Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1139
Cronica Vãii Jiului Joi, 7 Iulie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Klaus Iohannis nu are niciun rãspuns vizavi de CEH
S
enatorul Haralambie Vochiþoiu i-a înmânat preºedintelui Klaus Iohannis dosarul privind Complexul Energetic Hunedoara.
Asta se întâmpla acum douã luni. Preºedintele încã nu i-a oferit niciun rãspuns senatorului în ceea ce priveºte memorandumul nemþilor de la Scharfstein Group. “Încã nu am primit rãspuns. Era o intenþie din partea unor investitori care ar fi putut salva Complexul Energetic Hunedoara”, a declarat Haralambie Vochiþoiu, senatorul UNPR Hunedoara. Senatorul Vochiþoiu – iniþiatorul Comisiei parlamentare de anchetã a situaþiei Complexului Energetic Hunedoara ºi Complexului Energetic Oltenia, i-a înmânat ºefului statului un dosar care conþine Memorandumul trimis Guvernului
României de un grup de investitori germani ºi coreeni, prin care se propune un parteneriat în participaþiune cu statul Român în vederea investiþiilor la C.E.H. a peste 500 de milioane de euro într-o primã fazã, care ar reprezenta utilaje ºi tehnologie de vârf. Aceastã tehnologie are capacitatea de a descompune chimic huila, împreunã cu deºeuri menajere, pentru producerea de combustibil biodiesel ºi energie. Senatorul Vochiþoiu a cerut intervenþia imediatã a preºedintelui Klaus Iohannis pentru salvarea viitorului Vãii Jiului ºi a judeþului Hunedoara, inclusiv printr-un lobby susþinut pe lângã Comisia Europeanã ºi organismele de Bruxelles, astfel încâ România sã poatã produce maxim 5 % la sutã din energie la un preþ reglementat care sã se acorde energiei produsã din huilã. Monika BACIU
Vom depune gunoiul în
„ZONA 51” LA PREÞ MARE
T
S
TRICT SECRETÃ a fost catalogatã, de cãtre vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Sorin Vasilescu, locaþia în care va fi depus gunoiul de la 1 august. ªi asta, ca sã nu mai vorbim despre faptul cã, în douã sãptãmâni, primarii vor fi obligaþi sã se descurce pe cont propriu, mãcar pânã la 1 august. ªi apoi, în misterioasa ZONÃ 51 din Valea Jiului va ajunge gunoi chiar ºi din alte localitãþi ale judeþului, la un preþ mai mare pentru populaþie. >>> PAGINA A 3-A
Drumul spre Parâng, necunoscutã pentru noii ºefi ai Consiliului Judeþean Hunedoara eºi proiectul de hotãrâre privind D reabilitarea drumului
spre Parâng ar trebui sã intre pe ordinea de zi în ºedinþa din luna iulie de la Consiliul Judeþean Hunedoara, vicepreºedintele Sorin Vasilescu, care este din Valea Jiului, nu ºtie nimic încã despre acest drum. Mai mult, alesul nostru spune cã abia a preluat aceastã funcþie, deºi a
plecat din una similarã de la Prefecturã, iar acesta ar fi motivul pentru care nu este familiarizat. „Nu pot sã vã spun azi
când încep lucrãrile pe drumul spre Parâng. Nu ºtiu care este alocaþia bugetarã pe care o avem ºi care sunt fazele. Sunt mai multe
aspecte. Suntem de 6 zile lucrãtoare ºi cea mai arzãtoare problemã pe care o avem în întreg judeþul Hunedoara este cea cu deºeurile”, a spus Sorin Vasilescu, vicepreºedintele CJH. Pânã în acest moment, vechiul Consiliu Judeþean a reuºit sã atribuie licitaþia, iar contractul urma sã fie semnat. Mai mult, este necesarã ºi o hotãrâre de Consiliu Judeþean pentru a atribui sumele necesare lucrãrii. Finanþarea ar urma sã fie posibiliã între anii 2016 2017, iar proiectul a fost regândit, aºa încât sã þinã
cont de porþiunile în care acesta va fi întrerupt de pârtiile de schi. Sus, în zona ºcolii de zbor, va fi amenajat un sens giratoriu ºi tot acolo va fi ºi o parcare pentru turiºtii, care, pânã acum, puteau sã urce doar cu telescaunul pe timpul iernii. Singura cale de acces este acum un drum forestier extrem de degradat, pe care se poate urca doar cu maºini 4x4, motiv pentru care este închis iarna. Nu se ºtie, însã, dacã planul va mai fi luat în calcul, dacã încã nu se lucreazã la aceastã hotãrâre la Deva. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi 7 Iulie 2016
Student cãlãtor ºi bursier St udent la Universitatea din Petroºani, cãlãtorii în þãrile europene, dar ºi vacanþe la mare. Viaþa de student poate fi activã. Cei care se gândesc sã urmeze cursurile Universitãþii din Petroºani au o serie de facilitãþi. Aceºtia pot afla cum se deruleazã cursurile la universitãþile europene, instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului fiind parte a programelor ERASMUS. Tot studenþii de aici pot beneficia de burse, dar ºi de tabere la malul mãrii. “Legat de admiterea care se va derula în perioada 17-28 iulie oferim 600 de locuri bugetate la studiile de licenþã în circa 23 de domenii de specialitate, locurile aduc cu ele ºi o serie de beneficii, respectiv un numãr mare de burse, avem peste 1000 de burse anual pe care le acordãm, avem peste 60 de mobilitãþi ERASMUS pe o perioadã de 3 luni în þãrile Uniunii Europene, avem o serie de parteneriate încheiate cu agenþii economici unde studenþii îºi pot efectua stagiile de practicã ºi
alte beneficii, tabere studenþeºti. Anul acesta au fost 40 de tabere studenþeºti pe litoralul Mãrii Negre, avem burse sportive ºi încercãm ca în perioada urmãtoare sã avem lângã noi, pe lângã
Pensionarii din Petroºani vor avea club ele câteva mii de pensionari din C municipiul Petroºani vor avea, în scurt timp, un loc de recreere special pentru ei. Cei din Liga Pensionarilor Mineri din Valea Jiului au fãcut demersurile necesare pentru a realiza un club al pensionarilor.
studenþii români ºi basarabeni ºi studenþi de pe alte meleaguri ale lumii”, a declarat prof.univ.habil.dr.ing. Eduard Edelhauser, prorectorul Universitãþii Petroºani. Programele universitare sunt diversificate, însã existã posibilitatea ca de anul viitor sã fie organizate cursuri la studiile de licenþã ºi în limba englezã. “Existã trei tipuri de admitere. Existã admiterea pe bazã de dosar pentru studenþii români, avem alocate încã circa 100 de locuri pentru studenþii români de pretutindeni, în
sionarilor, sã joace pensionarii table, ºah, cãrþi, remi. Trebuie sã punem la punct spaþiul respectiv pentru a fi propice desfãºurãrii unor astfel de activitãþi”, a declarat Ioan Hortopan, preºedintele Ligii Sindicatelor Pensionarilor Mineri din Valea Jiului. La momentul de faþã existã un astfel de club în zona Aeroport a municipiului Petroºani, însã reprezentanþii Ligii Sindicatelor Pensionarilor Mineri vor un astfel de loc ºi în zona centralã. Monika BACIU
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ
Petroºani, Telefon 0728890014 vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
NOU ÎN PETROªANI!
