Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1165
Cronica Vãii Jiului Vineri, 12 August 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Începe a doua sesiune a examenului de bacalaureat
A
bsolvenþii de liceu care nu au reuºit sã promoveze examenul de bacalaureat în prima sesiune mai o ºansã.
Sãptãmâna viitoare începe a doua sesiune a examenului maturitãþii, la care sunt aºteptaþi sã participe circa 900 de absolvenþi de liceu, 607 fiind din seria curentã, iar alþii 300 fiind din seriile anterioare. Prima probã din cadrul examenului va debuta marþi, 16 august cu proba oralã la limba românã. Examenul naþional va fi susþinut în trei centre de examen, care
vor fi organizate la nivelul judeþului. Unul va funcþiona la Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva, unul la Colegiul Economic „Hermes” Petroºani ºi ultimul centru de examen va fi la Liceul Tehnologic „Constantin Bursan” Hunedoara. În data de 22 august vor începe probele scrie, cu proba la limba ºi literatura românã. Primele rezultate vor fi afiºate în data de 29 august, iar în perioada 30-31 august se pot depune contestaþiile, rezultatele finale urmând a fi afiºate pe data de 1 septembrie. Monika BACIU
Drumurile fãcãtoare de bani
Contractele de milioane de euro ale CJH disputate în instanþã ºi la CNSC
U
n contract de circa douã milioane de euro al Consiliului Judeþean Hunedoara este disputat de mai multe societãþi. Deszãpezirea ºi întreþinerea drumurilor judeþene pe timp de iarnã atrage numeroase firme de profil, dar ºi contestaþii. >>> PAGINA A 3-A
Colaborare româno-maghiarã în folosul elevilor
ª
coala Gimnazialã nr. 7 din Petroºani a semnat un parteneriat de înfrãþire cu Liceul, ªcoala Generalã ºi Cãminul de Elevi Nicolae Bãlcescu din Gyula, Ungaria. Parteneriatul este în folosul elevilor care urmeazã cursurile ºcolii din Petroºani. Potrivit actului încheiat între cele douã pãrþi, scopul este “colaborarea în vederea îmbunãtãþirii serviciilor educaþionale oferite elevilor ºI creºterea compe-
tenþei cadrelor didactice, realizarea ºi implementarea unor deziderate comune privind egalitatea de ºanse, principii ºi valori europene, dezvoltarea durabilã,
promovarea vieþii sãnãtoase, a sportului ºi protejarea naturii, aplicarea la proiecte locale, naþionale ºi europene comune în vederea îmbunãtãþirii calitãþii serviciilor educaþionale, pedagogice ºi manageriale, precum ºi a celor conexe acestora”. Obiectivele acestui program de înfãþire cu liceul românesc din Gyula sunt toate în beneficiul actului educaþional. Astfel,
se are în vedere lãrgirea oportunitãþii de învãþare oferite elevilor, dezvoltarea de programe curriculare ºi extracurriculae comune ºi schimb de experienþã didacticã ºi managerialã. Bazele parteneriatului de înfrãþire au fost puse în urma unei acþiuni organizate anul acesta, când în urma unui maraton de lecturã au fost donate cãrþi unitãþii de învãþãmânt din Gyula, Ungaria. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri 12 August 2016
Petiþie pentru retragerea licenþei de transport a ZMK etãþenii din C Valea Jiului sunt îndemnaþi sã semneze o petiþie prin care se cere retragerea licenþei de transport a firmei ZMK. Iniþiativa vine pe fondul nemulþumirilor iscate dupã majorarea biletelor de cãlãtorie. Petiþia va fi înaintatã ºi autoritãþilor judeþene ºi naþionale. Iniþiatorii petiþiei se simt jefuiþi de cei de la firma de transport, care a majorat preþul biletelor de cãlãtorie. “Firma de transport public de persoane ZMK, începând cu 01.08.2016, a mãrit preþul biletelor (în unele cazuri cu 50% ºi, chiar, 100%) deºi aceastã majorare de preþuri nu se justificã prin nimic în afarã de faptul cã deþine monopolul transportului auto în comun în Valea Jiului (mai ales dacã luãm în considerare ca pe ruta LupeniUricani, firma care face transport auto pe ruta Lupeni-Câmpul lui Neag-Buta nu are voie sã ia ºi cãlãtori pentru Uricani, astfel ca aceºtia, fie varã, iarna, toamnã, ploi torenþiale, viscol, ger, ninsori trebuie sã stea în staþiile
de autobuz ºi sã aºtepte mijloacele auto de transport în comun ale firmei ZMK) ºi face ce vrea, mai ales cã majorãrile de tarife anterioare le-a fãcut înainte de anul 2012, când euro era la peste 4,5 lei, combustibilii la peste 6 lei/litru ºi TVA la 24%. Acum combustibilii sunt sub 5 lei/litru, TVA este la 20%, euro sub 4,5 lei”, aratã iniþiatorii petiþiei. Aceºtia solicitã Consiliului Judeþean Hunedoara, Prefecturii Judeþului Hunedoara, Consiliului Concurenþiei ºi Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Consumatorilor luarea unor mãsuri împotriva societãþii de transport. “Solicitãm retragerea licenþei de transport public de persoane firmei ZMK în Valea Jiului ºi acordarea licenþei de transport public de persoane, prin licitaþie deschisã, altor firme decât ZMK, respectând prevederile Legii concurenþei nr. 21/1996, cu mijloace de transport care sã asigure siguranþa cãlãtorilor, aer condiþionat ºi toate facilitãþile pentru un transport public de persoane la standarde europene. În cazul în care nu se poate retrage licenþa de transport auto în comun
