CVJ NR.1136 LUNI 4 IULIE 2016

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1136

Cronica Vãii Jiului Luni, 4 Iulie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Acuzatã de omor, rãmâne în arest

F

emeia a cerut sã-i fie înlocuit arestul preventiv cu arest la domiciliul, cerere respinsã de Tribunalul Hunedoara. Tânãra poate contesta soluþia la Curtea de Apel Alba Iulia.

Arabela ªaran este acuzatã de omor calificat dupã ce ºi-a aruncat bebeluºul abia nãscut într-un tomberon de gunoi din zona cartierului Aeroport din Petroºani, deºi afarã erau -15 grade Celsius. Grozãvia s-a petrecut

PREMIERÃ ABSOLUTÃ -

chiar la trecerea în 2016, nou-nãscutul fiind descoperit mort de un om al strãzii care cãuta prin containere. Dupã câteva zile de la pornirea anchetei, poliþiºtii au reuºit sã dea de mama care ºi-a omorât copilul ºi au stabilit cã este o asistentã medicalã din Petroºani. Arabela ªaran (30 de ani) a nãscut singurã o fetiþã ºi apoi a abandonat-o într-o pungã de plastic la containerul de gunoi de la câteva blocuri distanþã de locuinþa ei. Copila n-a avut nici o ºansã ºi a murit dupã numai câteva minute degeratã. Femeia a fost trimisã în judecatã, dosarul sãu fiind pe rolul Tribunalului Hunedoara, iar dacã va fi gãsitã vinovatã riscã sã stea 25 de ani în spatele gratiilor. Maximilian GÂNJU

Gratis gunoiul la Lupeni

T

imp de o jumãtate de an nimeni nu plãteºte pentru salubritate în Lupeni, dupã ce Cristian Resmeriþã, primarul din localitate, a decis sã subvenþioneze plata gunoiului la populaþie, pânã în septembrie. Asta, chiar dacã, în douã sãptãmâni, situaþia transportului deºeurilor devine incertã, pentru cã deponeul de la Bârcea Mare nu este funcþional. >>> PAGINA A 3-A

Frigescu ºi complicii, la un pas de sentinþã

agistraþii Curþii de M Apel Alba Iulia urmeazã sã se pronunþe

cu privire la vinovãþia realizatorului de emisiuni sportive de la un post TV din Valea Jiului, condamnat în primã instanþã la o pedeapsã cu executare pentru proxenetism. Complexul de judecatã de la Curtea de Apel Alba va pronunþa soluþia la termenul de mâine-marþi în cazul celor trei proxeneþi care au coordonat o reþea de prostituþie ce acþiona pe Valea Jiului.

Unul dintre capii grupãrii, Telus Frigescu, fost antrenor la echipa de fotbal Lonea ºi realizator de emisiuni sportive, ar putea ajunge dupã gratii dacã soluþia primei instanþe va fi menþinutã ºi la apel. Frigescu a fost condamnat la trei ani ºi jumãtate de închisoare cu executare din care un an ºi jumãtate de închisoare pentru act sexual cu un minor, 3 ani pentru proxenetism iar dupã contopirea pedepselor, judecãtorii au adãugat un spor de pedeapsã de 6 luni. Un alt inculpat din dosar, Peti Marius Gabriel, a fost condamnat la

o mãsurã educativã pe o perioadã de 6 luni pentru trafic de minori ºi act sexual cu un minor. Acesta a fost obligat sã urmeze un curs de pregãtire ºcolarã sau formare profesionalã, sã nu depãºeascã, fãrã acordul serviciului de probaþiune, limita teritorialã a judeþului Hunedoara, sã nu meargã în baruri, restaurante, sãli de jocuri de noroc sau de pariuri sportive, etc. Pedeapsa cea mai mare a primit-o Grigore Nebunu, respectiv 3 ani de închisoare la care a fost adãugat un spor de 4 luni. Nebunu mai avea o con-

damnare astfel cã va execute în final 4 ani de închisoare. Cei trei vor trebui sã achite ºi suma de 30.000 lei cãtre una dintre victime, cu titlu de daune morale. Reþeaua a fost destructuratã de ofiþerii Brigãzii de Combatere a Criminalitãþii Organizate Alba

