reparate, strãzile asfaltate ºi bordurile schimbate, dar primarul spune cã toate sunt în zadar, dacã populaþia nu face un minim efort pentru a-ºi întreþine spaþiile din zona în care locuiesc, sau din zonele spaþiilor comerciale. „Este foarte important ca cetãþenii care locuiesc în blocuri, scãri, ori cei care deþin spaþii comerciale sã pãstreze curãþenia, sã facã în aºa fel încât sã întreþinã ceea ce au în jurul blocurilor ºi al spaþiilor din jurul societãþilor comerciale”, a declarat Cristian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Reparaþiile ºi investiþiile au loc, cu precãdere, în zona

Bãrbãteni, dar primarul le promite ºi celorlalþi, care locuiesc în alte cartiere, cã va ajunge ºi acolo cu lucãrile de îmbunãtãþire a infrastructurii. „Vor urma alte cartiere ºi vom interveni ºi pe zona Bucura, Viitorul, Gorunului, Aleea Plopilor, pe zonele mai mãrginaºe ale municipiului Lupeni, însã, totul se va face treptat. Existã un început, zic eu, promiþãtor ºi le solicit sprijin cetãþenilor din municipiul Lupeni, pentru a fi alãturi de mine ºi de angajaþii primãriei, pentru cã doar împreunã putem sã facem o

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

treabã bunã”, a mai adãugat noul primar din Lupeni. Primãria a alocat fonduri pentru refacerea iluminatului stradal, angajaþii de la salubritate s-au ocupat de decolmatarea pâraielor ºi intenþioneazã chiar sã amenajeze o zonã de promenadã pe albia apelor curãþate, iar de-a lungul bulevardului central au fost cosmetizate zonele verzi. Localnicii, însã, sunt sfãtuiþi sã vinã ºi cu soluþii, dar ºi sã întreþinã suprafeþele ce tocmai au fost cosmetizate.

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Diana MITRACHE

Dacã cineva crede cã mai putem merge aºa în judeþul Hunedoara, la fel se înºealã. Vreau sã vã asigur, dragi colegi consilieri, cã în mine veþi avea un duºman cei care credeþi cã se mai vor câºtiga licitaþii în felul în care sau mai câºtigat. Nu putem sã mergem tot aºa”, a mai spus sursa citatã.

Începând din acest an, criteriul preþului cel mai mic nu mai este singurul criteriu care va dicta câºtigãtorul unei licitaþii de achiziþii publice. 'Venim cu praguri valorice noi pentru diverse tipuri de contracte, reducerea termenelor limitã între depunerea candidaturilor ºi deschiderea

LOCURI DE MUNCÃ z BIJUTERIA EXCLUSIV situatã în Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, bl. 96, parter, vis-a-vis de staþia Hermes, angajeazã 2 asistente vânzãri sau lucrãtoare comerciale pentru magazin. Condiþii: prezentabile, minim studii medii, se acceptã inclusiv absolvente sau persoane aflate în perioada studiilor. Salariul este atractiv ºi nu se cere experienþã. Prezentarea cu CV zilnic la magazin, între orele 10-18 sau telefon 0751194610.

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

ofertelor, care pot ajunge ºi la 15 zile, în acelaºi timp introducem obligativitatea realizãrii procedurilor de achiziþie prin mijloace electronice, va exista un singur criteriu de atribuire cea mai bunã ofertã tehnico-economicã, iar acest criteriu va avea mai multe subcriterii. Deci criteriul preþului cel mai mic va dispãrea. Avem costul preþul cel mai scãzut, cel mai bun raport calitate-preþ '', spunea la începutul acestui an, preºedintele Agenþiei Naþionale de Achiziþii Publice, Bogdan Puºcaº. Monika BACIU

- ÎNCHIRIERI -

Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 17 August 2016

Costel Avram a ºters ºi ultima sa urmã politicã de la Petrila - a donat mobilierul de la PNL

