CVJ Nr 1138, Miercuri 6 iulie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1138

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 6 Iulie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Minori pedepsiþi pentru cã au violat ºi omorât o femeie fãrã adãpost

A

ceºtia au bãtut, jefuit ºi violat o femeie de 40 de ani chiar în centrul localitãþii, victima decedând dupã mai multe zile de chin pe patul de spital. Cei trei criminali au vârste cuprinse între 14 ºi 15 ani. Toþi au fost acuzaþi de omor ºi complicitate iar Tribunalul Hunedoara i-a condamnat la pedepse cuprinse între 7 ºi 13 ani de închisoare. Curtea de Apel Alba Iulia a constatat cã sentinþele trebuie majorate pentru grozãviile comise de indivizi ºi le-a majorat în urma judecãrii apelului fãcut de procurori. Astfel, completul a majorat perioada mãsuri educative a internãrii într-un centru de detenþie pen-

tru Vasile S. la 15 ani, iar pentru Daniel S., la 13 ani. Al treilea minor implicat în omor. Raul Cristian A., a primit o pedeapsã cu 3 ani mai mare, respectiv de 10 ani. Grozãvia s-a petrecut în noaptea de 8 spre 9 august 2015, în jurul orei 4.00, în apropierea clãdirii Institutului de Proiectare Hunedoara (IPH) din centrul municipiului Deva. Femeia fãrã adãpost a fost lovitã puternic în cap ºi apoi buzunãritã. Criminalii au gãsit un leu ºi 50 de bani pe care victima îi avea în buzunar ºi i-au luat ºi o parte din lucrurile personale. Apoi, unul dintre cei trei agresori minori a violat-o, iar victima a murit câteva zile mai târziu pe patul de spital. Maximilian GÂNJU

Primãria Petroºani spune „Doamne-ajutã!” pentru cã a scãpat de consilieri zeloºi

D

acã vreun ales local, respectiv consilier municipal la Petroºani, doreºte cu adevãrat sã-ºi facã datoria, nu-i este uºor. Dacã îi trece cumva prin cap sã urmãreascã hotãrârile pe care le voteazã în Consiliul Local ºi cere o situaþie detaliatã a aplicãrii unora dintre ele, trebuie sã exercite adevãrate presiuni asupra primarului sau al aparatului primãriei. >>> PAGINA A 5-A

Riscã sã ajungã în arest

I

ndividul care a lovit cu maºina un pieton ºi apoi a fugit de la locul accidentului ar putea fi arestat preventiv. Victima individului, o femeie în vârstã de 39 de ani, a ajuns pe patul de spital iar starea i s-a agravat ºi a intrat în comã. Tânãra a fost lovitã de un autoturism condus de un bãrbat care nu avea permis. Poliþiºtii din

Uricani au decis sã-l reþinã de inconºtient în baza unei ordonaþe de reþinere ºi au înaintat dosarul Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani, totodatã propunând arestarea preventivã a ºoferului fugar. Teribilul accident a avut loc la sfârºitul sãptãmânii trecute. ”Poliþiºtii rutieri din cadrul Poliþiei Oraºului Uricani au fost sesizaþi despre faptul cã, pe strada Pompierilor, din oraºul Uricani, s-a produs un

accident rutier din care a rezultat rãnirea unei persoane. La faþa locului s-a deplasat un echipaj de poliþie rutierã care a constatat cã în evenimentul rutier a fost implicat autoturismul condus de un bãr-

bat în vârstã de 52 de ani, din oraºul Uricani, care nu se mai afla la faþa locului. În urma evenimentului rutier a rezultat rãnirea unei femeie în vârstã de 39 de ani, din oraºul Uricani, care în momentul

producerii accidentului se deplasa pe jos, pe partea stânga a sensului de mers Lupeni - Uricani, fiind acroºatã de autoturism”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. ªoferul s-a ales cu dosar penal ºi pentru vãtãmare corporalã din culpã, conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fãrã a poseda permis de conducere ºi pãrãsirea locului accidentului fãrã încuviinþarea organelor de poliþie. Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 6 Iulie 2016

