Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1156
Cronica Vãii Jiului Luni, 1 August 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Platforma temporarã de la Dâlja, funcþionalã în câteva zile
S
oluþia de mijloc, pentru depozitarea gunoiului din Valea Jiului pânã la punerea în funcþiune a deponeului ecologic de la Bârcea Mare, respectiv, platforma temporarã de depozitare ce se construieºte pe terenul Consiliului Judeþean Hunedoara din incinta staþiei de sortare de la Dâlja ar putea deveni funcþionalã în câteva zile. Dupã prima ºedinþã ordinarã a forului judeþean, desfãºuratã zilele trecute, noua conducere a susþinut o conferinþã de presã pentru a liniºti populaþia cu privire la aºa zisa ”crizã a gunoielor”. Stadiul lucrãrilor la platforma temporarã de depozitare de la Petroºani este în grafic, ba mai mult dupã spusele preºedintelui Laurenþiu Nistor, în câteva zile aceasta ar putea fi finalizatã. ”Sper ca în câteva zile deponeul (platform temporarã de depozitare) de la
Petroºani sã fie terminat. Sã avem toate avizele necesare sã putem depune cel puþin gunoiul din partea Vãii Jiului acolo”, a spus preºedintele Consiliului Judeþean Huneodara, Laurenþiu Nistor Mai mult în privinþa punerii în funcþiune a deponeului ecologic de la Bârcea Mare, administraþia judeþeanã a declarat cã parcuge toþi paºii necesari pentru ca pânã pe data de 17 noiembrie deponeul sã devinã functional. Adina PÃDURARU
Dilema restructurãrii CEH:
„Cum sã îi spui sã plece unui pensionabil?”
C
ine pleacã, cine mai rãmâne ºi de ce? Acestea sunt întrebãrile pe care administraþia ºi sindicaliºtii le au, acum, când se vorbeºte despre restructurarea CEH. ªi situaþia pare la fel de ineficientã ca ºi pânã acum, atâta timp cât, numai directorul general, spre exemplu, are o serie de consilieri, care de ani buni au îndeplinit vârsta de pensionare. Aºa cum este ºi cazul liderilor de sindicat, dintre care doar unul este de la 1 august pensionar, Adrian Jurca de la mina Livezeni. >>> PAGINA A 7-A
Primarii din judeþ, la instructaj
ste ultima parte a perioadei de depunere a proiectelor pe fonduri europene, E aºa cã pentru a nu rata niciun ban european, dar ºi pentru a studia în profunzime cãile ce trebuie parcurse pentru accesarea fondurilor, reprezentanþii
Consiliului Judeþean Hunedoara i-au chemat miercuri, 3 august, pe toþi primarii din judeþ la Deva, pentru a participa la o instruire în acest sens. Cei care îi vor învãþa atât pe noii primari cât ºi pe cei cu mai multe mandate, cum sã acceseze fonduri europene sunt reprezentanþii Agenþiei de Dezvoltare Regionale 5 Vest, dar ºi cei de la Agenþia pentru Finanþarea Investiþiilor Rurale. ”Întrucât este perioada propice pentru a depune
proiecte pe fonduri europene, am considerat cã este bine ca în calitatea noastrã de preºedinte, vicepreºedinþi ai Consiliului Judeþean Hunedoara, sã facem o întâlnire cu toþi primarii judeþului ºi am stabilit ca miercuri la ora 11, toþi primarii de oraºe, municipii ºi comune sã fie
chemaþi la Inspectoratul ªcolar Judeþean, fiindcã acolo este o salã mai mare. Pentru cã avem foarte mulþi primari noi, dar ºi primari cu ºtate mai vechi care încã nu ºtiu sã acceeseze fonduri europene, vrem sã venim în întâmpinarea lor sã înveþe sã facã proiecte ºi sã atragã fonduri
europene în aceastã perioadã, ultima perioadã de fapt. Se va face o instruire foarte clarã a modului în care se atrag proiectele în aceastã perioadã” a declarat Laurenþiu Nistor, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara.
În trecut au mai existat astfel de instructaje fãcute adminsitraþiilor publice locale din judeþ, însã niciodatã una de aºa mare anvergurã, la care sã participe toþi primarii din judeþ. Adina PÃDURARU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 1 August 2016
UN ªARPE descoperit în parcul central din Petroºani
D
upã capuºe, ºobolani, ori câini maidanezi, în parcuri au aparut ºi alte vieþuitoare. ªerpii. Un ºarpe a fost gãsit în cel mai mare parc din Petroºani aflat chiar în centrul localitãþii!
Mai mult, reptila se afla exact lângã locul de joacã al copiilor. Martorii povestesc cã ºarpele a fost vãzut chiar de copii, care s-au speriat ºi ºi-au alertat pãrinþii. “Fiul meu l-a vãzut ºi a strigat “ ºarpele”. Iniþial am crezut cã face o glumã ºi l-am certat, dar am mers ºi l-am vãzut, era chiar lângã piciorul lui. L-am omorât. Copiii care se jucau în locul respectiv erau tare spe-
riaþi”, ne-a declarat persoana care a omorât ºarpele. Acesta nu este singurul caz de ºarpe descoperit în oraº. Recent, în cartierul Aeroport a fost omorât un alt ºarpe de oamenii care tundeau iarba. Atunci însã, probabil datoritã dimensiunii destul de mari a reptilei, oamenilor nu le-a venit sã creadã cã reptila ar fi putut sã fie chiar din zona respectivã ºi au spus cã ar fi fost adusã din altã parte ºi atârnatã intenþionat pe o barã. În România, teoretic, sunt doar câteva specii de ºerpi veninoºi, iar în zona noastrã existã o parte dintre aceste specii de ºerpi, însã doar la munte, în Defileul Jiului ºi în locurile stâncoase.
Un autoturism a fost fãcut scrum în Petroºani
U
n fum gros ce se zãrea chiar de la garã a alertat, vineri în jurul prâzului pompierii detaºamentului din Petroºani, dar ºi locuitorii din zona supermarketului Carrefour. Din cauza apariþiei ºerpilor în parcuri e indicat sã fiþi atenþi când mergeþi cu copiii în parculeþele din cartier. Orice ºarpe are tendinþa sã atace atunci când se simte ameninþat, chiar dacã nu este veninos. În cazul unei muºcãturi sunaþi la 112 sau deplasaþi-vã pânã la spital pentru investigaþii ºi tratament corespunzator. Marius MITRACHE
De vinã a fost un scurtcircuit care a aprins un autoturism marca Dacia Logan parcat în zona respectivã. Incendiul a fost puternic, iar din cauza faptului cã lângã maºina în flãcãri se aflau ºi altele parcate, se putea produce o explozie. Primii care au acþionat la stingerea incendiului au fost angajaþii supermarketului care au ieºit cu stingãtoare pentru a stinge vâlvãtaia. Tot ei au fost cei care au anunþat pompierii.
