CVJ Nr 1140, vineri 8 iulie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1140

Cronica Vãii Jiului Vineri, 8 Iulie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Salvatorii minieri au intervenit la recuperarea trupului unui tânãr dintr-un puþ de minã

S

alvatorii minieri din Petroºani- solicitaþi sã recupereze trupul unui bãrbat care s-a aruncat într-un puþ de minã. Salvatorii minieri profesioniºti din cadrul fostului Salvamin, actuala Staþie Centralã de salvare Minierã a Complexului Energetic Hunedoara, au avut o misiune extrem de grea în Turda, unde un inginer de 36 de ani s-a aruncat într-un puþ de minã de lângã renumita salinã. Salvatorii minieri au fost nevoiþi sã

intervinã cu echipamentele de respirat pentru a recupera trupul fãrã viaþã al bãrbatului, în condiþiile în care în subteran exista suspiciunea cã sunt acumulate gaze periculoase. Aceºtia au reuºit sã-l scoatã pe inginer din puþul adânc de aproape 100 de metri ºi anchetatorii urmeazã sã stabileascã motivele pentru care a decis sã-ºi punã capãt zilelor. Salvatorii minieri din Petroºani sunt singurii din þarã specializaþi în salvarea ºi recuperarea din subteran. Maximilian GÂNJU

IRONIA SORÞII!

Trecutul s-a întors împotriva petrilenilor T

V

alea Jiului se confruntã cu o crizã fãrã precedent. În câteva zile vom rãmâne cu gunoiul sub nas, în cazul în care autoritãþile nu vor gãsi o soluþie rapidã. Ironia sorþii face cã aceastã crizã putea fi evitatã dacã la Petrila s-ar fi construit un deponeu ecologic. >>> PAGINA A 3-A

Cearta cu iubita l-a fãcut sã-ºi ia zilele

C

ercetarea criminaliºtilor din cadrul Poliþiei Petrila în cazul bãrbatului dat dispãrut ºi descoperit fãrã viaþã într-o pãdure de pe muntele Dobraia, aratã cã este vorba de o sinucidere.

ªeful Poliþiei Petrila, comsiarul Ovidiu Zaharie spune cã toate probele adunate au confirmat cã este vorba de o sinucidere ºi nu de o infracþiune.

Bãrbatul a plecat spre stâna de pe Dobraia, duminicã, împreunã cu tatãl sãu ºi alþi proprietari de oi din zona Taia/Petrila. A avut o ceartã cu iubita lui cu care stãtea în concubinaj ºi a transmis mai multe mesaje prin intermediul telefonului mobil ºi în acre ameninþa cã-ºi va lua viaþa. Femeia ar fi dorit sã se despartã de el ºi acesta a fost motivul din cauza tânãrul a clacat. Când a prins un moment singur, a plecat de la stânã într-o pãdure ºi s-a spânzurat. Rudele ºi tatãl sãu au cerut

ajutor salvamontiºtilor crezând cã bãrbatul s-a rãtãcit iar în urma cãutãrilor a fost descoperit. Acesta se spânzurase de creanga unui copac. ”S-au format mai multe echipe de cãutare, dupã ce familia lui ne-a spus cã a plecat duminicã spre o stânã de pe Dobraia. Ne-am împãrþit ºi l-am descoperit într-o pãdure din zona stânei. Din pãcate era decedat. Intervenþia a fost destul de greoaie, dar l-am recuperat ºi a fost dus la morgã”, a declarat Dumitru

Bârlida, ºef Salvamont Petroºani. „Poliþia oraºului Petrila a fost sesizatã în data de 5 iulie cu privire la plecarea voluntarã a acestuia de la o stânã situatã la o distanþã apreciabilã faþã de oraº, într-o zonã montanã. Mama tânãrului ne-a sesizat cu privire la plecarea acestuia. Poliþiºtii au efectuat mai multe activitãþi de cãutare. Se pare cã acesta ar fi avut mai multe neînþelegeri de tip familial. Din pãcate, acesta a fost gãsit, însã, nu în viaþã, de cãtre poliþiºti, în urma cãutãrilor în cursul zilei de