L

a sfârºitul sãptãmânii trecute, la sediul PNL Petrila a fost ºtearsã ºi ultima urmã a muncii liberalilor dedicaþi, care au ridicat oarecum stacheta politicii într-o zonã numitã “estul sãlbatic”. Tot mobilierul din sediu a fost donat Crucii Roºii Petroºani de fostul preºedinte al PNL Petrila, acum liber de orice “disciplinã de partid”, Costel Avram. Acesta este membru în comitetul de conducere al acestei filiale implicându-se activ în acþiuni de gen. PNL Petrila a fost, timp de peste 10 ani, organizaþia care a constituit doar un vehicul spre funcþii în perioade electorale, fiind practic în “ilegalitate”, nimeni neavând curajul sã organizeze alegeri interne, sã stabilizeze organizaþia. Din noiembrie 2012, Costel Avram - venit de la PRM ºi devenit PNList pentru cã „nu am putut merge cu Partidul România Mare, dar merg sã fac politica cu PNL, partid care prin munca liderilor sãi în trecut, au facut România Mare” – a reconstruit întreaga organizaþie, a coagulat o echipã dedicatã. În iunie 2013, a organizat adunãri generale de alegeri pe toate palierele – tineret, femei ºi organizaþie ºi, toþi, au trecut la muncã. Sediul PNL Petrila, de la parterul unui bloc, duhnea din cauza instalaþiilor defecte ºi nereparate, cu pereþi plini de igrasie ºi mobilier

uzat, era o corvoadã ºi pentru ziariºtii care mai participau la vreo conferinþã de presã, dar sã funcþionezi aºa, acolo! S-au fãcut reparaþii, s-a curãþat locul, Costel Avram a schimbat mobilierul cu unul nou, fãcut pe comandã, echipa de liberali muncind cot la cot cu credinþa cã este foarte important cum te prezinþi în faþa oamenilor, cã nu poþi pretinde cã eºti în stare sã gospodãreºti un oraº dacã nu poþi gospodãri propria casã. S-au implicat în culturã, au susþinut editarea

de cãrþi, au premiat dascãli ºi elevi cu rezultate remarcabile fãrã sã þinã cont de culori politice, au sprijinit organizaþii de copii proveniþi din familii defavorizate, de bãtrâni ºi au susþinut talente, au organizat serbãri publice de sãrbãtori ºi zile ale recoltei etc. depãºind cu mult calitatea organizãrii administraþiei publice. Au vrut sã preia obiective cãzute în paraginã ºi sã le redea strãlucirea de altãdatã, dar au fost refuzaþi de administraþia localã. Costel Avram s-a implicat ºi personal în acte de

Vinovatul accidentului din ”Joia Mare” a scãpat de închisoare

T

ânãrul a ucis doi oameni pe o trecere de pietoni din centrul municipiului Petroºani ºi a fost condamnat la trei ani de închisoare. Individului i-a fost calculatã la pedeapsã ºi perioada în care a fost în arest la domiciliu ºi a putut cere liberarea condiþionatã. Mãturar Codruþ Norocel a stat mai puþin de un an dupã gratii, din octombrie 2015 ºi pânã în aceastã lunã. Magistraþii Judecãtoriei Deva i-au admis cererea de liberare condiþionatã ºi au dispus punerea sa în libertate. Lui Mãturar i-au fost calculate la pedeapsã ºi zilele în care a fost arestat preventiv ori sub arest la domiciliu, adicã mai bine de un an de zile.

Reamintim cã individul a fost acuzat ºi condamnat pentru ucidere din culpã, dupã ce a provocat unul dintre cele mai grave accidente rutiere produse în ultimii ani în Petroºani. Doi oameni au murit pe loc dupã ce au fost spulberaþi de bolidul de lux condus de tânãr, în aprilie 2014. Acesta a susþinut cã victimele nu au traversat regulamentar strada, însã expertiza cerutã de procurori a infirmat varianta tânãrului. Maximilian GÂNJU

caritate, cel mai spectaculos dupã felul cum a fost redat în presã, a fost porcul dãruit de sãrbãtori unei familii din Lupeni. Practic PNL Petrila a muncit din greu fãcând ºi opoziþie vizibilã unei administraþii care susþinea grupuri de interese, unele numite grupuri de interlopi, iar zona era denumitã “estul sãlbatic”. În urma încãlcãrii codului etic chiar de cei ce l-au instituit, liderii centrali, prin numirea lui Ilie Pãducel, fost PDL ºi PSD, în fruntea muncii lor, la PNL, în calitate de candidat la funcþia de primar din partea liberalilor, cei din organizaþia de la Petrila au încercat sã rezolve problema fãcând adrese la judeþ, la centru invocând codul etic, dar au fost sfidaþi, aruncându-se astfel la gunoi promisiunile fãcute cetãþenilor, iar de standarde decente ºi civilizate nu s-a mai þinut cont. Practic, echipa care a

