Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1164
Cronica Vãii Jiului Joi, 11 August 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
ªomerii au ºanse puþine ºi rare
N
u prea sunt locuri de muncã în Valea Jiului, iar angajatorii care vin sunt puþini ºi mereu aceeaºi. Tocmai de aceea, firma care va crea la toamnã 200 de locuri de muncã, într-o halã în care se vor realiza cablaje, vine sã dea o primã ºansã celor aflaþi în cãutarea unui loc de muncã bine plãtit. Asta cred acum cei de la agenþiile locale din Valea Jiului, care spun cã este prima datã în ultimii ani când o firmã serioasã ar veni cu o ofertã de nerefuzat pentru ºomeri. „Locurile de muncã, din pãcate, cu
care ne afiºãm, sunt cam aceleaºi de un an, sau chiar 3. Cam aceeaºi angajatori oferã locuri de muncã în confecþii, comerþ, servicii. Acest angajator ar fi primul care sã vinã, iar noi deja ºtim cã este unul serios, cu mulþi angajaþi”, a declarat Iudith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Firma ar urma sã îºi decshidã o halã de producþie, undeva în zona Livezeni, iar primii angajaþi vor fi cei care deja fac naveta la Orãºtie. Rata ºomajului în judeþul Hunedoara este de aproximativ 4,7%, iar peste 9.000 de oameni sunt în cãutarea unui loc de muncã. Diana MITRACHE
CEH: Înºelãciune, abuz în serviciu ºi abuz de încredere
A
ngajaþii Complexului Energetic Hunedoara se simt înºelaþi de conducerea Complexului Energetic Hunedoara, dar ºi de administratorul judiciar. Doar 153 de salariaþi ar avea de recuperat peste 1,2 milioane de lei. Pentru a-ºi face dreptate, salariaþii au depus dosare în instanþã, dar urmeazã ca sãptãmâna viitoare sã depunã ºi plângeri penale împotriva conducerii Complexului Energetic Hunedoara, dar ºi a administratorului judiciar, Casa de Insolvenþã GMC Craiova. >>> PAGINA A 3-A
O nouã societate de gospodãrire la Petrila
E
dil Urban, firma de gospodãrire din oraºul Petrila se aflã la un pas de faliment. Sãptãmâna viitoare se judecã dosarul în acest caz. Pentru a nu rãmâne fãrã serviciile prestate, edilii de la Petrila au lansat în dezbatere proiectul de hotãrâre privind
delegarea serviciului public de salubrizare cãtre SC Edil Sal Prest, noua societate având ca unic acþionar Consiliul Local al orºaului Petrila. “Având în vedere situaþia de insolvabilitate a SC Edil Urban Serv SA, care asigura în prezent serviciul de salubrizare al oraºului Petrila, ºi în perioada imediat urmãtoare existând riscul ca
localitatea sã fie pusã în situaþia de a nu mai avea asigurate aceste servicii, se
impune luarea unor mãsuri cu scopul eliminãrii riscurilor prezentate.
Astfel, pentru asigurarea continuitãþii ºi bunei organizãri ºi operãri a serviciului public de salubrizare al oraºului Petrila, propun delegarea gestiunii acestui serviciu cãtre SC Edil Sal Prest SA. (…). Facem precizarea cã societatea Edil SAL Prest SA urmeazã sã fie autorizatã (…)”, se aratã în documentele administraþiei locale de la Petrila. Instanþa nu s-a
pronunþat încã în privinþa falimentului de la Edil Urban Petrila. La ultimul termen de judecatã, din data de 12 mai, judecãtorul sindic a dat un nou termen pentru 17 august. La acest termen, reprezentanþii societãþii trebuie sã depunã un raport prin care propun continuarea procedurii de reorganizare sau intrarea în faliment. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi 11 August 2016
Abatajul de la Lonea, monitorizat atent u observat o scânteie ºi au oprit A lucrul imediat, iar inspectorii ITM spun cã acum abatajul de la Mina Lonea trebuie, extrem de atent, monitorizat. Existã chiar posibilitatea ca acesta sã fie îndiguit ºi inertizat, dacã se constatã nereguli, iar mina Lonea va rãmâne astfel cu un singur abataj. Inspectorii de muncã spun cã incidentul de marþi dimineaþã poate fi considerat grav ºi cã, în condiþii similare, s-au petrecut accidente extrem de grave, cum s-a întâmplat în 2008 la Petrila, sau mai târziu la Uricani. Existã, spun specialiºtii, chiar ºi posibilitatea unei explozii, dacã nu se iau mãsuri corecte. „În ceea ce priveºte abatajul cu banc subminat, având în vedere cã a fost un incident extrem de periculos,
au procedat foarte corect cã au evacuat oamenii ºi au pus posturi de pazã la o distanþã suficient de mare, ca sã nu poatã fi afectat personalul de o evantualã replicã. Se stã o perioadã de minim 48 de ore, pentru a monitoriza de la distanþã ºi ce se întâmplã, iar dacã sunt semne cã nu ar fi nimic activ, se va face un control la locul respectiv de muncã. Ideal ar fi sã ia acele mãsuri, care, dacã sursa cea mai posibilã este focul, sã o
lichideze. ªi una din mãsuri ar fi închiderea cu diguri, inertizarea zonei ºi monitorizarea din spatele digului, ca sã vadã dacã focul scade, fiindcã avem ºi concentraþii de monoxid”, a declarat Ileana Bodea, ºefa Serviciului de Sãnãtate ºi Securitate în Muncã din ITM. Toate sunt puse acum pe seama lipsei de materiale ºi de personal în minele din Valea Jiului, iar inspectorii ITM nu neagã cã ar fi ºi asta o cauzã. Mai ales cã lucrãrile se fac cu mai puþini oameni ºi nu la dimensiunile ideale. „Este ºtiut cã la minele din Valea Jiului, pentru a evita apariþia focurilor endogene, cã metan existã ºi la Lonea avem de-a face cu douã fenomene de
Vagonetarul decedat la mina Vulcan era apt medical n bãrbat de 48 de ani de U la Vulcan a murit în timpul serviciului, marþi seara ºi, cel mai probabil, a fãcut infarct. Totuºi, inspectorii de muncã spun cã, din dosarul sãu reiese cã nu avea probleme medicale ºi nici nu fãcea efort în momentul în care s-a simþit rãu.