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
locul unde derulãm ºi cursuri la învãþãmântul la distanþã. Anul trecut s-au fãcut înscrieri ºi la Târgu Jiu, dar anul acesta nu vom mai face acest lucru pentru cã Defileul este deschis”, a mai subliniat prorectorul Universitãþii Petroºani. Dupã ce absolvenþii de liceu îºi vor afla notele la examenul de bacalaureat, cei care au reuºit sã ºi promoveze acest examen sunt aºteptaþi sã se înscrie pentru a urma cursurile de licenþã ale Universitãþii din Petroºani. Monika BACIU
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
Cronica Vãii Jiului
Telefon: 0374.906.687
tea sunt comparabile cu alte centre universitare din România, undeva la 3000 de euro pe an”, a mai subliniat sursa citatã. Anul acesta vor exista doar douã centre de înscriere, cel de la Petroºani ºi cel de la Deva. Având în vedere cã deocamdatã Defileul Jiului este deschis nu se impune organizarea unui centru de înscrieri ºi la Târgu Jiu. “Pânã acum am avut centrul de înscriere de la Petroºani, care are program de luni pânã duminicã. Avem centru de înscriere la Deva, la Liceul Grigore Moisil,
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI
Locaþia va fi undeva în incinta Casei de Culturã Ion Dulãmiþã din Petroºani, iar dupã amenajãrile de rigoare, aici vor putea veni pensionarii pentru a juca ºah ºi nu numai. “Am fãcut o cerere ºi vom primi o locaþie unde sã facem un fel de club al pen-
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
speþã basarabeni, a cãror admitere se face pe locuri diferite ºi cu totul alt procedeu, iar în afara acestor locuri, sperãm ca din toamnã sã avem locuri la masterat în limba englezã care se adreseazã atât studenþilor români cât ºi studenþilor strãini, pentru care fiind nevoie de o echivalare a diplomelor de studii sau un an pregãtitor, iar de anul viitor sperãm sã avem ºi studii de licenþã în limba englezã. Pentru aceºti studenþi care nu sunt nici basarabeni ºi nici români, studiile sunt doar cu taxã, iar aces-
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.70 lei - Pulpã porc fãrã os - 13.70 lei - Fleicã porc - 12.00 lei - Carne tocatã - 11.50 lei - Cotlet porc cu os - 14.00 lei - Cotlet porc fãrã os -17.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Cronica Vãii Jiului | Joi 7 Iulie 2016
Vom depune gunoiul în „ZONA 51” la preþ mare
TRICT SECRETÃ a fost catalogatã, de cãtre vicepreºedintele Consiliului S Judeþean Hunedoara, Sorin Vasilescu,
locaþia în care va fi depus gunoiul de la 1 august. ªi asta, ca sã nu mai vorbim despre faptul cã, în douã sãptãmâni, primarii vor fi obligaþi sã se descurce pe cont propriu, mãcar pânã la 1 august. ªi apoi, în misterioasa ZONÃ 51 din Valea Jiului va ajunge gunoi chiar ºi din alte localitãþi ale judeþului, la un preþ mai mare pentru populaþie. Problema depozitãrii gunoiului a ajuns la os ºi acum edilii judeþeni, ca ºi cei locali, nu mai ºtiu cui sã se adreseze. La Târgu Jiu nu îl pot duce, cã deponeul este unul privat ºi soluþia a fost cãutatã în cadrul unei ºedinþe comune ce a avut loc între primarii din Valea Jiului ºi reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara, însã,
populaþia nu trebuie încã sã afle ce ne aºteaptã. „Lãsaþi-ne sã finalizãm totul ºi apoi vã spunem. E mai bine ca dupã ce am finalizat, sã vã spunem, decât sã vã dau niºte date înainte ºi dupã aceea sã nu se realizeze în zona respectivã, sau sã aparã cine ºtie ce alte problema. Vã vom spune la sfârºit, da?
Asta înseamnã cã la începutul sãptãmânii viitoare vom identifica ºi locaþia, dupã ce vom avea niºte ºedinþe de consiliu local ºi judeþean”, a declarat Sorin Vasilescu, vicepreºedintele CJ Hunedoara. Secretomania a fost pãstratã ºi de edilii prezenþi la întâlnire, pentru cã nici unul
Emil Floruþ are pretenþii
De aceastã datã, Emil Floruþ a acþionat în instanþã Complexul Energetic Hunedoara într-un dosar care are ca obiect “pretenþii”. Cel mai probabil, fostul director general al CEH solicitã sã îi fie achitate salariile, sumã
P
cu care s-a înscris ºi la masa credalã. Emil Floruþ, cel care a fost revocat din funcþie ºi a acþionat în instanþã Complexul Energetic Hunedoara ar avea de recuperat 510.300 lei din drepturi salariale. Suma este actualizatã la nivelul lunii aprilie, moment la care a fost publicat primul tabel preliminar al creanþelor. Monika BACIU
Au bugete locale bogate
C
Sorin Vasilescu. „Primarii vor gãsi posibilitãþile ca sã depunã în alte pãrþi. Va fi o perioadã scurtã de timp, în care sã depunem în alte deponee”, a mai adãugat Sorin Vasilescu, vicepreºedintele CJ Hunedoara. Mai mult, gunoiul ne va costa mai mult. Iar la noi va ajunge
Statul e obligat sã asigure protecþie socialã disponibilizaþilor
câteva zile, ÎBihornTribunalul va decide
dacã Floruþ a fost concediat în mod legal sau nu, însã în aceastã perioadã fostul conducãtor al CEH s-a adresat ºi Tribunalului Hunedoara.
dintre primarii, viceprimarii, sau administratorii publici nu a avut nimic de adãugat. ªi asta, în condiþiile în care din 15 iulie se închide definitiv groapa de gunoi, iar în locaþia secretã se va depune gunoi, abia dupã 1 august cel mai devreme. Ce vom face timp de douã sãptãmâni, ne spune iar
u mai bine de jumãtate de judeþ lovit de sãrãcie ºi cu o industrie muribundã, judeþul Hunedoara ocupã unul dintre primele locuri cu privire la veniturile pe locuitor, respectiv de 3.500 de lei pe locuitor.
ersoanele care urmeazã a fi disponibilizate la Complexul Energetic Hunedoara ar trebui sã beneficieze de mãsuri de protecþie socialã. Sindicaliºtii susþin cã statul român trebuie sã le asigure celor care îºi pierd locurile de muncã aceste mãsuri.