ridicat oarecum stacheta în politica localã a fost tratatã cu sictir. Ca urmare, în aprilie 2016, preºedintele Costel Avram a demisionat, au mai fãcut-o ºi alþii ºi o fac ºi în zi de azi. Alegerile au fost pierdute “cu brio” de liberali, deºi Ilie Pãducel a fost adus, cu riscul de a sacrifica o organizaþie vie, tocmai pentru a câºtiga. La sfârºitul sãptãmânii trecute, la sediul PNL Petrila a fost ºtearsã ºi ultima urmã a muncii liberalilor dedicaþi, dar de data aceasta cu folos. Tot mobilierul din sediu a fost donat Crucii Roºii Petroºani, Costel Aram fiind ºi membru în comitetul de conducere al acestei filiale implicându-se activ în acþiuni de gen. De precizat cã în cadrul Crucii Roºii existã proiecte de anvergurã, în folosul comunitãþii, care trebuie implementate –

Consiliul Judeþean, amendã de pânã la 20.000 de lei

C

onsiliile judeþene responsabile cu atragerea turiºtilor bicicliºti. Ministerul Economiei a trasat mai multe responsabilitãþi consiliilor judeþene, iar acestea prevãd realizarea de trasee cicloturistice, astfel încât sã creascã numãrul de turiºti. Potrivit ministerului, consiliile judeþene avizeazã realizarea unor trasee noi, modificarea sau desfiinþarea celor existente. "Crearea, amenajarea ºi omologarea traseelor de cicloturism va duce la creºterea circulaþiei turistice la nivel naþional, regional sau

local", aratã un proiect de Hotãrâre pentru aprobarea normelor metodologice privind crearea, amenajarea ºi omologarea traseelor de cicloturism. În cazul în care autoritãþile judeþene nu respectã acest prevederi riscã amezi cuprinse între 3000 ºi 20.000 de lei. Lungimea ciclotraseelor se alege astfel încât durata normalã de parcurgere sã fie de: 5-12 zile în cazul celor de rang naþional, de 2-5 zile în cazul celor regionale ºi de maximum o zi în cazul celor locale. De precizat este faptul cã la nivelul judeþului Hunedoara nu existã niciun astfel de

traseu. Valea Jiului ar putea avea trasee de mountain bike, însã

cabinet premedical, salã de recuperãri, salã de cursuri, dotãri pentru educaþia sanitarã din ºcoli, completarea celor douã camere de intervenþii în situaþii de urgenþã, plus amenajari cu mobilier a depozitelor de produse pentru ajutorarea familiilor defavorizate, a vârstnicilor singuri etc., etc. De precizat cã Societatea de Cruce Roºie este un serviciu de utilitate publicã, la care Costel Avram s-a alãturat activ declarând cã atunci când vrei, poþi sã vii în sprijinul cetãþenilor dinamizând o comunitate, îmbunãtãþind calitatea vieþii oamenilor. Avram are de mai multã vreme un ONG, “Rosa Multiflora” Petroºani, care ºi-a fãcut simþitã prezenþa în zonã prin acþiuni ºi susþinere culturalã ºi umanitarã. Ileana FIRÞULESCU

mai dureazã. Este nevoie de emiterea unui act oficial prin care sã se reglementeze trasarea marcajelor. Monika BACIU

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALÃ PETROªANI - ORGANIZEAZÃ CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÃ” LA CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI

RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808

4 Actualitate

Primãria Petroºani a cerut jumãtate de milion de euro pentru Parâng

A

dministraþia localã din Petroºani sperã la cel puþin jumãtate de milion de euro, sumã care ajunge pentru finalizarea unei pãrþi a investiþiei ºi pentru care se aºteaptã finanþare de patru ani de zile. Mai multe obiective turistice printre care Parâng - Petroºani ori Straja - Lupeni vor primi finanþare, odatã cu deblocarea sumei de 43 de milioane lei de cãtre Guvern. Executivul a aprobat HG nr. 120/2010 privind Lista cu programele ºi proiectele de investiþii în turism ºi a surselor de finanþare a documentaþiilor tehnice ºi a lucrãrilor de execuþie a programelor ºi obiectivelor de investiþii în turism, precum ºi pentru aprobarea