miercuri”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hd. Trupul fãrã viaþã a fost coborât de salvamontiºti ºi acum se aflã la morga spitalului, pentru ca medicii legiºti sã stabileascã exact cauza morþii. „Din primele cercetãri se pare cã nu sunt suspiciuni cu privire la comiterea vreunei infracþiuni. Cadavrul acestuia a fost preluat de cãtre Medicina legalã în vederea efectuãrii necropsiei ºi a stabilirii cauzei morþii”, a mai spus Bogdan Niþu. Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Apa Serv Valea Jiului nu cere fonduri de la Consiliul Judeþean Hunedoara egia de apã din Valea Jiului, de R cinci ani încoace, nu a

mai avut nevoie de intervenþia Consiliului Judeþean Hunedoara, acþionarul care trebuia sã intervinã constant pentru a acoperi pierderile societãþii. Apa Serv Valea Jiului ºi-a plãtit datoriile istorice, a fãcut investiþii ºi din bugetul propriu ori fonduri europene ºi merge pe plus, susþine directorul general al societãþii. În plus, de cinci ani încoace, operatorul de apã ºi canal nu a cerut de la Consiliul Judeþean Hunedoara fonduri ºi nici în prezent nu are nevoie de ajutor financiar de la acþionarul majoritar. ”De când am preluat societatea nu am cerut un leu de la bugetul judeþean ºi am încercat sã repun pe picioare aceastã firmã care se afla în pragul colapsului.

Am ºi reuºit acest lucru ºi de aceea nu a fost nevoie sã cer bani, fonduri care în loc sã acopere pierderi, poate cã au mers spre alte investiþii necesare hunedorenilor. Chiar la prima întâlnire de la CJ Hunedoara cu directorii subordonaþi, am fost întrebat dacã am probleme. Nu avem ºi dacã vor apãrea le vom rezolva singuri. Noi am strâns cureaua ºi am eliminat risipa. Toate

aceste lucruri au fãcut ca societatea sã meargã bine. Astãzi nu mai avem un leu datorii cãtre bugetul statului, suntem în grafic cu plata datoriei cãtre Apele Române, am încheiat anul 2015 cu un plus de 600 de mii de lei ºi am fãcut investiþii. Mai sunt lucruri de fãcut, dar important este cã am pãstrat locuri de muncã pentru sute de familii, populaþia din Valea Jiului beneficiazã de un serviciu vital ºi Apa Serv Valea Jiului este datã ca exemplu de bune practici chiar ºi la Bruxelles, dupã finalizarea primului proiect european”, a declarat Costel Avram, director general Apa Serv Valea Jiului. Operatorul de apã ºi canalizare din sudul judeþului este compania care a reuºit sã atragã în Valea Jiului cea mai mare investiþie europeanã cu finanþare nerambursabilã. Maximilian GÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Vineri 8 Iulie 2016

Taxele pentru paºapoarte - la bancã, on line, sau Poºtã

T

rezoreria ºi Filiala CEC Petroºani nu mai încaseazã taxele pentru eliberarea paºaportului. Celor care vor sã îºi facã paºaport acum li se recomandã serviciul bancar sau plata prin mandat la Poºtã. ªi tarifele au fost modificate, iar portrivit unui comunicat remis presei de Instituþia Preefctului de Hunedoara acestea sunt: - 219 lei pentru un paºaport simplu temporar cu valabilitate 12 luni - 283 lei, pentru paºaport simplu electronic cu valabilitate 5 ani 258 lei pentru paºaport simplu electronic cu valabilitate 3 ani (pentru minorii sub 12 ani); Taxe pentru eliberare de adeverinþe însumeazã 22 de lei, iar plata acestor taxe se poate face: - prin virament bancar; - prin mijloace de platã online; ori - în numerar la casieria Trezoreriei municipiului

Deva. La punctul de lucru de la Petroºani se elibereazã: - paºaportul simplu electronic cu valabilitate 5 ani – contra sumei de 283 lei;- paºaportul simplu electronic cu valabilitate 3 ani (pentru minorii sub 12 ani) – care costã 258 lei. Taxele aferente acestor paºapoarte se pot achita: - prin virament bancar; - prin mijloace de platã online; - prin mandat poºtal. Mai mult, instituþia Prefectului subliniazã faptul cã, în situaþia în care plata s-a efectuat prin mijloace de platã online, la momentul depunerii cererii, solicitantul trebuie sã prezinte extrasul de cont doveditor, certificat de bancã. Când plata se efectueazã prin mandat poºtal este necesarã prezentarea ca document doveditor al plãþii facturii aferente emisã de oficiul poºtal. Diana MITRACHE

PIERDERI z Pierdut carte de muncã numãrul 2349/05.06.2007 pe numele Pãun Sebastian eliberatã de Kim Group Lupeni. O declar nulã.