Statistica se referã la veniturile bugetare pe locuitor ºi pe cele realizate de persoanele private. Aceºti bani sunt adunaþi la bugetul local din impozite ºi taxe locale, care reprezintã 15% din total, cote defalcate din TVA ºi subvenþii, 40%, cote defalcate din impozitul pe
Adunarea Generalã a Acþionarilor de la Complexul Energetic Hunedoara a aprobat planul de disponibilizare, însã fãrã plata unor salarii compensatorii. “A fost aprobat planul, iar acesta îºi urmeazã cursul. Vom încerca sã negociem plata unor salarii compensatorii. E obligaþia statului român sã
asigure protecþia socialã, iar pentru minele neperformante trebuie sã asigure resurse pentru închidere ºi conservare. Legea Minelor duce la modificarea aplicabilitãþii regulamentului 787”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Potrivit planului de
Actualitate 3 gunoi ºi din alte localitãþi. „Costurile vor creºte, pe baza unor analize pe care le va face operatorul. Va fi un operator public, dar trebuie sã þinem cont cã aceastã platformã temporarã va trebui apoi ecologizatã. Aceastã obligaþie ºi-a luat-o Consiliul Judeþean, pentru cã va fi doar pentru oraºele din Hunedoara”, a conchis reprezentantul C J Hunedoara. Deponeul ecologic de la Bârcea Mare este nefuncþional pentru cã nu este gata licitaþia ce va desemna operatorii. În plus, aceaste proceduri pot dura minim douã luni începând de acum încolo, dacã nu vor fi contestaþii la lictaþii. Pânã atunci, încã nu ºtim ce se va întâmpla cu gunoiul menajer. Diana MITRACHE disponibilizare, 841 de persoane ar urma sã îºi piardã locurile de muncã începând cu data de 1 octombrie 2016. Aici sunt incluºi atât cei care pleacã prin concediere colectivã, cât ºi cei care vor ieºi la pensie. Cei mai mulþi angajaþi care îºi vor pierde locul de muncã sunt energeticienii de la termocentralele Mintia ºi Paroºeni.
Monika BACIU ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
venit, 26%, ºi alte venituri, 18 - 20%. Concret, pentru 2016, sumele alocate autoritãþilor locale din cotele defalcate de TVA se ridicã la 18,7 miliarde de lei, iar cele din subvenþii depãºesc opt miliarde de lei, a explicat Anca Dragu, ministrul Finanþelor. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
13 medalii de aur pentru gimnaºtii de la Petroºani imnaºtii de la G Clubul Copiilor din Petroºani au
adus acasã medaliile de aur. În perioada 28 iunie 3 iulie 2015 Hungarian Stage Dance Sport Federation & Internaþional Dance and Song Association a
organizat în Slovacia la Levice finalã Stage Dance European Championship „Dance & Song” . Lotul de gimnasticã aerobicã de la Clubul Copiilor Petroºani, coordonat de antrenor profesor Adriana Popa a concurat la categoria sport-dance, secþiunea aerobic. Micii
gimnaºti au cucerit nu mai puþin de 13 medalii de aur ºi 4 de argint. CC Petroºani a participat la mai multe categorii de vârstã ºi a obþinut urmãtoarele rezultate: Categoria 5-8 ani: - individual Goncea Daria Locul I - medalie de aur Categoria 9-12 ani: - individual Prodan Andreea Locul I medalie de aur - individual Filip Ene Adelina Locul 5 Trio Gymstars: - Prodan Andreea Locul I - medalie de aur - Iriza Alecsia Locul I - medalie de aur - Farago Erika Locul I - medalie de aur
Grup 5 Aerobic: - Prodan Andreea Locul I - medalie de aur - Iriza Alecsia Locul I - medalie de aur - Farago Erika Locul I - medalie de aur - Ion Anamaria Locul I - medalie de aur
„A fost chiar uºor. Unele au fost grele, sã zic aºa cã la subiectul III a fost mai greu. Trebuia sã asociez rezultatul cu calculele ºi nu mi-a dat chiar aºa. Sã sper cã e 8,00, sunt încrezãtor cã va fi 8,00”, ne-a spus primul ieºit de la examenul de Bacalaureat la Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani.
„Am avut M2, dar mi s-a pãrut foarte uºor. A fost asemãnãtor cu cele de anul trecut. Un pic la subiectul II nu sunt absolut sigurã, dar, în rest, eu zic cã am fãcut destul de bine. Sper cã peste 9,50”, ne-a spus o tânãrã absolventã. „Nu a fost foarte greu, subiectele au fost abordabile. Puþin la subiectul III a fost o problemã mai dificilã, dar a mers. Sper la un 10”, a afirmat unul dintre cei mai optimiºti absolvenþi, care acum se pregãteºte sã plece la o facultate în Anglia ºi are nevoie de media 9 la Bacalaureat. În curtea ºcolii am gãsit ºi elevi care încercau sã rezolve problema
- ªuba Melinda Locul I - medalie de aur Categoria 13-17 ani: - individual Alexandra Burjan Locul I - medalie de aur - individual Adriana Vasilescu Locul I -
medalie de aur Trio Aerobic Symphonia: - Adriana Vasilescu Locul I - medalie de aur - Alexandra Burjan Locul I - medalie de aur - Criºan Alexandra Locul I - medalie de aur Trio Rockstars: - Filip Ene Adelina Locul II - medalie de argint - ªuba Melinda Loc II - medalie de argint - Ion Anamaria Locul II - medalie de argint Gimnaºtii de la Clubul Copiilor din Petroºani adaugã al treilea titlu european în palmaresul competiþional. Anul acesta competiþia europeanã a reunit în jur 8130 de concurenþi din toatã Europa. Monika BACIU
Contestaþiile le-au adus peste un punct
Matematica nu e grea! A
bsolvenþii claselor a XII-a au susþinut miercuri de dimineaþã proba la materia obligatorie a profilului. Majoritatea celor care au ieºit primii au fost matematicieni, care au ºi spus cã se aºteaptã la note mari ºi foarte mari.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 7 Iulie 2016
u fost afiºate rezultatele finale A ale examenului de
evaluare naþionalã. La nivelul judeþului Hunedoara au exiscare nu a mers aºa cum tat 271 de contestaþii, cele mai multe se aºteptau. Bac-ul 2016 dintre acestea, în continuã vineri, cu numãr de 134 fiind ultima probã - la alegere. la matematicã. În judeþul Hunedoara s-au înscris pentru Bacalaureatul din aceastã sesiune 3000 de absolvenþi, iar 34 dintre ei au susþinut deja proba la limba maternã, restul fiind dintre cei care au dat prima probã la limba românã. Diana MITRACHE
Alte 8 contestaþii au fost depuse la limba ºi literatura maternã ºi 129 la limba ºi literatura românã. Potrivit statisticilor Ministerului Educaþiei, doar 28 de candidaþi au reuºit sã obþinã note mai mari în urma contestaþiilor. La nivelul judeþului au existat cazuri în care în urma recorectãrii lucrãrilor candidaþii au obþinut peste un punct. Astfel, potrivit MEN, din cele 28 de note care au fost mãrite, 14 sunt la limba ºi literatura românã ºi câte ºapte la limba ºi literatura maternã ºi matematicã. “În cazul notelor de peste 9,50 nota se modificã indiferent de rezultat. La fel este ºi în cazul notelor cuporinse între 4.50 ºi 5. În ceea ce priveºte celelalte note,
punctajul se modificã doar în cazul în care în urma recorectãrii lucrãrii s-a înregistrat o diferenþã mai mare de 0.50 de puncte”, a declarat Anca Claudia, purtãtorul de cuvânt al Inspectoratului ªcolar al judeþului Hunedoara.