LOCURI DE MUNCÃ z BIJUTERIA EXCLUSIV situatã în Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, bl. 96, parter, vis-a-vis de staþia Hermes, angajeazã 2 asistente vânzãri sau lucrãtoare comerciale pentru magazin. Condiþii: prezentabile, minim studii medii, se acceptã inclusiv absolvente sau persoane aflate în perioada studiilor. Salariul este atractiv ºi nu se cere experienþã. Prezentarea cu CV zilnic la magazin, între orele 10-18 sau telefon 0751194610.
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
”Am vãzut tocmai de la garã fumul ºi am fugit repede aici. Când am ajuns, fumul depãºea nivelul ultimului etaj al blocului, nu am vãzut flãcãri, numa fum negru. Cred cã de la instalaþia maºinii a pornit incendiul. Erau foarte multe maºini aici, dar proprietarii au venit rapid si le-au luat. La un jeep a ars toatã partea dreaptã. Noroc cu bãieþii de la magazin care au ieºit repede cu stingãtoarele ºi au stins focul, tot ei au sunat ºi la pompieri”, a spus un martor aflat la faþa locului. Paguba produsã autoturismului este totalã, pentru ca maºina a ars pânã la schelet. Adina PÃDURARU
< DECESE < Conducerea Universitãþii din Petroºani îºi exprimã regretul pentru tragica dispariþie a celui care a fost,
Profesor LEBA CONSTANTIN În aceste momente de cumplitã încercare ºi suferinþã pentru familie, cuvintele sunt prea sãrace pentru a exprima durerea care ne-a copleºit. Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni 1 August 2016
Subsoluri sigilate dupã tragedia din Petrila A dministraþia din Petrila cautã soluþii optime pentru a preîntâmpina tragedii, precum cea de acum câteva zile, în care un bãrbat de 46 de ani a murit curentat în subsolul unui bloc, în timp ce voia sã facã un racord ilegal la curent.
Edilii nu sunt strãini de astfel de practici ºi chiar recunosc cã nu este primul incident periculos care se petrece aici, dar acum cautã o soluþie, mãcar temporarã. „O sã încercãm sã vedem dacã putem sigila subsolurile, dar vedeþi cã
apar ºi acolo probleme. Dacã se înfundã subsolul, trebuie deschis, ori apar diverse situaþii. O sã analizãm cum putem izola cumva”, a declarat, dupã incidentul mortal, Vasile Jurca, primar în oraºul Petrila.
Blocurile cu 10 etaje din Cartierul 8 Martie sunt un adevãrat rai al persoanelor cu venituri modeste, care îºi riscã viaþa pentru nimic, iar incidente de acest fel au fost mereu, doar cã, de data aceasta a fost mai grav. „Cu un an jumate, sau
doi în urmã, la fel, tot din cauza furturilor de curent ºi a improvizaþiilor de la blocul 33, a luat foc firida ENEL. ªi atunci se putea întâmpla o tragedie, cã putea sã ia foc blocul. Atunci ENEL a fãcut branºamente separate, dar ºi acelea sunt fraudate ºi furate. Nu ºtiu ce mai putem facem noi acolo”, a mai adãugat primarul. 80% dintre locuinþele din acest cartier sunt proprietatea locatarilor, iar ceea ce a þinut de primãrie s-a fãcut. Restul þine doar de cei ce locuiesc în astfel de condiþii. „Au branºamente legale, pentru cã cei mai mulþi sunt asistaþi social ºi beneficiazã,
la curent ºi la apã, de anumite gratuitãþi. Aceea, zic eu, cã nu furã curent, dar, din pãcate, restul se dedã la chestii de genul acesta”, a conchis edilul din Petrila. Miercurea trecutã, un bãrbat de 46 de ani din Cartierul 8 Martie a sfârºit în apele de la subsolul blocului turn la care încerca, nu pentru prima datã, sã racordeze ilegal un apartament, la reþeaua de energie electricã. Nimeni, însã, nu pare sã fi învãþat mai nimic, pentru cã oamenii din acest cartier spun cã fac asta pentru 50 sau 100 de lei, fãrã sã îºi punã problema cã ar putea sã moarã din acest motiv.
Capcane periculoase Popriri pe conturile ciobanilor pe Drumul European indolenþi din Lupeni lãsat din Petroºani animalele sã ª i-au mãnânce luni de zile prin gunoaie ºi o vacã chiar a fãtat în stradã, iar acum vor plãti cu vârf ºi îndesat.
Z
eci de maºini, unele de mare tonaj, sunt acum în pericol pe Drumul European ce trece prin Petroºani, în zona ºoselei de centurã. Asta, din pricina faptului cã unul dintre capacele de canal a dispãrut, vineri dimineaþa fiind sesizatã lipsa lui ºi, cel mai probabil, a fost furat, iar ºoferii observã gura cãscatã în carosabil, uneori în ultima clipã. Mai mult, cei din zonã spun cã joi noaptea o maºinã mare a lovit groapa nesemnalizatã ºi a fost la un pas de a provoca un adevãrat accident. „Am auzit o bubuiturã ºi cred cã o maºinã mare a intrat în groapã”, spune o femeie, care locuieºte în zonã. Administraþia a aflat de la ºoferii din trafic, iar primarul spune cã va
cãuta rapid o soluþie. „Am auzit cã pe centurã s-au furat capacele. O sã trimite pe cineva sã vedem care este situaþia. Vedem sã îl înlocuim, dacã nu, cel puþin sã semnalizãm pânã ce vom avea capace. Vã daþi seama cã este imposibil sã stãm sã pãzim toate capacele de canal din oraº, pentru cã avem peste 3.000 în total”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Nu este prima datã când capacele de canal dispar la lãsarea întunericului, iar administraþia localã ºi Apa Serv fac cu greu faþã hoþilor. Situaþia nu a fost remediatã în niciun fel de autoritãþile locale, iar singurii vinovaþi, dincolo de hoþii de fier vechi, sunt cei de la centrele de colectare, care acceptã ca deºeuri astfel de materiale. Diana MITRACHE
Vorbim despre 3 locuitori ai municipiului Lupeni, care, de mai bine de un an, îºi lasã animalele libere pe strãzi. Nu o datã, oamenii din acest oraº al Vãii Jiului au spus cã le-au vãzut mâncând lucruri oribile din gunoi, iar ghenele le-au fost adãpost chiar ºi pe timpul iernii. „Aici stau, la gunoi ºi mãnâncã numai mizerii. Nu vã spun cã am vãzut când mâncau un pampers folosit. κi bat joc de ele. Stau aici ºi în zona Preparaþiei. Este o mizerie ce se petrece aici, iar una a ºi fãtat în stradã”, ne-a explicat un locatar al blocului turn, unde vacile pasc la ghenã. Acum, însã, administraþia din Lupeni le va pune porpriri pe conturile celor 3, care deja au mii de lei amenzi. „Pânã în momentul de faþã au fost date amenzi de aproximativ 8.000 de lei. Chiar în cursul zilei de joi, doi
dintre proprietari, au fost din nou amendaþi cu 5.000 de lei. Amenzile lor, adunate în ultimele douã sãptãmâni sunt de 8.000 de lei. Am discutat cu cei de la Direcþia Sanitar-Veterinarã ºi cu cei de la APIA, care le acordã subvenþii pentru creºterea animalelor ºi vã spun cã aceºti oameni vor avea toate fondurile, inclusiv salarii, pensii, sau subvenþiile de la APIA blocate, prin executãrile silite pe care le vom face. Sã nu creadã careva cã nu va plãti amenda, ci va fi executat silit”, a declarat Cristian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Mai mult, primarul le cere oamenilor din Lupeni sã se implice ºi sã sesizeze la primãrie prezenþa acestor animale în stradã ºi printre
gunoaie, aºa încât bietele vaci sã nu mai aibã de suferit. „Singura rugãminte pe care o am cãtre cetãþenii din Lupeni este sã ne spunã, în
Diana MITRACHE momentul în care vãd o vacã, sau alt animal. Sã sune la numãrul primãriei. De acolo, agentul de pazã va anunþa poliþia localã, care va amenda în fiecare zi, dacã este nevoie, proprietarii de animale”, a adãugat edilul. Cireada de vaci are 3 proprietari, care de luni de zile s-au mulþumit doar sã ia subvenþiile de la APIA, în timp ce bietele animale se hrãnesc în zemurile puturoase de la containere. Situaþia treneazã de luni bune, dar acum proprietarilor li se vor institui popriri pe conturi. Diana MITRACHE
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
4 Actualitate
Sudorii, cãutaþi pe piaþa muncii. Nu ºi în Valea Jiului eseria de sudor este una dintre cele mai cãutate în acest moment pe piaþa M muncii. Asta au crezut ºi cei care au urmat recent cursurile de recalificare profesionalã din Petroºani, însã, acum, în ziua examenului, i-am gãsit sceptici cu privire la viitorul lor.