Ajutoare de urgenþã pentru cei afectaþi de inundaþii

A

proape 150 de petroºãneni vor beneficia de ajutoare de urgenþã din partea Guvernului. Petroºãnenii care au fost într-un fel sau altul afectaþi de inundaþii, dar ºi de grindinã au solicitat ajutoare de la primãrie. Pânã acum au fost depuse peste 1000 de cereri, iar cei de la Direcþia de Asistenþã Socialã încã sunt pe teren sã evalueze pagubele. Între timp au fost ºi cei de la Agenþia Judeþeanã pentru Plãþi ºi Inspecþie Socialã care au triat o parte din dosare ºi au ajuns la concluzia cã undeva la 150 de persoane ar

trebui sã beneficieze de fonduri de la Guvern. “La ora actualã sunt peste 1000 de cereri. Urmeazã sã punem acele cereri alãturi de anchetele fãcute ºi procesele verbale întocmite la locuinþele afectate de inundaþii, s-au constituit comisii atât din cadrul serviciului nostru cât ºi din primãrie, comisii care merg în teren sã constate aceste pagube în baza cererilor pe care oamenii le-au depus. Inundaþiile au fãcut pagube mari în Aeroport ºi în câteva zone din Colonie, au fost ºi în Funicularului. Ca o evaluare generalã s-a fãcut la nivelul primãriei de cãtre serviciul de urgenþã, s-au acordat niºte ajutoare

materiale conform legii 416/2001, în special familiilor din zona Aeroport, blocurile acelea care sunt într-o zonã de risc. Acolo au fost deja acordate acele ajutoare de urgenþã. Au mai fost acordate niºte ajutoare de urgenþã în zona Colonie. Situaþiile au fost evaluate ºi de cãtre Comisia pentru Evaluarea ºi Validarea Pagubelor produse în urma fenomenelor hidrometeorologice periculoase la nivelul municipiului Petroºani, este constituitã din anul 2015, o comisie care a analizat toate cererile ºi procesele verbale ºi anchetele întocmite la acea datã (21-22 iunie-n.r). ºi în prezent se fac evaluãri în teren. Toate aceste

Abandonul ºcolar reprezintã o problemã ºi pentru Hunedoara

P

este o jumãtate de milion de români sunt fãrã liceul absolvit, iar un sfert de milion analfabeþi. Conform unei statisticii datã publicitãþii de un parlamentar liberal, cel mai mare numãr de persoane fãrã ºcoalã absolvitã se înregistreazã în judeþele Iaºi (21.319 persoane), Bacãu (19.306) ºi Dolj (19.204). Judeþul Hunedoara are printre cei mai puþin elevi care abandoneazã ºcoala, însã cifra este îngrijorãtoare în condiþiile în care sunt peste 7.200 de cazuri, datele fiind înregistrate de Institutul Naþional de Statisticã. ”Trebuie schimbatã mentalitatea celor care vor sã renunþe sau nu vor sã se mai întoarcã la ºcoalã, dar ºi mentalitatea ºcolilor care

trebuie sã trateze cu foarte mare atenþie cazurile speciale. Cu orice preþ trebuie ca aceºti români sã termine ºcoala sau sã o continue dacã au abandonat-o”, susþine Andreea Paul. Pe de altã parte, judeþul Hunedoara are 3324 de persoane analfabete conform statisticii INSSE. Maximilian GÂNJU

TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ

Petroºani, Telefon 0728890014 vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

Telefon: 0374.906.687

Copilului Petroºani. Cele mai multe solicitãri au fost pentru acoperiºuri. Grindina a distrus mai multe acoperiºuri ale unor imobile, astfel cã proprietarii acestora au venit sã cearã ajutor. Existã însã o problemã. Cei care sunt proprietari ar trebui sã aibã asigurãri pentru locuinþe. “Majoritatea solicitãrilor au fost pentru acoperiºuri, pentru daunele acoperiºului. Legea 260/2008 prevede ca proprietarii sã îºi asigure imobilele pentru cutremure ºi

NOU ÎN PETROªANI!

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

solicitãri vor fi din nou supuse comisiei de evaluare a pagubelor, urmând sã dea un verdict. Trebuie sã dãm rãspuns oamenilor. Au fost cei de la Agenþia Judeþeanã pentru Plãþi ºi Inspecþie Socialã, au evaluat la data respectivã în jur de peste 400 de cereri, s-au selectat 125 de cazuri care au fost trimise cu propunere pentru acordarea unor ajutoare din partea Guvernului”, a declarat Cristina Mraz, director executiv Direcþia de Asistenþã Socialã ºi Protecþia

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

inundaþii. Ar trebui ca ºi proprietarii sã fie conºtienþi cã trebuie sã aibã aceastã responsabilitate de a-ºi asigura locuinþa. Legea ajutorului social prevede ca beneficiarii de venit minim garantat sã îºi facã aceastã asigurare pe locuinþã. Cei care sunt proprietari, li s-a reþinut de cãtre AJPS din ajutorul social ºi ºi-au fãcut aceastã asigurare, cei care locuiesc în fondul locativ de stat trebuiau sã fie asiguraþi de cãtre instituþia care are în administrare aceste locuinþe. Cei care sunt asiguraþi vor primi despãgubiri”, a mai subliniat sursa citatã. Cea mai afectatã zonã a municipiului Petroºani a fost cartierul Aeroport. Aici au fost inundate zeci de locuinþe. Pentru cei afectaþi de fenomenele extreme deja s-au fãcut plãþile. Monika BACIU