Iulia ºi procurorii DIICOT, aceºtia arãtând cã mai multe minore erau convinse sã se prostitueze pe raza Vãii Jiului, iar de serviciile lor sexuale beneficiau de la oameni de afaceri, directori ºi pânã la antrenori de fotbal sau conducãtori de cluburi de fotbal din Valea Jiului. Frigescu punea la dispoziþia prostituatelor minore garsoniera pe care o are în centrul municipiului Petroºani. Tariful perceput era între 100 ºi 150 de lei pentru un client, însã pentru cei care veneau cu „recomandare”, fetele erau dispuse sã mai lase la preþ. Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni 4 Iulie 2016

Apa Serv, investiþie de peste 11 milioane de euro A paServ Valea Jiului va realiza o investiþie majorã în municipiul Lupeni. Este vorba de un proiect care vizeazã reabilitarea reþelei de apã ºi canal pe toatã suprafaþa localitãþii. Reprezentaþii societãþii de apã s-au întâlnit cu primarul Cristian Resmeriþã pentru a stabili modul de implementare al proiectului. ”Este prima întâlnire pe care o avem cu cei de la Apa Serv. Nu vã ascund faptul cã în urma inundaþiilor de acum douã sãptãmâni, canalizarea actualã reprezintã cea mai mare problemã pe care municipiul Lupeni o are în momentul de faþã. În calitatea pe care o am ºi la rugãmintea cetãþenilor, bineînþeles, am solicitat celor de la Apa Serv sã facem în aºa fel încât împreunã sã gãsim soluþii pentru a rezolva odatã pentru totdeauna problema canalizãrii care nu face faþã solicitãrilor. Vreau sã vã spun cã la nici douã sãptãmâni de la solicitarea pe care am fãcut-o, conducerea Apa Serv a gãsit soluþii ºi la

acest moment existã o certitudine ºi anume, o sumã de aproximativ 11.100.000 de euro pe care o vom investi împreunã în sistemul de canalizare al municipiului Lupeni, bani cu care dorim sã reabilitãm în totalitate canalizarea ºi sã rezolvãm problemele pe care le avem. Important este cã la momentul de faþã noi avem ample proiecte de asfaltãri în municipiu, motiv pentru care o sã mã consult cu populaþia ºi o sã-i rog sã cãdem de comun acord, dacã va fi nevoie chiar sã întârziem aceste lucrãri de asfaltare, pentru cã sub nici o formã nu voi fi de acord sã asfaltãm azi ºi sã tãiem mâine, chiar ºi

Apa Serv Valea Jiului, audienþe pe teren

pentru eventuale investiþii pe care le facem împreunã cu cei de al Apa Serv. Sã facem în aºa fel încât sã realizãm un lucru cel puþin pentru 20-30 de ani, pentru cã vedeþi, cel puþin pentru municipiul Lupeni nu s-au mai fãcut nici un fel de investiþii în canalizare dupã 1990. Nu am avut deschidere la cei care s-au perindat de-a lungul vremii la conducerea Apa Serv sau RAAVJ, cum s-a numit pânã acum câþiva ani ºi vã spun cã în momentul de faþã, ca primar, reprezintã o bucurie deosebitã cã pentru prima oarã, dupã 26 de ani, avem un dialog

foarte bun cu conducerea ºi cu directorul Apa Serv. Cred cã ºi omul sfinþeºte locul ºi este foarte bine cã este aºa”, a declarat Cristian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Odatã realizatã aceastã investiþie, ar urma sã fie înlãturate ºi unele probleme existente în prezent la reþeaua de alimentare cu apã potabilã ºi reþeaua de canalizare. ”Am primit o veste bunã ºi una de naturã sã ne creeze unele dificultãþi legate de alte programe de infrastructurã pe care le avem demarate în municipiul Lupeni. Vestea bunã pe care ne-au adus-o cei de la Apa

TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ

Petroºani, Telefon 0728890014

M

ai mulþi locatari ai unui bloc de locuinþe din municipiul Vulcan au cerut conducerii operatorului de apã ºi canalizare o întâlnire, pentru a clarifica situaþia unor societãþi comerciale care funcþioneazã în imobil, din cauza cãrora au un consum mai mare decât cel real. ”Au venit în audienþã mai mulþi cetãþeni din Vulcan ºi au reclamat cã au pe facturi un consum mai mare decât cel înregistrat de apometrele lor. Oamenii mi-au spus cã ar vrea sã avem o întâlnire la faþa locului pentru a vedea de unde este diferenþa de consum ºi eu le-am promis cã merg la ei, ceea ce am ºi fãcut în acestã dimineaþã. Am discutat cu locatarii blocului ºi am constatat cã diferenþa de consum care le apare pe facturi este cauzatã de mai multe societãþi