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 17 August 2016

criteriilor de eligibilitate. Prin acest document se faciliteazã finanþarea unor proiecte de investiþii în turism precum ºi finalizarea obiectivelor de investiþii aflate în derulare ºi a cãror finanþare a fost întreruptã dupã anul 2013, se aratã într-un comunicat al Ministerului Economiei, Comerþului ºi Relaþiilor cu Mediul de Afaceri. "Pânã la finalul anului 2016, prin deblocarea a 43 de milioane lei se vor putea finaliza câteva proiecte majore de investiþii în infrastructura turisticã. Vom acorda prioritate proiectelor aflate într-un stadiu avansat de executare, 80-90% ºi mã refer, de exemplu, la obiectivele turistice situate în localitãþile Borsec, Govora, Voineasa ºi la domeniile schiabile din Câmpulung Moldovenesc, Petroºani ºi Lupeni (Straja)", a

spus ministrul Economiei, Costin Borc. În realitate, proiectul din Parâng are nevoie de o sumã mult mai mare pentru a fi finalizat, iar edilii din Petroºani sperã ca ANT sã aloce mãcar suma cerutã pentru finalizarea unor lucrãri conservate. ”Eu am vorbit sãptãmâna trecutã cu directorul de la ANT, spunea cã s-ar putea sã primim ceva. A venit la noi, a ºi vãzut ce s-a fãcut ºi ºtie ce ne-ar trebui nouã. Avem o solicitare mai veche ºi sper cã ne-a prins ºi pe noi. (…) Am cerut 500 de mii de euro, nu puteam sã cerem mai mult pentru cã degeaba cerem. ªi aºa de patru ani de zile cerem aceºti bani, atât ne trebuie sã terminãm ºi cu staþia de pompe”, a declarat Marian Popescu, director Primãria Petroºani. Proiectul “Dezvoltarea domeniului schiabil Parâng” are o valoare de circa 68 de milioane de euro ºi presupune pe lângã construirea unei telegondole cu o lungime de peste 8 kilometri ºi amenajarea mai multor pârtii de schi, în lungime de aproximativ 30 kilometri. Acestea ar urma sã fie deservite de ºapte telescaune, sistem ticketing, cãi de acces, tunuri de zãpadã artificialã, realizarea unui lac de acumulare, a unui centru de servicii turistice, spaþii de alimentaþie publicã ºi de cazare. Maximilian GÂNJU

Nedeia Troiþei 2016

O

ale umplute ºi puse pe foc, oameni în straie populare, sute de localnici ºi turiºti au umplut platoul din munte, luni, în Parâng. A fost zi liberã, iar telescaunul gratuit pentru toþi cei care au vrut sã urce în munte pentru a ajunge la Nedeia Troiþei, un eveniment vechi de sute de ani ce are loc la praznicul Adormirii Maicii Domnului.

La fel au procedat ºi strãmoºii noºtri, care urcau aici pe jos în sfânta zi de sãrbãtoare, iar în munte, i-am gãsit ºi acum pe momârlani, chiar înainte de a se aduna lumea. Toþi ºtiau bine ce au de fãcut, amestecau cu sârg în oalele cu mãmãligã, în cele cu varzã cãlitã ºi în tocana de berbec. Toate erau pregãtite gratis pentru meseni, de oameni care se pricep ºi care fac asta de când se ºtiu. „Noi pregãtim acum varzã, ciorbã de oaie ºi pãsat. Am urcat la munte de azi dimineaþã de la 7 sã fie gata la timp mâncarea. Cred cã o sã iasã vreo 700 de porþii. Doar noi ºtim ce punem în oale. Secretul nu vi-l pot da tot. Fiecare face dupã sufletul lui când pregãteºte masa, dar pãstrãm totul de la strãmoºii noºtri. Aºa am moºtenit noi de la strãmoºii noºtri ºi doar bãrbaþii pregãtim, mai ales cã ºi oalele sunt grele”, ne-a explicat Filimon Rus, localnic din Jieþ, care coordona activitatea la oale. Sute de oameni au venit din toate colþurile Vãii Jiului, la aceastã nedeie, pentru cã vremea a fost numai bunã