„Mi-a plãcut meseria de sudor ºi am zis cã, acum dacã am ocazia, sã ºi fac un curs de calificare. Am lucrat la pazã, dar firma a pierdut licitaþia ºi am intrat în ºomaj. Este posibil sã îmi gãsesc de lucru, dar nu ºtiu dacã în Valea Jiului. Aici este
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 1 August 2016
mai greu”, ne-a spus unul dintre cursanþii care vineri a susþinut examenul de sudor. „Este o meserie care se cautã. Nu în Vale, în alte localitãþi, cã la noi industrie nu mai este deloc ºi pentru cã tatãl meu a fost sudor, mi-a plãcut meseria. Acum
nu ºtiu, cã în Valea Jiului e mai greu cã locurile de muncã. Aº pleca de aici, dar cu tot cu familia, pentru cã altfel nu te alegi cu nimic. Degeaba iei bani, cã nu te ajungi”, ne-a mãrturisit un alt
ºomer care a obþinut diploma de sudor. O firmã din Cluj a venit special sã recruteze personalul care a absolvit acest curs, însã, oamenii sunt reticenþi atunci când sunt nevoiþi sã plece în
PNL Hunedoara solicitã Corpul de Control al Primului Ministru, la CEH
R
eprezentanþii Partidului Naþional Liberal Hunedoara solicitã public Corpului de Control al premierului efectuarea unui control autentic la CEH ºi tragerea la raspundere a vinovaþilor. “Din pãcate, incompetenþa politrucilor care au pus pe butuci complexul e greu de reparat. Regretãm cã aceastã „perlã” a fost politizatã pânã în mãduva oaselor de administraþia PSD, giratã de dl preºedinte Laurenþiu Nistor. Acum vedem care sunt ºi consecinþele, iar de suferit nu au ºefii, mulþi ca ciupercile dupã ploaie, ci „pãlmaºii””, declarã preºedintele interimar PNL Hunedoara, Florin Roman. Preºedintele interimar PNL Hunedoara, Florin Roman spune
cã PNL susþine respectarea angajamentelor luate de conducerea Complexului, ºi anume plata salariilor compensatorii, dar cu obligativitatea ca statul, prin Ministerul Energiei sã asigure veniturile în completare pentru personalul disponibilizat, timp de doi ani. “Respectarea unui contract este farã îndoialã o mãsurã legalã, de bun simþ, iar PNL este susþinãtor a întelegerilor între
pãrþi. La fel de importantã este obligaþia CEH de a-ºi achita datoriile restante cãtre Închideri Mine, astfel încât sã nu genereze alte blocaje. Totodatã PNL Hunedoara considerã cã politicile de proþectie a salariaþilor trebuie fãcute astfel încât, programul de restructurare a Complexului Energetic sã nu fie compromis ºi sã asigure continuitatea a câtorva mii de locuri de muncã în judeþ”, mai spune Florin Roman. Soluþia propusã de PNL Hunedoara reorganizãrii CEH ºi care a fost aplicatã ºi în cazul Termoelectrica într-o situaþie similarã este acordarea, în primã fazã, a 6 salarii compensatorii, iar a doua tranºã sã facã obiectul unui litigiu în curs, dupã înscrierea disponibilizaþilor la masa credalã. Marius MITRACHE
alt oraº. Din pãcate, însã, mai este de lucru în ceea ce priveºte mobilitatea pe piaþa muncii, chiar dacã meseria de sudor rãmâne cãutatã. „Sunt foarte cerute, am observat în ultima perioadã, cursurile pentru sudori ºi electricieni. Noi am organizat ºi acum avem ºi examenul final. Aici este ºi firma TIM de la Cluj, care a venit cu propunerea cã îi poate lua pe toþi cei 14 absolvenþi sã le facã ISCIR-ul la Cluj pe banii lor,
9 victime în urma unui accident de circulaþie produs pe DN7
A
ccident grav pe DN 7. Nouã persoane au ajuns sâmbãtã dimineaþa la Spitalul Judeþean Hunedoara – Deva pentru investigaþii de specialitate, în urma unui accident de circulaþie. În fapt, în jurul orei 07.00, un bãrbat care conducea un microbus cu 8+ 1 locuri, pe D. N. 7, dinspre Arad spre Deva, la intersecþia cu un drum secundar (drumul târgului), se pare cã a adormit la volan ºi a
3 august, data plecãrii minerilor din minele pe închidere
155
de mineri angajaþi la minele pe închidere îºi înceteazã activitatea ºi de miercuri intrã în preavize. Sunt printre cei care au lucrat la Petrila, Paroºeni sau Uricani ºi care acum pleacã ºi salarii compensatorii. „În prima etapã vor pleca 155 de persoane, urmând ca în trimestrul IV sã plece diferenþa de 95 de persoane, deci o cifrã de 250 de persoane vor fi disponibilizaþi de la Societatea de Închideri de Mine. Plãþile compensatorii vor fi la
dupã care sã îi angajeze, însã, când au fost întrebaþi dacã sunt dispuºi sã plece la Cluj – un oraº ce meritã luat în calcul, niciunul nu a acceptat”, a spus Dorina Uifãlean, ºef Biroul Centrul de Formare Profesionalã din Petroºani. Din pãcate, niciunul dintre cursanþi nu a acceptat aceastã propunere ºi dacã unii au zis cã îºi cautã de lucru peste hotarele þãrii, alþii se vor mulþi doar cu ajutorul de ºomaj, o vreme. Diana MITRACHE
nivelul anilor trecuþi, adicã aproximativ 37.000 de lei brut. Se vor da într-o singurã tranºã”,
acroºat o combinã agricolã parcatã pe marginea drumului. Cei 9 pasageri aflaþi în microbuz sunt toþi cetãþeni români ºi veneau din Germania. În cauzã s-a întocmit dosar de cercetare penalã pentru sãvârºirea infracþiunii de vãtãmare corporalã din culpã. Marius MITRACHE
a spus Aurel Anghel, directorul general al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine (SNIM). La iarnã, 880 de angajaþi vor mai lucra la închiderea perimetrelor mineire de la Paroºeni ºi Uricani, pentru cã la Petrila se aºteaptã decizia de conservare a clãdirilor de patrimoniu. „Toate lucrãrile de la Paroºeni ºi Uricani sunt în graficul de eºalonare fãcut conform proiectului. O micã întârziere este la Petrila, din cauza acelor clãdiri istorice, pentru cã suntem cu proiectul reactualizat la Minsiterul Culturii, iar în câteva luni se va gãsi ºi acolo o soluþie”, a mai spus Anghel. Diana MITRACHE
Sunt bani pentru drumul din Parâng ºi nu prea... rumul spre Parâng, problema arzãtoare a turismului montan din acestã zonã este rezolvatã D ºi nu prea. Chiar dacã s-au gãsit bani din bugetul Consiliului Judeþean Hunedoara pentru realizarea arterei rutiere, iatã cã acum ne trezim cã banii existenþi vor ajunge doar pentru o micã parte din drum.