care nu ºi-au dat consumul real ori nu au plãtit. Chiar ºi Complexul Energetic Hunedoara are un punct care funcþiona la parterul blocului ºi nu a plãtit apa consumatã. Le-am explicat oamenilor cã vom gãsi soluþia pentru a plãti doar ceea ce au consumat ei”, a declarat directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram. Potrivit managerului societãþii, nu este pentru prima datã când ”audienþele” se þin în teren. ”De aici merg în alte pãrþi în care oamenii au solicitat sã ne întâlnim. Eu nu am nici o problemã sã merg la faþa locului. Este ºi cel mai corect aºa pentru cã, de cele mai multe ori, împreunã gãsim soluþii sã rezolvãm problemele”, a mai spus directorul Apa Serv Valea Jiului. (M. GÂNJU) GÂNJU)

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Serv este aceea cã, în noul program de investiþii europene care se aflã deja în etapa de aprobare a finanþãrii, nu mai puþin de 9 milioane de euro sunt alocaþi pentru investiþii în modernizarea ºi extinderea sistemul de canalizare ºi alimentare cu apã potabilã din municipiul Lupeni. Lucrãrile la acest megaproiect, care va transforma Lupeniul într-un adevãrat ºantier, dar care ne vor ajuta sã depãºim problemele legate de sectorul de apã ºi canalizare pentru urmãtorii cel puþin 30-40 de ani, ar putea începe cel mai devreme la începutul anului viitor. Vestea mai puþin bunã este aceea cã noi, la Lupeni, am demarat deja un program amplu care prevede asfaltarea unui numãr foarte mare de strãzi, trotuare ºi alei din aproape toate zonele oraºului, iar pe multe dintre acestea se aflã trasate coloanele de apã ºi canalizare care urmeazã a fi realizate pe proiectul Apa Serv”, spune primarul Cristian Resmeriþã. Monika BACIU

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC

- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

- Pulpã porc cu os - 9.70 lei - Pulpã porc fãrã os - 13.70 lei - Fleicã porc - 12.00 lei - Carne tocatã - 11.50 lei - Cotlet porc cu os - 14.00 lei - Cotlet porc fãrã os -17.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni 4 Iulie 2016

Premierã absolutã - Gratis gunoiul la Lupeni T imp de o jumãtate de an nimeni nu plãteºte pentru salubritate în Lupeni, dupã ce Cristian Resmeriþã, primarul din localitate, a decis sã subvenþioneze plata gunoiului la populaþie, pânã în septembrie. Asta, chiar dacã, în douã sãptãmâni, situaþia transportului deºeurilor devine incertã, pentru cã deponeul de la Bârcea Mare nu este funcþional.

Cea mai bunã veste pentru locuitorii din Lupeni vine de la noul primar ales, care a decis cã nimeni nu trebuie sã plãteascã pentru gunoiul menajer din primãvarã ºi pânã în toamna acestui an. Decizia a venit dupã ce firma care gestiona acest serviciu a intrat în

faliment ºi acum s-a gãsit o soluþie pentru ca toatã lumea sã fie mulþumitã. Asta, mai ales cã salubritatea a cam avut de suferit pânã acum. „Pe perioada 1 martie, pânã în momentul de faþã nu vor plãti gunoiul. Este o situaþie unicã la nivel naþional. Din 1 martie, momentul în care Universal Edil a intrat în faliment, primãria municipiului Lupeni a preluat colectarea gunoiului ºi se va face gratuit pentru cetãþeni. Cetãþenii nu plãtesc deloc gunoiul ºi am

Martori citaþi cu mandate de aducere

M

artorii din dosarul Uricani 2011, citaþi cu mandate de aducere. În septembrie, dupã vacanþa judecãtoreascã, va continua procesul în care cinci foºti ºefi ai exploatãrii miniere Uricani sunt acuzaþi de ucidere din culpã pentru accidentul din 5 februarie 2011. Dupã zeci de termene ºi martori audiaþi, instanþa a fixat un nou termen. În data de 20 septembrie ar urma sã fie audiaþi alþi matori, însã pe numele acestora a fost

gãsit o soluþie, iar situaþia va dura pânã în 1 septembrie a acestui an”, a precizat Cristian Resmeriþã, primarul ales la Lupeni. Problema este cã, în douã sãptãmâni, nimeni din Valea Jiului nu va mai duce gunoiul la singura groapã de la Vulcan, care trebuie închisã la 15 iulie. Primarul din Lupeni, însã, va subvenþiona acest serviciu pânã la toamnã, dar le atrage atenþia celor din Consiliul Judeþean Hunedoara sã urgenteze procedurile pentru