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.70 lei - Pulpã porc fãrã os - 13.70 lei - Fleicã porc - 12.00 lei - Carne tocatã - 11.50 lei - Cotlet porc cu os - 14.00 lei - Cotlet porc fãrã os -17.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 6 Iulie 2016

Dacian Cioloº vine în Valea Jiului O

parte din primarii Vãii Jiului s-au aflat la Bucureºti la Forumului Administraþiei Publice Locale. Aceºtia au avut o întrevedere cu premierul Dacian Cioloº, dar ºi cu cei doi vicepremieri, Costin Borc ºi Vasile Dâncu. Urmeazã ca sãptãmânile viitoare, în Valea Jiului sã vinã un secretar de stat, cu ajutorul cãruia sã fie elaborat un plan de dezvoltare integratã a Vãii Jiului. “Am discutat cu premierul Dacian Cioloº, dar ºi cu vicepremierii. Astfel, urmeazã sã vinã un secretar de stat împreunã cu care vom elabora o strategie integratã pentru dezvoltarea Vãii Jiului. Apoi, va veni premierul cu cei doi vicepremieri cãrora le vom prezenta acest plan. Valea Jiului este prioritatea numãrul 1 în ceea ce priveºte acest aspect de dezvoltare”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, s-a aflat ºi el la Bucureºti. Acesta considerã cã dezvoltarea Vãii Jiului ar trebui sã se facã unitar. “Da, am fost la Bucureºti, unde am participat la Forumul

Administraþiei Publice Locale. A fost prezentatã strategia naþionalã pentru þarã pânã în anul 2035. E foarte important cã s-a vorbit ºi de dezvoltarea Vãii Jiului. Aceastã dezvoltare ar trebui sã fie unitarã, ºi nu pentru fiecare administraþie localã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Premierul României, Dacian Cioloº, vrea ca pânã la finalul mandatului sã prezinte o strategie integratã pentru dezvoltarea Vãii Jiului. Declaraþia a fost fãcutã în cadrul Forumului Administraþiei Publice Locale, de la Palatul Parlamentului. "Pe baza experienþei proiectului de dezvoltare integratã teritorialã, ITI, în Delta Dunãrii, vrem sã ne gândim la astfel de programe specifice integrate, chiar dacã n-o sã

reuºim probabil pânã la sfârºitul anului sã construim noi (...) instrumente teritoriale integrate de dezvoltare, aºa cum avem în Delta Dunãrii, dar cel puþin sã venim cu o abordare integratã a unor ghiduri de mãsuri la care sã puteþi depune proiecte. Ne gândim în primul rând pentru câteva regiuni prioritare. Vrem sã venim cu o astfel de abordare integratã pentru dezvoltarea Vãii Jiului, aºa cum am promis ºi înainte de alegerile locale, dar ºi pentru Roºia Montanã, care a suscitat multe discuþii. Vrem sã venim nu doar cu reguli ºi cu constrângeri, dar ºi cu proiecte de dezvoltare acolo. Am avut, totodatã, o discuþie cu aleºii locali din regiunea Moldovei, pentru o dezvoltare integratã pentru aceastã zonã. Deci pentru aceste trei zone, teri-

Cine sunt cei care ajung la Centrul de informare turisticã?

C

el puþin 200 de turiºti din þarã ºi din strãinãtate au trecut deja pragul Centrului de Informare Turisticã de la Petroºani, situat pe DN 66, la intrarea în Capitala Vãii Jiului. Ce cautã ei? Trasee în Retezat sau Parâng ºi cazare, iar dacã unii au venit cu maºinile, trenul, ori motoarele, trebuie sã vã spunem cã douã tinere au ajuns cu autostopul tocmai din Vestul Europei, semn cã traseele de aici le-au atras. Ultimii turiºti care trecuserã pragul Centrul de Informare Turisticã de la Petroºani au fost niºte gãlãþeni, care au vrut sã vadã Retezatul luni dimineaþã. Au primit îndrumãri ºi au plecat pe drumul sigur, pe care l-a indicat