ANUNÞ PUBLIC S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. PETROªANI anunþã publicul interesat asupra depunerii solicitãrii de emitere a autorizaþiei de mediu, pentru proiectul Extinderea ºi reabilitarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã din Valea Jiului aglomerarea Petroºani
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
firmei ZMK, atunci solicitãm urmãtoarele: acordarea licenþei de transport public de persoane în Valea Jiului ºi altor firme în vederea respectãrii Legii concurenþei nr. 21/1996, cu mijloace de transport care sã asigure siguranþa cãlãtorilor, aer condiþionat ºi toate facilitãþile pentru un transport public de persoane la standarde europene; obligarea firmei ZMK sã-ºi reducã tarifele cu 50%; obligarea firmei ZMK sã despãgubeascã cãlãtorii pe ruta UricaniLupeni ºi retur prin transportarea acestora GRATUIT timp de un an sau cu bilet la preþ de 1 leu timp de 2 ani; mijloacele auto de transport public de persoane pe ruta LupeniButa sã poatã lua ºi cãlãtorii de pe ruta Lupeni-Uricani; dat find faptul cã microbuzele ZMK iau ºi cãlãtori pentru transport local, costul acestor bilete sã fie de 1 leu; elevii ºi studenþii sã aibã reducere 50% inclusiv pe perioada vacanþelor, eventual sa aibã posibilitatea sã facã abonamente cu 50% reducere”, mai aratã iniþiatorii petiþiei. Petiþia a fost semnatã pnã acum peste peste 1000 de cetãþeni din Valea Jiului, iar alþii
amplasat în Vulcan, Aninoasa, Petroºani ºi Petrila , jud. Hunedoara – Reþele de alimentare cu apã potabile ºi de canalizare. Informaþiile privind proiectul pot fi consultate la sediul autoritãþii competente pentru protecþia mediului din Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 25, în zilele de luni-joi între orele 8-16 ºi vineri între orele 8-14. Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediul autoritãþii competente pentru protecþia mediului Hunedoara.
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
95 ºi-au exprimat ºi nemulþumirea vizavi de mãsura celor de la firma de transport. Cei de la ZMK susþin cã au majorat preþul biletelor de cãlãtorie din cauza amenzilor primite de cei de la Poliþia Rutierã. “Tarifele pe care le aplicãm cu începere de la 01 august sunt tarife aprobate prin Hotãrârea Consiliului Judeþean Hunedoara nr. 103/2014, ºi
societatea putea sã le aplice chiar de la data aprobãrii lor. Cu toate cã ultima majorare de tarife s-a produs la data de 01.02.2012, decizia majorãrii tarifelor de transport ºi aducerea lor la nivelul celor aprobate de Consiliul Jdueþean s-a luat datoritã faptului cã unii agenþi ai poliþiei Rutiere au aplicat un numãr îngrijorãtor de mare de amenzi, atât firmei cât
LOCURI DE MUNCÃ z BIJUTERIA EXCLUSIV situatã în Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, bl. 96, parter, vis-a-vis de staþia Hermes, angajeazã 2 asistente vânzãri sau lucrãtoare comerciale pentru magazin. Condiþii: prezentabile, minim studii medii, se acceptã inclusiv absolvente sau persoane aflate în perioada studiilor. Salariul este atractiv ºi nu se cere experienþã. Prezentarea cu CV zilnic la magazin, între orele 10-18 sau telefon 0751194610.
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
ºi conducãtorilor auto, culminând cu aplicarea amenzii de 9000 de lei unor conducãtori auto, pentru transportul a 3-4 persoane în picioare”, aratã o informare a firmei de transport. Potrivit celor de la ZMK, în urma majorãrii tarifelor de cãlãtorie se vor plãti avocaþii pentru contestarea în instanþã a proceselor. Monika BACIU
- ÎNCHIRIERI -
Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri 12 August 2016
Drumurile fãcãtoare de bani
Contractele de milioane de euro ale CJH disputate în instanþã ºi la CNSC n contract U de circa douã milioane de euro al Consiliului Judeþean Hunedoara este disputat de mai multe societãþi. Deszãpezirea ºi întreþinerea drumurilor judeþene pe timp de iarnã atrage numeroase firme de profil, dar ºi contestaþii.
L
icitaþie demaratã în 2015
La sfârºitul lunii octombrie 2015, Consiliul Judeþean Hunedoara a demarat licitaþia care are ca obiect “Lucrãri de întreþinere ºi reparaþii pe timp de varã - iarnã ºi siguranþã rutierã a drumurilor judeþene din sectorul Haþeg – Hunedoara, judeþul Hunedoara 2016 – 2019”. Valoarea estimatã a contractului este cuprinsã între 67,840,620.91 ºi 81,020,328.25 RON, fãrã TVA. Contractul a atras însã societãþile de profil care se luptã pentru a câºtiga. Fiecare vrea sã îºi ofere servici-
ile, însã existã ºi nemulþumiþi. În acest sens au fost depuse mai multe contestaþii.