Pânã acum s-au alocat din bugetul judeþean doar 4 milioane de lei, anul
acesta, bani care vor fi investiþi, însã proiectul integral valoareazã circa 22 de milioane de lei, iar administraþia judeþeanã nu are în visterie acestã sumã. ”Drumul spre masivul Parâng ne intereseazã. Avem pentru anul acesta prinºi 4 milioane de lei de la Consiliul Judeþean, dar vã pot informa cã am fãcut adrese cãtre Ministerul Dezvoltãrii sã fie prinsã artera rutierã în Ordonanþa 28, fiindcã suma pentru
terminarea acestui drum este enorm de mare ºi nu poate fi susþinutã doar de Consiliul Judetean Hunedoara”, a spus Laurenþiu Nistor, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara Laurenþiu Nistor mai susþine cã proiectul tehnic al
drumului este încã în faza de elaborare, iar ideea cum cã acesta ar trebui supus aprobãrii în sedinþa consiliului judeþean, este falsã. ”În prezent este în elaborare proiectul tehnic de cãtre S.C Proiect Construct Regiunea Transilvania S.R.L,
Pe douã roþi prin „Alpii României”
P
asionaþii de ciclism montan au gãsit traseul perfect pentru o “cãþãrare” pe cei mai sãlbatici munþi din þara noastrã. Zona parcursã este extraordinar de frumoasã ºi cicliºtii îºi pun la grea încercare pregãtirea fizicã pentru a ajunge, pe douã roþi, la cota de peste 1400 de metri.
Aproape în fiecare week-end mulþi cicliºti iau cu asalt traseul dintre Pui ºi pânã la Cabana Baleia, rutã pe care este permis accesul pe douã roþi ºi care este mai puþin cãutatã de amatorii de drumeþii. Astfel „bikerii” se pot bucura de naturã, miºcare dar ºi de un drum accidentat aproape pustiu ºi pe
care îºi pot etala talentul la cãþãrare. Punctul de plecare este în comuna Pui de lângã Haþeg, iar turiºtii pe douã roþi urmãresc traseul marcat pânã în Hobiþa de unde începe adevãrata aventurã spre cabana Baleia. „Traseul parcurs de noi urmãreºte potecile fãcute de localnici ºi pe anumite zone drumul forestier. Este deosebit de frumos ºi perfect pentru o ieºire pe douã roþi, aºa ca de weekend. Pe acest traseu
este permis accesul cu bicicleta ºi chiar cu mijloace motorizate”, spune Alin, unul dintre cicliºtii pasionaþi de zona Baleia.
P
riveliºte cãtre Tuliºa
Excursia chiar ºi pe douã roþi nu este tocmai uºoarã ºi, plecând din Haþeg, dureazã aproape ºapte ore cu tot cu popasuri. Temerarii spun cã meritã efortul.
„Nu este chiar pentru neiniþiaþi, pentru cã este urcuº destul de dificil. De la Râu Bãrbat începe greul ºi sunt circa 14 kilometri de suiº pe poteci ºi drum forestier. Plecând din Haþeg, traseul dus-întors dureazã cam ºapte ore cu tot cu pauzele pentru a admira frumuseþea Retezatului”, mai spune ciclistul. Cei care vor sã zãboveascã au la Baleia ºi un refugiu montan ºi de aici se poate pleca pe trasee montane în tot Retezatul. „De la Baleia se vede Tuliºa ºi monumentul ridicat pe vârf. Se pot face multe trasee turistice, majoritatea numai pe jos. Dacã eºti experimentat poþi pleca la Tuliºa, bineînþeles pe bicicletã, pentru cã existã drumul forestier ºi
iar noi avem de grijã ca aceastã firmã sã îl facã corect. Proiectul tehnic, nici mãcar nu trebuie supus aprobãrii în ºedinþa de consiliu aºa cum spun unii”, a mai adãugat Laurenþiu Nistor, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara Dupã finalizarea proiectului tehnic, administraþia consiliului judeþean va încerca alãturi de cea a municipiului Petroºani sã propunã includerea proiectului în OUG 28. În caz contrar, fãrã o finanþare de la Guvern, realizarea arterei rutiere ar putea fi chiar stagnatã. Mai existã ºi soluþia ca anual administraþia judeþeanã sã aloce o sumã pentru realizarea treptatã a proiectului, însã ºi dacã ar fi aºa, termenul de finalizare al lucrãrii s-ar întinde pe ani buni. Adina PÃDURARU
cobori prin Câmpu lui Neag-Uricani”, spune ºi Remus, un alt ciclist din acelaºi grup care ºi-a gãsit la Baleia traseul ideal. Zona Baleia era un punct important al celor mai sãlbatici munþi din þara noastrã, însã a trecut în uitare dupã ce a fost amenajatã ruta spre Nucºoara- CârnicCabana Pietrele. De la Pietrele traseele sunt mai scurte cãtre vârfurile Retezatului ºi astfel Baleia a fost uitatã începând cu anii 70. Cicliºtii au ºi un sfat
pentru turiºtii care pleacã spre Baleia, fie pe jos ori pe douã roþi. Aceºtia îºi iau o mãsurã de siguranþã dacã lasã vorbã la punctul de jandarmi din comuna Pui, astfel ca în caz de nevoie sã se ajungã într-un timp scurt la ei. La fel de important este ºi sã se intereseze de starea vremii ºi sã aibã echipament adecvat pentru drumeþia pe munte. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Sudorii, cãutaþi pe piaþa muncii. Nu ºi în Valea Jiului eseria de sudor este una dintre cele mai cãutate în acest moment pe piaþa M muncii. Asta au crezut ºi cei care au urmat recent cursurile de recalificare profesionalã din Petroºani, însã, acum, în ziua examenului, i-am gãsit sceptici cu privire la viitorul lor.