Adrian Mraz, directorul centrului din Petroºani, un om al munþilor, care a urcat ºi a strãbãtut aproape traseele din zona noastrã, la picior. Ce cautã, însã, turiºtii ne spune chiar cel care îi îndrumã. „Vin cei de afarã, care nu sunt nici mulþi, nici puþini. Am avut din: Suedia, Israel, Islanda, Germania, Polonia, Olanda, majoritatea dorind strict informaþii legate de accesul în Munþii Retezat ºi Parâng”, a spus Adrian Mraz, director la Centrul de Informare Turisticã din Petroºani. ªi dacã unii ajung la garã ºi de acolo, dau

torii — Valea Jiului, zona Moldovei, Roºia Montanã — intenþia noastrã este ca pânã la sfârºitul mandatului sã vã propunem (...) abordãri integrate de dezvoltare teritorialã, care sã punã împreunã atât fonduri europene, cât ºi resurse de la bugetul de stat pentru a vã putea finanþa proiectele. ªi sperãm ca de la aceste exemple în anii urmãtori sã se poatã merge pe o astfel de abordare integratã ºi în alte regiuni ale þãrii", le-a spus premierul Cioloº participanþilor la Forumul Administraþiei Publice Locale, potrivit Agerpress. Potrivit lui Cioloº, fondurile europene ar trebui sã stea la baza dezvoltãrii comunitãþilor. "În primul rând o mai bunã utilizare a fondurilor europene. Aici miniºtrii care au în responsabilitate fondurile europene o sã vã prezinte stadiul în care ne aflãm cu lansarea unor programe ºi cu pregãtirea ghidurilor pe care le aºteptaþi pentru a putea pregãti proiecte. Avem aici cinci apeluri de proiecte unde autoritãþile locale pot fi beneficiar, care au fost lansate deja de Ministerul Fondurilor Europene, dar ºi de MDRAP pe programul operaþional regional. Pe programul naþional de dezvoltare ruralã sunt trei apeluri lansate, iar pânã în luna iulie vor mai fi lansate

direct de Centrul de Informare Turisticã, pe alþii îi lasã autobuzul în apropierea lui, dar au venit ºi cu autostopul ºi asta este chiar ceva inedit. „Cu excepþia unei perechi de domniºoare din Olanda, care au venit cu autostopul, cu autobuzul ºi trenul ºi un turist din Spania cu bicicleta, restul au fost cu mijloace auto. Toþi vin cu maºinile, de aceea, eu ºi îi întreb cu ce mijloc de transport au venit, ca sã ºtiu cum sã le recomand abordarea obiectivelor solicitate”, a mai adãugat Adrian Mraz. Cei de peste graniþele þãrii au venit sã vadã munþii noºtri ºi, dacã unii ºtiau exact ce vor ºi doar au cerut ºi au fost ajutaþi sã gãseascã mai uºoar cazare, alþii au venit sã se plimbe fãrã sã ºtie ce îi aºteaptã. Fiecare a primit harta ºi informaþiile necesare, iar o bunã parte dintre

încã trei apeluri pe mãsuri pe care puteþi depune ºi dumneavoastrã proiecte. Ne dorim, totodatã, sã avem o mai bunã coordonare a programelor cu finanþare europeanã ºi a programelor cu finanþare de la bugetul de stat, astfel încât (...) sã avem proiecte cu finanþare integratã, care sã aducã mai multã claritate ºi mai multã simplificare pentru dumneavoastrã", a precizat Cioloº. Orice zonã geograficã care are caracteristici teritoriale specifice poate face obiectul unei ITI, de la anumite cartiere urbane cu multiple condiþii defavorabile, pânã la nivel urban, metropolitan, urbanrural, subregional sau interregional. De asemenea, o ITI poate determina realizarea de acþiuni integrate în unitãþi geografice independente, având caracteristici similare în cadrul unei regiuni, de exemplu, o reþea de oraºe de dimensiuni mici sau medii. Nu este obligatoriu ca o ITI sã acopere întregul teritoriu al unei unitãþi administrative. În plus, o ITI este potrivitã pentru realizarea de acþiuni în contextul unei cooperãri teritoriale europene. Acþiunile adaptate necesitãþilor teritoriale specifice pot fi sprijinite prin intermediul instrumentului ITI. Totuºi, contextul cooperãrii trebuie sã fie în continuare respectat. Monika BACIU

cei ce au trecut pe la centrul din Petroºani s-au interesat de traseele spre Transalpina, mai ales cã aici au aflat dacã drumul este practicabil sau nu, în funcþie de anotimp. În plus, nici cetãþile

dacice din zonã nu au fost neglijate ºi mulþi au vrut sã ajungã ºi la aceste obiective, ori la peºterile din apropiere ºi chiar s-au cazat în Petroºani. Diana MITRACHE

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALÃ PETROªANI - ORGANIZEAZÃ CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÃ” LA CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI

RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808

4 Actualitate

Grãdiniþe de varã la Lupeni ºi Petrila

O

rganizaþia a deschis 37 de grãdiniþe estivale, în cadrul unui program unic, însã extrem de necesar, dedicat copiilor din comunitãþi defavorizate, iar cele douã din judeþul Hunedoara se aflã la Lupeni ºi Petrila. În cadrul programului copiii din comunitãþi defavorizate vor beneficia de educaþie preºcolarã, în contextul în care doar 52% dintre copiii români frecventeazã grãdiniþa, una dintre cauzele principale ale neparticipãrii fiind sãrãcia. Grãdiniþele vor funcþiona pe perioada verii, între 4 iulie ºi 2