Ecologiºtii cer eliminarea cãrbunelui G
reenpeace România a dat publicitãþii un raport în care se solicitã eliminarea cãrbunelui din mix-ul energetic al statelor UE. Este vorba de prima analizã a impactului transfrontalier asupra sãnãtãþii cauzat de termocentralele pe cãrbune. Potrivit Greenpeace, poluarea cauzatã de cãrbune ºi impactul pe care aceasta îl are asupra sãnãtãþii populaþiei nu þin cont de graniþe. „Înlãturarea cãrbunelui din mixul energetic al þãrilor Uniunii Europene ar aduce beneficii enorme asupra sãnãtãþii cetãþenilor întregului continent. Acest lucru este dezvãluit de un nou raport publicat ieri de cãtre Health and Environment Alliance (HEAL), Climate Action Network (CAN) Europe, WWF European Policy Office (Biroul de politici europene al WWF) ºi Sandbag. Raportul, intitulat „Europe’s Dark Cloud: How coal-burning countries make their neighbours sick“ (Norul negru al Europei: Cum îºi îmbolnãvesc vecinii þãrile producãtoare de energie din cãrbune), analizeazã impactul asupra sanãtãþii pe care îl are poluarea cauzatã de cãtre toate termocentralele din þãrile UE pentru care existã date (257 din 280 de termocentrale). Raportul aratã cã în 2013 emisiile acestor termo-
centrale au fost responsabile de peste 22.900 de morþi premature, zeci de mii de persoane au fost afectate de boli de inimã ºi plãmâni, ºi au cauzat costuri de sãnãtate de pânã la 62,3 miliarde de euro“, conform unui comunicat al Greenpeace.
A
nalizã în premierã
Raportul analizeazã în premierã traseul transfrontalier al emisiilor cauzate de cãtre termocentrale ºi efectele pe care aceste emisii le au. Cele cinci þãri ale cãror termocentrale provoacã cele mai multe morþi premature peste graniþe sunt: Polonia (4,690), Germania (2,490), România (1,660), Bulgaria (1,390) ºi Marea Britanie (1,350). În ceea ce priveºte România, 5 din cele 11 termocentrale ale þãrii figureazã în top 30 termocentrale cu cel mai mare impact asupra sãnãtãþii: Oradea II (cu un
numãr de 240 de morþi premature), Rovinari (250), Drobeta (430), Mintia (340) ºi Govora (230). Statele UE cele mai afectate de poluarea provenitã de la termocentralele de cãrbune din þãrile vecine, pe lângã poluarea produsã de termocentralele proprii, sunt: Germania (cu un numãr total de 3,630 de morþi premature), Italia (1,610), Franþa (1,380), Grecia (1,050) ºi Ungaria (700). Raportul „Europe’s Dark Cloud“ aratã cã închiderea chiar ºi a unei singure termocentrale ar aduce o îmbunãtãþire substanþialã a sãnãtaþii locuitorilor din apropierea acesteia, dar ºi a celor din þãrile vecine. Spre exemplu, planul Marii Britanii de a elimina cãrbunele pânã în 2025 ar putea salva 2.870 de vieþi anual – mai bine de 1.300 dintre ele din Europa continentalã. Dacã Germania ar decide sã înlãture cãrbunele, ar putea evita anual pânã la 1.860 de morþi premature în þarã ºi
aproape 2.500 peste graniþã. „Raportul scoate în evidenþã costurile de sãnãtate foarte mari care vin la pachet cu dependenþa noastrã de cãrbune ºi demitizeazã ideea cã energia provenitã din cãrbune este ieftinã. Cu siguranþã, nici o þarã nu îºi poate rezolva singurã problema poluãrii provenite din producþia de energie. Sperãm ca UE ºi þãrile membre sã înþeleagã gravitatea problemei ºi sã acþioneze ca atare“, a menþionat Anne Stauffer, director adjunct al HEAL. „Raportul dovedeºte cã înlãturarea treptatã a cãrbunelui reprezintã o cauzã cu adevãrat europeanã ºi ar trebui sã devinã una dintre þintele asumate ale UE“, a declarat Imke Lübbeke, directorul campaniei de climã ºi energie al WWF European Policy Office
C
omunitatea medicalã susþine raportul
Potrivit Greenpeace România, raportul „Europe’s Dark Cloud“ beneficiazã deja de o puternicã susþinere din partea comunitãþii medicale: „Acest raport aduce noi detalii despre efectele nocive ale cãrbunelui ºi impactul pe care acesta îl are asupra sãnãtãþii noastre, ºi ne aratã cã ar trebui sã fim îngrijoraþi în privinþa termocentralelor pe cãrbune. Emisiile poluante provenite de la fiecare dintre aceste termocentrale cauzeazã probleme ºi costuri de sãnãtate foarte mari. Este necesarã eliminarea totalã a cãrbunelui“, a declarat Michal
Întâlniri cu asociaþiile de proprietari din Vulcan ºi Petroºani ale reprezentanþilor Apa Serv
Î Au existat cazuri în care elevii au fost nemulþumiþi de notele iniþiale ºi au depus contestaþie. În urma recorectãrii lucrãrilor au avut surpriza sã constate cã notele le-au fost diminuate. Astfel, potrivit statisticii Ministerului Educaþiei Naþionala, în judeþul Hunedoara 26 de note au fost micºorate, 19 la limba ºi literatura românã ºi 7 la matematicã. În urma afiºãrii rezultatelor finale, promovabilitatea la evaluarea naþionalã în judeþul Hunedoara este de 78,2%. Monika BACIU
n cursul zilei de miercuri, 6 iulie 2016, la Vulcan ºi la Petroºani au avut loc întâlniri între reprezentanþii Apa Serv Valea Jiului, cei ai asociaþiilor de proprietari din cele douã municipii din Valea Jiului, precum ºi ai administraþiilor locale de la Vulcan ºi Petroºani. Din partea Apa Serv au participat directorul general Costel Avram, ºeful departamentului
producþie, Cristian Ionicã, ºeful departamentului exploatare Florin Donisã, dar ºi alþi
specialiºti de la serviciul comercial, control ºi recuperare creanþe. Din partea asociaþiilor de proprietari, la acestã întâlnire au fost prezenþi presedinþii ºi administratorii acestora, în timp ce, din partea autoritãþilor publice locale au participat, la Petroºani, primarul
Tiberiu Iacob – Ridzi ºi viceprimarul Florin Nicolae, iar la Vulcan, reprezentantul biroului care coordoneazã ºi îndrumã activitatea asociaþiilor. Scopul acestor întâlniri a fost generat de gãsirea unor soluþii comune cu privire la recuperarea debitelor
Krzyzanowski, fost expert în calitatea aerului la Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii, actualmente profesor invitat în cadrul Environmental Research Group, la King’s College London. „Mass-media a atras recent atenþia asupra emisiilor poluante ale autoturismelor, dar ºi asupra emisiilor provenite de la termocentralele pe cãrbune, care sunt de asemenea foarte importante. Raportul „Europe’s Dark Cloud“ aratã foarte clar cã termocentralele pe cãrbune reprezintã o sursã importantã de poluare a aerului. Pe lângã asta, raportul cuantificã pentru prima datã efectele acestei poluãri asupra sãnãtãþii ºi costurile transfrontaliere pentru sãnãtate ca urmare a poluãrii provenite de la termocentralele pe cãrbune. Acest raport reprezintã încã un argument în favoarea eliminãrii cãrbunelui din mixul energetic“, a spus Joachim Heinrich de la Institutul ºi Centrul de Tratament Ambulatoriu pentru Medicina Muncii, Medicina Socialã ºi de Mediu din cadrul Spitalului Universitar din Munchen. Sursa GDS.ro