Vrem sã le mulþumim tuturor celor care ne-au fost alãturi acum când l-am pierdut pe dragul nostru

HODOª HORAÞIU GABRIEL.

Le mulþumim ºi celor care au venit sã îl conducem pe ultimul sãu drum ºi celor care ne-au mângâiat cu o vorbã, ori cu un gest. Familia HODOª

INSTITUTUL NAÞIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU SECURITATE MINIERÃ ªI PROTECÞIE ANTIEXPLOZIVÃ INSEMEX PETROªANI, cu sediul în localitatea Petroºani, str. G-ral Vasile Milea, nr. 32-34, cod 332047, jud. Hunedoara, organizeazã concurs pentru ocuparea unui post de inginer mecanic ºi a unui post de tehnician electrotehnist (privind promovarea personalului propriu), ambele în activitatea administrativã, cu normã întreagã pe perioadã nedeterminatã Data limitã pentru depunerea dosarelor de concurs, la secretariatul institutului, este 22.07.2016, ora 16.00. Concursul se va desfãºura în data de 25.07.2016, ora 10.30 la sediul institutului. Criteriile minime obligatorii, probele de concurs ºi informaþii suplimentare privind eligibilitatea candidaþilor ºi conþinutul dosarelor de concurs, precum ºi tematicile pe domenii de activitate ºi bibliografia de concurs se pot obþine de la sediul institutului Comp. Resurse Umane, ing. Olga Miclea, tel. 0254/541621 - 541622, int. 192.

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.70 lei - Pulpã porc fãrã os - 13.70 lei - Fleicã porc - 12.00 lei - Carne tocatã - 11.50 lei - Cotlet porc cu os - 14.00 lei - Cotlet porc fãrã os -17.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri 8 Iulie 2016

IRONIA SORÞII!

Companiile de stat Trecutul s-a întors împotriva petrilenilor ºi clientela de moment a gãsit. alea Jiului se “În primul rând am V confruntã cu o partid bine plãtitã cerut la Edil Urban sã crizã fãrã precedent. În câteva zile vom rãmâne cu gunoiul în sub nas, în cazul în care autoritãþile nu vor gãsi o soluþie rapidã. Ironia sorþii face cã aceastã crizã putea fi evitatã dacã la Petrila s-ar fi construit un deponeu ecologic.

A

existat o soluþie

A existat însã o soluþie cãreia consilierii locali PSD de la Petrila i-au dat cu piciorul. Se întâmpla în mandatul 2008-2012. Atunci undeva în zona Maleia, pe raza administrativ-teritorialã a oraºului Petrila ar fi trebuit construit un deponeu ecologic. Social democraþii petrileni fiind foarte ecologiºti au refuzat la acea vreme, invocând “voinþa” poporului. Adicã, ascunzându-se sub “fusta” petrilenilor, consilierii au refuzat construirea unui astfel de deponeu. Prin anul 2010, Consiliul Local Petrila ar fi trebuit sã aprobe trecerea în patrimoniul judeþului a unui teren necesar pentru construirea deponeului de

deºeuri în zona haldelor de steril din extravilanul oraºului Petrila. Proiectul din care face parte realizarea deponeului, în valoare de 50 milioane de euro, este în faza de aprobare a Planului de investiþii pe termen lung ºi de elaborare a studiului de fezabilitate de cãtre consultantul proiectului. “Dacã nu se rezolvã la Petrila, rãmâne un proiect într-un singur picior, adicã vom face doar un deponeu, cel din apropierea Devei, dar bineînþeles cã ne vor tãia o parte din finanþare. Numai cã pentru Valea Jiului va fi o problemã serioasã, pentru cã sunt cinci deponeuri care trebuie închise ºi asta se va face pe banii oamenilor, iar primãria este obligatã sã plãteascã, pentru cã nu te joci cu amenzile UE”, spunea la acel