Tocmai de aceea, singurii care vor elucida misterul morþii vagonetarului sunt medicii legiºti. „La primele verificãri, din punct de vedere al securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã, la momentul producerii
autoîncãlzire la cele douã abataje, trebuie sã aibã o avansare rapidã a abatajelor. ªi dacã au personal puþin, poate cã avansarea nu este suficientã, dar trebuie sã facã ºi înnãmolire, ca sã pervinã focurile, care la unitãþile miniere existã. Trebuie sã îºi facã minerii datoria ºi sã înnãmoleascã, sã inertizeze ºi, de asemenea, pentru a preveni focurile, este foarte important aerajul, iar aici este importantã secþiunea lucrãrilor miniere, care, de multe ori þine ºi de aprovizionarea cu
materiale, dar ºi de disciplina tehnologicã de la locul de muncã”, a mai adãugat Ileana Bodea. În acest moment, la minele din Valea Jiului nu mai existã alte abataje care sã aibã foc endogen. ªi la Livezeni a
LOCURI DE MUNCÃ z BIJUTERIA EXCLUSIV situatã în Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, bl. 96, parter, vis-a-vis de staþia Hermes, angajeazã 2 asistente vânzãri sau lucrãtoare comerciale pentru magazin. Condiþii: prezentabile, minim studii medii, se acceptã inclusiv absolvente sau persoane aflate în perioada studiilor. Salariul este atractiv ºi nu se cere experienþã. Prezentarea cu CV zilnic la magazin, între orele 10-18 sau telefon 0751194610.
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014 evenimentului, omul nu presta nicio activitate ºi aºtepta sã porneascã fluxul. O sã vedem ce a fãcut înainte, dacã a fost suprasolicitat. Din dosarul medical rezultã cã putea sã facã efort, sã ridice sarcini pânã la 45 kg, era apt sã fie vagonetar pentru subteran. E posibil sã fie din cauze naturale”, spune Ileana Bodea, ºefa SSM din ITM. Stresul ºi grija zilei
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
de mâine îºi pun mereu amprenta asupra sãnãtãþii angajaþilor de la unitãþile mineire ºi tot mai mulþi anagajaþi în minerit spun cã fac pusee de tensiune pe acest fond. Minerul vagonetar de la Vulcan, însã, nu a prezentat niciun simptom, iar legiºtii urmeazã sã se pronunþe cu privire la cauza morþii acestuia. Diana MITRACHE
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
demarat un nou control, pentru cã au fost, luni la rând probleme în acel loc, iar restul spaþiilor exploatate, la minele viabile ºi neviabile, sunt atent monitorizate din acest punct de vedere. Diana MITRACHE
- ÎNCHIRIERI -
Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi 11 August 2016
CEH: Înºelãciune, abuz în serviciu ºi abuz de încredere A
ngajaþii Complexului Energetic Hunedoara se simt înºelaþi de conducerea Complexului Energetic Hunedoara, dar ºi de administratorul judiciar. Doar 153 de salariaþi ar avea de recuperat peste 1,2 milioane de lei. Pentru a-ºi face dreptate, salariaþii au depus dosare în instanþã, dar urmeazã ca sãptãmâna viitoare sã depunã ºi plângeri penale împotriva conducerii Complexului Energetic Hunedoara, dar ºi a administratorului judiciar, Casa de Insolvenþã GMC Craiova. “Ne-am înscris la masa credalã cu suma totalã raportatã la 153 de persoane este de 1.200.000 lei. Dacã ne raportãm strict la tichetele de masã care nu au fost acordate din luna decembrie pânã în august sunt 7 luni. Nu mai vorbim de cãldurã ºi termoficare, care iarna a fost 400 ºi ceva de lei brut ºi vara de 100 ºi ceva de lei brut. Ne raportãm la 17 martie când a fost denunþat CCM pânã în luna iulie, adicã 17 martie – 17 aprilie era 400 ºi ceva de lei cã era perioada de iarnã ºi de la 1 mai ºi pânã în prezent era 100 ºi ceva de lei brut. Ne raportãm la luni ºi 153 de persoane. Nu mai cunatificãm faptul cã era prima de ziua
angajatului, prima jubiliarã care era salariul minim pe economie. Nu ºtiu câþi din 153 împlineau anumiþi ani de vechime. Cred cã ne-au acceptat creanþele având în vedere cã ultima zi de înscriere la masa credalã era 5
august ºi nu ne-au notificat dacã e ok sau nu. Pe mine încã nu m-au sunat. Pe preºedintele Darius de la depratamentul de la Lupeni l-au sunat cei de la instanþã ºi i-au spus cã au acceptat ºi urmeazã sã se comunice când vor fi chemaþi angajaþii sã certifice faptul cã nu au primit tichete, cãldurã, transport, etc...”, a declarat Dorin Vezure, vicepreºedintele Sindicatului Muntele. Cei de la Departamentul Viitorul vor depune ºi plângeri penale împotriva celor care au condus Complexul Energetic Hunedoara. “Sãptãmâna viitoare, am 40 de plângeri penale, dar aºtept sã vedem cã în
data de 17 este un proces ºi sã vedem ce zice instanþa. Dacã va prelungi cauza, atunci vom vedea ce vom face, ne vom consulta cu juriºtii”, a mai spus sursa citatã. Angajaþii se simt înºelaþi de conducerea complexului, dar ºi de adminiostratorul judiciar care a denunþat unilateral contractul colectiv de muncã. Mai mult, sindicaliºtii au un rãspuns de la ITM, dar ºi de la Ministerul Muncii prin care se aratã cã denunþarea unilateralã a CCM nu este legalã. În data de 17 august la Tribunalul Hunedoara se judecã dosarul în acest caz. -------------------------------Plângere penalã împotriva persoanelor juridice ºi persoanelor fizice din conducerea
Zeci de lichidatori pentru CEH
I
nsolvenþa Complexului Energetic Hunedoara a trezit interesul lichidatorilor. Zeci de practicieni în insolvenþã au vrut sã “punã mâna” pe muribunda societate energeticã. Chiar ºi în condiþiile actuale, de faliment nedeclarat, CEH poate fi o vaca numai bunã de muls. “În cauzã au mai fost depuse un numãr de 42 de oferte de serviciu din partea practicienilor în insolvenþã organizaþi atât sub formã de societãþi profesionale cât ºi cabinete individuale de practicieni în insolvenþã, membrii în UNPIR. Având în vedere multitudinea propunerilor în ceea ce priveºte desemnarea administratorului judiciar provizoriu, instanþa va da eficienþã dispoziþiilor art.45 al. L, lit. d, teza IV ºi V din legea nr. 84/2014
potrivit cãreia în cazul în care atât creditorii cât ºi debitorul au solicitat desemnarea câte unui administrator judiciar/ lichidator judiciar va avea prevalentã cererea creditorului. Dacã creditorii solicitã a fi desemnati administratori judiciari /lichidator judiciar diferiti, judecãtorul sindic va desemna motivat pe unul dintre acestia””, aratã sentinþa de deschidere a procedurii insolvenþei CEH. Fiecare cu lichidatorul sãu. Creditorii au avut fiecare câte o propunere de lichidator pen-
tru Complexul Energetic Hunedoara. La fel ºi societatea energeticã a avut propria propunere. Câºtig de cauzã a avut însã UPSUROM INDUSTRY SRL Petroºani, societate aflatã la rândul sãu în insolvenþã.