asociaþilor de proprietari ºi greutaþile cu care se confruntã în fiecare lunã în aceastã direcþie, pentru a se evita debranºarea acestora de la reþeaua publicã de apã potabilã. Asociaþiile împreunã cu operatorul de apã vor face front comun pentru identificarea ºi aplicarea tututuror mãsurilor legale pentru a recupera debitele restante, punând la dispoziþia operatorului
toate situaþiile pentru a fi puse în aplicare. Prin reperzentaþii biroului de recuperare creanþe si prin cei de la control Apa Serv este deschisã la sesiszãrile venite de la toate asociaþiile de proprietari, dorind sã ajute, pe cât posibil, la rezolvarea acestora. Biroul de presã S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani
4 Actualitate
13 medalii de aur pentru gimnaºtii de la Petroºani imnaºtii de la G Clubul Copiilor din Petroºani au
adus acasã medaliile de aur. În perioada 28 iunie 3 iulie 2015 Hungarian Stage Dance Sport Federation & Internaþional Dance and Song Association a
organizat în Slovacia la Levice finalã Stage Dance European Championship „Dance & Song” . Lotul de gimnasticã aerobicã de la Clubul Copiilor Petroºani, coordonat de antrenor profesor Adriana Popa a concurat la categoria sport-dance, secþiunea aerobic. Micii
gimnaºti au cucerit nu mai puþin de 13 medalii de aur ºi 4 de argint. CC Petroºani a participat la mai multe categorii de vârstã ºi a obþinut urmãtoarele rezultate: Categoria 5-8 ani: - individual Goncea Daria Locul I - medalie de aur Categoria 9-12 ani: - individual Prodan Andreea Locul I medalie de aur - individual Filip Ene Adelina Locul 5 Trio Gymstars: - Prodan Andreea Locul I - medalie de aur - Iriza Alecsia Locul I - medalie de aur - Farago Erika Locul I - medalie de aur
Grup 5 Aerobic: - Prodan Andreea Locul I - medalie de aur - Iriza Alecsia Locul I - medalie de aur - Farago Erika Locul I - medalie de aur - Ion Anamaria Locul I - medalie de aur
„A fost chiar uºor. Unele au fost grele, sã zic aºa cã la subiectul III a fost mai greu. Trebuia sã asociez rezultatul cu calculele ºi nu mi-a dat chiar aºa. Sã sper cã e 8,00, sunt încrezãtor cã va fi 8,00”, ne-a spus primul ieºit de la examenul de Bacalaureat la Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani.
„Am avut M2, dar mi s-a pãrut foarte uºor. A fost asemãnãtor cu cele de anul trecut. Un pic la subiectul II nu sunt absolut sigurã, dar, în rest, eu zic cã am fãcut destul de bine. Sper cã peste 9,50”, ne-a spus o tânãrã absolventã. „Nu a fost foarte greu, subiectele au fost abordabile. Puþin la subiectul III a fost o problemã mai dificilã, dar a mers. Sper la un 10”, a afirmat unul dintre cei mai optimiºti absolvenþi, care acum se pregãteºte sã plece la o facultate în Anglia ºi are nevoie de media 9 la Bacalaureat. În curtea ºcolii am gãsit ºi elevi care încercau sã rezolve problema
- ªuba Melinda Locul I - medalie de aur Categoria 13-17 ani: - individual Alexandra Burjan Locul I - medalie de aur - individual Adriana Vasilescu Locul I -
medalie de aur Trio Aerobic Symphonia: - Adriana Vasilescu Locul I - medalie de aur - Alexandra Burjan Locul I - medalie de aur - Criºan Alexandra Locul I - medalie de aur Trio Rockstars: - Filip Ene Adelina Locul II - medalie de argint - ªuba Melinda Loc II - medalie de argint - Ion Anamaria Locul II - medalie de argint Gimnaºtii de la Clubul Copiilor din Petroºani adaugã al treilea titlu european în palmaresul competiþional. Anul acesta competiþia europeanã a reunit în jur 8130 de concurenþi din toatã Europa. Monika BACIU
Contestaþiile le-au adus peste un punct
Matematica nu e grea! A
bsolvenþii claselor a XII-a au susþinut miercuri de dimineaþã proba la materia obligatorie a profilului. Majoritatea celor care au ieºit primii au fost matematicieni, care au ºi spus cã se aºteaptã la note mari ºi foarte mari.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 7 Iulie 2016
u fost afiºate rezultatele finale A ale examenului de
evaluare naþionalã. La nivelul judeþului Hunedoara au exiscare nu a mers aºa cum tat 271 de contestaþii, cele mai multe se aºteptau. Bac-ul 2016 dintre acestea, în continuã vineri, cu numãr de 134 fiind ultima probã - la alegere. la matematicã. În judeþul Hunedoara s-au înscris pentru Bacalaureatul din aceastã sesiune 3000 de absolvenþi, iar 34 dintre ei au susþinut deja proba la limba maternã, restul fiind dintre cei care au dat prima probã la limba românã. Diana MITRACHE
Alte 8 contestaþii au fost depuse la limba ºi literatura maternã ºi 129 la limba ºi literatura românã. Potrivit statisticilor Ministerului Educaþiei, doar 28 de candidaþi au reuºit sã obþinã note mai mari în urma contestaþiilor. La nivelul judeþului au existat cazuri în care în urma recorectãrii lucrãrilor candidaþii au obþinut peste un punct. Astfel, potrivit MEN, din cele 28 de note care au fost mãrite, 14 sunt la limba ºi literatura românã ºi câte ºapte la limba ºi literatura maternã ºi matematicã. “În cazul notelor de peste 9,50 nota se modificã indiferent de rezultat. La fel este ºi în cazul notelor cuporinse între 4.50 ºi 5. În ceea ce priveºte celelalte note,
punctajul se modificã doar în cazul în care în urma recorectãrii lucrãrii s-a înregistrat o diferenþã mai mare de 0.50 de puncte”, a declarat Anca Claudia, purtãtorul de cuvânt al Inspectoratului ªcolar al judeþului Hunedoara.
Ecologiºtii cer eliminarea cãrbunelui G
reenpeace România a dat publicitãþii un raport în care se solicitã eliminarea cãrbunelui din mix-ul energetic al statelor UE. Este vorba de prima analizã a impactului transfrontalier asupra sãnãtãþii cauzat de termocentralele pe cãrbune. Potrivit Greenpeace, poluarea cauzatã de cãrbune ºi impactul pe care aceasta îl are asupra sãnãtãþii populaþiei nu þin cont de graniþe. „Înlãturarea cãrbunelui din mixul energetic al þãrilor Uniunii Europene ar aduce beneficii enorme asupra sãnãtãþii cetãþenilor întregului continent. Acest lucru este dezvãluit de un nou raport publicat ieri de cãtre Health and Environment Alliance (HEAL), Climate Action Network (CAN) Europe, WWF European Policy Office (Biroul de politici europene al WWF) ºi Sandbag. Raportul, intitulat „Europe’s Dark Cloud: How coal-burning countries make their neighbours sick“ (Norul negru al Europei: Cum îºi îmbolnãvesc vecinii þãrile producãtoare de energie din cãrbune), analizeazã impactul asupra sanãtãþii pe care îl are poluarea cauzatã de cãtre toate termocentralele din þãrile UE pentru care existã date (257 din 280 de termocentrale). Raportul aratã cã în 2013 emisiile acestor termo-
centrale au fost responsabile de peste 22.900 de morþi premature, zeci de mii de persoane au fost afectate de boli de inimã ºi plãmâni, ºi au cauzat costuri de sãnãtate de pânã la 62,3 miliarde de euro“, conform unui comunicat al Greenpeace.