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 6 Iulie 2016

septembrie, pentru a facilita creºterea nivelului de pregãtire pentru ºcoalã ºi accesul la educaþie primarã, dar ºi pentru a preveni abandonul ºcolar pe termen lung al copiilor proveniþi din medii defavorizate. 36 de cadre didactice care vor lucra direct cu cei mici au fost pregãtite special pentru acest program. Pânã în prezent, Salvaþi Copiii a integrat peste 5.500 de copii de vârstã preºcolarã ºi a instruit peste 1.370 de educatori care lucreazã cu copii din comunitãþi defavorizate. ”Salvaþi Copiii îºi doreºte sã ofere sprijin tuturor copiilor, pentru ca aceºtia sã poatã porni cu ºanse egale în viaþã. În acest sens, accesul la educaþie, începând cu integrarea copiilor în grãdiniþe, este crucial. Pentru a reduce decalajul la învãþãturã pentru copiii aflaþi în pragul excluziunii sociale, Salvaþi Copiii România este singura organizaþie care desfãºoarã, de cinci ani, iniþiativa Grãdiniþele estivale, parte din programul ªanse egale pentru toþi copiii, într-o societate fãrã discriminare”, a precizat Gabriela Alexandrescu, preºedinte Salvaþi Copiii România. Maximilian GÂNJU

Alergãm cu San Montan la Baru eci de competitori din Z întreaga þarã vin, la sfârºitul acestei sãptã-

mâni, la Baru, ca sã alerge. Este cea de a treia ediþie a competiþiei denumitã generic „Aleargã cu San Montan”, iar la final, dupã ce parcurg traseele, sunt aºteptaþi cu premii, o tombolã, distracþie ºi gulaº la ceaun. Competiþia adunã atleþi consacraþi, sau doar doritori de adrenalinã din toatã þara, iar sâmbãtã startul se dã la Baru. „Este o competiþie sprotivã care are ca scop promovarea miºcãrii,

promovarea alergãrii montane ºi a peisajului superb pe care îl avem în zonã. Pe data de 9 iulie avem invitaþi sportivi ºi de performanþã ºi amatori. Aºteptãm aproximativ 250 de sportivi care sã vinã sã alerge pe zona

Centrale pe gaz pentru alte douã ºcoli unicipalitatea Petroºani M va instala reþea proprie de încãlzire pentru alte douã unitãþi ºcolare, respectiv ªcoala Generalã ”Avram Stanca” ºi ªcoala Generalã ”Spiru Haret”.

Investiþiile realizate din bugetul localitãþii vor trebui finalizate pânã la debutul sezonului rece astfel

montanã din comuna Baru. Îi invitãm sã vinã la distracþie, sã ne ia premiile, sã vinã la distracþie, la un gulaº tradiþional ºi sã ne simþim bine împreunã”, a declarat Erika ªanta, organizatoarea competiþiei de la Baru

Mare. Competiþia este organizatã pe 4 categorii de vârste ºi pe douã trasee, primul având 40 de km ºi o diferenþã de nivel de 1.800 m, iar cel de al doilea 23 de km ºi se desfãºoarã pe o diferenþã de nivel de 1.000 m. La alergare sunt aºteptaþi atleþi de toate vârstele ºi va fi chiar ºi o competiþie pentru copii. Înscrierea costã între 50 ºi 90 de lei, în funcþie de traeu, iar la final, premiile vor fi înmânate chiar de Toma Coconea, cel care vine sã ºi participe la maratonul de alergare. Diana MITRACHE

încât ºcolarii sã nu mai îngheþe în sãlile de curs. Potrivit reprezentanþilor municipalitãþii Petroºani, investiþia pentru ªcoala Generalã ”Avram Stanca” se ridicã la puþin peste 192 de mii de lei iar pentru ”Spiru Haret” costurile sunt de aproape 180 de mii de lei. Administraþia localã a decis încã de anul trecut sã utileze unitãþile ºcolare de pe raza municipiului cu centrale termice pe gaz în condiþiile în care sistemul centralizat de termoficare este sub semnul întrebãrii. Maximilian GÂNJU