ºi, fiind zi nelucrãtoare, cu toþii au vrut sã vadã ºi sã guste din tradiþiile momârlanilor din Jieþ. ” Am ieºit ºi noi în excursie. Sunt din Petrila ºi am venit aici. Aici se face pomana de Sfânta Marie ºi e timpul frumos. E bine. ªtiam de tradiþie ºi de asta ne-am ºi hotãrât sã venim”, ne-a spus o femeie care aºtepta sã înceapã slujba religioasã la troiþã. ”Ne-au luat copiii sã venim. ªtiam cã în fiecare an este aici nedeie, dar acum e primul an când vin sus. Ne place aici. Eu am mai fost de pe partea celaltã a Parângului. Aici vin prima datã. Copiii s-au dus în drumeþie în pãdure ºi noi aºteptãm slujba ºi am privit prin oalele momârlanilor, care miros tare bine. Abia

Cere arest la domiciliu dupã ce a violat o minorã

R

ecidivistul le cere magistraþilor sã-l scoatã din celulã pe durata procesului în care este acuzat de viol ºi tâlhãrie. Koracsony Alin Adrian a încercat în mai multe rânduri sã-i convingã pe judecãtori sã-l elibereze din Centrul de Reþinere ºi

Arestare Preventivã Deva ºi sã-l plaseze în arest la domiciliu orichiar control judiciar, însã încercãrile sale au fost sortite eºecului. Individul este acuzat de tâlhãrie calificatã infracþiune comisã în mod repetat susþin procurorii dar ºi de viol asupra unei minore care se prostitua pe raza municipiului Petroºani.

Violatorul a fost prins la circa o lunã de zile de la comiterea faptei, pe baza descrierilor date de victime

aºteptãm sã gustãm”, a spus o altã femeie. ”Am venit sã sãrbãtorim, sã ne simþim bine, sã ascultãm muzicã momârlãneascã. Durludurlu! Nu prea ºtiu eu multe de tradiþie, dar ºtiu cã localnicii din Jieþ vin în fiecare an aici, în aceastã zi ºi e bine cã pãstrãm tradiþiile”, a spus un alt localnic din Valea Jiului. ªi pentru cã de Sfânta Maria la munte au urcat ºi Mariile, una dintre cele mai mici, ne-a spus cât de mult îi place la munte de ziua ei de nume. „ Da e ziua mea. Azi e Sfânta Maria ºi mie îmi place foarte mult aici cã sunt oameni mai mulþi”, ne-a spus o Maria de 5 ani. Nimeni nu s-a atins de bucate, pânã ce preotul nu le-a sfinþit ºi nu a terminat slujba de la troiþa din Parâng. „Este Nedeia Troiþei ºi Sfânta Maria, deci o dublã sãrbãtoare pentru noi ºi anul acesta, aºa cum s-a hotãrât în Consiliul local, primãria a organizat acest eveniment, împreunã cu momârlanii noºtri, cu produse tradiþionale, muzicã ºi voie bunã. E o zi de sãrbãtoare pentru toþi ºi e foarte multã lume, mai ales cã ne-a ajutat ºi Dumnezeu sã fie vremea bunã, ca sã putem petrece”, a conchis Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În Parâng a fost joc ºi voie bunã ºi localnicilor, momârlanilor ºi cabanierilor li s-au alãturat ºi turiºtii aflaþi la munte, care au gustat, la rândul lor, din bucatele pregãtite pe pirostrii. Diana MITRACHE

ºi corelate cu probele ADN. Acesta a vrut sã o violeze ºi pe mama tinerei însã nu a reuºit ºi s-a mulþumit doar sã o tâlhãreascã. Dupã ce firul anchetei a dus spre el, Koracsony ar fi încercat sã se spânzure dar nu ºi-a dus intenþia pânã la capãt. A mai fost condamnat pentru violarea unei minore ºi a scãpat din penitenciar anul trecut dupã ce a executat aproape zece ani. M.GÂNJU