DIFERIT O societate din Cluj Napoca, SC Diferit, este una dintre contestatoare. Aceasta a cerut celor de la CNSC, o contestaþie prin care a solicitat anularea deciziei autoritãþii contractante prin care oferta depusã de Asocierea S.C. DRUPO S.R.L. – S.C. TRANS CONSTRUCT IMPORTEXPORT S.R.L. a fost declarata admisibilã, conformã ºi câºtigãtoare, iar oferta depusã de S.C. DIFERIT S.R.L. a fost declaratã necâºtigãtoare. Totodatã, clujenii au mai avut ºi alte solicitãri. “Anularea deciziei autoritãþii contractante prin care a fost declaratã admisibilã ºi conformã oferta depusã de S.C. STRABAG S.R.L.; Anularea, în parte, a
raportului procedurii de atribuire în ceea ce priveºte declararea ca admisibile ºi conforme a ofertelor depuse de S.C. STRABAG S.R.L. ºi de Asocierea S.C. DRUPO S.R.L. – S.C. TRANS CONSTRUCT IMPORTEXPORT S.R.L., în ceea ce priveºte declararea câºtigãtoare a ofertei depusã de Asocierea S.C. DRUPO S.R.L. – S.C. TRANS CONSTRUCT IMPORTEXPORT S.R.L. ºi în ceea ce priveºte declararea necâºtigãtoare a ofertei depusã de S.C. DIFERIT S.R.L.; obligarea autoritãþii contractante la continuarea procedurii prin reevaluarea ofertelor depuse de S.C. STRABAG S.R.L. ºi Asocierea S.C. DRUPO S.R.L. – S.C. TRANS CONSTRUCT IMPORT-EXPORT S.R.L., în limitele deciziei ce urmeazã a fi pro-
nunþatã, constituindu-se dosarul nr. 1407/2016”, mai solicitau cei de la SC Diferit SA din Cluj Napoca. Cei de la Consiliul Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor au respins cererea clujenilor. „Respinge, ca nefondatã, contestaþia formulatã de cãtre S.C. DIFERIT S.R.L., cu sediul în Cluj-Napoca, B-dul Muncii nr. 18, jud. Cluj, în contradictoriu cu U.A.T. JUDEÞUL HUNEDOARA, cu sediul în Deva, str. 1 Decembrie 1918 nr. 28, jud. Hunedoara, cod poºtal 3300005”, se aratã în decizia CNSC.
STRABAG Firma constructoare de autostrãzi a depus ºi aceasta contestaþie. În speþã, SC Strabag SRL a solicitat “anularea raportului procedurii de
CNSC a respins contestaþia depusã de Drupo
F
irma Drupo a contestat un contract demarat de Administraþia Naþionalã Apele Române – Administraþia Bazinalã Apã Jiu, pentru “execuþia lucrãrilor de construcþii-montaj la obiectivul de investiþii «amenajare râul Jiul de est ºi afluenþi - Pârâul Staicului în municipiul Petroºani, judeþul Hunedoara”. A mai existat o contestaþie depusã din partea unei societãþi, aceasta din urmã însã ºia retras acþiunea. Drupo a solicitat revocarea deciziei prin care oferta sa a fost declaratã inacceptabilã ºi
neconformã, revocarea în parte a raportului procedurii, în ceea ce priveºte declararea ofertei sale ca inacceptabilã ºi neconformã, precum ºi a oricãrui act subsecvent acestei decizii, obligarea autoritãþii contractante la continuarea procedurii prin reevaluarea ofertei sale, în timp ce firma SENERA SA din Satu Mare a cerut celor de la Consiliul Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor anularea actelor contestate, a raportului procedurii subsecvent, precum ºi obligarea autoritãþii contractante la reevaluarea ofertei sale. CNSC a decis însã continuarea procedurii.
“Respinge, ca nefondatã, contestaþia formulatã de DRUPO SRL, în contradictoriu cu Administraþia Naþionalã Apele Române - Administraþia Bazinalã de apã Jiu. Ia act de renunþarea la contestaþia formulatã de SENERA SA, în contradictoriu cu Administraþia Naþionalã Apele Române Administraþia Bazinalã de apã Jiu. Prezenta decizie este obligatorie pentru pãrþi. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare”, se aratã în documentele CNSC. Contractul are o valoare de 10.033.366,00 RON. Monika BACIU
atribuire nr. 8252/08.06.2016 ºi a tuturor actelor subsecvente; anularea comunicãrii nr. 8257/08.06.2016, conform cãreia a fost declaratã câºtigãtoare a procedurii oferta depusã de Asocierea S.C. DRUPO S.R.L. – S.C. TRANS CONSTRUCT IMPORTEXPORT S.R.L., cu o propunere financiarã de 46.086.013,87 lei fãrã TVA, ca act subsecvent; obligarea autoritãþii contractante la reluarea procedurii de atribuire de la etapa evaluãrii ofertelor ºi reevaluarea ofertei depusã de Asocierea S.C. DRUPO S.R.L. – S.C. TRANS CONSTRUCT IMPORTEXPORT S.R.L. în conformitate cu prevederile legale; stabilirea rezultatului procedurii de atribuire cu respectarea prevederilor legale în vigoare, raportat la criteriul de atribuire „preþul cel mai scãzut”, constituindu-se dosarul nr. 1416/2016”, solicitau cei de la Strabag. Nici în acest caz, CNSC nu a dat câºtig de cauzã contestatarilor. “Respinge, ca nefondatã, contestaþia formulatã de cãtre S.C. STRABAG S.R.L., cu sediul social în Bucureºti, Calea 13 Septembrie nr. 90, et. 5, biroul 5.14, sector 5, ºi sediul procesual ales în Timiºoara, str.
Dr. A.P. Podeanu nr. 147, jud Timiº, în contradictoriu cu U.A.T. JUDEÞUL HUNEDOARA”, se aratã în decizia CNSC.