ªcoala doctoralã îi aºteaptã pe viitorii doctoranzi

U

niversitatea din Petroºani din Petroºani este renumitã pentru cursurile ºcolii doctorale. Dacã la studiile de licenþã ºi la masterat numãrul locurilor bugetate este de ordinul sutelor, la doctorat, doar opt locuri sunt fãrã taxã. “Urmeazã ca în septembrie sã avem admiterea la studiile de doctorat, studii la care din pãcate avem foarte puþine locuri bugetate, însã mai multe locuri cu taxã. În anii ce au trecut am avut foarte multe cereri. Avem 8 locuri la buget, la doctorat, patru cu bursã, patru fãrã. Aici bursele depãºesc 1000 de lei pe lunã, cel puþin în primul an. Am primit un numãr mare de locuri la doctorat pentru studenþii basarabeni. Avem circa 10 absolvenþi de master ºi 5 locuri de doctorat oferite. Momentan oferim, pentru sesiunea din toamnã, locuri

în domeniul Mine, Petrol ºi Gaze, în domeniul Ingineria Sistemelor, Inginerie Industrialã ºi sperãm Inginerie ºi Management”, a declarat prof.univ.habil. dr.ing. Eduard Edelhauser, prorectorul Universitãþii Petroºani. În aceste sãptãmâni au loc examenele de final de studii, la licenþã ºi masterat. Cei peste 400 de studenþi care susþin acum examenele de licenþã se vor duela pentru circa 200 de locuri bugetate la studiile universitare de master. “Sãptãmâna trecutã s-a derulat examenul de licenþã

ºi disertaþie pentru Facultatea de Mine. În aceastã sãptãmânã derulãm examenele ºi pentru Facultatea de ªtiinþe, iar sãptãmâna viitoare vom încheia examenele de licenþã ale Facultãþii de Inginerie Mecanicã ºi Electricã. E un moment festiv pentru cã studenþii îºi definitiveazã studiile. În principiu, mediile pe care ei le obþin la licenþã conteazã pentru admiterea la master. Dacã în fiecare an avem 600 de locuri bugetate, în acest avem circa 400 de absolvenþi care îºi susþin lucrãrile de licenþã,

aceºti 400 vor concura pe cele 200 de locuri bugetate la locurile de la masterat. Aici avem doar 200 de locuri oferite. Sperãm ca acest numãr de locuri sã creascã, sperãm ca în toamnã sã mai obþinem niºte locuri de la minister pentru cã existã un dezechilibru între universitãþi care a apãrut dupã anul 2011, respectiv numãrul de licenþã a rãmas acelaºi la noi, dar am pierdut foarte multe locuri de la masterat comparativ cu universitãþile puternice ale României. Acele universitãþi nu reuºesc sã îºi ocupe locurile la master pentru cã tinerii din centre nu doresc toþi sã continue studiile de master, ci se angajeazã ºi nu mai pot continua la master, de aceea sperãm sã mai obþinem locuri la masterat, care unele sunt foarte cãutate, avem de 3 ori mai mulþi candidaþi decât locurile bugetate”, a mai spus sursa citatã. Monika BACIU

Primãria Petroºani spune „Doamne-ajutã!” pentru cã a scãpat de consilieri zeloºi acã vreun ales local, respectiv consilier municipal la Petroºani, doreºte cu adevãrat sã-ºi facã D datoria, nu-i este uºor. Dacã îi trece cumva prin cap sã urmãreascã hotãrârile pe care le voteazã în Consiliul Local ºi cere o situaþie detaliatã a aplicãrii unora dintre ele, trebuie sã exercite adevãrate presiuni asupra primarului sau al aparatului primãriei. Nu au fost multe asemenea pretenþii din partea consilierilor. În vreo trei mandate, dacã au existat un consilier sau doi care au pretins, în scris, asemenea date, dar invariabil au fost trataþi cu „sictir”, sau au fost nevoiþi sã insiste, dupã care au primit... praf în ochi, aºa cum a fost în 29 iunie 2016. Ultima cerere adresatã conducerii Primãriei Petroºani a fost cea a fostului consilier Viorel Pascu. Cererea a fost depusã de douã ori, pentru cã nici dupã douã luni nu i s-au oferit datele cerute. Consilierul cerea rapoartele detaliate ale Direcþiei de Administrare a Domeniului Public ºi Privat privind Domeniul Schiabil Parâng în perioada 20122014 – resurse umane, resurse financiare ºi venituri; Raportul Corpului de Control al Primului Ministru pe acest tronson; Strategia pe termen scurt ºi mediu a acestui proiect. Prima cerere a fost depusã în 28 martie, a doua în data de 30 mai 2016 ºi, în sfârºit, a primit un rãspuns incomplet în data de 29 iunie 2016. Respectivul rãspuns al Primãriei Petroºani a fost astfel întocmit încât a ridicat alte câteva întrebãri:

care este (dacã este) profitul primãriei? De ce nu s-au oferit date despre Raportul Corpului de Control? A înþeles aparatul Primãriei Petroºani ce i s-a cerut? De ce numeºte primãria cheltuielile pentru investiþiile din Parâng subvenþii? Cât din încasãrile generale pe transportul pe cablu revine administraþiei locale avându-se în vedere cã dupã achitarea cheltuielilor banii rãmaºi se împart cu asociatul Kranz Eurocenter SRL Piteºti? Ce lucrãri s-au efectuat de banii plãtiþi din bugetul local? Practic ce interesa con-