A
nalizã în premierã
Raportul analizeazã în premierã traseul transfrontalier al emisiilor cauzate de cãtre termocentrale ºi efectele pe care aceste emisii le au. Cele cinci þãri ale cãror termocentrale provoacã cele mai multe morþi premature peste graniþe sunt: Polonia (4,690), Germania (2,490), România (1,660), Bulgaria (1,390) ºi Marea Britanie (1,350). În ceea ce priveºte România, 5 din cele 11 termocentrale ale þãrii figureazã în top 30 termocentrale cu cel mai mare impact asupra sãnãtãþii: Oradea II (cu un
numãr de 240 de morþi premature), Rovinari (250), Drobeta (430), Mintia (340) ºi Govora (230). Statele UE cele mai afectate de poluarea provenitã de la termocentralele de cãrbune din þãrile vecine, pe lângã poluarea produsã de termocentralele proprii, sunt: Germania (cu un numãr total de 3,630 de morþi premature), Italia (1,610), Franþa (1,380), Grecia (1,050) ºi Ungaria (700). Raportul „Europe’s Dark Cloud“ aratã cã închiderea chiar ºi a unei singure termocentrale ar aduce o îmbunãtãþire substanþialã a sãnãtaþii locuitorilor din apropierea acesteia, dar ºi a celor din þãrile vecine. Spre exemplu, planul Marii Britanii de a elimina cãrbunele pânã în 2025 ar putea salva 2.870 de vieþi anual – mai bine de 1.300 dintre ele din Europa continentalã. Dacã Germania ar decide sã înlãture cãrbunele, ar putea evita anual pânã la 1.860 de morþi premature în þarã ºi
aproape 2.500 peste graniþã. „Raportul scoate în evidenþã costurile de sãnãtate foarte mari care vin la pachet cu dependenþa noastrã de cãrbune ºi demitizeazã ideea cã energia provenitã din cãrbune este ieftinã. Cu siguranþã, nici o þarã nu îºi poate rezolva singurã problema poluãrii provenite din producþia de energie. Sperãm ca UE ºi þãrile membre sã înþeleagã gravitatea problemei ºi sã acþioneze ca atare“, a menþionat Anne Stauffer, director adjunct al HEAL. „Raportul dovedeºte cã înlãturarea treptatã a cãrbunelui reprezintã o cauzã cu adevãrat europeanã ºi ar trebui sã devinã una dintre þintele asumate ale UE“, a declarat Imke Lübbeke, directorul campaniei de climã ºi energie al WWF European Policy Office
C
omunitatea medicalã susþine raportul
Potrivit Greenpeace România, raportul „Europe’s Dark Cloud“ beneficiazã deja de o puternicã susþinere din partea comunitãþii medicale: „Acest raport aduce noi detalii despre efectele nocive ale cãrbunelui ºi impactul pe care acesta îl are asupra sãnãtãþii noastre, ºi ne aratã cã ar trebui sã fim îngrijoraþi în privinþa termocentralelor pe cãrbune. Emisiile poluante provenite de la fiecare dintre aceste termocentrale cauzeazã probleme ºi costuri de sãnãtate foarte mari. Este necesarã eliminarea totalã a cãrbunelui“, a declarat Michal
Întâlniri cu asociaþiile de proprietari din Vulcan ºi Petroºani ale reprezentanþilor Apa Serv
Î Au existat cazuri în care elevii au fost nemulþumiþi de notele iniþiale ºi au depus contestaþie. În urma recorectãrii lucrãrilor au avut surpriza sã constate cã notele le-au fost diminuate. Astfel, potrivit statisticii Ministerului Educaþiei Naþionala, în judeþul Hunedoara 26 de note au fost micºorate, 19 la limba ºi literatura românã ºi 7 la matematicã. În urma afiºãrii rezultatelor finale, promovabilitatea la evaluarea naþionalã în judeþul Hunedoara este de 78,2%. Monika BACIU
n cursul zilei de miercuri, 6 iulie 2016, la Vulcan ºi la Petroºani au avut loc întâlniri între reprezentanþii Apa Serv Valea Jiului, cei ai asociaþiilor de proprietari din cele douã municipii din Valea Jiului, precum ºi ai administraþiilor locale de la Vulcan ºi Petroºani. Din partea Apa Serv au participat directorul general Costel Avram, ºeful departamentului
producþie, Cristian Ionicã, ºeful departamentului exploatare Florin Donisã, dar ºi alþi
specialiºti de la serviciul comercial, control ºi recuperare creanþe. Din partea asociaþiilor de proprietari, la acestã întâlnire au fost prezenþi presedinþii ºi administratorii acestora, în timp ce, din partea autoritãþilor publice locale au participat, la Petroºani, primarul
Tiberiu Iacob – Ridzi ºi viceprimarul Florin Nicolae, iar la Vulcan, reprezentantul biroului care coordoneazã ºi îndrumã activitatea asociaþiilor. Scopul acestor întâlniri a fost generat de gãsirea unor soluþii comune cu privire la recuperarea debitelor
Krzyzanowski, fost expert în calitatea aerului la Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii, actualmente profesor invitat în cadrul Environmental Research Group, la King’s College London. „Mass-media a atras recent atenþia asupra emisiilor poluante ale autoturismelor, dar ºi asupra emisiilor provenite de la termocentralele pe cãrbune, care sunt de asemenea foarte importante. Raportul „Europe’s Dark Cloud“ aratã foarte clar cã termocentralele pe cãrbune reprezintã o sursã importantã de poluare a aerului. Pe lângã asta, raportul cuantificã pentru prima datã efectele acestei poluãri asupra sãnãtãþii ºi costurile transfrontaliere pentru sãnãtate ca urmare a poluãrii provenite de la termocentralele pe cãrbune. Acest raport reprezintã încã un argument în favoarea eliminãrii cãrbunelui din mixul energetic“, a spus Joachim Heinrich de la Institutul ºi Centrul de Tratament Ambulatoriu pentru Medicina Muncii, Medicina Socialã ºi de Mediu din cadrul Spitalului Universitar din Munchen. Sursa GDS.ro
asociaþilor de proprietari ºi greutaþile cu care se confruntã în fiecare lunã în aceastã direcþie, pentru a se evita debranºarea acestora de la reþeaua publicã de apã potabilã. Asociaþiile împreunã cu operatorul de apã vor face front comun pentru identificarea ºi aplicarea tututuror mãsurilor legale pentru a recupera debitele restante, punând la dispoziþia operatorului
toate situaþiile pentru a fi puse în aplicare. Prin reperzentaþii biroului de recuperare creanþe si prin cei de la control Apa Serv este deschisã la sesiszãrile venite de la toate asociaþiile de proprietari, dorind sã ajute, pe cât posibil, la rezolvarea acestora. Biroul de presã S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani
6 Actualitate
Moloþ ºi Vochiþoiu - posibilã colaborare la parlamentare? E ºecul fuziunii cu PNL nu-i descurajeazã pe parlamentarii UNPR, care recunosc cã sunt în discuþii cu alte formaþiuni politice, pentru a colabora la alegerile din toamnã, dar nu exclud posibilitatea de a merge ºi singuri pe liste. O posibilã ”alianþã” ar putea fi cu ALDE, cu care relaþiile sunt ”strânse” la nivel central. Preºedintele UNPR Hunedoara, Haralambie Vochiþoiu nu considerã o tragedie faptul cã liberalii au renunþat la fuziune, chiar dacã discuþiile privind o colaborare nu sunt îngropate. Parlamentarul din Valea Jiului considerã cã UNPR trebuie sã-ºi vadã de propriul drum ºi nu sã alerge dupã o fuziune. ”Am hotãrât sã stopãm chestiunea aceasta (n.r. fuziunea) ºi sã ne ocupãm de electoratul nostru. Avem aproape 340 de mii de voturi, ceea ce nu-i puþin. Avem zeci de primari, mii chiar de consilieri locali ºi oamenii aceºtia trebuie reprezentaþi. Preºedintele nostru are libertatea sã discute aranjamente politice ºi sã ni le prezinte dacã existã, iar noi sã le aprobãm. Dacã nu existã, suntem un partid parlamentar ºi cu toate plecãrile suntem al treilea grup parlamentar, putem merge ºi pe