ª
apte creditori au renunþat la insolvenþã
ªapte creditori ai Complexului Energetic Hunedoara au renunþat la deschiderea procedurii insolvenþei. Astfel, instanþa a luat act de renunþarea la judecatã a cererilor de deschidere a procedurii insolvenþei împotriva CEH formulate de creditorii Romlink Invest, SC Arteca Jilava, Boºtinã ºi Asociaþii SPRL Bucureºti, Delta Flus Traging, Meridian Electroconstruct, Ureserv, Grupul Industrial Electrocontact. Monika BACIU
CEH ºi a casei de insolvenþã, vã rog respectuos sã dispuneþi mãsurile dacã se impun pentru efectuarea cercetãrilor penale pentru stabilirea persoanelor juridice ºi a persoanelor fizice care se fac vinovate de abuz în serviciu, abuz de încredere în fraudarea creditorilor, gestiune frauduloasã ºi înºelãciune, sancþionarea acestora ºi dispunerea mãsurilor de recuperare a prejudiciului material reprezentând drepturile salariale cuvenite ºi neacordate având în vedere faptul cã reprezentanþii casei de insolvenþã împreunã cu reprezentantul CEH la data de 17 martie printr-un comunicat de presã au denunþat unilateral, netemeinic ºi nelegal CCM. În fapt, în data de 18 martie am citit în ziar, iar ulterior am fost anunþat verbal despre faptul cã administratorul judiciar al SC CEH SA (...) a denunþat unilateral CCM ºi astfel nu mai beneficiez de drepturile materiale prevãzute de clauzele contractuale. Consider cã administratorul judiciar a denunþat netemeinic ºi ilegal CCM, în acest sens s-a pronunþat ºi Inspectoratul Teritorial de Muncã ºi Ministerului Muncii
care spune cã nu este legalã denunþarea unilateralã a CCM ARATÃ PLÂNGEREA PENALÃ ---------------------------
P
roces în nume propriu
Dorin Vezure a dat în judecatã Complexul Energetic Hunedoara, Casa de Insolvenþã GMC Craiova, dar ºi Ministerul Energiei. De aceastã datã, acþiunea este formulatã în nume propriu, dar obiectul este acelaºi. “Nu ºtiu dacã mi-au dat termen, cã mi-au cerut o grãmadã de acte, sã fac dovada cã sunt vicepreºedinte al sindicatului Muntele, sã fac dovada cã Sindicatul Muntele este reprezentativ. Eu le-am pus la dispoziþie actele ºi nu am primit încã niciun rãspuns. Am chemat în judecatã ca sã recunoascã valabilitatea ºi aplicabilitatea CCM aplicabil, sã stabileascã valabilitatea tuturor deciziilor, hotãrârilor emise de organele de conducere, sã oblige pârâta la plata cheltuielilor de judecatã. Asta am fãcut-o în nume propriu”, mai spune Dorin Vezure. În urma denunþãrii în luna martie a acestui an a contractului colectiv de muncã un angajat a pierdut circa 7000 de lei. Monika BACIU
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
4 Actualitate
Restricþii pe Defileul Jiului ºi dupã data de 15 august
C
onstructorul care realizeazã lucrãrile în Defileul Jiului nu s-a încadrat nici în acest nou termen, de 15 august. Astfel, acesta a solicitat prelungirea perioadei în care conducãtorii auto circulã dupã un program bine stablit.
unde trebuie fixatã susþinerea cãii ferate, a drumului ºi trebuie turnat asfaltul. Se fac paºi importanþi spre finalizarea lucrãrii. Sperãm cã anul acesta este ultimul cu restricþii”, a declarat Ioan Tudor, ºeful Drumurilor Naþionale
Târgu Jiu. Lucrãrile în Defileul Jiului trebuiau sã fie finalizate încã de acum doi ani, dar constructorul nu s-a încadrat în termen. Proiectul lucrãrilor de pe Defileu are o valoare de aproape 185 de milioane de lei, acesta fiind câºtigat de un consorþiu condus de societatea spaniolã Copisa Constructora Piraneica.
Turiºti germani campaþi ilegal
U
n grup de turiºti nemþi, campaþi ilegal în Parcul Naþional Retezat, au fost evacuaþi din zonã cu ajutorul jandarmilor, dupã ce ºeful Salvamont Hunedoara a cerut sprijin prin S.N.A.U. Strãinii le-au spus jandarmilor montani cã nu ºtiau cã este o zonã interzisã pentru campare. Tomi aceºtia au observat 3 corturi ºi 6 persoane din care 2 minori. Lucrãtorul Parcului Naþional Retezat le-a adus la cunoºtinþã faptul cã sunt campaþi într-o
zonã interzisã, persoanele au înþeles situaþia ºi au fost însoþite pânã la o cabanã din apropiere unde au rãmas peste noapte, urmând ca în dimineaþa zilei urmãtoare cei de la Parcul Naþional Retezat sã ia mãsurile ce se
Centura Petroºaniului, SITUAÞII DE INFARCT gata înainte de termen Proprietar rãmas
ª
oseaua de centurã a municipiului Petroºani este asfaltatã în aceste zile, iar lucrãrile se vor finaliza înainte de termen. Contractul a fost semnat în 17 mai, iar totul a decurs normal, aºa încât administraþia de Monika BACIU la Petroºani se aºteaptã sã fie gata înainte de termenul stabilit iniþial.
“Defileul este deschis luni, 15 august pentru cã este sãrbãtoare. Constructorul a cerut prelungirea termenului de restricþii, încã nu ºtim cu cât, probabil încã o lunã de zile. Au loc lucrãri intense pe acest carosabil. Se monteazã plasele pe versanþi, se fac lucrãri de amploare ºi în zona pasajului de la km 119, avem o lucrare
Potrivit jandarmilor montani, o echipã din 4 subofiþeri jandarmi s-au deplasat la faþa locului însoþiþi de un ranger ºi doi salvamontiºti. Ajunºi în zona numitã Bordul
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 11 August 2016
impun asupra lor. De asemenea, jandarmii hunedoreni l-au depistat în zona Bilugu – Valea de Brazi o persoanã cu autoturismul proprietate personalã marca Renault în albia râului Jiul de Vest în timp ce încarca nisip. Patrula de jandarmi l-a sancþionat pe numitul V.C conform Ordonanþei de Urgenþã nr. 23/2008 privind pescuitul ºi acvacultura cu amendã în valoare de 4.000 lei.