12 oferte
Pentru contractul de circa douã milioane de lei au fost depuse nu mai puþin de 12 oferte. Doar trei dintre ofertanþi erau din afara judeþului, respectiv din Cluj, Timiº sau Bucureºti.
ontract de 21 de milioane C pentru drumurile din Valea Jiului
Tot anul trecut, Consiliul Judeþean Hunedoara a scos la licitaþie ºi contractul privind “Lucrãri de întreþinere ºi reparaþii pe timp de varã - iarnã ºi siguranþã rutierã a drumurilor judeþene din sectorul Valea Jiului, judeþul Hunedoara 2016 – 2019”. Acesta are o valoare cuprinsã între 19,056,739.13 ºi 21,525,301.44 RON lei, fãrã TVA. ªi pentru acest contract se dueleazã ºapte societãþi comerciale, printre care ºi Strabag. În principiu, contractul a fost atribuit asocierii formate din S.C. ZONA D S.R.L.S.C. COMEXIM R S.R.L. la valoarea de 16.884.741.17 de lei, fãrã TVA. Monika BACIU
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
4 Actualitate
Dupã o zi cu Regina Ana – o altã faþã a simplitãþii nobile, a iubirii pentru oameni Î
n prima vizitã, de dupã exil, în judeþul Hunedoara, mai precis la Haþeg ºi Prislop, unde au fost însoþiþi de oameni ai Vãii Jiului, cuplul regal pãrea cã savureazã fiecare clipã, cã redescoperã fiecare loc, emoþia fiind vãditã… Se aflau în gospodãria de la Sãlaº a avocatului de la Petroºani, Pompiliu Prip. Regina Ana era cea care îi atrãgea atenþia regelui Mihai, din când în când, asupra amãnuntelor, iar privirea sa pãrea cã îmbrãþiºeazã oamenii… Întreaga lor atitudine a fost comparatã de un localnic care vizitase de curând Marea Britanie, ca o clãdire simplã, sobrã, dar dupã ce i-ai trecut pragul te copleºeºte prin bogãþia spiritualã, plin nobleþe ºi multe alte asemenea simþãminte pe care tu, român, venit din România comunistã, nu þi le poþi explica. În aceste zile, de când Regina Ana a trecut la cele veºnice, se scot intens în spaþiul public fapte ºi atitudini ale familiei regale, de mulþi neºtiute, pentru cã în cei circa 50 de ani de comunism ºi încã mulþi dupã revoluþie, familia regalã era un subiect tabu. Au trecut mai puþin de 20 ani de când regelui Mihai i s-a permis sã fie din nou român, ceea ce înseamnã cã nu suntem pregãtiþi ca popor, din spusele specialiºtilor, pentru a conºtientiza, dar mai ales pentru a accepta cã ºi aceastã parte a istoriei, cu o familie regalã ce are rãdãcini în toatã Europa monarhicã. Dacã regelui Mihai nu i
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 12 August 2016
s-a permis sã se întoarcã în þarã la prima încercare, Reginei Ana nu i s-a interzis sã intre în România. Astfel, singurã, aceasta a bãtut þara în lung ºi în lat începând din 1992. A vizitat fabrici, instituþii culturale ºi de
binefacere, ºcoli ºi spitale, gospodãrii ale românilor pentru cã, spun cei care au gãzduit-o, cel mai bine se simþea la sat spunând mereu cã este fascinatã de spiritul românesc autentic de care îi vorbise în fiecare zi a vieþii sale Regele Mihai. În judeþul Hunedoara, cuplul regal al României a fost pentru prima datã dupã ce regele Mihai îºi redobândise cetãþenia românã, în 1997. Atunci patru jurnaliºti din Valea Jiului, ºi alþi doi la la Alpha TV, plus un grup de þãrãniºti ºi liberali în frunte cu av. Pompiliu Prip, care era preºedinte CDR Petroºani, au “preluat” familia regalã de la
graniþa, dinspre Severin, a judeþului Hunedoara, Regele se afla la volanul unui Ford Ranger. La Haþeg, i-a aºteptat multã lume, zona fiind una în care s-a pãstrat nealteratã istoria partidelor istorice. Majestãþile lor au fost invitaþi în case ale oamenilor de pe sate, iar la Sãlaº, a gustat din vestiþii virºli, din gospodãria þãrãnistului Pompiliu Prip. Cuplul regal pãrea cã savureazã fiecare clipã, cã redescoperã fiecare loc, emoþia fiind vãditã… Regina Ana era cea care îi atrãgea atenþia regelui, din când în când, asupra amãnuntelor, iar privirea sa pãrea cã îmbrãþiºeazã oamenii… Întreaga lor ati-
Lupeniul ªANTIER ÎN LUCRU
ntreg munciipiul Îtransformat Lupeni a fost într-un
adevãrat ºantier în lucru. Sunt lucrãri de amenajare a strãzilor, se toarnã asfalt, se scot ºi se înlocuiesc borduri ºi refac trotuarele, ori se amenajeazã albiile pâraielor ce traverseazã municipiul. Toate sunt în plinã desfãºurare, iar primarul Cristian Resmeriþã spune
cã acestea vor continua, atât timp cât vremea va fi prielnicã. „Pe lângã marea lucrare de reabilitare a bulevardului central, în momentul de faþã putem sã spunem cã am început în forþã reabilitarea unui întreg cartier, din punct de vedere al infrastructurii. Vorbim despre Cartierul Bãrbãteni ºi le spun celor din Lupeni cã toate strãzile, bordurile ºi trotuarele vor fi refãcute în proporþie de 100%”,