„Mi-a plãcut meseria de sudor ºi am zis cã, acum dacã am ocazia, sã ºi fac un curs de calificare. Am lucrat la pazã, dar firma a pierdut licitaþia ºi am intrat în ºomaj. Este posibil sã îmi gãsesc de lucru, dar nu ºtiu dacã în Valea Jiului. Aici este
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 1 August 2016
mai greu”, ne-a spus unul dintre cursanþii care vineri a susþinut examenul de sudor. „Este o meserie care se cautã. Nu în Vale, în alte localitãþi, cã la noi industrie nu mai este deloc ºi pentru cã tatãl meu a fost sudor, mi-a plãcut meseria. Acum
nu ºtiu, cã în Valea Jiului e mai greu cã locurile de muncã. Aº pleca de aici, dar cu tot cu familia, pentru cã altfel nu te alegi cu nimic. Degeaba iei bani, cã nu te ajungi”, ne-a mãrturisit un alt
ºomer care a obþinut diploma de sudor. O firmã din Cluj a venit special sã recruteze personalul care a absolvit acest curs, însã, oamenii sunt reticenþi atunci când sunt nevoiþi sã plece în
PNL Hunedoara solicitã Corpul de Control al Primului Ministru, la CEH
R
eprezentanþii Partidului Naþional Liberal Hunedoara solicitã public Corpului de Control al premierului efectuarea unui control autentic la CEH ºi tragerea la raspundere a vinovaþilor. “Din pãcate, incompetenþa politrucilor care au pus pe butuci complexul e greu de reparat. Regretãm cã aceastã „perlã” a fost politizatã pânã în mãduva oaselor de administraþia PSD, giratã de dl preºedinte Laurenþiu Nistor. Acum vedem care sunt ºi consecinþele, iar de suferit nu au ºefii, mulþi ca ciupercile dupã ploaie, ci „pãlmaºii””, declarã preºedintele interimar PNL Hunedoara, Florin Roman. Preºedintele interimar PNL Hunedoara, Florin Roman spune
cã PNL susþine respectarea angajamentelor luate de conducerea Complexului, ºi anume plata salariilor compensatorii, dar cu obligativitatea ca statul, prin Ministerul Energiei sã asigure veniturile în completare pentru personalul disponibilizat, timp de doi ani. “Respectarea unui contract este farã îndoialã o mãsurã legalã, de bun simþ, iar PNL este susþinãtor a întelegerilor între
pãrþi. La fel de importantã este obligaþia CEH de a-ºi achita datoriile restante cãtre Închideri Mine, astfel încât sã nu genereze alte blocaje. Totodatã PNL Hunedoara considerã cã politicile de proþectie a salariaþilor trebuie fãcute astfel încât, programul de restructurare a Complexului Energetic sã nu fie compromis ºi sã asigure continuitatea a câtorva mii de locuri de muncã în judeþ”, mai spune Florin Roman. Soluþia propusã de PNL Hunedoara reorganizãrii CEH ºi care a fost aplicatã ºi în cazul Termoelectrica într-o situaþie similarã este acordarea, în primã fazã, a 6 salarii compensatorii, iar a doua tranºã sã facã obiectul unui litigiu în curs, dupã înscrierea disponibilizaþilor la masa credalã. Marius MITRACHE
alt oraº. Din pãcate, însã, mai este de lucru în ceea ce priveºte mobilitatea pe piaþa muncii, chiar dacã meseria de sudor rãmâne cãutatã. „Sunt foarte cerute, am observat în ultima perioadã, cursurile pentru sudori ºi electricieni. Noi am organizat ºi acum avem ºi examenul final. Aici este ºi firma TIM de la Cluj, care a venit cu propunerea cã îi poate lua pe toþi cei 14 absolvenþi sã le facã ISCIR-ul la Cluj pe banii lor,
9 victime în urma unui accident de circulaþie produs pe DN7
A
ccident grav pe DN 7. Nouã persoane au ajuns sâmbãtã dimineaþa la Spitalul Judeþean Hunedoara – Deva pentru investigaþii de specialitate, în urma unui accident de circulaþie. În fapt, în jurul orei 07.00, un bãrbat care conducea un microbus cu 8+ 1 locuri, pe D. N. 7, dinspre Arad spre Deva, la intersecþia cu un drum secundar (drumul târgului), se pare cã a adormit la volan ºi a
3 august, data plecãrii minerilor din minele pe închidere
155
de mineri angajaþi la minele pe închidere îºi înceteazã activitatea ºi de miercuri intrã în preavize. Sunt printre cei care au lucrat la Petrila, Paroºeni sau Uricani ºi care acum pleacã ºi salarii compensatorii. „În prima etapã vor pleca 155 de persoane, urmând ca în trimestrul IV sã plece diferenþa de 95 de persoane, deci o cifrã de 250 de persoane vor fi disponibilizaþi de la Societatea de Închideri de Mine. Plãþile compensatorii vor fi la
dupã care sã îi angajeze, însã, când au fost întrebaþi dacã sunt dispuºi sã plece la Cluj – un oraº ce meritã luat în calcul, niciunul nu a acceptat”, a spus Dorina Uifãlean, ºef Biroul Centrul de Formare Profesionalã din Petroºani. Din pãcate, niciunul dintre cursanþi nu a acceptat aceastã propunere ºi dacã unii au zis cã îºi cautã de lucru peste hotarele þãrii, alþii se vor mulþi doar cu ajutorul de ºomaj, o vreme. Diana MITRACHE
nivelul anilor trecuþi, adicã aproximativ 37.000 de lei brut. Se vor da într-o singurã tranºã”,
acroºat o combinã agricolã parcatã pe marginea drumului. Cei 9 pasageri aflaþi în microbuz sunt toþi cetãþeni români ºi veneau din Germania. În cauzã s-a întocmit dosar de cercetare penalã pentru sãvârºirea infracþiunii de vãtãmare corporalã din culpã. Marius MITRACHE
a spus Aurel Anghel, directorul general al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine (SNIM). La iarnã, 880 de angajaþi vor mai lucra la închiderea perimetrelor mineire de la Paroºeni ºi Uricani, pentru cã la Petrila se aºteaptã decizia de conservare a clãdirilor de patrimoniu. „Toate lucrãrile de la Paroºeni ºi Uricani sunt în graficul de eºalonare fãcut conform proiectului. O micã întârziere este la Petrila, din cauza acelor clãdiri istorice, pentru cã suntem cu proiectul reactualizat la Minsiterul Culturii, iar în câteva luni se va gãsi ºi acolo o soluþie”, a mai spus Anghel. Diana MITRACHE
Sunt bani pentru drumul din Parâng ºi nu prea... rumul spre Parâng, problema arzãtoare a turismului montan din acestã zonã este rezolvatã D ºi nu prea. Chiar dacã s-au gãsit bani din bugetul Consiliului Judeþean Hunedoara pentru realizarea arterei rutiere, iatã cã acum ne trezim cã banii existenþi vor ajunge doar pentru o micã parte din drum.