moment, fostul preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. Culmea, consilierii locali de la Petrila de la acea vreme erau cam aceaºi care astãzi conduc destinele petrilenilor. Adicã, în mandatul 2008-2012, consilierii PSD de la Petrila erau Dumitru Rãscolean, Gheorghe Bobar, Nicolae Preda, Euachim Berar, Vasile Jurca, Gheorghe Boantã ºi Eugen Stoicoiu. Din vechea gardã au intrat în actualul consiliu local Gheorghe Bobar, Nicolae Preda ºi Vasile Jurca, cel care acum conduce administraþia localã. Adicã fix cei care s-au opus construirii acelui deponeu cautã acum soluþii. Vasile Jurca, primarul oraºului Petrila ne spune ce soluþii de

gãseascã soluþii pentru a duce la alte deponee autorizate gunoiul. Între timp încercãm sã construim un alt deponeu provizoriu pe termen de un an de zile pentru a depozita doar gunoiul din Petrila. Va fi o suprafaþã de un hectar ºi acolo vom duce doar gunoiul de la Petrila, pânã se rezolvã problema cu cel de la Bârcea”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Primarul oraºului Petrila susþine cã ºi în condiþiile în care s-ar fi realizat acel deponeu ecologic situaþia era aceeaºi. “Tot în situaþia aceasta eram pentru cã tot aceeaºi paºi trebuiau parcurºi. Eram tot fãrã autorizaþii. Atunci 7000-8000 de petrileni au refuzat categoric construirea unui deponeu în care sã aducã tot gunoiul din judeþ, dar ºi alte judeþe”, a mai subliniat primarul petrilean. Dupã ce situaþia se va rezolva la deponeul de la Bârcea Mare, tot gunoiul care urmeazã a fi depozitat în noua platformã temporarã va dus în nordul judeþului. Monika BACIU

Mineritul poate fi salvat

DOAR PRINTR-O MINUNE

R

eprezentanþii Ministerului Energiei aºteaptã o minune pentru ca huila sã îºi gãseascã locul în strategia energeticã. Aceºtia sperã ca tehnologiile sã vinã în susþinerea acestui sector. Huila din Valea Jiului este importantã, tot la nivel declarativ. Reprezentanþii Ministerului Energiei declarã, ori de câte ori au ocazia, cã huila din Valea Jiului este importantã în strategia energeticã naþionalã. Secretarul de Stat în Ministerul Energiei Corina Popescu a participat miercuri, 6 iulie, la conferinþa „Servicii suport pentru industria energeticã”, organizatã în cadrul evenimentului Energy Breakfast Club de publicaþia Energynomics. Doamna Corina Popescu a subliniat importanþa cãrbunelui în Strategia Energeticã Naþionalã, vorbind ºi despre viitorul acestei industrii. „Activitatea de minerit în România este preponderent dez-

voltatã în douã regiuni: regiunea Vãii Jiului cu exploatarea resurselor de huilã ºi regiunea din zona Gorjului cu exploatare de lignit. Cele douã tipuri de exploatãri sunt diferite, fiecare cu problemele proprii. Emisiile de metan sunt specifice activitãþii de exploatare din bazinul Vãii Jiului. Este clar cã la nivel european existã o tendinþã ca reducerea gazelor cu efect de serã sã se intensifice. Tot la nivel european avem un target de reducere a emisiilor cu efect de serã de 20% pentru anul 2020, care s-ar putea transforma în 40%. Douã sunt motivele pentru care mineritul se aflã în situaþia în care este acum: unul este legat de forþa de muncã, iar altul de lipsa acutã a investiþiilor în activitatea de minerit/exploatare. Acesta sunt motivele pentru care cãrbunele nu este competitiv”, a declarat Secretarul de Stat în Ministerul Energiei. Doamna Corina Popescu a precizat cã se aºteaptã ca dezvoltarea tehnologicã sã vinã în susþinerea acestui tip de activitate. Secretarul

icepremierul României, Costin V Borc, a declarat cã unele companii de stat au fost vaca de muls a unora sau a altora. Acesta nu a omis nici Complexul Energetic Hunedoara, despre care s-a referit cã “nu merge”.