picioarele noastre”, a declarat liderul UNPR Hunedoara. Haralambie Vochiþoiu susþine cã nu se renunþã la discuþiile cu restul partidelor ºi recunoaºte cã sunt întâlniri cu PSRU ori ALDE, chiar dacã nu la nivel judeþean. Parlamentarul UNPR nu ar fi împotriva unei colaborãri cu ALDE Hunedoara, organizaþie preluatã de fostul preºedinte CJ Hunedoara, Mircea Moloþ. Vochiþoiu mai spune cã Moloþ nu ar trebui ignorat chiar dacã a fost înlãturat de liberali dupã problemele cu justiþia. ”Moloþ nu este un lider ºters, are notorietate maximã ºi are un grup care-l va vota ºi unul care-l va înjura. El îºi va consuma timpul, creativ, cu cei care o sã-l voteze”, considerã senatorul UNPR. Maximilian GÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Joi 7 Iulie 2016
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi 7 Iulie 2016
Primãria Lupeni a început distribuirea alimentelor primite de la Uniunea Europeanã rimãria Lupeni a început de P marþi distribuirea
alimentelor primite de la Uniunea Europeanã. Potrivit administraþiei locale, sute de persoane cu venituri reduse sunt aºteptate pentru a ridica pachetele cu alimente. Beneficiarii pachetelor provenite din spaþiul comunitar sunt oameni fãrã venituri, ori cu venituri modeste sub pragul de 450 de lei ºi persoane cu handicap. Începând cu dimineaþa zilei de
marþi personalul din cadrul Serviciului Public de Asistenþã Socialã a început distribuirea pachetelor sosite de la Uniunea Europeanã cãtre persoanele care beneficiazã de acest drept. Aceste pachete sunt destinate persoanelor cu venituri reduse si conþin alimente, fiecare persoanã va
primi un pachet. Pentru evitarea aglomeraþiei ºi a neajunsului ca oamenii sã stea la cozi a fost stabilit un program pe categorii de beneficiari, zilnic de la 8-13, pânã la epuizarea stocului de alimente. În paralel cu aceastã acþiune Primãria Lupeni vine ºi in sprijinul mamelor cu copii mici
Înºelaþi prin metoda “avocatul”
E
scrocii au dat, din nou, lovitura în Simeria, victima fiind o familie din Vulcan. În fapt, ieri dimineaþã, în jurul orei 03:49, Poliþia Oraºului Simeria a fost sesizatã de un tânãr în vârstã de 24 de ani, din municipiul Vulcan, cu privire la faptul cã, în cursul nopþii, la solicitarea telefonicã (de pe un numãr privat) a unei persoane care s-a prezentat cã a fi „avocat la Baroul Hunedoara”, s-a deplasat împreunã cu mama sa de la domiciliul lor din municipiul Vulcan în oraºul Simeria, unde a lãsat o borsetã în care se aflau 17.000 de lei pe parbrizul unui autoturism parcat în dreptul unui imobilul de pe ªoseaua Naþionalã. Respectiva sumã de bani ar fi fost necesarã, dupã afirmaþiile prepusului avocat, pentru a achita o intervenþie chirurgicalã asupra unui minor, victimã a unui accident rutier comis de tatãl tânãrului. La solicitarea „avo-
catului”, pe traseul Vulcan-Simeria, tânãrul ºi mama acestuia au avut telefoanele mobile pornite, neputând lua legãtura cu tatãl (respectiv soþul), care lucreazã pe parcursul sãptãmânii în oraºul Simeria, iar dupã ce au lãsat banii în locul indicat, apelantul ºi-a închis telefonul. Dupã ce apelantul ºi-a închis telefonul mobil, persoana vãtãmatã a luat legãtura cu tatãl sãu, care le-a comunicat cã nu a fost implicat în niciun accident rutier. În baza plângerii penale, poliþiºtii au întocmit dosar penal ºi efectueazã cercetãri sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de înºelãciune, în vederea iden-
tificãrii suspectului ºi a recuperãrii prejudiciului. Pentru a nu deveni victimã a infracþiunii de înºelãciune comisã prin acest mod de operare, poliþiºtii recomandã sã verificaþi dacã ruda la care face referire apelantul este într-adevãr rãnitã sau a fost implicatã într-un accident rutier. Trebuie reþinut cã nici Poliþia, nici reprezentanþii Parchetului nu reþin telefoanele mobile ale celor implicaþi într-un accident rutier. De asemenea, solicitaþi apelantului date despre unitatea medicalã, de poliþie sau parchet unde s-ar
distribuind ºi lapte praf pentru copiii pânã la un an ", a declarat primarul Cristian Resmeriþã. Pachetele au în conþinut o pungã de fãinã albã, douã pungi de mãlai, o pungã paste fãinoase, 2 l ulei, o pungã zahãr, o conservã de carne de vitã, o conservã de pateu ficat de porc, o pungã de orez, o cutie pastã de tomate ºi o pungã fasole boabe. Programul de distribuire a alimentelor la Primãria Lupeni este: - în zilele de luni: persoanele cu handicap grav ºi accentuat, adulþi ºi copii care nu afla ruda ºi telefonaþi acolo pentru confirmare. Codul Penal prevede cã inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevãratã a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasã a unei fapte adevãrate, în scopul de a obþine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust ºi dacã s-a pricinuit o pagubã, se pedepseºte cu închisoarea de la ºase luni la trei ani. Înºelãciunea sãvârºitã prin folosirea de nume sau calitãþi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseºte cu închisoarea de la unu la cinci ani.
beneficiazã de îngrijire în servicii sociale. - în zilele de marþi: familiile ºi persoanele beneficiare ale Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. - în zilele de miercuri: pensionarii sistemului public de pensii ale cãror drepturi obþinute din pensie sau dupã caz din pensii cumulate sunt pânã la 450 lei/ lunã inclusiv
- în zilele de joi familiile beneficiare de alocaþie pentru susþinerea familiei acordatã în baza Legii nr. 277/2010 - zilele de vineri: ºomerii care beneficiazã în condiþiile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Minori cercetaþi pentru furtul unei maºini
faptul cã cei doi minori, în vârstã de 15 ºi, respectiv, de 17 ani, ambii din municipiul Lupeni, în noaptea de 03/04.2016, prin folosirea unor chei potrivite, au încercat sã sustragã douã autoturisme de pe raza municipiului Lupeni. De asemenea, în noaptea de 04/05.07.2016, prin folosirea aceloraºi chei potrivite, cei doi au sustras un autoturism pe care l-au condus pe raza municipiului Lupeni, dupã care l-au abandonat pe calea Brãii, din localitate. Autoturismul a fost recuperat, iar cei doi suspecþi sunt cercetaþi în stare de libertate.