emis mandat de aducere. “Amânã judecarea cauzei ºi fixeazã termen la data de 20.09.2016, ora 09:00, pentru când vor fi citaþi martorii Vasilescu Gabriel Dragoº, Corbeanu Gheorghe, Gede Alexandru, Szasz Lazãr ºi Palaloga Spiridon cu citaþii ºi mandate de aducere”, se aratã în soluþia instanþei. În dosarul accidentului de muncã de la Mina Uricani din 5 februarie 2011, soldat cu moartea a cinci electricieni, au fost trimiºi în judecatã patru foºti ºefi ai Exploatãrii Miniere. Este vorba despre Dragoº Aurelian Ciucã, Claudiu Lucian Butari, Nicuºor Florin Moga ºi Florinel Moldovan, acuzaþi de procurori de ucidere din culpã. Monika BACIU

Pronunþare în dosarul concedierii lui Floruþ

I

nstanþa de la Bihor se va pronunþa, sãptãmâna viitoare, în dosarul în care Emil Floruþ, fostul director general al CEH a contestat decizia de concediere. Tribunalul Bihor a amânat pentru data de 12 iulie pronunþarea în acest dosar.

“În vederea deliberãrii, amânã pronunþarea în cauzã la 12.07.2016”, se aratã în soluþia Tribunalului Bihor. Emil Floruþ, cel care s-a aflat la conducerea Complexului Energetic

Prima ºedinþã a noului Consiliu Local de la Petroºani oul consiliu local de la N Petroºani se întruneºte, astãzi, pentru prima datã sub aceastã formulã. Aleºii locali au pe ordinea de zi doar douã proiecte de hotãrâre. Unul vizeazã organizarea comisiilor de specialitate ale Consiliului Local al Municipiului Petroºani, iar cel de-al doilea face referire la aprobarea prelungirii duratei contractului de concesiune nr.10617/

17.11.1999 încheiat între Consiliul Local al Municipiului Petroºani ºi S.C. Termoficare S.A. Petroºani. Contractul de concesiune dintre cele douã pãrþi a fost încheiat în 1999 pe o

ca deponeul ecologic de la Bârcea Mare sã devinã funcþional. „Începând cu data de 15 iulie, groapa de gunoi din Vulcan se închide. Mai avem douã sãptãmâni. În momentul de faþã, gunoiul poate fi dus la Târgu Jiu, Horezu ºi la Groapa Glina, din Bucureºti ºi este foarte posibil ca preþul de depozitare al gunoiului sã creascã. La

Vulcan costã 32 de lei plus TVA ca sã depozitãm o tonã, iar la Glina este de 3 ori mai scump, plus transportul”, a spus Cristian Resmeriþã. Deponeul de la Bârcea Mare – comuna Bãcia este realizat cu fonduri europene nerambursabile prin Agenþia de Dezvoltare Intercomunitarã (ADI) – „Sistem Integrat de Gestionare a Deºeurilor”. Valoarea totalã a proiectului este de 70.636.566 euro, din care contribuþia UE este de 43.592.526 euro, de la bugetul de stat s-a alocat suma de 20.333.757 euro, iar contribuþia autoritãþilor locale partenere în acest proiect a fost de 6.710.283 euro, cea mai mare parte –4.952.613 euro – fiind alocaþia Consiliului Judeþean Hunedoara. Acesta, însã, ar fi trebuit sã devinã funcþional la 30 iunie, însã, mai sunt proceduri de trecut. Diana MITRACHE

perioadã de 10 ani. Au urmat prelungiri ale acestuia printr-o serie de acte adiþionale. “Deoarece firma este în reorganizare, pentru a asigura continuitatea furnizãrii agentului ter-