„Înteprinderile de stat erau vaci de muls, firme erau puse sã extragã rente, rente pe AGA ºi în CA, prin contracte de achiþizii. TAROM nu merge, Hunedoara nu merge, CEO nu merge, Oltchim nu a mers. Nu s-a dorit decât crearea de rente. Am propus ºi am zis cã AGA nu se mai plãteºte la nicio companie de stat. Eu am vãzut 24.000 de lei pe lunã pe AGA, oamenii au fost numiþi în CA, nu treceau pe acolo niciodatã. Clientelã de partid”, a spus Costin Borc, potrivit Realitatea TV.

A

GA, la CEH peste 36 de mii de lei

Adunarea Generalã a Acþionarilor de la Complexul Energetic este formatã dintr-o singurã persoanã. Aura Gabriela Dumitru este reprezentantul statului

român în AGA de la CEH. Potrivit declaraþiei de avere din anul 2015, Aura Gabriela Dumitru a încasat suma de 36.656 lei, din calitatea de reprezentant al statului în AGA la CEH. Aceeaºi persoanã reprezintã statul ºi în alte companii, astfel cã veniturile acesteia se rotunjesc. De la Hidroelectrica, Aura Dumitru Gabriela a mai încasat 8352 de lei ºi de la SAPE încã 2361 lei. Guvernul a decis eliminarea plãþilor suplimentare cãtre membrii AGA de la CEH. „E o hotãrâre a acestui Guvern ca membrii AGA sã nu fie remuneraþi suplimentar ºi va veni Ministerul de Finanþe cu o Hotãrâre de Guvern, în luna septembrie, pentru a pune în aplicare acest memorandum adoptat azi”, a spus purtãtorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu. Monika BACIU

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALÃ PETROªANI - ORGANIZEAZÃ -

de stat în Ministerul Energiei subliniazã însã cã sectorul minier va trece prin transformãri. „Este clar cã presiunea pe acest sector va exista foarte mult, dar aici apare întrebarea: are România nevoie de cãrbune? Rãspunsul este da, avem nevoie de cãrbune. Trebuie sã vedem cum reuºim sã folosim aceastã resursã în aºa fel încât sã atingem þintele necesare. Cãrbunele îºi va gãsi un loc în Strategia Energeticã a României. Este un domeniu în care acum se întâmplã ceva dureros, dar prin anumite transformãri se poate salva o parte din acesta. Mã aºtept ca dezvoltarea tehnologicã sã vinã în susþinerea acestui tip de activitate”, a conchis Secretarul de Stat Corina Popescu. Monika BACIU

CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÃ” LA CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI

RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808

4 Actualitate

Patru tabere autorizate Începe repartizarea computerizatã a elevilor la nivelul judeþului Hunedoara atru destinaþii sunt

A

bsolvenþii de gimnaziu care au susþinut examenele din cadrul evaluãrii naþionale au aflat rezultatele, iar începând de astãzi are intrã în linie dreaptã admiterea la liceu.

Potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaþiei în perioada 8 – 12 iulie 2016 are loc completarea opþiunilor în fiºele de înscriere de cãtre absolvenþii clasei a VIII-a ºi de cãtre pãrinþii acestora, asistaþi de diriginþii claselor a VIII-a ºi completarea fiselor de înscriere de cãtre absolvenþii clasei a VIII-a proveniþi din alte judeþe, la centrul special desemnat din judeþul pentru care solicitã înscrierea. Tot în aceeaºi perioadã se vor introduce în baza de date computerizatã a datelor din fiºele de

înscriere. Dupã câteva formalitãþi, începând din data de 19 iulie are loc repartizarea computerizatã în învãþãmântul liceal de stat a absolvenþilor clasei a VIII-a care nu împlinesc 18 ani pânã la data începerii cursurilor anului ºcolar 2016 – 2017, iar în data de 20 iulie vor fi afiºate în unitãþile de învãþãmânt gimnazial a listelor cu absolvenþii repartizaþi proveniþi din ºcolile respective ºi a listei cu locurile neocupate în unitãþile de învãþãmânt liceal de stat din judeþ / municipiul Bucureºti. Ultima procedurã ce trebuie îndeplinitã este în perioada 21 iulie – 29 iulie ºi este vorba de depunerea dosarelor de înscriere la ºcolile la care candidaþii au fost repartizaþi.