Ce-a fost ºi ce-a ajuns publicitatea la ziar – cu Marian Boboc V alea Jiului a avut ziare ºi nu doar cã presa se citea, dar publicitatea ocupa un loc de cinste. Chiar mai mult, decât se întâmplã azi ºi asta o spune ziaristul ºi scriitorul Marian Boboc, cel care a scos din presa de acum 100 de ani reclamele ºi le-a cuprins într-o carte-document, aºa cum ºtie el mai bine, spre amuzamentul celor care o vor rãsfoi. Veþi râde, dacã veþi da paginile de limbajul reclamelor de peste ani, dar va fi un râs amar, pentru cã acum lucurile stau chiar mai rãu. „Din punct de vedere al negustorului ºi al meseriaºului, care dã

reclamã la ziar, nu am evoluat. Suntem într-o involuþie continuã. ªi voi lucraþi în presã, citiþi ºi voi câte anunþuri publicitare dau negustorii noºtri. Eu zic cã mai puþine decât în anul 1922. Risc eu ºi zic anul acesta ºi, dacã luãm o lunã din 1922 ºi numãrãm reclamele ºi una din anul 2016, din toate ziarele, eu cred cã într-un singur ziar de atunci apãreau mai multe ca acum”, a spus Marian Boboc, autorul cãrþii denumitã „Alfabetul publicitãþii în Valea Jiului. Studii de caz. Negustori ºi meseriaºi. Viaþa din spatele reclamelor”. Publicitatea a trecut la un alt nivel poate, dar

Marian Boboc a surpins, din nou, parfumul vremurilor când Petroºaniul avea industrie ºi era unul dintre cele mai importante oraºe ale României. „Faptul cã în 1887, în Valea Jiului, apãreau reclame, face din Valea Jiului un loc cosmopolit. Sã ai reclamã la ziar în 1887 nu ºtiu câte orãºele din România aveau ºi se pot lãuda cu asta”, a mai adãugat autorul cãrþii. Lucian Morogan, jurnalist ºi expert în publicitate, spune despre Marian Boboc, pentru cã

Ofertã pentru staþiunea montanã Parâng

20 de locuri de parcare pentru sute de maºini T

uriºtii speriaþi de traficul din Parâng. Mare agitaþie a fost, luni, în staþiunea montanã Parâng. La fel de mari au fost ºi nervii ºoferilor care s-au trezit într-un ambuteiaj la mare înãlþime. Cum municipalitatea de la Petroºani a organizat Nedeia Troiþei, iar transportul cu telescaunul a fost gratuit, sute de persoane au luat cu asalt staþiunea montanã. ªi mai toþi au urcat cu maºinile pânã la telescaun. Numai cã între vechiul telescaun ºi cel nou s-a format o adevãratã coloanã de maºini. Unele încercau sã urce, altele sã coboare, iar altele erau parcate. Pe marginea drumului de câþiva metri lãþime. Haos generalizat în Parâng. Fie varã, fie iarnã cei care urcã în staþiunea montanã Parâng sunt

puºi la grea încercare. Numãrul locurilor de parcare este insuficient, iar problema nu poate fi rezolvatã de municipalitatea de la Petroºani. Drumul de la vechiul telescaun ºi pânã la noua instalaþie de transport pe cablu este un prim test pe care trebuie sã îl treacã cei care vin la munte cu maºina. Din cauza porþiunii înguste ºi a maºinilor parcate pe lateral, traficul în zonã se desfãºoarã cu mare dificultate. O altã problemã este cea a

parcãrilor. ªi problema nu este una recentã, ci una care pare a fi fãrã rezolvare. În zonã existã un soi de parcare cu 20 de locuri, amenajatã de municipalitatea de la Petroºani ºi una privatã, amenajatã corespunzãtor. Aceasta însã nu aparþine municipalitãþii ci unui investitor privat care în zonã deþine un hotel. ªi punctul de îmbarcare pentru noul telescaun, instalaþie de transport realizatã pe banii primãriei. Cei care nu mai gãsesc locuri de