Hunedoara timp de trei luni de zile a acþionat în instanþã fostul angajator adicã societatea energeticã. Aºa cum a anunþat încã de la revocarea sa din funcþie, Floruþ a considerat concedierea sa o mãsurã abuzivã. Fostului director general al CEH i s-a reproºat faptul cã nu a trimis membrilor CA raportul de activitate pe trimestrul III, cã ar fi absentat prea mult de la sediul societãþii ºi cã ar fi avut o relaþie deficitarã cu sindicatele. Emil Floruþ a fost desemnat în funcþia

mic ºi a apei calde pânã la înfiinþarea noii societãþi de termoficare potrivit Legii administraþiei publice locale, Consiliul Local are atribuþii privind gestionarea serviciilor furnizate cãtre cetãþeni asigurând cadrul necesar pentru funcþionarea serviciilor publice de interes local privind serviciile comunitare de utilitate publicã, propune adoptarea proiectului în forma prezentatã”, se aratã în documentele consiliului local. Mai exact, prelungirea concesiunii dintre cele douã pãrþi se va face pânã la data de 30 septembrie. Monika BACIU

de director general al CEH în luna septembrie 2015, în conformitate cu prevederile OUG 109/2011 privind guvernanþa corporativã a întreprinderilor publice. Monika BACIU

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALÃ PETROªANI - ORGANIZEAZÃ CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÃ” LA CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI

RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808

4 Actualitate

Concurs internaþional de longboard la Straja S

Vasile Jurca aºteaptã investitori strãini roaspãt învestitã în P funcþie, noua conducere a oraºului Petrila, respectiv primarul Vasile Jurca ºi viceprimarul Dorin Curtean, au reuºit într-o sãptãmânã sã aibã deja întâlniri cu trei investitori înteresaþi sã îºi creeze puncte de lucru în Petrila.

Primul, investitorul elveþian, ar dori sã deschidã la Petrila o fabricã de mobilã ºi sã creeze pentru început 20 de locuri de muncã cu posibilitatea ca numãrul personalului sã creascã pânã la 60 de angajaþi. El ar avea nevoie de un spaþiu de circa 400-500 mp. ”Investitorul elveþian, care doreºte sã vinã la Petrila are în momentul de faþã o colaborare cu o firmã din oraº, mai

exact cumpãrã componente pentru mobilier de la noi, iar dupã ce au analizat puþin piaþa muncii ne-au spus cã în proporþie de 90% vor sã vinã în oraºul Petrila”, a spus primarul oraºului Petrila, Vasile Jurca. Cel de-al doilea investitor cu care noua conducere a avut o primã întâlnire este de origine francez. Intreprinzãtorul activeazã acum în România, doar la Timiºoara, dar ºi-a înaintat dorinþa de a investi ºi la Petrila. ”Investitorul fancez ne-a solicitat un spaþiu de circa 500 de mp, unde sã facã o fãbricuþã pentru ambalaje de parfumuri. La discuþii, reprezentanþii societãþii ne-au explicat cã au un utilaj ce cântãreste 7 tone, ceea ce

înseamnã cã trebuie sã ne gândim foarte bine ce spaþiu oferim. Noi avem deja soluþii, am fotografiat 3 locuri si am trimis pozele prin e-mail pentru ca ºi ei la rândul lor sã se consulte”, a mai adãugat Vasile Jurca, primarul oraºului Petrila Ultimul investitor cu care administraþia a purtat discuþii, este ºi cel mai important deoarece potenþialul lui este unul mai ridicat. ”Am avut o discuþie telefonicã cu reprezentanþii de la firma Sews, ei mi-au spus cã au discutat cu acþionarii mari de la firmã ºi când au auzit cã s-a schimbat conducerea la Petrila, mi-au propus sã avem o întâlnire pentru a discuta concret ca firma Sews sã-ºi relocheze o parte din activi-

ute de tineri au venit, în week-end-ul care a trecut, la Straja, acolo unde a avut loc prima ediþie a unui concurs denumit generic Transilvania Downhill. Practic, din toatã Europa au sosit pasionaþi ai sportului cu skateboard-ul, dar o formã mai alungitã a acestuia, iar concursul s-a þinut pe drumul asfaltat ce urcã în staþiune. Mai mult, la final, au fost concerte de muzicã ºi astfel sportul de varã în Straja prinde, pe zi ce trece, contur.

tatea de producþie în oraºul Petrila” a spus primarul oraºului Petrila, Vasile Jurca. Miercuri investitorii elveþieni vor veni din nou la Petrila pentru a pune la punct ultimele detalii ºi pentru a spune dacã vin sã investeascã în cel mai estic oraº al Vãii Jiului. De asemenea, sãptãmâna viitoare reprezentanþii firmei de cablaje Sews vor ajunge în Petrila.