Monika BACIU

P

disponibile pentru elevii care participã la tabere, în judeþul Hunedoara. Niciuna dintre acestea nu se aflã în Valea Jiului, asta deºi la nivelul ministerului de resort, dar ºi la nivelul Direcþiei Judeþene pentru Sport ºi Tineret se dorea autorizarea unei astfel de tabere ºi în Valea Jiului. “Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Hunedoara organizeazã 4 tabere naþionale în centrele de agrement din judeþul Hunedoara, ca urmare a rezultatelor evaluãrii propunerilor de tabere naþionale ºi tematice astfel: tabãrã naþionalã de

sport – 5 zile active – centrul de agrement Cãprioara – 8-13 august 2016 – pentru un numãr de 40 de copii ºi tineri. Tabãrã de excelenþã de istori ºi Culturã Dacicã ºi Românã – centrul de agrement Cãprioara – 15-20 august – pentru

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri 8 Iulie 2016 un numãr de 49 de copii ºi tineri. Tabãrã naþionalã de Fotografie, Culturã, Tradiþii ºi Civilizaþie Dacicã ºi Romanã – Centrul de Agrement Costeºti – 15-20 august 2016 – pentru un numãr de 46 de copii ºi tineri. Tabãrã naþionalã de prim ajutor – centrul de agrement Cãprioara -22-27 august 2016 – pentru un numãr de 45 de copii ºi tineri”, aratã reprezentanþii Ministerului Tineretului ºi Sportului. Existã însã ºi tabere pentru copiii care provin din familii cu venituri modeste. Taberele cu caracter social pentru elevi vor fi organizate pentru beneficiarii din judeþul Hunedoara în perioada 13-26 iulie 2016, la centrul de agrement 2 Mai al Direcþiei Judeþene pentru Sport ºi Tineret Constanþa, pentru un numãr de 93 de elevi.

Monika BACIU

Ajutoare doar pentru infrastructurã

G

uvernul a aprobat în ºedinþa de miercuri bani, dar numai pentru refacerea infrastructurii în oraºele calamitate. ªi la Petroºani vor ajunge o parte dintre aceºtia, însã, deocamdatã, oamenii din cele douã cartiere grav afectate de inundaþii, respectiv Aeroport ºi Colonie, mai au de aºteptat. Ei au primit doar cei 3.000 de lei, ajutoare de urgenþã, iar pentru ajutoarele de la Guvern mai trebuie sã

aºtepte. În ceea ce îi priveºte pe cei care nu aveau asigurare pe locuinþe, dar au fost afectaþi de calamitãþi, nu vor beneficia de fonduri. “Bani sunt numai pentru refacerea infrastructurii. NU prevede legea sã dãm bani ºi pentru locuinþe. Legea e lege. Cei care nu au asigurare nu vor primi niciun leu. Nu e corect faþã de cei care au asigurare. Cei fãrã asigurare rãmân nedespãgubiþi. Noi cãutãm sã fie respectatã legea”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Flavius Kiszely, subprefectul judeþului Hunedoara.

Teatru, muzicã, ateliere de creaþie ºi concursuri, oferta celei de-a doua ediþii a Festivalului Dinozaurilor desfãºurat în Geoparc

D

upã succesul înregistrat anul trecut, a doua ediþie a Festivalului Dinozaurilor se va desfãºura în perioada 22-24 iulie, pe teritoriul Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului – Geoparc Internaþional UNESCO, administrat de Universitatea din Bucureºti. Pe parcursul a trei zile, turiºtii ºi localnicii sunt invitaþi sã participe la evenimente adresate tuturor categoriilor de vârstã. Festivalul va debuta vineri, 22 iulie, începând cu ora 10.00, în Parcul Copiilor din oraºul Haþeg, cu ateliere de creaþie destinate celor mici, care vor fi îndrumaþi ºi ajutaþi sã îºi exprime creativitatea de voluntarii pentru Geoparc. În aceeaºi zi, de la ora 19.00, la Cãminul Cultural din Sântãmãria Orlea, trupa de teatru ”Anonimii Comedianþi” va revãrsa asupra publicului ”Ulciorul cu umor”. Ziua de sâmbãtã 23 iulie, debuteazã cu un eveniment oferit tot copiilor. La Cãminul Cultural din satul Cârneºti, comuna Toteºti, trupa ”Anonimii Comedianþi” susþine piesa de teatru ”Micul Prinþ”, într-o interpretare ineditã utilizând tehnica