A
u vrut sã facã o plimbare cu maºina ºi au ajuns în atenþia poliþiºtilor. Doi minori din municipiul Lupeni s-au ales cu dosare penale pentru tentativã de furt calificat, furt calificat ºi conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fãrã a poseda permis de conducere, dupã ce au sustras ºi condus un autoturism pe raza municipiului Lupeni. Poliþiºtii au stabilit
Control judiciar pentru ºoferul care a lovit o femeie ºi a fugit oferul fãrã permis care a lovit o femeie ª cu maºina ºi apoi a fugit
de la locul accidentului va fi cercetat sub control judiciar. Poliþiºtii ºi procurorii au cerut arestarea preventivã a individului din Uricani, însã magistraþii au decis cã poate fi cercetat penal sub control judiciar. Ion Costoiu (52 de ani) este acuzat de conducerea unui
vehicul fãrã permis de conducere, pãrãsirea locului accidentului ori modificarea sau ºtergerea urmelor acestuia. Victima lui, o femeie de 39 de ani, se aflã în comã pe patul de spital. Reamintim cã poliþiºtii din cadrul Poliþiei Oraºului Uricani au fost sesizaþi despre faptul cã, pe strada Pompierilor, din oraºul Uricani, s-a produs un accident rutier din care a rezultat rãnirea unei persoane. Anchetatorii au con-
statat cã în evenimentul rutier a fost implicat autoturismul condus de un bãrbat în vârstã de 52 de ani, din oraºul Uricani, care nu se mai afla la faþa locului. În urma evenimentului rutier a rezultat rãnirea unei femeie în vârstã de 39 de ani, din oraºul Uricani, care în momentul producerii accidentului se deplasa pe jos, pe partea stânga a sensului de mers Lupeni - Uricani, fiind acroºatã de autoturism, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Maximilian GÂNJU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi 7 Iulie 2016
Henþ cu mâna
Vara poveºtilor de pe Jiu Suprasaturaþi de mondenitãþi cretine, nunþi, botezuri ºi avorturi, vom aborda în aceste sãptãmâni de varã mai multe
subiecte din Valea Jiului, care au creat bucurie de-a lungul vremurilor. Sunt atâtea lucruri frumoase care pot fi spuse, într-un
context actual în care non valoarea ºi kitsch-ul sunt promovate la greu în presã ºi pe sticla televizoarelor. Purtãtorii ilegali de pixuri ºi fufe cu microfonul sub nasul ãlora care împart caºcavalul de pe la primãrii se gãsesc la tot pasul. “Cultura” Facebook a
sufocat calitatea , a mistificat cultul performanþei. Scrisul pe genunchi a devenit o modã. Mînuitorii de condeie, care o lunã ºterg la cur babe prin Europa, ori vând must la colþul strãzii, º-apoi vin la ciupealã la primãrii, au suprasaturat piaþa. Ei nu mai ºtiu nimic din ce a fost
sau chiar ce este. ªi puþinii care mai scriu acum sunt sufocaþi de aceºti “interlopi” ai presei, care se complac între vãlãu ºi cloacã. Pentru aceºtia, vara mai poate oferi din poveºtile sale. ªi pentru cei umblaþi pe la bibliotecã.
În urmã cu 70 de ani în sezonul 1946-1947, debuta în Divizia “A”
Rãnile celui de-al Doilea Rãzboi Mondial nu erau încã vindecate. Echipa de fotbal Jiul Petroºani, promovatã de drept în Divizia “A” în 1941, se aliniazã la startul unui campionat ce se va relua dupã cinci ani
din cauza conflagraþiei mondiale. Antrenorul Cibi Bran-Bogdan þinea un nucleu de jucãtori buni la
UN MARE MIJLOCAª AL JIULUI, TIBERIU BONE D Petroºani, dar cerinþele primei divizii impunea aducerea unor norme care sã facã faþã la acest nivel. Astfel, Rudolf Jenny (antrenor), fost internaþional maghiar, îi aduce la Jiul pe Pakozdy ºi Bocz din Ungaria, pe Paraschiva de la
Carmen Bucureºti, dar ºi pe tânãrul de 17 ani (nãscut pe 13 aprilie 1929) de la C. A. Oradea, Tiberiu Bone.
e la Jiul, la Naþionala de juniori...
Încâ din primul sezon, tânãrul Tiberiu Bone se impune, chiar dacã debutul sãu în Divizia “A” va fi abia în etapa 7-a, 0-1, la Petroºani, cu Juventus Bucureºti. Se va
integra integra bine în linia medianã, alãturi de C. Szabo ºi Vâjdea, fiind un jucãtor cu o excelentã viziune de ansamblu asupra jocului. Calitãþile sale îl vor propulsa spre Naþionala de juniori, de neuitat fiind un 5-0 cu echipa de juniori a Ungariei. Bone va juca pentru campionate la Jiul, în perioada 19481950, adunând 73 de meciuri în campionat. La împlinirea vârstei de 21 de ani este
chemat în armatã, transferându-se la C.C.A(Steaua) Bucureºti.
Bone avea învãþatã bine lecþia fotbalului divizionar. În sezonul 1947-48, antrenorul Rudolf Jenny îl foloseºte fundaº central, apoi în 1948-49, ªtefan Wetzer îl aduce din nou în linie median, unde înscrie primele sale douã goluri pentru Jiul. Este campionatul în care Jiul în formula M. Nemeº - L. Balogh (Rovinar), Licã Panait, D. Silaghi (Palfi) – C. Marinescu, Bone, Pop IV – Cricovan, Paraschiva, Roman, Nicºa, Oroszi (C. Moraru), obþine locul 3, cel mai bun ocupat de Jiul în întreaga sa istorie! În ultimul sãu campionat la Jiul, în 1950, Tiberiu Bone va marca douã goluri. Mijlocaº de clasã
internaþionalã, jucãtor de contraatac, Tiberiu Bone face pasul cel mare în 1950 : Steaua Bucureºti.
… de la Steaua, la cea de seniori La Steaua (C.C.A.) ajunge la vârsta de 21 de ani. Va rãmâne aici pânã în 1962, adunând 270 de jocuri în prima divizie ºi alte 12 partide în prima reprezentativã a României. Dupã retragere, devine atrenor la juniorii Stelei, apoi o lungã perioadã de timp, 1964-1981, la A.S.A Tg. Mureº, obþinând cele mai bune rezultate din istoria echipei
ardelene. A murit la vârsta de 54 de ani, în 1983. Tiberiu Bone a reprezentat la Jiul Petroºani valul de tinereþe la sfârºitul anilor 40 ºi începutul anilor ’50. A fost acel mijlocaº care, prin pasele sale, iºi servea partenerii “pe farfurie”, fiind într-un fel, predecesorul lui Gigi Mulþescu, cu 20 de ani mai devreme. Tiberiu Bone rãmâne una din figurile legendare ale echipei Jiul Petroºani, care va rãmâne în cartea de istorie a celor aproape 100 de ani a grupãrii alb-negru.
Paginã realizatã de Genu TUÞU