tudine a fost comparatã de un localnic care vizitase de curând Marea Britanie, ca o clãdire simplã, sobrã, dar dupã ce i-ai trecut pragul te copleºeºte prin bogãþia spiritualã, plin nobleþe ºi multe alte asemenea simþãminte pe care tu, român, venit din România comunistã, nu þi le poþi explica. Majestãþile lor au fost gãzduite peste noapte la Mãnãstirea Prislop. La cina de la Mãnãstire, la masã cu regele ºi regina, au stat ºi ziariºtii din Valea Jiului, care au însoþit familia regalã. Cu acel prilej am reþinut discuþia referitoare la revista literarã “Gândul”, din al cãrui colectiv redacþional fãcea
a spus Cristian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Sunt multe lucruri pe care le cer acum cei din Lupeni, dupã ce au observat cã în cartierul lor au ajuns utilajele de la asfaltare ºi muncitorii sunt prezenþi, dar primarul spune cã, pe rând, ºi în limita bugetului, toate acestea vor fi trecute în grafic. „Trebuie sã facem în
parte ºi Maica Stareþã a Mãnãstirii Prislop. Regina Ana a vorbit atunci, cu grijã ºi multã modestie, pentru a nu crea impresia de laudã sau un merit anume, despre încercãrile sale în literaturã. În 1960, Regele ºi Regina au scris împreunã o piesã de teatru numitã Alegerea The Choice, în original -, despre lupta dintre sistemele capitalist ºi comunist ºi rolul credinþei în salvarea omului. Pânã în prezent, piesa nu s-a jucat niciodatã în România. Ea a fost însã publicatã în mai multe volume, în româneºte. Tot la Prislop, am aflat cã Regina i-a cunoscut pe Eugen Ionescu ºi Emil Cioran… Când am aflat ce titluri ºi onoruri i-au acordat marile case regale ºi state ale lumii, am încercat, fãrã sã reuºim sã-i vedem mãreþia, sã ne imaginãm faptele sale, personalitatea sa remarcabilã… ªtiam atunci doar cã în 1939 ºi-a însoþit familia, care fugea din calea naziºtilor, în Spania, Portugalia, apoi în Statele Unite. La New York a urmat cursurile ºcolii de artã Parson's School of Design în perioada 19401943 ºi a lucrat în acelaºi timp ca vânzãtoare într-un magazin. Din 1943 pânã la sfârºitul rãzboiului a participat, înrolându-se voluntar alãturi de Forþele Franceze Libere - trupele sub comanda generalului Charles de Gaulle -, la campanile din Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg ºi Germania unde a fost ºofer pe ambulanþã ºi infirmierã, dar sigur faptele ºi
aºa fel încât sã gãsim echilibrul între ceea ce ne cer cetãþenii, pe bunã dreptate, ºi ceea ce putem noi sã facem, ca primãrie. Asta, din cauza resurselor materiale limitate pe care le avem în momentul de faþã. Am decis sã facem în aºa fel încât, în momentul în care intrãm într-un cartier, sã îº reabilitãm în totalitate, iar în Bãrbãteni vorbim despre infrastruc-
Adrenalinã, miºcare, curaj ºi un primar cu mobilitate
C
alegerile sale au fost mult mai multe…
I s-au acordat: z Familia Imperialã ºi Regalã a Austriei: Doamnã a Ordinul Înstelat al Crucii; z Franþa: Medalia Crucea de rãzboi 1939–1945; z Familia Regalã a Orléans-Franta: Ordinul Sfântul Lazarus în grad de Mare Cruce; z Familia Regalã a Greciei: Ordinul Sfânta Regina Olga ºi Regina Sophia în grad Doamnã Mare Cruce; z Ordinul Suveran al Cavalerilor de Malta: Ordinul Militar Suveran de Malta în grad de Mare Cruce a Justiþiei. Regina Ana a fost cea care l-a susþinut pe Regele Mihai în cei 50 de ani de exil, sã trãiascã ºi sã se descurce ca orice om de rând, dar cu demnitatea unui rege, pentru cã MS Mihai fusese crescut pentru a cârmui o þarã, educat pentru a fi om de stat, pentru a-ºi iubi
turã rutierã, trotuare, alei de intrare în blocuri ºi douã parcuri, dintre care unul este modernizat”, a mai precizat primarul. În plus sunt propuse pentru reabilitare ºi ºcolile, lãcaºele de cult ºi tot ce mai rãmâne. Iluminatul a fost deja schimbat ºi deja se vede o economie la facturã cu peste 50%. Diana MITRACHE
poporul necondiþionat. L-au gãzduit Anglia, Franþa, Elveþia, în timp ce România îi alunga ºi îi hulea. Regina Ana l-a ajutat permanent sã þinã aprinsã cu aceeaºi intensitate flacãra menirii sale. Regina a plecat, iar acest moment este unul de agitaþie pentru români, de cãutãri ºi “relocãri” în conºtiinþe a ceea ce înseamnã Ana de BurbonParma – Regina Ana a României… Regele Mihai, la cei 95 de ani, are apusul aproape. O datã cu el se va încheia un capitol important al istoriei României ºi cu acesta se vor rãci multe relaþii ale þãrii noastre cu state monarhice trecute ºi prezente… Ileana FIRÞULESCU
entrul pietonal al Petroºaniului devine un adevãrat furnicar, în fiecare dupã amiazã, când tinerii ies afarã. Cu role, biciclete, skateboard-uri, kart-uri ºi, mai nou, cu skateboard-urile electronice.