În ceea ce priveºte spaþiile de care primãria dispune, acestea nu sunt o problemã dupã cum spune primarul Vasile Jurca. De pildã, doar în zona fostei Preparaþii de la mina Petrila existã spaþiu suficient pentru amplasarea unei hale de producþie cu posibilitatea de extindere. Totodatã în zonã existã ºi acces feroviar lucru ce reprezintã un avantaj pentru investitori. Adina PÃDURARU

Ecologiºtii împiedicã lucrãrile din Defileul Jiului Ce am învãþat în ai multe organizaþii urma ultimelor M de mediu din þarã vor sã blocheze proiectul de modernizare a inundaþii? NIMIC Drumului Naþional 66 plouat, ne-am inundat ºi cam atât. Defileul Jiului BumbeºtiA Cetãþenii nu au învãþat nimic de pe Jiu – Petroºani. urma acestor fenomene care în urmã cu Nu sunt de acord cu ceea ce se petrece în zona Mãnãstirii Lainici, iar drumarii organizeazã tot felul de ºedinþe de lucru cu rangerii Parcului Naþional Defileul Jiului ca sã cadã de acord cu privire la modul cum se va organiza acolo activitatea ºi sã stabileascã date cu privire la cât de sigur va fi drumul pentru ºoferi, pietoni, dar ºi animalele sãlbatice pe

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni 4 Iulie 2016

care ecologiºtii le protejeazã în drumul lor de adãpare în Jiu. Ecologiºtii au trimis o solicitare care vizeazã modificarea proiectului privind construirea unei

parcãri în zona Mãnãstirii Lainici. În prezent, parcarea se aflã vizavi de Mãnãstire, iar noul proiect prevede derocãri ºi devierea drumului. Reprezentanþii Consiliului ªtiinþific al Parcului Naþional „Defileul Jiului“, dar ºi ai unor organizaþii nonguvernamentale, au solicitat Companiei Naþionale de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale sã modifice proiectul de modernizare a Drumului Naþional 66, pe tronsonul Bumbeºti Jiu- Petroºani. Aceºtia vor construirea unor tunele ºi scãri suspendate în zona Mãnãstirii Lainici pentru a nu fi afectatã zona naturalã. Drumarii spun, însã, cã lucrurile vor intra în normal, dupã mai multe runde de negocieri, care se poartã în aceste zile. „Eu sunt sigur cã, pânã la urmã, se va gãsi înþelegere ºi din partea Consiliului ªtiinþific de la

Parcul Naþional Defileul Jiului. Vom reuºi sã modernizãm acea porþiune de drum ºi sã creascã siguranþa participanþilor la trafic. Vrem sã translatãm drumul din zona mãnãstirii, pe partea opusã ºi parcarea sã ajungã pe partea mãnãstirii. Au fost tot felul de pãreri, cu tuneluri ºi singura variantã este sã mutãm parcarea pe partea opusã”, a precizat Ion Tudor, ºeful districtului CNADR Gorj. Mai mult, drumarii spun cã s-au înþeles de fiecare datã cu cei de la mediu ºi sperã ca situaþia sã fie lãmuritã în cel mai scurt timp. „Ne-am bucurat foarte mult de sprijinul specialiºtilor de la Agenþia Naþionalã de Mediu, de la Parcul Naþional Defileul Jiului ºi toþi am avut de câºtigat din acordul de mediu încheiat, lucru ce s-a respectat, ba chiar ºi cu noutãþi acolo unde erau trecãtorile pentru animalele care veneau la Jiu ºi s-au pus parapeþi. Sigur, a fost imperios necesarã montarea parapeþilor, fiind vorba de protecþia participanþilor la trafic”, a mai adãugat Ion Tudor. Deocamdatã, drumarii nu au obþinut avizul pentru întreruperea circulaþiei rutiere în Defileul Jiului, pentru a face lucãrile necesare, însã, spun cã o vor face în câteva zile.

Diana MITRACHE

douã sãptãmâni au lovit Valea Jiului.

Pâraiele s-au umflat, însã nu doar din cauza cantitãþii mari de precipitaþii, ci ºi din cauza mizeriilor aruncate pe cursurile acestora. Aluviuni de tot felul au fost purtate de ape, iar la un moment dat acestea au format un dop, astfel cã apele s-au revãrsat pe unde au putut. Cel mai clar exemplu este cel al pârâului Slãtionioara care din cauza precipitaþiilor abundente s-a transformat într-un adevãrat râu, antrenând toate mizeriile aruncate în amonte. La douã sãptãmâni de la aceste inundaþii, oamenii nu au tras nicio învãþãturã, drept exemplu, zeci de pet-uri continuã sã fie purtate pe cursul pârâului. Sticlele par a “juca” hora unirii, acestea dându-ºi întâlnire într-un punct de unde nu mai pot avansa în cursul lor nefiresc prin naturã. Cei de la primãrie sau Apele Române curãþã cursurile râurilor, însã ºi cetãþeanul are un rol. Acela de a pãstra! Monika BACIU