Pânã acum s-au alocat din bugetul judeþean doar 4 milioane de lei, anul
acesta, bani care vor fi investiþi, însã proiectul integral valoareazã circa 22 de milioane de lei, iar administraþia judeþeanã nu are în visterie acestã sumã. ”Drumul spre masivul Parâng ne intereseazã. Avem pentru anul acesta prinºi 4 milioane de lei de la Consiliul Judeþean, dar vã pot informa cã am fãcut adrese cãtre Ministerul Dezvoltãrii sã fie prinsã artera rutierã în Ordonanþa 28, fiindcã suma pentru
terminarea acestui drum este enorm de mare ºi nu poate fi susþinutã doar de Consiliul Judetean Hunedoara”, a spus Laurenþiu Nistor, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara Laurenþiu Nistor mai susþine cã proiectul tehnic al
drumului este încã în faza de elaborare, iar ideea cum cã acesta ar trebui supus aprobãrii în sedinþa consiliului judeþean, este falsã. ”În prezent este în elaborare proiectul tehnic de cãtre S.C Proiect Construct Regiunea Transilvania S.R.L,
Pe douã roþi prin „Alpii României”
P
asionaþii de ciclism montan au gãsit traseul perfect pentru o “cãþãrare” pe cei mai sãlbatici munþi din þara noastrã. Zona parcursã este extraordinar de frumoasã ºi cicliºtii îºi pun la grea încercare pregãtirea fizicã pentru a ajunge, pe douã roþi, la cota de peste 1400 de metri.
Aproape în fiecare week-end mulþi cicliºti iau cu asalt traseul dintre Pui ºi pânã la Cabana Baleia, rutã pe care este permis accesul pe douã roþi ºi care este mai puþin cãutatã de amatorii de drumeþii. Astfel „bikerii” se pot bucura de naturã, miºcare dar ºi de un drum accidentat aproape pustiu ºi pe
care îºi pot etala talentul la cãþãrare. Punctul de plecare este în comuna Pui de lângã Haþeg, iar turiºtii pe douã roþi urmãresc traseul marcat pânã în Hobiþa de unde începe adevãrata aventurã spre cabana Baleia. „Traseul parcurs de noi urmãreºte potecile fãcute de localnici ºi pe anumite zone drumul forestier. Este deosebit de frumos ºi perfect pentru o ieºire pe douã roþi, aºa ca de weekend. Pe acest traseu
este permis accesul cu bicicleta ºi chiar cu mijloace motorizate”, spune Alin, unul dintre cicliºtii pasionaþi de zona Baleia.
P
riveliºte cãtre Tuliºa
Excursia chiar ºi pe douã roþi nu este tocmai uºoarã ºi, plecând din Haþeg, dureazã aproape ºapte ore cu tot cu popasuri. Temerarii spun cã meritã efortul.
„Nu este chiar pentru neiniþiaþi, pentru cã este urcuº destul de dificil. De la Râu Bãrbat începe greul ºi sunt circa 14 kilometri de suiº pe poteci ºi drum forestier. Plecând din Haþeg, traseul dus-întors dureazã cam ºapte ore cu tot cu pauzele pentru a admira frumuseþea Retezatului”, mai spune ciclistul. Cei care vor sã zãboveascã au la Baleia ºi un refugiu montan ºi de aici se poate pleca pe trasee montane în tot Retezatul. „De la Baleia se vede Tuliºa ºi monumentul ridicat pe vârf. Se pot face multe trasee turistice, majoritatea numai pe jos. Dacã eºti experimentat poþi pleca la Tuliºa, bineînþeles pe bicicletã, pentru cã existã drumul forestier ºi
iar noi avem de grijã ca aceastã firmã sã îl facã corect. Proiectul tehnic, nici mãcar nu trebuie supus aprobãrii în ºedinþa de consiliu aºa cum spun unii”, a mai adãugat Laurenþiu Nistor, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara Dupã finalizarea proiectului tehnic, administraþia consiliului judeþean va încerca alãturi de cea a municipiului Petroºani sã propunã includerea proiectului în OUG 28. În caz contrar, fãrã o finanþare de la Guvern, realizarea arterei rutiere ar putea fi chiar stagnatã. Mai existã ºi soluþia ca anual administraþia judeþeanã sã aloce o sumã pentru realizarea treptatã a proiectului, însã ºi dacã ar fi aºa, termenul de finalizare al lucrãrii s-ar întinde pe ani buni. Adina PÃDURARU
cobori prin Câmpu lui Neag-Uricani”, spune ºi Remus, un alt ciclist din acelaºi grup care ºi-a gãsit la Baleia traseul ideal. Zona Baleia era un punct important al celor mai sãlbatici munþi din þara noastrã, însã a trecut în uitare dupã ce a fost amenajatã ruta spre Nucºoara- CârnicCabana Pietrele. De la Pietrele traseele sunt mai scurte cãtre vârfurile Retezatului ºi astfel Baleia a fost uitatã începând cu anii 70. Cicliºtii au ºi un sfat
pentru turiºtii care pleacã spre Baleia, fie pe jos ori pe douã roþi. Aceºtia îºi iau o mãsurã de siguranþã dacã lasã vorbã la punctul de jandarmi din comuna Pui, astfel ca în caz de nevoie sã se ajungã într-un timp scurt la ei. La fel de important este ºi sã se intereseze de starea vremii ºi sã aibã echipament adecvat pentru drumeþia pe munte. Maximilian GÂNJU
6 Învãtãmânt
Cronica Vãii Jiului | Luni 1 August 2016
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni 1 August 2016
Dilema restructurãrii CEH:
„Cum sã îi spui sã plece unui pensionabil?” pleacã, cine mai rãmâne ºi de ce? Acestea sunt întrebãrile pe care administraþia ºi C ine sindicaliºtii le au, acum, când se vorbeºte depsre restructurarea CEH. ªi situaþia pare la fel
de ineficientã ca ºi pânã acum, atâta timp cât, numai directorul general, spre exemplu, are o serie de consilieri, care de ani buni au îndeplinit vârsta de pensionare. Aºa cum este ºi cazul liderilor de sindicat, dintre care doar unul este de la 1 august pensionar, Adrian Jurca de la mina Livezeni. Nimeni nu are acum curaj sã le spunã celor din CEH, care au supraaglomerat organigramele din birouri, cã ar trebui sã plece. ªi nimeni nu se gândeºte sã plece fãrã sume compensatorii. „Poate dã o ordonanþã ºi atunci poate pleacã. Altfel, cum sã le spui cã trebuie sã plece?”, spun sindicaliºtii din minerit. Pensionabilii, însã, nu au nicio apãsare ºi nu par afectaþi de faptul cã tot personalul productiv, fie cã e la termocentrale, fie în minele din Valea Jiului, este pe
punctul de a fi disponibilizat. Asta, pentru cã aºa-ziºii „dinozauri” nici nu se gândesc sã plece. „Sunt persoane cu funcþii de conducere care îndeplinesc condiþiile de pensionare ºi care rãmân agãþaþi în faptul cã al lor post nu