„Termenul de finalizare al lucrãrii este 15 septembrie, însã, cred cã lucrãrile se vor finalzia mai repede. Acum se lucreazã la turnarea covorului de uzurã. Mai este un sfert din ºosea, care trebuie finalizatã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Drumul de centurã al municipiului Petroºani, care este, practic, o parte de aproximativ 2 km din Drumul Naþional 66, este finanþat de Consiliul Judeþean Hunedoara ºi Primãria Petroºani, care au semnat un contract de 3 milioane de lei. ªoseaua a fost ani de zile doar peticitã, pentru cã nu se stabilise exact cine sunt cei care ar trebui sã facã reparaþii pe Drumul Naþional: CNADR sau administraþia pe teritoriul cãreia se aflã. Într-un final, lucrãrile au fost executate de o asociere de firme, care au câºtigat o licitaþie electronicã pe SEAP, contractul fiind câºtigat de o asociere de douã firme. Este vorba de Zona D ºi Archistudio SRL. Diana Mitrache
Acþiune de salvare a unei turiste germane, în Masivul Retezat
O
echipã formatã din ºapte salvamontiºti din cadrul Serviciului Public Judeþean Salvamont Hunedoara a intervenit miercuri, 10 august, pentru salvarea unei turiste germane cãreia i s-a fãcut rãu în timp ce se afla pe un traseu din Masivul Retezat. Turista efectua o drumeþie împreunã cu un alt cetãþean german ºi, la un moment dat, a acuzat o stare de slãbiciune ºi dureri. Colegul sãu a sunat la numãrul de urgenþã 112 ºi din descrierea fãcutã de acesta, salvamontiºtii au concluzionat cã turiºtii germani se aflau pe ªaua Lãnciþului, între Cabana Baleia ºi Vârful Mare. „ªapte salvatori montani însoþiþi de doi jandarmi montani au plecat spre locul în care se aflau cei doi
turiºti germani. Dupã circa patru ore de mers, salvamontiºtii au ajuns la faþa locului. Turista germanã era deshidratatã, prezenta o stare de slãbiciune ºi dureri abdominale. Victima a fost imobilizatã ºi transportatã cu o targã specialã pânã la o maºinã a Salvamont ºi apoi la o ambulanþã SMURD”, declarã ºeful Salvamont Hunedoara,
Ovidiu Bodean. Luna trecutã, salvamontiºtii din Hunedoara au avut 26 de intervenþii în ºapte cazuri fiind nevoie de transportul victimelor pe o targã specialã pânã la o ambulanþã SMURD.
Hunedoreni pe banii statului
A
jutoarele sociale sunt singura sursã de venit pentru mii de familii de hunedoreni. Potrivit unei statistici a Ministerului Muncii 0,7% dintre hunedoreni trãiesc doar din ajutoarele sociale. Cu acest procent, judeþul Hunedoara se aliniazã judeþelor în care numãrul asistaþilor sociali este mic. Judeþele Hunedoara,Arad, Cluj, Timiº, Constanþa; Caraº, Bistriþa, Braºov, Prahova ºi Ilfov sunt judeþele unde ajutoarele sociale nu depãºesc pragul de 1%. În luna mai valoarea medie a venitului minim garantat plãtit cãtre benefi-
fãrã proprietate, altul i-o cumpãrase fãrã sã ºtie, dar, în fapt, era alt imobil S
igur nu aþi înþeles nimic din titlu! Dar când îºi bagã dracul coada, sau funcþionarul public pixul, apar situaþii de film SF încât bulverseazã un întreg lanþ de instituþii ºi birouri interconectate, iar cetãþenii deposedaþi de case, iar alþii deºi cumpãrã una, se trezesc cã locuiesc în cea a deposedatului, iar cea cumpãratã nu existã, ajung în pragul infarctului din acuza aceluiaºi afurisit de pix. S-a întâmplat în Petrila zilelor noastre... Cornel P. locuieºte de-o viaþã pe str. Republicii, nr. 6/4, din Petrila. ªi ce viaþã, având în vedere cã are 83 de ani... Dorind sã-ºi clarifice situaþia cu grãdina casei, mai precis sã se întegistreze/întãbuleze ca proprietar în baza unui Ordin al prefectului, emis cu câþiva ani în urmã, a aflat cã de fapt nu are nici casã. Imobilul cumpãrat de Cornel P., în 1992, aparþinea, conform documentelor primãriei ºi Cãrþii Funciare, unei doamne Matilda B. De fapt, Matilda B., era vecinã de cartier ºi locuia pe aceeaºi stradã, la numãrul F/2, dar în contractul de vânzare cumpãrare, când dupã cãderea comunismului ciari a fost de 281 lei. Guvernul a plãtit 70 de milioane de lei pentru acordarea acestui ajutor. La polul opus se aflã doljenii. Aici au beneficiar de ajutor social peste 15.600 de persoane. Ajutorul social se acordã familiilor ºi persoanelor singure, cetãþeni români sau strãini, inclusiv persoanelor fãrã locuinþã, ale caror venituri lunare se situeazã sub pragul de 142 lei - pentru persoanele singure ºi 527 lei pentru familia formatã din cinci persoane. Ajutorul social se acordã pe bazã de cerere, de declaraþie pe proprie rãspundere, precum ºi în baza unor acte doveditoare privind componenþa familiei ºi veniturile realizate, care se înregistreazã la primãria localitãþii în a cãrei raza teritorialã îºi are domiciliul sau reºedinþa beneficiarul. Monika BACIU
oamenii îºi puteau cumpãra casele în care locuiau, la adresa imobilului acesteia a fost trecut numãrul casei lui Cornel P., 6/4. De la acel moment, practic, au apãrut douã imobile pe aceeaºi adresã ºi nimeni nu a observat timp de 23 de ani, mai precis din 1992 pânã în 2015. Mai mult, mergând pe aceleaºi documente,
Matilda B. vinde imobilul cu adresa greºitã de pixul unui funcþionar, adicã adresa lui Cornel P. Noul proprietar investeºte în casã, renovând totul ºi pleacã în Spania, unde are locul de muncã. Nu apucase sã-ºi schimbe actele pe imobilul nou cumpãrat. Între timp Cornel P. se tot minuna de ce corespondenþa vecinilor
Apa Serv – pagubã cu certificatele verzi
A
u produs energie verde, dar când a fost sã vândã certificate verzi, nu au avut cui. Ba mai mult, atunci când au vândut unei firme, aceasta a dat faliment pânã la finalul zilei.