Aproape cã þi se taie respiraþia când îi vezi cum alunecã cu vitezã, pe drumul cu multe curbe ce îºi schimbã direcþia, în picioare pe acel longboard cu care alunecã la vale. Sunt tineri pasionaþi de adrenalinã ºi care au multe vânãtãi ºi julituri, pe

care ºi le ascund, ca sã arate cã acesta este un sport ce meritã practicat pentru frumuseþea lui. Împãtimiþii acestui sport, care se desfãºoarã pe o placã de skate, dar ceva mai lungã, cu roþi performante, au echipamente ce le protejeazã

capul, coatele, genunchii ºi gleznele ºi prind astfel ºi 180 de km/h, pe un traseu sinuos, cu multe curbe. Despre Straja, organizatorii nu au decât cuvinte de laudã ºi spun cã traseul acesta este unic în lume, pentru cã nicãieri în Europa, cel puþin, nu au avut o telegondolã pusã la dispoziþie, special pentru ei. „Am gãsit aici, în primul rând, traseul ºi credem cã este unul dintre cele mai tehnice trasee din Europa. E singurul din lume care are o gondolã, ceea ce îl face unic. Concurenþii sunt din 11 þãri din toatã Europa ºi sunt la fel de încântaþi cu toþii”, a spus Adrian

Liceul militar, o opþiune chiar ºi pentru fete U na dintre cele mai bune eleve ale liceului militar din Alba Iulia este din Valea Jiului. Îi place ceea ce face ºi crede cã militãria este deopotrivã ºi pentru fete ºi pentru bãieþi, dacã ai chemare. Ana Cristina Geicã este din Petrila ºi a terminat clasa a X-a cu o medie foarte frumoasã, fiind premiatã de Filiala Cultul Eroilor de la Petroºani.

Uniforma militarã nu o îmbracã doar bãrbaþii, nici mãcar în zilele noastre, când armata înseamnã luptãtori de elitã. Unde se pregãtesc ei, dacã nu pornind de pe bãncile ºcolii, iar la Colegiul Naþional Militar „Mihai Viteazul” din Alba Iulia învaþã ºi Cristina. E din Petrila ºi, poate cã acum, când toþi absolvenþii de clasa a VIII-a se pregãtesc de liceu, va fi o inspiraþie potrivitã. Cum a procedat ea, ne explicã chiar acum. „Cerinþele liceului nostru sunt destul de înalte, în comparaþie cu cele ale unui liceu civil, dar atâta timp cât vrei ºi consideri cã trebuie sã ajungi acolo unde este locul tãu, trebuie sã lupþi. Pur ºi simplu, înainte de clasa a VIII-a m-am gândit: ce trebuie eu sã fac? ªi am auzit tot felul de îndemnuri, sã merg la Teoretic, la Informaticã, sã nu merg la Lonea, sau sã mã duc ºi m-am gândit cã trebuie sã fac ceva care sã mã facã mândrã de mine, prin care sã demonstrez cã pot ajunge acolo unde merit ºi unde îmi pot arãta talentul, dedicarea, inteligenþa ºi aºa am ajuns la liceul militar”, spune Ana Cristina Geicã, elevã a liceului militar din Alba Iulia.

Lupaºcu, organizator al competiþiei. Skaterii, imediat dupã primele trasee de încercare au spus cã este minunat ceea ce au întâlnit aici unde totul este unic ºi recunosc cã vor reveni oricând la Straja. „Sunt din Austria ºi aceasta este cu siguranþã una dintre cele mai mari provocãri pe care am vãzut-o în Europa ºi ne distrãm mult aici. Am fãcut deja douã ture ºi încerc sã mã acomodez cu traseul. Nu am cãzut încã, dar încerc sã nici nu o fac”, a spus un competitor din Austria, care vineri dimineaþã abia încerca traseul de competiþie. Organizatorii au mizat pe o prezenþã numeroasã ºi spun cã aici au gãsit oportunitatea de cazare, de exerciþiu, iar telegondola ce le-a fost pusã la dispoziþie este cel mai important lucru. Fiecare are un