urmeazã sã fie desfiinþat, dar nici nu mai confirmã din punct de vedere profesional. Atunci, s-au nãscut tot felul de discuþii, multe chiar tensionate, de ce Cutare, care are ºi condiþii de pensie ºi nici nu mai confirmã din
punct de vedere profesional, trebuie sã rãmânã, iar alþii sã plece? Nu este o misiune uºoarã pentru acest moment ºi pentru aceastã situaþie”, spune Petre Nica, lider la Sindicatul Muntele. Termocentrala de la Mintia va rãmâne cu 3 din cele 5 grupuri energetice, TESA ar trebui redusã ca volum, iar douã din 4 mine vor mai da producþie. „840 de salariaþi urmezã sã îºi piardã locurile de muncã ºi peste 1.000 de posturi trebuie desfiinþate, diferenþa însemnând
Proiecte de investiþii pentru modernizarea localitãþii demarate la Lupeni unicipiul Lupeni se M transformã de la o lunã la alta. Dupã lucrãrile edilitare
de scoatere a gardului viu ºi amenajarea scuarurilor de pe artera rutierã ºi a trotuarelor din municipiul Lupeni, administraþia localã a început derularea proiectelor de investiþii pentru schimbarea imagini localitãþii. Un prim pas îl reprezintã derularea proiectului de reabilitare ºi modernizare a sistemului public de iluminat în municipiul Lupeni. În cursul sãptãmânii care a trecut au început lucrãrile de reabilitare ºi modernizare a sistemului public de iluminat din Cartierul Bãrbãteni, cel mai mare cartier al municipiului Lupeni, dar ºi cel care a beneficiat de cele mai puþine lucrãri de investiþii în ultimii ani. “Am decis sã realizãm lucrãri de investiþii pe cartiere ºi am
început cu Cartierul Bãrbãteni unde se vor realiza pentru început lucrãri de reabilitare, modernizare si extindere a iluminatului public, prin înlocuirea lãmpilor vechi de pe stâlpii de curent cu corpuri de iluminat cu led, moderne ºi performante, care asigurã atât reducerea consumului de curent, dar ºi o luminã mai intensã ºi se
Violatorul de minore, trimis în judecatã ecidivistul care a violat o prostituatã minorã ºi a tâlhãrit-o pe mama acesteia, R tot prostituatã, rãmâne dupã gratii au decis judecãtorii din Valea Jiului.
Totodatã, procurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani au finalizat cercetãrile în acest dosar ºi instanþa a decis trimiterea în judecatã a individului pentru viol ºi tâlhãrie. Koracsony Alin Adrian a fost Violatorul din Petroºani a fost prins la circa o lunã de zile de la comiterea faptei, pe baza descrierilor date de victime ºi corelate cu probele ADN. Violatorul zis ”Moldoveanu” a abuzat o
vor instala stâlpi noi de curent în zonele unde este necesar. Vom continua cu derularea celorlalte proiecte de modernizare a municipiului nostru, la care noi lucrãm deja ºi pe care dorim sã le punem în practicã, pentru înfrumuseþarea oraºului ºi creºterea confortului cetãþenilor din municipiul Lupeni”, declarã primarul municipiului Lupeni, Cristian Resmeriþã. În cadrul acestui proiect va fi extinsã reþeaua de iluminat public prin instalarea unor stâlpi noi de curent în zonele în care aceºtia lipseau, astfel încât sã se asigure iluminatul în întreg cartierul ºi vor fi schimbate lãmpile vechi cu corpuri de iluminat cu led, moderne ºi performante, care vor reduce consumul de curent cu aproximativ 50%, dar care vor asigura o luminã mai puternicã. Marius MITRACHE
minorã care se prostitua pe ºoseaua de centurã a Petroºaniului. ”Tânãra violatã a coborât din maxi-taxi în Piaþa Victoria din Petroºani ºi se îndrepta pe o strãduþã spre Gara CFR Petroºani. Individul a tras-o sub un pod ºi a abuzat de ea profitând de faptul cã este un loc izolat”, susþin surse din cadrul anchetei. Acesta a vrut sã o violeze ºi pe mama tinerei însã nu a reuºit ºi s-a mulþumit sã o tâlhãreascã. Anchetatorii spun cã a mai existat o victimã, o altã femeie agresatã de individ ºi apoi tâlhãritã. Dupã ce firul anchetei a dus spre el, Koracsony ar fi încercat sã se spânzure dar nu ºi-a dus intenþia pânã la capãt. A mai fost condamnat pentru violarea unei minore ºi a scãpat din penitenciar anul trecut dupã ce a executat aproape zece ani. Maximilian GÂNJU
posturi vacante. Un lucru delicat îl reprezintã faptul cã, în criteriile pentru selectarea persoanelor ce urmeazã sã fie disponibilizate, avem pe primul ºi al doilea loc, criteriul legat de pensionare. Cele mai multe locuri de muncã, însã, se pierd în activitatea energeticã, unde se reduce drastic activitatea, iar cei mai mulþi salariaþi care îndeplinesc condiþiile de pensionare se regãsesc în sectorul minier”, a spus Petre Nica, preºedintele sindicatului Muntele ºi el fiind pe lista celor îndeplinesc condiþiile de pensionare. Mai mult, nimeni nu pleacã, dacã nu
primeºte ceva bani, ca plãþi compensatorii. ªi asta, mai ales cã la minele neviabile, un miner pleacã cu o sumã destul de bunã. „Nici nu este drept sã se întâmple lucru acesta, atâta timp cât colegii noºtri de la închideri, care presteazã o activitate identicã cu a celor din cadrul CEH, pleacã cu aproape 7.000 de euro. Nu minerii sunt vinovaþi cã în România aceastã bãtaie de joc la adresa mineritului de huilã ºi a termocentralelor, care produc energie, continuã ºi pânã acum. Ceea ce trãim azi este rezultatul a ceea ce nu s-a fãcut din 2012 încoace”, a conchis Nica. Minerii din CEH, ca ºi personalul din termocentrale pot sã primeascã doar venitul de completare, însã, despre sume de disponibilizare încã nu poate fi vorba, iar acest motiv este unul care, cred sindicaliºtii, va genera conflictul colectiv de muncã anunþat pentru perioada urmãtoare. Diana MITRACHE
Asfalt în Bãrbãteni D rumul naþional din Lupeni este în plin proces de asfaltare, iar lucrãrile vizeazã o porþiune a ºoselei de 2 km. Acolo se toarnã asfalt în douã straturi ºi primarul Cristian Resmeriþã spune cã artera era extrem de degradatã pe aceastã porþiune, aºa încât lucrãrile sunt absolut necesare în acest sector de drum.