Este vorba despre Apa Serv Valea Jiului, care a produs energie electricã prin microhidrocentralele pe care le-a montat pe câteva cursuri de apã, dar care a ieºit în pierdere, atunci când a vrut sã le vândã. „Cu cele 3 microhidrocentrale, aveam acele certificate verzi. Din pãcate, existã un
numãr de 3.578 de certificate, pe care le vom pierde. Vã pot spune acum cã în fiecare lunã pierdem în jur de 365 de certificate verzi ºi asta înseamnã cam 48.000 de lei. Certificatele nu se mai vând. ªi uite aºa, Apa Serv este vãduvitã de o
de cartier este lãsatã în cutia sa poºtalã, fãrã sã sesiseze cã adresa e cauza. ªi dacã ar fi sesizat-o, n-ar fi bãnuit cã el nu are casã ºi cã le aparþine vecinilor. Dar nici vecinii nu ºi-au pus problema cum cã imobilul lor nu ar exista în documente pentru cã numãrul F/2 nu figura nicãieri. ªi totuºi la Serviciul Taxe ºi Impozite Petrila
sumã pe care o avem prinsã în bugetul nostru, ca sursã de venit”, a dedclarat Costel Avram, director general SC Apa Serv. Apa Serv are 3 microhidrocemtrale pe diverse cursuri de apã ºi acolo produc energie pe care o vând pe bursã. Managerii acestui sistem reuºeau pânã acum sã o vândã la un preþ bun ºi sã cumpere pentru folosinþa proprie, aceeaºi energie la un preþ extrem de avantajos. Utima microhidrocentralã a fost inauguratã în anul 2014 la Brazi, investiþia fiind realizatã din fonduri proprii. Celelalte douã sunt la Valea de Peºti ºi la Polatiºte. Diana MITRACHE
amândoi proprietarii îºi plãteau dãrile. A fost locul de unde a rãsãrit lumina pentru rezolvarea situaþiei, în rest nimeni nu a ºtiut de unde sã începã ºi cum sã procedeze. Serviciul în cauzã a notificat primãria care a fãcut corecþia, iar de acolo a reînceput corvoada intrãrii în normalitate – refacerea întregului parcus al actelor. Ceea ce nu este lucru puþin, plus radierea din CF în baza altor dosare întocmite, din nou, de oamenii în cauzã. Celãlalt proprietar a trebuit sã vinã personal, deci a lãsat Spania pentru o perioadã, pentru cã era imperios necesarã prezenþa sa în calitate de proprietar ºi nu a rudelor.
Cu aceastã ocazie Cornel P. a aflat cã de fapt dupã cumpãrarea imobilului de pe Republicii 6/4 a omis sã-ºi întãbuleze casa, deºi acest lucru este recomandat a se face imediat dupã achiziþie, dar nu este sancþionabil dacã este plãtitor de taxe ºi impozite. ªi uite aºa, o eroare umanã, un funcþionar neatent, a bãgat în boalã doi proprietari, ba chiar trei, care se ºi vedeau fãrã case, ºi le-a mâncat ºi un an din viaþã pânã la rezolavarea situaþiei. ªi câþi ca ei? Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
Restricþii pe Defileul Jiului ºi dupã data de 15 august
C
onstructorul care realizeazã lucrãrile în Defileul Jiului nu s-a încadrat nici în acest nou termen, de 15 august. Astfel, acesta a solicitat prelungirea perioadei în care conducãtorii auto circulã dupã un program bine stablit.
unde trebuie fixatã susþinerea cãii ferate, a drumului ºi trebuie turnat asfaltul. Se fac paºi importanþi spre finalizarea lucrãrii. Sperãm cã anul acesta este ultimul cu restricþii”, a declarat Ioan Tudor, ºeful Drumurilor Naþionale
Târgu Jiu. Lucrãrile în Defileul Jiului trebuiau sã fie finalizate încã de acum doi ani, dar constructorul nu s-a încadrat în termen. Proiectul lucrãrilor de pe Defileu are o valoare de aproape 185 de milioane de lei, acesta fiind câºtigat de un consorþiu condus de societatea spaniolã Copisa Constructora Piraneica.
Turiºti germani campaþi ilegal
U
n grup de turiºti nemþi, campaþi ilegal în Parcul Naþional Retezat, au fost evacuaþi din zonã cu ajutorul jandarmilor, dupã ce ºeful Salvamont Hunedoara a cerut sprijin prin S.N.A.U. Strãinii le-au spus jandarmilor montani cã nu ºtiau cã este o zonã interzisã pentru campare. Tomi aceºtia au observat 3 corturi ºi 6 persoane din care 2 minori. Lucrãtorul Parcului Naþional Retezat le-a adus la cunoºtinþã faptul cã sunt campaþi într-o
zonã interzisã, persoanele au înþeles situaþia ºi au fost însoþite pânã la o cabanã din apropiere unde au rãmas peste noapte, urmând ca în dimineaþa zilei urmãtoare cei de la Parcul Naþional Retezat sã ia mãsurile ce se
Centura Petroºaniului, SITUAÞII DE INFARCT gata înainte de termen Proprietar rãmas
ª
oseaua de centurã a municipiului Petroºani este asfaltatã în aceste zile, iar lucrãrile se vor finaliza înainte de termen. Contractul a fost semnat în 17 mai, iar totul a decurs normal, aºa încât administraþia de Monika BACIU la Petroºani se aºteaptã sã fie gata înainte de termenul stabilit iniþial.
“Defileul este deschis luni, 15 august pentru cã este sãrbãtoare. Constructorul a cerut prelungirea termenului de restricþii, încã nu ºtim cu cât, probabil încã o lunã de zile. Au loc lucrãri intense pe acest carosabil. Se monteazã plasele pe versanþi, se fac lucrãri de amploare ºi în zona pasajului de la km 119, avem o lucrare
Potrivit jandarmilor montani, o echipã din 4 subofiþeri jandarmi s-au deplasat la faþa locului însoþiþi de un ranger ºi doi salvamontiºti. Ajunºi în zona numitã Bordul
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 11 August 2016
impun asupra lor. De asemenea, jandarmii hunedoreni l-au depistat în zona Bilugu – Valea de Brazi o persoanã cu autoturismul proprietate personalã marca Renault în albia râului Jiul de Vest în timp ce încarca nisip. Patrula de jandarmi l-a sancþionat pe numitul V.C conform Ordonanþei de Urgenþã nr. 23/2008 privind pescuitul ºi acvacultura cu amendã în valoare de 4.000 lei.