longboard, echipament corespunzãtor ºi mult curaj, iar organizatorii spun cã acesta este special construit pentru a prinde viteze mari. „Pãi skateboard-ul este de dimensiuni mai mici, mai mult pentru trik-uri, iar longboardul este mai mult pentru vitezã. Prindem minim 85 – 90 km/h, iar aici, la Straja am gãsit cel mai frumos spectacol din România”, a afirmat ºi Mihai Ornemiºan, unul dintre organizatorii competiþiei, care a explicat cât de important este costumul de competiþie ºi siguranþa fiecãrui participant. Tinerii au lãudat implicarea administraþiei locale, care a pus la dispoziþie telegondola ºi a închis circulaþia rutierã pe traseu, în timp ce primarul Cristian Resmeriþã spune cã astfel de competiþii reînvie staþiunea

chiar ºi vara. „În momentul de faþã avem 120 de invitaþi pentru acest concurs din 10 þãri europene, 75 de participanþi la concurs ºi vreau sã vã spun cã o asemenea amenajare ºi amploare a unui eveniment nu a mai avut loc niciodatã la Straja, chiar dacã am avut o etapã naþionalã de raliu. Astfel de concursuri reprezintã defapt posibitatea de a crea ºi pãstra locurile de muncã la Straja ºi vara ºi trebuie încurajaþi cei care le organizeazã pentru ca la anul, la ediþia a doua sã se dubleze numãrul participanþilor”, a menþionat Cristian Resmeriþã, primarul din Lupeni. Competiþia s-a desfãºurat week-endul trecut, iar pe traseu au coborât cu viteze ameþitoare, zeci de concurenþi, interesaþi sã fie cei mai buni. Diana MITRACHE

au reuºit sã obþinã cel puþin media 5 la examenul de evaluare naþionalã. Mai exact, 653 dintre aceºtia au obþinut sub media 5 la examenul de evaluare naþionalã, fiind înregistrate ºi douã medii de 1. adicã cei doi elevi au fost punctaþi doar pentru simpla lor prezenþã, aceºtia nereuºind sã rezolve nici mãcar un subiect.

La nivelul judeþului 323 de absolvenþi de clasa a VIII-a au obþinut medii între 9 ºi 9,99, iar alþi 557 au obþinut medii între 8 ºi 8.99. începând de vineri ºi pânã în data de 12 iulie, absolvenþii de gimnaziu trebuie sã completeze optiunile in fisele de inscriere pentru admiterea la liceu. Monika BACIU

104 absenþi la examenul de evaluare naþionalã

Ana Cristina a obþinut la finele clasei a X-a media generalã 9,60 ºi este eleva din judeþul Hunedoara cu cea mai mare medie la acest colegiu militar. Nu a fost nimic uºor, iar la admitere a fost ºi mai dificil. „De intrat chiar nu se intrã uºor. Sunt o mulþime de probe care trebuie parcurse, de la medicale, la examenul psihologic, ori la cel sportiv ºi chiar un examen pe care trebuie sã îl susþii, dar atât timp cât îþi doreºti, chiar poþi ºi da, este greu. Este sinuos drumul pe care îl parcurgem în liceu, dar ne maturizãm mult mai devreme ºi suntem pregãtiþi mult mai bine pentru viaþã decât copiii din civilie”, mai spune tânãra elevã, pe care am întâlnit-o la o ceremonie militarã, îmbrãcatã în uniforma de care era mândrã. Va termina liceul militar ºi de Cristina vom mai auzi, pentru cã este gata sã urmeze o ºcoalã militarã superioarã ºi apoi, cine ºtie unde o vor purta paºii. Un miliar, însã, fie el femeie, ori bãrbat, se distinge prin þinutã ºi atitudine ºi tocmai acestea sunt atuurile unei tinere care are ambiþia sã ajungã departe. Diana MITRACHE

ezultatele obþinute R de absolvenþii clasei a VIII-a la evaluarea naþionalã au fost afiºate. Din cei 3097 de absolvenþi de clasa a VIII-a care ar fi trebuit sã susþinã acest prim examen important din viaþa lor 104 au fost absenþi.

La nivelul judeþului Hunedoara s-a înregistrat o singurã medie de 10. Aceasta îi apaþine unui eleve care a absolvit cursurile ªcolii Gimnaziale IG Duca din Petroºani. Diana Alexandra Bozea a reuºit sã obþinã nota 10 atât la matematicã cât ºi la limba ºi literatura românã.

600 de note Peste sub 5

Peste 600 de elevi din totalul celor prezenþi nu