silierul ºi implicit cetãþenii era cât a cheltuit primãria, pe ce, cât a câºtigat ºi dacã a greºit pe undeva, unde anume, lucru ce reieºea din documentele Corpului de Control al premierului. Atât. Dar, specific administraþiei locale, de câteva mandate, rãspunsurile se dau de formã ºi mai este ºi persiflat cel care a îndrãznit sã cearã socotealã... Rãspusul Primãriei Petroºani la cererea formulatã de fostul consilier Pascu Viorel cuprinde date minimale din anii 2013 ºi 2014, respectiv cheltuieli (resurse umane implicate ºi

serviciile prestate de SC Kranz Eurocenter SRL cf. Contract), încasãri provenite din transportul pe cablu ºi subvenþia de la bugetul

local. De exemplu pentru anul 2014, cheltuielile au fost de 588.683 lei, încasãrile provenite din transportul pe cablu – 318.243 lei ºi subvenþia de la bugetul local 279.606 lei. Dacã vrei sã afli, în calitate de consilier local, dacã Primãria Petroºani a ieºit pe plus sau pe minus, n-ai decât sã pui mâna pe calculator ºi sã socoteºti. Doar cã trebuie sã mai ºtii ce spune contractul de asociere cu Kranz Eurocenter, cum cã participarea la profit ºi pierdere a fost stabilitã la 88,76% Primãria Petroºani, reprezentând procentul lucrãrilor achitate cãtre Kranz Eurocenter, respectiv 11,24% societatea privatã, reprezentând procentul

Ileana FIRÞULESCU

Desfãºurare de forþe, la Lupeni Pensionarii din mare de gospodarii dar ºi impracticabile ca urmare a ãile de acces rutierã ºi craterelor pe care le-au Petroºani vor avea club Cdistruse de inun- infrastructura cãile de acces în diferite lãsat în urma lor apele ºi

C

ele câteva mii de pensionari din municipiul Petroºani vor avea, în scurt timp, un loc de recreere special pentru ei. Cei din Liga Pensionarilor Mineri din Valea Jiului au fãcut demersurile necesare pentru a realiza un club al pensionarilor. Locaþia va fi undeva în incinta Casei de Culturã Ion Dulãmiþã din Petroºani, iar dupã amenajãrile de rigoare, aici vor putea veni pensionarii pentru a juca ºah ºi nu numai. “Am fãcut o cerere ºi vom primi o locaþie unde sã facem un fel de club al pensionarilor, sã joace pensionarii table, ºah, cãrþi, remi. Trebuie sã punem la punct spaþiul respectiv pentru a fi

propice desfãºurãrii unor astfel de activitãþi”, a declarat Ioan Hortopan, preºedintele Ligii Sindicatelor Pensionarilor Mineri din Valea Jiului. La momentul de faþã existã un astfel de club în zona Aeroport a municipiului Petroºani, însã reprezentanþii Ligii Sindicatelor Pensionarilor Mineri vor un astfel de loc ºi în zona centralã. Monika BACIU

daþii au fost refãcute. Inundaþiile din urmã cu douã sãptãmâni au afectat mai multe gospodãrii, dar ºi cãi de acces din municipiul Lupeni. Acestea nu au mai fost accesibile dupã calamitãþile care au lovit din plin.

Autoritãþile locale s-au mobilizat pentru a veni în sprijinul celor care au fost afectaþi de intemperii. Astfel au fost mobilizate toþi cei responsabili, cu utilaje ºi forþa de muncã pentru refacerea cailor de acces ºi îndepãrtarea mormanelor de mal, pietre ºi lemne aduse de ape. Ploile care au cãzut în urmã cu aproape trei sãptãmâni în municipiul Lupeni, au fãcut mari pagube materiale, afectând în mod serios un numãr

lucrãrilor neachitate de cãtre municipalitate. „Am intrat în aceastã asociere în participaþiune ºi câºtigurile le vom vedea în funcþie de veniturile încasate din instalaþiile de teleschi ºi telescaun. Vom face o analizã la sfârºitul fiecãrei luni ºi vom vedea exact care sunt beneficiile”, a explicat pentru Cronica VJ primarul Tiberiu Iacob – Ridzi, în ianuarie 2013. Ca urmare, primãria Petroºani spune “Doamne-ajutã!” cã a scãpat de consilierul zelos Viorel Pascu dupã alegerile locale, pentru cã acesta a fost poziþionat abia pe locul 8 pe lista PSD, probabil pentru faptul cã le-a deranjat prea mult primarul comun PNLPSD, campania electoralã fiind una de formã din care au câºtigat doar 5 consilieri, plus 2 din redistrubuire de voturi. Va fi liniºte ºi pace de acum încolo, doar dacã celor de la ALDE ºi consilierului independent Dorina Niþã nu le trece prin cap sã facã opoziþie ºi sã vegheze la banul public ºi la felul cum se implementeazã hotãrârile Consiliului Local.