„Termenul de finalizare al lucrãrii este 15 septembrie, însã, cred cã lucrãrile se vor finalzia mai repede. Acum se lucreazã la turnarea covorului de uzurã. Mai este un sfert din ºosea, care trebuie finalizatã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Drumul de centurã al municipiului Petroºani, care este, practic, o parte de aproximativ 2 km din Drumul Naþional 66, este finanþat de Consiliul Judeþean Hunedoara ºi Primãria Petroºani, care au semnat un contract de 3 milioane de lei. ªoseaua a fost ani de zile doar peticitã, pentru cã nu se stabilise exact cine sunt cei care ar trebui sã facã reparaþii pe Drumul Naþional: CNADR sau administraþia pe teritoriul cãreia se aflã. Într-un final, lucrãrile au fost executate de o asociere de firme, care au câºtigat o licitaþie electronicã pe SEAP, contractul fiind câºtigat de o asociere de douã firme. Este vorba de Zona D ºi Archistudio SRL. Diana Mitrache
Acþiune de salvare a unei turiste germane, în Masivul Retezat
O
echipã formatã din ºapte salvamontiºti din cadrul Serviciului Public Judeþean Salvamont Hunedoara a intervenit miercuri, 10 august, pentru salvarea unei turiste germane cãreia i s-a fãcut rãu în timp ce se afla pe un traseu din Masivul Retezat. Turista efectua o drumeþie împreunã cu un alt cetãþean german ºi, la un moment dat, a acuzat o stare de slãbiciune ºi dureri. Colegul sãu a sunat la numãrul de urgenþã 112 ºi din descrierea fãcutã de acesta, salvamontiºtii au concluzionat cã turiºtii germani se aflau pe ªaua Lãnciþului, între Cabana Baleia ºi Vârful Mare. „ªapte salvatori montani însoþiþi de doi jandarmi montani au plecat spre locul în care se aflau cei doi
turiºti germani. Dupã circa patru ore de mers, salvamontiºtii au ajuns la faþa locului. Turista germanã era deshidratatã, prezenta o stare de slãbiciune ºi dureri abdominale. Victima a fost imobilizatã ºi transportatã cu o targã specialã pânã la o maºinã a Salvamont ºi apoi la o ambulanþã SMURD”, declarã ºeful Salvamont Hunedoara,
Ovidiu Bodean. Luna trecutã, salvamontiºtii din Hunedoara au avut 26 de intervenþii în ºapte cazuri fiind nevoie de transportul victimelor pe o targã specialã pânã la o ambulanþã SMURD.
Hunedoreni pe banii statului
A
jutoarele sociale sunt singura sursã de venit pentru mii de familii de hunedoreni. Potrivit unei statistici a Ministerului Muncii 0,7% dintre hunedoreni trãiesc doar din ajutoarele sociale. Cu acest procent, judeþul Hunedoara se aliniazã judeþelor în care numãrul asistaþilor sociali este mic. Judeþele Hunedoara,Arad, Cluj, Timiº, Constanþa; Caraº, Bistriþa, Braºov, Prahova ºi Ilfov sunt judeþele unde ajutoarele sociale nu depãºesc pragul de 1%. În luna mai valoarea medie a venitului minim garantat plãtit cãtre benefi-
fãrã proprietate, altul i-o cumpãrase fãrã sã ºtie, dar, în fapt, era alt imobil S
igur nu aþi înþeles nimic din titlu! Dar când îºi bagã dracul coada, sau funcþionarul public pixul, apar situaþii de film SF încât bulverseazã un întreg lanþ de instituþii ºi birouri interconectate, iar cetãþenii deposedaþi de case, iar alþii deºi cumpãrã una, se trezesc cã locuiesc în cea a deposedatului, iar cea cumpãratã nu existã, ajung în pragul infarctului din acuza aceluiaºi afurisit de pix. S-a întâmplat în Petrila zilelor noastre... Cornel P. locuieºte de-o viaþã pe str. Republicii, nr. 6/4, din Petrila. ªi ce viaþã, având în vedere cã are 83 de ani... Dorind sã-ºi clarifice situaþia cu grãdina casei, mai precis sã se întegistreze/întãbuleze ca proprietar în baza unui Ordin al prefectului, emis cu câþiva ani în urmã, a aflat cã de fapt nu are nici casã. Imobilul cumpãrat de Cornel P., în 1992, aparþinea, conform documentelor primãriei ºi Cãrþii Funciare, unei doamne Matilda B. De fapt, Matilda B., era vecinã de cartier ºi locuia pe aceeaºi stradã, la numãrul F/2, dar în contractul de vânzare cumpãrare, când dupã cãderea comunismului ciari a fost de 281 lei. Guvernul a plãtit 70 de milioane de lei pentru acordarea acestui ajutor. La polul opus se aflã doljenii. Aici au beneficiar de ajutor social peste 15.600 de persoane. Ajutorul social se acordã familiilor ºi persoanelor singure, cetãþeni români sau strãini, inclusiv persoanelor fãrã locuinþã, ale caror venituri lunare se situeazã sub pragul de 142 lei - pentru persoanele singure ºi 527 lei pentru familia formatã din cinci persoane. Ajutorul social se acordã pe bazã de cerere, de declaraþie pe proprie rãspundere, precum ºi în baza unor acte doveditoare privind componenþa familiei ºi veniturile realizate, care se înregistreazã la primãria localitãþii în a cãrei raza teritorialã îºi are domiciliul sau reºedinþa beneficiarul. Monika BACIU
oamenii îºi puteau cumpãra casele în care locuiau, la adresa imobilului acesteia a fost trecut numãrul casei lui Cornel P., 6/4. De la acel moment, practic, au apãrut douã imobile pe aceeaºi adresã ºi nimeni nu a observat timp de 23 de ani, mai precis din 1992 pânã în 2015. Mai mult, mergând pe aceleaºi documente,
Matilda B. vinde imobilul cu adresa greºitã de pixul unui funcþionar, adicã adresa lui Cornel P. Noul proprietar investeºte în casã, renovând totul ºi pleacã în Spania, unde are locul de muncã. Nu apucase sã-ºi schimbe actele pe imobilul nou cumpãrat. Între timp Cornel P. se tot minuna de ce corespondenþa vecinilor
Apa Serv – pagubã cu certificatele verzi
A
u produs energie verde, dar când a fost sã vândã certificate verzi, nu au avut cui. Ba mai mult, atunci când au vândut unei firme, aceasta a dat faliment pânã la finalul zilei.