„Vom reabilita DN 66 A, care la Lupeni poartã numele de bulevardul principal, din zona Universal edil pânã la CAP. În prima etapã, vom reabilita în totalitate 2 km de drum. Vom înlocui bordurile exterioare, vom rade tot ºi vom repara problemele de infrastructurã care apar, dupã care vom repara canalizarea. Asta pentru cã Apa Serv va avea acolo lucrãri de reparaþii, aºa cum e ºi firesc, înainte sã turnãm asfalt. Vom pune o plasã de geotextil, ca sã nu mai permitã apariþia crãpãturilor, iar apoi vom turna douã straturi, care sã dea garanþia cã lucrarea va dura foarte mulþi ani”, a spus Cristian Resmeriþã, primarul din Lupeni. Nu a fost estimatã în cifre valoarea investiþiei, dar primarul spune cã va aloca bani atât cât va fi necesar, deoarece acel drum nu a fost reabilitat aproape deloc în ultimii ani. Diana MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni 1 August 2016
Henþ cu mâna
Niºte mortãciuni Aºa cum anticipasem în urmã cu vreo câteva ediþii, ºansele noastre în competiþiile europene la fotbal sunt la nivel zero. S-a vãzut ºi la Campionatul European din Franþa, dar mai
abitir la meciurile echipelor de club. Niºte derbedei numiþi Steaua, CSMS Iaºi, Viitorul, Astra Giurgiu ºi Pandurii Tg. Jiu, care într-un an, iºi zic fotbaliºti. Niºte
panarame, mortãciuni cu diplomã, purtãtori legali de echipament. Daþi-le dracului salariu minim pe economie, nu 2-300 de milioane lei vechi, cum au trompetele alea de la Giurgiu sau Tg. Jiu. Niºte nenorociþi care îºi bat joc de istoricul ºi palmaresul fotbalistic al României, cãutãtori de
cartonaºe galbene ºi scoici prin Maldive ori Seychelles. F.R.F-ul (alte panarame!) ar trebui sã interzicã accesul la competiþiile europene, dacã papagalii ãºtia nu ar semna cã dau banii înapoi dupã câte o catastrofã. Deci, cinci echipe, nicio victorie. Pãi despre ce vorbim? Tãiaþi-le
FOTBAL. NAÞIONALÃ
JIUL ARE... CÃPITAN LA NAÞIONALÃ!
D
eºi echipa Jiul Petroºani nu mai este demult în preajma marilor evenimente fotbalistice, iatã cã prin ricoºeu, echipa înfiinþatã în 1919 mai are câte o sclipire.
Recent, la propunerea antrenorului Christoph Daum, selecþionerul României, jucãtorii lotului naþional l-au ales prin vot pe noul cãpitan al reprezentativei. A fost ales fãrã echivoc Mihai Pintilii (32 ani) de la Steaua, mijlocaºul defensiv cu numãrul 6 (sau 8), cel care a debutat în divizia “A”la Jiul Petroºani. Era acum zece ani…
T
rei ani la Jiul Petroºani
pãcate un campionat nefast, Jiul retrogradând de pe ultimul loc, dar cu o satisfacþie moralã pentru Pintilii, care va prelua ºtafeta tricolului cu numãrul 8 de la Jiul, înmânat de cãtre Damian Militaru, care s-a retras la meciul cu Steaua din ultima etapã. Primul gol marcat de Pintilii va coincide cu golul victoriei (27 oct. 2007) în meciul Jiu – F.C. Bihor 1-0 în etapa a 12-a Divizia “B”, în min. 10 din penalty. Va
naibii contractele alea fabuloase acestor pãcãlici ºi lãsaþi-i dracului sã se ducã sã joace prin Arabia Sauditã ori Turcia erdoganitã, cã ne-am sãturat de figurile lor, de acriturile numite Reghekampf ori ªumudicã ºi haideþi sã ne antrenãm pentru colindat.
rãmâne la Jiul pânã în anul 2009 când patronul Alin Simota va retrage Jiul în retur, în Divizia “B”. De acolo-încolo, cariera lui Pintilii va fi una în ascensiune, cu prezenþe în cupe europene ºi Campionatul European.
“M
-am dus sã vãd alt jucãtor ºi l-am remarcat pe Pintilii…” … povesteºte Marin Tudorache (48 ani), antrenorul care l-a descoperit pe noul cãpitan al Naþionalei. “era în toam-
A debutat la Jiul în martie 2007, în returul sezonului 2007-2008, în meciul Oþelul Galaþi – Jiul 2-1, cu nr. 25 pe tricou. Va fi, din
MIHAI PINTILII Nume complet Mihai Doru Pintilii Data naºterii 9 noiembrie 1984 Echipe unde a jucat Ani Club 2005-2006 Auxerre Lugoj 2006-2009 Jiul Petroºani 2009-2010 Inter Curtea de Argeº 2010-2012 Pandurii Târgu Jiu 2012-2014 Steaua Bucureºti 2014-2015 Al-Hilal (Arabia Sauditã) 2015 Pandurii Târgu Jiu 2015 Hapoel Tel Aviv (Israel) 2016 Steaua Bucureºti Echipa naþionalã 2011 România
Ap+ 15 71 15 59 53 12 10 10 11
(G)+ (1) (7) (0) (7) (5) (0) (1) (0) (0)
33
(1)
Prima fotografie cu Pintilii (nr.25) în Divizia A, în aprilie 2007
na lui 2006, noi, Jiul eram în Divizia“A”, nu prea stãteam pe roze. Am plecat la Lugoj, la un meci de “B”, ne interesa un jucãtor de la Auxerre Lugoj, dar m-a impresionat un bãiat de 22 de ani, Mihai Pintilii. I-am propus sã vinã la Jiul, în Divizia “A”, a venit în februarie 2007, s-a integrat rapid în echipa noastrã ºi imediat în retur l-am titularizat mijlocaº. Juca alãturi de Cipr. Dinu, Lungan, M.Voicu, M. Gheorghe, Gabi Apetrei sau Adi Dulcea. Bãiat liniºtit, mare caracter, a rãmas la noi trei sezoane” îºi aminteºte Marin Tudorache.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
REMEMBER
Astãzi se împlinesc 34 de ani (1 aug 1982) de la inaugurarea stadionului “Jiul”
U
n moment aºteptat vreme de patru ani, cât a durat construcþia Complexului Sportiv “Jiul” Petroºani, s-a întamplat pe 1 august 1982. Era într-o dumincã ºi vreo 20.000 de spectatori au fost prezenþi atunci la
momentul inaugural, ce a însemnat un vast program de manifestãri artistice ºi sportive, cu artiºti de renume (Stela Popescu, Vasilicã Tastaman, Dan Tufaru, George Mihãiþã, Silviu Stãnculescu, ªtefan Bãnicã, Alexandru Arºinel, Sofia Vicoveanca, etc.) ºi numeroºi sportivi, precum ºi un meci al veteranilor ºi unul al echipei “la zi” Jiul (era în Divizia “A”).
6
-0 cu CSM Reºiþa.
A rãmas un moment important în istoria Vãii Jiului, un stadion pe care echipa de fotbal a cunoscut multe succese dar ºi dezamãgiri, rãmas acum în paraginã ºi doar cu nostalgia vremurior de altã datã…