Sunt dispozitive care te obligã sã îþi gãseºti ºi sã îþi menþii centrul de greutate, iar pentru copii, pare o joacã. „Trebuie sã stai drept, sã îþi þii echilibrul ºi apoi e sigur cã nu
cazi. Te opreºti tot aºa. E simplu”, a explicat o fetiþã, care tocmai se pregãtea sã se dea. ªi a fãcut-o cu mult curaj, dupã ce s-a echipat corespunzãtor, cu cascã, cotiere, genunchiere ºi, desigur, cu mult curaj. Nu oricine poate sã stea ºi sã se plimbe pe un astfel de dispozitiv, dar, pe centrul civic, în Petroºani Nord, l-am gãsit chiar pe primarul Tiberiu Iacob Ridzi. A încercat, mai întâi, sã stea în echilibru, iar mai apoi chiar a reuºit sã se plimbe. Asta, dupã ce ºi-a vãzut fiul
10.000 de lei de la bugetul local pentru Nedeia Troiþei
erbarea câmpeneascã din S Parâng va fi organi-
zatã de municipalitatea ºi Consiliul Local Petroºani. A fost alocatã suma de 10.000 de lei pentru organizarea evenimentului care va avea loc în Ziua Sfintei Marii, adicã în data de 15 august. “Tradiþiile ne definesc ca oameni, ca societate, iar pãstrarea ºi respectarea acestora reprezintã un imagiu adus pãrinþilor noºtri ºi trecutului comunitãþii în care trãim. Din strãbuni, sfintele sãrbãtori sunt celebrate prin nedei, sãrbãtori ale poporului, pline de bucurie ºi pioºenie, sãrbãtoarea
Adormirii Maicii Domnului fiind una dintre cele mai sfinte sãrbãtori ale românilor. Nedeia Troiþei este organizatã, în fiecare an, la troiþa ridicatã la cota 1.500 m din masivul Parâng, ºi are drept scop promovarea tradiþiilor localnicilor din zonã ºi constã în prepaparea bucatelor ºi furnizarea lor participanþilor, o slujbã de pomenire, muzicã ºi dansuri populare specifice zonei noastre ºi o prezentare de costume
populare”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre prin care s-a decis alocarea sumei de 10.000 de lei pentru organizarea evenimentului. Banii vor fi folosiþi pentru organizarea acestor evenimente care au ca scop promovarea zonei turistice, dar ºi a tradiþiilor. Tot în acest context, cei care vor urca, luni, în Parâng vor beneficia de transport gratuit cu telescaunul. Monika BACIU
cã patineazã fãrã probleme. „Andrei a reuºit din prima. Copiii sunt mai curajoºi, dar am reuºit ºi eu ºi, dupã ce mi-am þinut puþin echilibrul, chiar am reuºit sã mã dau. Dacã prinzi cum stau lucrurile, e simplu”, a spus Tiberiu iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, care a patinat minute bune alãturi de fiul sãu pe zona pietonalã.
Tiberiu Iacob Ridzi spune chiar cã a fost apreciat ºi de cei care l-au vãzut, iar unii chiar l-au avertizat sã îºi ia mãsurile de precauþie. „O doamnã, care probabil nu credea cã sunt chiar eu pe acest dispozitiv, s-a apropiat ºi mi-a zis sã am mare grijã. Apoi m-a avertizat cã mai este nevoie de mine la primãrie”, a spus în glumã primarul din Petroºani, care zilnic vine cu Maria ºi Andrei pe zona pietonalã ca sã se joace cei mici. Oricine poate sã încerce, dar nu oricui îi ºi reuºeºte. Cãzãturile sunt incluse, dar ideal e sã poatã fi evitate. Cei care ajung sã încerce, însã, spun cã începutul e mai greu, pentru cã apoi te poþi deplasa fãrã probleme, doar controlându-þi centrul de greutate. Diana MITRACHE
6 Învãtãmânt
Cronica Vãii Jiului | Vineri 12 August 2016
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri 12 August 2016
Au fost probe la alarma publicã din Petroºani a Petroºani a sunat alarma ºi, în biroul primarului, au fost L reprezentanþii Poliþiei municipale, ai Poliþiei Locale ºi reprezentantul Comandamentului pentru situaþii de urgenþã. Timp de câteva minute, sunetul prelung a fost perceput de populaþie ca un avertisment, iar apoi, prin intermediul unui sistem nou, populaþia a fost anunþatã verbal cã a fost o probã a instalaþiei moderne, nou achiziþionatã. Noul sistem de alarmare publicã a fost probat ºi cei care l-au instalat la Petroºani au demonstrat cum se procedeazã. Asta, dupã ce ultima datã, alarma publicã a fost folositã la inundaþiile de luna trecutã, când populaþia a fost avertizatã cu privire la ploile abundente ce urmau sã vinã. „Putem sã comandãm, în caz de nevoie, acest sistem ºi de la Petroºani ºi de la Deva ºi de la Bucureºti.