Este vorba despre Apa Serv Valea Jiului, care a produs energie electricã prin microhidrocentralele pe care le-a montat pe câteva cursuri de apã, dar care a ieºit în pierdere, atunci când a vrut sã le vândã. „Cu cele 3 microhidrocentrale, aveam acele certificate verzi. Din pãcate, existã un
numãr de 3.578 de certificate, pe care le vom pierde. Vã pot spune acum cã în fiecare lunã pierdem în jur de 365 de certificate verzi ºi asta înseamnã cam 48.000 de lei. Certificatele nu se mai vând. ªi uite aºa, Apa Serv este vãduvitã de o
de cartier este lãsatã în cutia sa poºtalã, fãrã sã sesiseze cã adresa e cauza. ªi dacã ar fi sesizat-o, n-ar fi bãnuit cã el nu are casã ºi cã le aparþine vecinilor. Dar nici vecinii nu ºi-au pus problema cum cã imobilul lor nu ar exista în documente pentru cã numãrul F/2 nu figura nicãieri. ªi totuºi la Serviciul Taxe ºi Impozite Petrila
sumã pe care o avem prinsã în bugetul nostru, ca sursã de venit”, a dedclarat Costel Avram, director general SC Apa Serv. Apa Serv are 3 microhidrocemtrale pe diverse cursuri de apã ºi acolo produc energie pe care o vând pe bursã. Managerii acestui sistem reuºeau pânã acum sã o vândã la un preþ bun ºi sã cumpere pentru folosinþa proprie, aceeaºi energie la un preþ extrem de avantajos. Utima microhidrocentralã a fost inauguratã în anul 2014 la Brazi, investiþia fiind realizatã din fonduri proprii. Celelalte douã sunt la Valea de Peºti ºi la Polatiºte. Diana MITRACHE
amândoi proprietarii îºi plãteau dãrile. A fost locul de unde a rãsãrit lumina pentru rezolvarea situaþiei, în rest nimeni nu a ºtiut de unde sã începã ºi cum sã procedeze. Serviciul în cauzã a notificat primãria care a fãcut corecþia, iar de acolo a reînceput corvoada intrãrii în normalitate – refacerea întregului parcus al actelor. Ceea ce nu este lucru puþin, plus radierea din CF în baza altor dosare întocmite, din nou, de oamenii în cauzã. Celãlalt proprietar a trebuit sã vinã personal, deci a lãsat Spania pentru o perioadã, pentru cã era imperios necesarã prezenþa sa în calitate de proprietar ºi nu a rudelor.
Cu aceastã ocazie Cornel P. a aflat cã de fapt dupã cumpãrarea imobilului de pe Republicii 6/4 a omis sã-ºi întãbuleze casa, deºi acest lucru este recomandat a se face imediat dupã achiziþie, dar nu este sancþionabil dacã este plãtitor de taxe ºi impozite. ªi uite aºa, o eroare umanã, un funcþionar neatent, a bãgat în boalã doi proprietari, ba chiar trei, care se ºi vedeau fãrã case, ºi le-a mâncat ºi un an din viaþã pânã la rezolavarea situaþiei. ªi câþi ca ei? Ileana FIRÞULESCU
6 Învãtãmânt
Cronica Vãii Jiului | Joi 11 August 2016
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi 11 August 2016
Colonia Petroºani a devenit groapa de gunoi a localitãþii artierul Colonie al municipiului Petroºani a devenit C groapa de gunoi a localitãþii. Aici au fost depozitate coroane, dar chiar ºi obiecte electrocasnice nefolositoare. primãrie le depoziteazã aici.
Mormanul de deºeuri arde, emanând un miros greu de suportat. Oamenii din zonã îi acuzã pe cei de la primãrie de faptul cã au transformat zona verde într-o groapã de gunoi. “Toatã lumea spune cã noi oamenii care locuim în zona asta, adicã la blocul social din colonie aruncãm gunoi acolo.... Dar vreau sã spun cã nu, nu noi facem acest lucru... Noi avem
tomberoane de gunoi în care aruncãm gunoaiele! Dacã vã uitaþi mai bine în poze veþi vedea coroane... Oare am aruncat noi coroane, frigidere, moloz, table de maºini.. ªi multe
altele? Aproape zilnic dacã nu la douã zile vine maºina primãriei ºi aruncã aici gunoi... Iar când oamenii de aici au vrut sã-i opreascã ºi sã vorbeascã civilizat spunându-le sã nu arunce gunoi aici pentru cã sunt mulþi copiii ºi se îmbolnãvesc, nu au avut cu cine vorbi... Peste mama mea, mai avea puþin ºoferul de pe tractor ºi o lua în cupã ... ªi i-a vorbit foarte urât.. Nu numai ei.. Tuturor oamenilor ce ai fost sã îi împiedice... ªi pentru ce? Au dat dovada cã noi "þiganii" aºa cum ne spun ei... suntem mai civilizaþi
decât ei... Da... Mai sunt ºi "þigani" între noi, dar sã nu fim bãgaþi toþi în aceeaºi oalã! Acum aproximativ o lunã de zile. Au fost cei de la protecþia mediului ºi au fãcut poze ºi au spus urmãtoarele: "Vã rugãm frumos, când mai vedeþi maºina primãriei, sau pe oricine aruncã gunoi din incinta primãriei faceþi-le poze ºi vã rugãm sã ni le trimiteþi ca sã avem o dovadã! Iar dupã aceea vom
lua noi mãsuri!"...!!! Aºa cã... oameni buni... Nu mai învinovãþiþi oamenii... Pentru cã nu e adevãrat...! Gunoiul de pe dig nu e aruncat de noi!”, scriu pe o reþea de socializare cei din Colonie care au ajuns la disperare din cauza gunoaileor pe care spun ei, cei de la
De cealaltã parte, cei de la primãrie spun cã acolo se depoziteazã, temporar, deºeuri nemenajere. “Am dus în spatele cazãrmii deºeuri nemenajere, deºeuri provenite din construcþii. Avem dreptul, prin lege sã depozitãm astfel de deºeuri nemenajere. Soluþia este una temporarã, noi am identificat un teren pe care vom depozita aceste deºeuri, dar încã nu sunt toate procedurile îndeplinite”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Monika BACIU
Mina Lonea pierde aproape 500 de tone de cãrbune pe zi P roblemele cu care se confruntã minerii de la Lonea lasã amprente adânci în activitatea extractivã. Dupã incidentul de marþi în care s-a semnalat o scânteie la abajatul 23, ITM a decis suspendarea activitãþii abatajului.
Asta dupã ce în urmã cu douã sãptãmâni, la aceeaºi unitate minierã a fost sistatã ºi activitatea abatajului cu banc subminat în urma unui foc endogen. Astfel, unitatea minierã de la Lonea rãmâne doar cu un singur abataj.