teatrului de umbre. Seara este rezervatã muzicii folk. Începând cu ora 19.00, Cetatea Mãlãieºti din comuna Sãlaºu de Sus va asigura decorul menit sã îi ajute pe spectatori sã intre în atmosfera de poveste creatã de vocile calde ale interpreþilor Dana Florian, Felicia Popescu, Dan Manciulea, Nicu Zotta, Florin Camen ºi Leontin Florea. Duminicã, 24 iulie, festivalul îºi propune sã se încheie în aceeaºi cheie de bunã dispoziþie. La Centrul de Agrement din comuna General Berthelot, începând cu ora 15.00, se desfãºoarã Ziua Talentelor. Fiecare dintre localitãþile de pe teritoriul Geoparcului

este invitatã sã îºi etaleze produse locale în cadrul unei expoziþii de produse tradiþionale cu vânzare. Dupã o plimbare printre standuri, participanþii pot lua parte la ateliere de creativitate pentru copii, ateliere de înfrumuseþare tradiþionalã destinatã fetelor ºi femeilor ºi concursuri în care orice bãrbat îºi poate etala talentul la: tras de frânghie, cãrat roaba, alergat cu nevasta în spate ºi concursul de bãut bere. Un spectacol de muzicã popularã va marca finalul celei de-a doua ediþii a festivalului. Festivalul Dinozaurilor se îânscrie în linia evenimentelor organizate de Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului administrat de Universitatea din

Bucureºti, care încurajeazã ºi promoveazã educaþia, arta, cultura ºi sportul. Totodatã, evenimentul îºi propune sã asigure cadrul pentru implicarea cât mai multor comunitãþi locale în activitãþi menite sã promoveze ºi sã dezvolte Þara Haþegului. ªi acesta nu este singurul eveniment al verii în Geoparc. ”Ambasadori pentru Geoparc”, ”Educaþie în Geoparc cu Andi Andezit” ºi ”Banca de Ecoinvestiþii în Educaþie” sunt trei proiecte educaþionale majore, adresate atât voluntarilor pentru Geoparc, cât ºi turiºtilor care doresc sã ia parte la activitãþi, care sunt derulate în baza finanþãrilor obþinute din partea Fundaþiei pentru Parteneriat ºi Mol România. Festivalul este organizat în baza unui parteneriat între Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului – Universitatea din Bucureºti ºi Asociaþia Geomedia, Asociaþia Centrul de Resurse pentru Acþiune Localã, Asociaþia Femeilor din Sîntãmãria Orlea, Asociaþia Drag de Haþeg, cu sprijinul autoritãþilor locale din zonã, al Destinaþiei de Ecoturism Þara Haþegului – Retezat, Adaconi s.r.l. ºi Asociaþiei Tios. Adina POPA POPA

„S-au aprobat 200 de milioane de lei pentru toate judeþele calamitate, dar, din informaþiile pe care le-am primit se pare cã depãgubirile vin doar pe ceea ce a fost afectat domeniul public ºi nu la persoane fizice, deocamdatã. Se pare cã judeþul Hunedoara a primit 40 de miliarde de lei vechi, dar este o informaþie care nu este verificatã încã. Voi afla la Deva, acolo unde voi participa azi (n.r joi 7.07) la o ºedinþã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, care a avut de fãcut reparaþii la infrastructurã imediat dupã inundaþiile de luna trecutã. Oamenii care au rãmas fãrã agoniseala de o viaþã au primit deja ajutoare de urgenþã. Aproximativ 50 de familii din cele douã cartiere au luat câte 3.000 de lei, însã, nicio familie dintre cele afectate nu a încheiat nici acum asigurãri obligatorii care costã maxim 60 de lei pe an. Fiecare proprietar ar trebui sã aibã încheiatã o poliþã de asigurare ºi pentru