El poate fi activat în orice moment ºi permite inclusiv transmiterea de date ºi mesaje între noi ºi cãtre presã ca sã putem înºtiinþa populaþia, dacã e vorba despre un atac aerian, inundaþii, calamitãþi, dar care sã fie previzibile într-o perioadã de timp rezonabilã”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. Sistemul a fost modernizat la Petroºani ºi acum se poate vorbi
despre eficientizarea alarmãrii populaþiei, atunci când este necesar. Sistemul poate fi activat direct, din sediul primãriei, prin intermediul telefoniei mobile, prin internet ºi prin radio, aºa încât, în situaþia în care unul dintre sisteme cade la dezastru, celelalte sã permitã activarea alarmei, lucru care se face în maxim 10 secunde. „Sistemul activeazã sirenele electrice, cele care pornesc un motor
Istorie ºi turism la altitudine asul Vâlcan, staþiune P turisticã cu încãrcãturã istoricã. Autoritãþile locale de la Vulcan promoveazã staþiunea montanã Pasul Vâlcan prin prismã istoricã. Douã drumuri pe care s-au dus bãtãlii istorice se aflã la cota 1621,6 metri. Edilii îºi doresc sã transforme cele douã drumuri în trasee turistice. “Prin Pasul Vâlcan (1621,6 m) din munþii cu acelaºi nume, aflaþi la graniþa dintre judeþele Gorj ºi Hunedoara, trec douã drumuri istorice, ce ar putea deveni trasee turistice importante ale României. Primul drum se cheamã Troianul, sau Drumul lui Traian ºi face parte din drumul care unea, acum 2000 de ani, Drobeta cu Ulpia Traiana. El a fost construit de armatele romane pentru a cuceri capitala Daciei, Sarmizegetusa. Drumul intra în Gorj pe la Cãtunele, atingând Jiul la castrul de la Pinoasa, urma malul stâng al acestuia, trecând prin Pasul Vâlcan, apoi pe Valea Streiului, pânã la Haþeg ºi ajungea la în inima Daciei. Istoricul Alexandru ªtefulescu l-a reperat în dreptul castrului roman Bumbeºti-Jiu, urcând pe Valea Porcului. El existã ºi azi, fiind folosit ca drum forestier, dar la aproximativ 5 - 6 km de Pasul Vâlcan dispare, devenind potecã de picior. Tot prin Pasul Vâlcan trece Drumul Neamþului, suprapunându-se pe o porþiune de câþiva km cu Drumul lui Traian, spre Vulcan. I se spune aºa, pentru cã, în Primul Rãzboi Mondial, în urma declaraþiei de rãzboi a României împotriva Austro-Ungariei de la 27 august 1916, românii au trecut graniþa, ce se afla pe coama Meridionalilor, prin apropierea Pasului Vâlcan, sã elibereze Transilvania. Aici s-au dus lupte grele între nemþi ºi români, tranºeele fãcute de soldaþi
ºi rezultã un sunet clasic, ca cel pe care îl ºtiþi din filme, sinistru. Al doilea sistem este cu sirenã electronicã ºi sunt avertizãri clare cu voce. Avem semnal de prealarmã aerianã, de alarmã aerianã, de alarmã la dezastre ºi cel de încetare. Toate dureazã douã minute. Iar cel de încetare este 2 minute continuu. La alarma aerianã sunt 15 semnale, 4 secunde pauzã, 4 secunde sunã sirena. Urmeazã alarma la dezastre, 5 semnale de câte 10 secunde”, a adãugat ºi Gheorghe Ungureanu, producãtorul echipamentelor
achiziþionate. Modernizarea sistemului din Petroºani a costat 58.000 de lei ºi, pe viitor, primãria din Petroºani vrea sã se doteze cu mai multe astfel de sirene electronice, care sã alerteze clar, cu voce, populaþia, explicând, fãrã impusuri sonore, ce se petrece. Pânã atunci, se va proni sirena clasicã, iar la un interval rezonabil, primarul poate transmite în clar, motivul alarmãrii. Alte douã sisteme care sã transmitã mesaje cu voce vor fi montate pe viitor în capetele municipiului, aºa încât populaþia sã afle din
timp ce se peterce. Cât despre adãposturile aeriene, acestea sunt deja depãºite ºi nu se mai pune problema folosirii lor. „Avem 4 adãposturi, dar normal, concepþia de adãpost nu mai este de actualitate. Acestea au fost fãcute în anii 70, în timpul rãzboiului rece ºi erau atunci utile. Normal, fiecare locuinþã are un subsol. Toate sunt în evidenþa noastrã ºi toate vor fi adãposturi, dar ele vor fi amenajate de populaþie”, a declarat Ion Bunea, ºeful Sistemului de alarmare Publicã din Petroºani. În acest moment, existã sisteme cu sirene ce au chiar staþii meteo incorporate ºi care îºi fac treaba mulot mai eficient, iar pe viitor, pentru cã doar una costã 65.000 de lei. În acest moment, acoperirea sistemelor de alarmare cuprinde toate zonele municipiului Petroºani, iar în zonele extreme ajung echipajele poliþiei locale, atunci când este necesar. Diana MITRACHE
Falezã pe malul Pârâului Braia fiind vizibile ºi în ziua de azi”, scrie Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Un alt drum încadrat la categoria celor judeþene ar merita, potrivit edilului sã fie încadrat în categoria celor naþionale, acesta fãcând legãtura dintre douã judeþe. “Drumul Neamþului, marcat pe hartã ca drum judeþean (DJ 664), deºi ar merita titulatura de drum naþional, pentru cã leagã douã judeþe ºi chiar douã regiuni istorice, se desprinde din Drumul European 79 în dreptul comunei Turcineºti, o traverseazã spre nord, apoi trece prin Schela, Pasul Vâlcan ºi coboarã în oraºul Vulcan. Pe vremuri era folosit de negustorii care fãceau comerþ peste graniþã, dar dupã Primul Rãzboi Mondial, când a fost finalizat drumul de pe Defileul Jiului, Drumul Neamþului a fost pãrãsit. El mai e folosit, în prezent, de localnici ºi de cei care se ocupã de întreþinerea liniei de înaltã tensiune de 220 kv, construitã în 1966 pentru a lega Centrala Electricã de Termoficare Paroºeni, prin Târgu Jiu, în Sistemul Energetic Naþional”, mai spune primarul. Autoritãþile locale de la Vulcan intenþioneazã sã promoveze turismul ºi prin prima evenimentelor istorice care au avut loc aici. Monika BACIU
P
rimãria Lupeni va amenaja o mica falezã pe malul Pârâului Braia. Administraþia localã de la Lupeni a luat aceastã decizie dupã inundaþiile care au lovit municipiul Lupeni în lunile iunie ºi iulie ºi care au afectat grav zona în care se aflã pârâul Braia. La solicitarea autoritãþilor locale, Apele Române au început derularea unor lucrãri complexe pe Pârâul Braia, în zona cuprinsã între Bulevardul Pãcii ºi ªoseaua de Centurã, care constau în lucrãri de decolmatare a pârâului, lucrãri de reparaþii ºi consolidare a malurilor. Întrucât în apropiere se aflã Parcul Tineretului din Zona CAP, prin lucrãrile care se executã în zonã, administraþia localã în colaborare cu Apele Române intenþioneazã sã amenajeze pe malul pârâului o micã falezã, ceea ce va aduce un plus de imagine zonei respective. “În prezent în municipiul Lupeni se deruleazã mai multe proiecte, o parte din acestea au ca obiect înlãturarea urmelor lãsate de inundaþiile care au produs mari pagube ºi au afectat infrastructura
localitãþii. În prezent, în colaborare cu Apele Române lucrãm la albia Pârâului Braia ºi în paralel cu lucrãrile de decolmatare ºi consolidare a malurilor intenþionãm sã efectuãm ºi lucrãri prin care sã amenajam o micã falezã pe malul acestuia, având în vedere cã în apropiere se aflã Parcul din Zona CAP”, declarã primarul Cristian Resmeriþã. În paralel Primãria Lupeni a început ºi executarea unor lucrãri de extindere a iluminatului public pe ªoseaua de Centurã în zona cuprinsã între Bulevardul Pãcii ºi strada Vâscozei.