pãrþi ale oraºului. Dupã retragerea apelor acestea au lãsat în urma lor un adevãrat dezastru, subsoluri ºi strãzi pline de mal, cai de acces impracticabile, în care apele au sãpat ºanþuri adânci fãcând imposibil accesul în zona cu mijloace de transport. “ªi în aceste zile ne-am deplasat cu oameni ºi utilaje de la Primãria municipiului Lupeni în zonele grav afectate de inundaþii, pentru a veni în sprijinul cetãþenilor, acolo unde a fost necesarã deblocarea cailor de acces ºi refacerea infrastructurii ºi amenajarea unor ºanþuri de scurgere a apelor. Au fost efectuate operaþiuni de decolmatare a cursului pârâurilor care în urma ploilor au ieºit din matca ºi au produs inundaþii, refacerea drumurilor devenite

degajarea cailor de acces de malul ºi aluviunile aduse de ape. ªi în zilele urmãtoare vor continua opera-

þiunile de refacere a infrastructurii în toate zonele afectate, astfel încât în cel mai scurt timp sã intrãm într-o normalitate”, a declarat Cristian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Monika BACIU

4 Actualitate

Grãdiniþe de varã la Lupeni ºi Petrila

O

rganizaþia a deschis 37 de grãdiniþe estivale, în cadrul unui program unic, însã extrem de necesar, dedicat copiilor din comunitãþi defavorizate, iar cele douã din judeþul Hunedoara se aflã la Lupeni ºi Petrila. În cadrul programului copiii din comunitãþi defavorizate vor beneficia de educaþie preºcolarã, în contextul în care doar 52% dintre copiii români frecventeazã grãdiniþa, una dintre cauzele principale ale neparticipãrii fiind sãrãcia. Grãdiniþele vor funcþiona pe perioada verii, între 4 iulie ºi 2

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 6 Iulie 2016

septembrie, pentru a facilita creºterea nivelului de pregãtire pentru ºcoalã ºi accesul la educaþie primarã, dar ºi pentru a preveni abandonul ºcolar pe termen lung al copiilor proveniþi din medii defavorizate. 36 de cadre didactice care vor lucra direct cu cei mici au fost pregãtite special pentru acest program. Pânã în prezent, Salvaþi Copiii a integrat peste 5.500 de copii de vârstã preºcolarã ºi a instruit peste 1.370 de educatori care lucreazã cu copii din comunitãþi defavorizate. ”Salvaþi Copiii îºi doreºte sã ofere sprijin tuturor copiilor, pentru ca aceºtia sã poatã porni cu ºanse egale în viaþã. În acest sens, accesul la educaþie, începând cu integrarea copiilor în grãdiniþe, este crucial. Pentru a reduce decalajul la învãþãturã pentru copiii aflaþi în pragul excluziunii sociale, Salvaþi Copiii România este singura organizaþie care desfãºoarã, de cinci ani, iniþiativa Grãdiniþele estivale, parte din programul ªanse egale pentru toþi copiii, într-o societate fãrã discriminare”, a precizat Gabriela Alexandrescu, preºedinte Salvaþi Copiii România. Maximilian GÂNJU

Alergãm cu San Montan la Baru eci de competitori din întreaga þarã vin, la Z sfârºitul acestei sãptã-

mâni, la Baru, ca sã alerge. Este cea de a treia ediþie a competiþiei denumitã generic „Aleargã cu San Montan”, iar la final, dupã ce parcurg traseele, sunt aºteptaþi cu premii, o tombolã, distracþie ºi gulaº la ceaun. Competiþia adunã atleþi consacraþi, sau doar doritori de adrenalinã din toatã þara, iar sâmbãtã startul se dã la Baru. „Este o competiþie sprotivã care are ca scop promovarea miºcãrii,

promovarea alergãrii montane ºi a peisajului superb pe care îl avem în zonã. Pe data de 9 iulie avem invitaþi sportivi ºi de performanþã ºi amatori. Aºteptãm aproximativ 250 de sportivi care sã vinã sã alerge pe zona

Centrale pe gaz pentru alte douã ºcoli

unicipalitatea Petroºani va instala reþea proprie M de încãlzire pentru alte douã unitãþi ºcolare, respectiv ªcoala Generalã ”Avram Stanca” ºi ªcoala Generalã ”Spiru Haret”.