Producþia de cãrbune va scãdea astfel cu aproape 500 de tone pe zi. “Abatajul 23 avea o producþie zilnicã de aproximativ 250 de tone pe zi. Cel închis acum douã sãptãmâni avea o producþie de circa 180-200 de tone pe zi”, spun cei de la mina Lonea. Unitatea minierã a mai rãmas cu un singur abataj, de unde cantitatea de cãrbune extrasã este de circa 300 de tone pe zi. Potrivit celor de la unitatea minierã, zilele viitoare, brigada care îºi desfãºura activitatea la abatajul 23 va intra la o altã capacitate, astfel
cã se va mãri producþia de cãrbune, aceasta ajungând la circa 500 de tone zilnic. Mai mult, administratorul judiciar al CEH subliniazã faptul cã minerii nici nu mai au cu ce lucra. “Societatea nu are resursele necesare pentru achitarea cheltuielilor curente cu materii prime ºi materiale, lipsa aprovizionãrii cu materiale curente absolut necesare activitãþii miniere - plasã, stâlpi, lemn de minã etc. conducând la imposibilitatea realizãrii producþiei planificate de cãrbune, iar stocul necesar funcþionãrii centralelor electrice va scãdea zi de zi; Deºi am fost asiguraþi de cãtre conducerea societãþii ºi de cãtre compartimentul de specialitate cã nu se face rabat la asigurarea condiþiilor de siguranþã a muncii în unitãþile miniere, este foarte posibil ca lipsa resurselor financiare necesare sã afecteze aprovizionarea cu materiale ºi echipamente de protecþie specifice”, aratã administratorul judiciar. Monika BACIU
COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAÞII DE URGENÞÃ
ANUNÞ DE INTERES PUBLIC
Joi, 11 august 2016 între orele 10,00-12,00, va fi desfãºurat în municipiul nostru un exerciþiu de alarmare prin punerea în funcþiune a sistemului de avertizare a populaþiei: - de la dispecerul ISU Deva - ”alarmã la dezastre” - de la AXATEL Bucureºti - ”alarmã aerianã” - de la secretariatul tehnic al UAT Petroºani ”încetarea alarmei”.
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi 11 August 2016
Henþ cu mâna
LIGÃ DE CONTAINER Divizia „B” a fotbalului românesc a rãmas undeva departe. Acum avem pompoasa Liga a II-a, cu 20 de echipe înghesuite într-o serie amalgamatã, de nu se mai înþelege om cu persoanã. Noua ediþie a debutat în
week-end-ul trecut , cu o serie de anomalii: Berceniul va juca la Popeºti – Leordeni, F.C.M. Baia Mare s-a retras înainte cu 24 de ore de startul de campionat, ªoimii Pâcota are în lot numai juniori, Metalul Reºiþa, Foresta
Suceava ºi Unirea Târlungeni au fost acceptate, deºi au retrogradat, doar pentru a umple locurile libere! Va fi un dezastru financiar, cu echipe care vor parcurge distanþe lungi (peste 500 de km) sau media (200-500 km), cele mai afectate fiind Luceafãrul Oradea (10 deplasãri lungi, la fel U.T.A ºi Olimpia Satu Mare, apoi ASU Poli Timiºoara ºi Metalul
Reºiþa (9 deplasãri lungi), practic, echipele din ardeal fiind cele mai afectate. ªi cum o deplasare cu autocarul este calculatã la 1,2euro pe km, iatã de pildã, o echipa precum C.S. Afumaþi sau Foresta Suceava va cheltui pe o astfel de deplasare circa 1.500 de euro, ori 10, total 15.000! Fainã treabã, nu? La care se mai adaugã cazãrile – cu o
Al 77-lea campionat al eºalonului secund la fotbal (Divizia “B”, Liga a II-a) A ÎNCEPUT
delegaþie de 28 de persoane –, cu o medie de 130 lei/noapte, ar fi, în 19 deplasãri (tur – retur) vreo 70.000 lei (cca. 15.400 euro) pe sezon. E bine, nu? Încã o datã întãresc ideea cã vor abandona cel puþin 3-4 echipe. S-a calculat cã un preþ mediu pe campionat, cu deplasãrile ºi cazãrile, duce la 40.000 euro într-un sezon. Trai, nenicã!
Fotbal Liga a II-a
A ÎNCEPUT BINE: UN Fãrã nicio o echipã din Valea Jiului. 0-16 ªI O AMÂNARE!
Se întâmplã de 7 ani… Valea Jiului a fost în ultima sutã de ani, fãrã îndoialã un leagãn al fotbalului din acestã parte de þarã. Ultimele douã care au
apãrut pe tabloul secund al fotbalului românesc au fost Jiul Petroºani ºi Minerul Lupeni, ambele retrase în timpul campionatului cu nr. 70, ediþia 2009-2010. Din acel moment nu s-a mai putut vorbi despre performanþe în fotbalul Vãii Jiului. De fapt, cele douã au reprezentat greul Diviziei “B” din Valea Jiului, de-a lungul timpului, având cele mai multe prezenþe la acest nivel, Jiul Petroºani cu 28 de campionate, Minerul Lupeni, cu 30 de sezoane. În afara lor, au mai activat în Divizia “B”, din Valea Jiului, A.S. Paroºeni Vulcan
(3 sezoane) ºi C.S. Minerul Aninoasa (o ediþie)
C
ând “partizanul” þine în ºah “locomotiva”
Politrucii vremii – anii ’50 – schimonosiserã toate numele din fotbalul românesc, astfel C.F.R. Cluj devenise “Locomotiva” iar Minerul Lupeni, “Partizanul”. Sub aceste denumiri se va desfãºura un derby între primele douã locuri în vara lui 1950 (priviþi clasamentul, numai “locomotive” ºi “partizani” la Cluj. Minerul Lupeni a condus la pauzã cu 1-0 (gol marcat în min. 1 de Putz), iar clujenii “au egalat în min. 78 prin golul marcat de Mureºan. Partizanul a jucat mai tehnic ºi s-a remarcat printr-o condiþie fizicã excelentã”, nota cronicarul ziarului “Sportul Popular” din 19 iunie 1950. Minerul Lupeni a jucat cu echipa : Mathe – Iakab, Zelenak, Aºtileanu – Karpinecz, Ispas – Nemeº, Julan, Putz, Bokor, Lupu.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
z Startul Ligii a II-a la fotbal aºa cum ne aºteptam e prost. z Cu o echipã F.C.M Baia Mare care s-a retras înainte cu o zi, cu o adunãturã numitã ªoimii Pâncota care a încasat 16-0(!) la nou promovata C.S. Afumaþi ºi cu amânarea meciului. z Baºca s-a amânat ºi un meci (Luceafãrul Oradea – Academia Clinceni). z O etapã cu 55 goluri, cu trei victorii ale oaspeþilor. z Golgeterul primei etape este Al. Zaharia (C.S. Afumaþi) care a marcat patru goluri în poarta nefericiþilor de la Pâncota. z O triplã a reuºit ºi Cherchez de la Chindia Târgoviºte în victoria echipei sale Chindia Târgoviºte cu 4-3 la A.S.U. Poli Timiºoara. z Fostul jiulist Vlãduþ Tudorache (21 ani) a marcat douã goluri pentru noua sa echipã, C.S. Afumaþi, în meciul de 16-0 cu ªoimii Pâncota.