locuinþã. Potrivit Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale, la nivelul judeþului Hunedoara doar puþin peste 16% dintre hunedoreni au o astfel de poliþã. Mai exact, potrivit PAID, la data de 31 mai 2016, doar 33.057 de hunedoreni au aveau poliþe de asigurare pe louinþe. “În situaþia în care persoanele fizice sau juridice nu îºi asigurã locuinþele aflate în proprietate, nu beneficieazã, în cazul producerii unuia dintre dezastrele naturale definite potrivit Legii 260/2008, de niciun fel de despãgubiri de la bugetul de stat sau de la bugetul local pentru prejudicii produse locuinþelor. În plus, nerespectarea de cãtre persoanele fizice sau juridice a obligaþiei de asigurare a

locuinþei costituie contravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã de la 100 la 500 lei”, se aratã pe site-ul PAID. Reprezentanþii Agenþiei Judeþene pentru Plãþi ºi Inspecþie Socialã au fãcut anchete în mai multe cazuri. Aici intrã strict cei care sunt în risc de excluziune socialã. “Acela este alt caz. Acolo vor primi despãgubiri indiferent dacã au avut sau nu asigurãri. E vorba de cei care sunt în risc de excluziune socialã”, a mai subliniat sursa citatã. Reprezentanþii Prefecturii Hunedoara susþin cã autoritãþile locale pot beneficia ºi de alte fonduri, dar pe programe de investiþii. Monika BACIU

Un alt simbol al mineritului dispare dupã jumãtate de secol de funcþionare

M

ina Paroºeni a fost o adevãratã inovaþie tehnologicã a regimului comunist pentru bazinul carbonifer al Vãii Jiului, la inaugurarea celei mai tehnologizate exploatãri participând pânã ºi Nicolae Ceauºescu. La 50 de ani de la primul vagonet cu cãrbune scos la suprafaþã, exploatarea dispare dupã o ”trecere” contestabilã pe lista minelor neviabile. Lucrãrile de amenajare ale noii mine din Valea Jiului demaraserã însã în anul 1963. Dupã finalizarea prospecþiunilor geologice care au pregãtit deschiderea exploatãrii miniere aceasta a fost începutã prin douã galerii de coastã sãpate

de la cota 630 ºi pânã la interceptarea stratului 18. Anul 1968 a adus punerea în funcþiune a puþului auxiliar nr. 1, acesta fiind sãpat de la suprafaþã, cota 615, pânã la acoperiºul stratului 5, cota 355, din care au fost sãpate galeriile transversale spre nord, la orizonturile 575 ºi 425, pentru deschiderea straturilor 13 ºi 15, din blocurile I, II, III, IV, V ºi VI. Datoritã mecanizãrii,

E.M. Paroºeni va deveni cea mai modernã minã din întreaga Vale a Jiului. Dupã prãbuºirea „orânduirii socialiste multilateral dezvoltate”, mineritul românesc, implicit ºi cel din Valea Jiului a cunoscut un regres semnificativ. Totuºi, la E.M. Paroºeni, investiþiile au continuat ºi în anii 90. Astfel, în anul 1995 a fost dat în folosinþã un nou puþ auxiliar care a fost sãpat de la cota 615, pânã la cota 250.

Dupã doar 4 ani, în luna mai a anului 1999 a fost inaugurat ºi puþul de aeraj din blocul VI, împreunã cu o staþie de ventilatoare, care asigura aerajul în blocul respectiv. La toate acestea s-a adãugat în anul 2000 o nouã investiþie majorã, odatã cu semnarea primului mare contract de investiþii din sistemul termoenergetic românesc. Este vorba despre aºa-numitul „Proiect Kopex - Itochu”.

În cei 50 de ani de activitate, la E.M. Paroºeni au fost aduse la suprafaþã din mãruntaiele pãmântului aproape 40 de milioane de tone de cãrbune. Cea mai micã producþie a fost înregistratã chiar în anul în care mina

a pornit la drum, în anul 1966 fiind extrase doar 12.259 de tone de huilã. În acelaºi timp, „vârful” a fost atins între anii 1981 ºi 1985, când producþia anualã a fost de peste 1 milion de tone. Maximilian GÂNJU