i-a scris ºi prefaþa cãrþii, cã aceasta este un succes ºi cã poate fi oricând un document istoric al Vãii Jiului. „Aceastã carte vã va face o imagine, chiar dacã este o carte alb-negru, o imagine coloratã, despre ceea ce s-a întâmplat în Valea Jiului a acelor ani. Ceva special mi s-a pãrut faptul cã negustorii care aveau atunci reclamã erau expuºi hoþilor, bandiþilor, pentru cã, ei având reclame în ziarele vremii, rãufãcãtorii îºi dãdeau seama cã au parcare pot apela la cei de la hotel, dar contra cost. 20 de lei pe zi costã parcarea unui autovehicul în incinta hotelului. Autoritãþile locale de la Petroºani susþin cã soluþia stã la cei care deþin terenuri în zonã ºi le-ar putea transforma în parcãri, obþinând astfel ºi un câºtig financiar. “Nu facem nimic, ne descurcãm cu ce avem. Numãrul locurilor se poate suplimenta. Existã o serie de terenuri private care ar putea fi amenajate în acest scop, dar trebuie ºi un pic de iniþiativã privatã. Nu trebuie sã aºteptãm ca primãria sã facã toate lucrurile”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Vara, staþiunea montanã Parâng este mai puþin animatã. Aglomeraþie a fost în ziua Adormirii Maicii Domnului, atunci când municipalitatea a organizat Nedeia Troiþei, iar transportul cu telescaunul a fost gratuit. Probleme sunt, însã, iarna, atunci când numãrul celor care vin la munte este mare. Diferenþa este cã iarna, turiºtii plãtesc ºi bilete. Monika BACIU

mulþi bani. Un lucru interesant este ºi faptul cã atunci în Petroºani se practica un mod foarte interesant de a face publicitate, pe care acum îl regãsim în publicitatea modernã. Este vorba despre acea aºteptare în foarte multe pagini de ziare, în care nu se spunea nimic, decât cã mai sunt 3 zile, douã zile, ca la sfârºit sã aparã reclama adevãratã despre un restaurant din Colonia Petroºaniului, atunci centrul oraºului”, a adãugat ºi Lucian Morogan, expert în publicitate, cel care i-a scris prefaþa cãrþii lansatã vineri la Petroºani. Negustorii vremilor de acum 100 de ani erau, în

mare parte, evrei, scriau imperativ la ziar ºi îºi fãceau reclame la tot ce vindeau, ori la serviciile pe care ºi le ofereau. Marian Boboc a redat în paginile noii sale cãrþi o lume apusã, dar frumnoasã, o paginã din istoria locului ºi spune cã va face la fel ºi cu presa din Deva ºi Hunedoara, pentru cã pregãteºte, împreunã cu Lucian Morogan un document similar pentru Capitala judeþului nostru. Lansarea de la Petroºani a coincis cu numãrul 2.000 al Cotidianului Ziarul Vãii Jiului, ziarul pe care Marian Boboc îl coordoneazã acum. Diana MITRACHE

Doi rãniþi în urma unor accidente rutiere

versarea arterei rutiere prin loc nemarcat ºi fãrã sã se asigure”, a declarat subcomsiarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Cel de-al doilea accident în care a fost rãnit minorul în vârstã 17 ani, dar ºi un alt tânãr de 18 ani, a avut loc pe DN 66, între localitãþile Meriºor ºi Bãniþa. Adolescentul conducea un scuter ºi pe o porþiune de drum în curbã deosebit de periculoasã la dreapta, nu a adaptat viteza la condiþiile de drum, a derapat ºi a pãtruns pe sensul opus de mers, unde a intrat în coliziune cu autoturismul condus regulamentar de un bãrbat în vârstã de 46 de ani, din municipiul Lupeni. Poliþiºtii fac cercetãri în ambele cazuri ºi au întocmit dosare penale pentru vãtãmare corporalã din culpã. Maximilian GÂNJU

O

fetiþã de ºase ani a fost rãnitã dupã ce a încercat sã traverseze o stradã din cartierul Aeroport-Petroºani iar un adolescent de 17 ani, din Aninoasa, a ajuns la spital cu rãni grave dupã ce s-a izbit cu un scuter de un autoturism. ”O tânãrã în vârstã de 20 de ani, din municipiul Petroºani, în timp ce conducea un autoturism pe strada Aviatorilor, din municipiul Petroºani, a surprins ºi accidentat uºor o minorã în vârstã de 6 ani, din Petroºani, care s-a angajat în tra-