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri 12 August 2016
Henþ cu mâna
CINE NU SE LASÃ La o competiþie de tir cu arcul nu e ca la alte sporturi. Nici mãcar nu se mãnâncã seminþe. Lume civilizatã, liniºtitã, fair-play. Merg la astfel de competiþii de vreo 20
(ºi ceva...) de ani. De la an la an mai ales în ultimii 3-4, parcã “seceta” e tot mai mare. Se împuþineazã echipele, sportivii, spectatorii. E senzaþia pe care am trãit-o la
recentele competiþii de la aninoasa, Campionatul Naþional Outdoor ºi Cupa Minerul. Dar existã acei promotori ºi sportive care se încãpãþâneazã ºi nu lasã garda jos. Ilie Botgros nu mai e primar demult, dar în virtutea funcþiei sale este preºedintele
onorific la C.S.O (Minerul) Aninoasa, este mereu present acolo unde impune soarta. În preajma lui, Viorel Hãbian, eternal nemuritor al tirului cu arcul, apoi Rãzvan Marcu, aureolat de atâtea medalii, fetele Andreea Uriþescu (acum stabilitã în Bucureºti) ºi Luminiþa
Boroº, mereu în primplanul competiþiilor. Ei formeazã grupul de “veterani” care mai cred încã în boemia acestui sport. În rest, nici mãcar grangurii cei mari de la Bucureºti, federalii de la tir, nu se mai înghesuie pe la “Anena”, poligonul de la Aninoasa. Despre politicieni … Cine-s ãia?
TIR CU ARCUL
CU GAZDELE DE LA ... DEVA (ANINOASA?) ÎN PRIM-PLAN “Veteranele” zonei feminine a tirului cu arcul aninosean, Andreea Uriþescu ºi Luminiþa Boroº
Componenþii echipei S.C. M. Deva - C.S.O. Min. Aninoasa la finalul competiþiei din august 2016
P
erioada 6-8 august 2016 a fost una de final de ciclu competiþional la tir cu arcul, cu o competiþie dublã, Campionatul Naþional Outdoor (etapa a 3-a) ºi Cupa Minerul.
O campioanã la gimnasticã artisticã, ªtefania Stãnilã, prezentã la o competiþie cu arcul
Dacã pe vremuri se adunau la Aninoasa sportivi de la 15-20 de cluburi din România ºi vreo 3-4 þãri (Turcia, Cipru, Moldova, Bulgaria), de data asta sezonul a fost unul mai sec.
NU MAI ARE BALTA PEªTE... Totuºi, pe mai multe secþiuni: - compound olimpic, bow hanting, barebow – la seniori ºi juniori, masculin ºi feminin, au fost lucruri interesante cu sportivi care au demonstrat cã se mai poate pune pasiune într-un sport atât de frumos.
“VETERANII” NU SE LASÃ! Numele cunoscute din tirul aninosean, Rãzvan Marcu, Luminiþa Boroº,
Andreea Uriþescu, au fost pe baricade cum o fac de atâþia ani, cu toþii obþinând locuri pe podium. Iatã de pildã, la cat. Olimpic bãrbaþi, gazdele (Deva – Aninoasa) au obþinut primele trei poziþii prin Rãzvan Marcu, Ghenadi Iepuri ºi Daniel Cãlin. Aºa cum spuneam, fetele s-au impus prin Luminiþa Boroº ºi Andreea Uriþescu, câºtigãtoare la categoria olimpic senioare. La juniori III, sportive de la “combinata Deva – Aninoasa” au ocupat urmãtoarele poziþii: Mario Tâmpu – locul 1, Cosmin Stãnculescu – locul 3, Denis Tãnãsescu – locul 4, Dorin Niþã – locul 5 ºi George Venþel – locul 6. La juniori II, Locurile 2,3 ºi 4 au fost ocupate de Sebastian Trestian, Eduard Miklos ºi Octavian Fogel. “Ne bucurãm cã încã mai
vin copii la tir cu arcul. Vom încerca sã le insuflãm mereu ideea de sport, de performanþã, prin ei, tirul cu arcul având mereu o continuitate” a declarat antrenorul Viorel Hãbian.
PREZENÞÃ INEDITÃ La concursul de la Aninoasa o prezenþã ineditã a fost cea a ªtefaniei Stãnilã (19 ani), cunoscuta campioanã europeanã la gimnasticã ritmicã de la C.E. Sofia 2014. Aflatã într-o perioadã de relaxare, dupã ce a avut ceva problem legate de activitatea sa, ªtefania Stãnilã a acceptat sã facã parte din organizatorii care au oferit în final premiile de la competiþia de la Aninoasa.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Trãgãtorii la start