Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1155
Cronica Vãii Jiului Vineri, 29 Iulie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Petrilenii încã sunt aºteptaþi sã îºi ridice alimentele de la UE
A murit pentru
50 DE LEI
D
e regulã, la distribuirea alimentelor de la UE este înghesuialã mare. Ei bine existã ºi locuri care fac excepþie. De pildã, la Petrila, depozitele de alimente sunt pline ºi asta pentru cã beneficiarii nu s-au prezentat sã le ridice. Deºi au avut un program prestabilit pentru a evita statul la coadã, dupã primele douã sãptãmâni nu a mai venit nimeni sã îºi ridice pachetele venite drept ajutor de la Uniunea Europeanã. Pentru a-i stimula în vreun fel pe beneficiari sa vinã la sediul Asistenþei Sociale din Petrila, pentru a intra în posesia pachetelor administraþia publicã localã a fãcut un anunþ public: ”Serviciul public local de asistenþã socialã Petrila roagã beneficiarii programului POAD 2016 sã se prezinte urgent la sediul din strada 8 Martie - parter în vederea ridicãrii ali-
mentelor, zilnic, de luni pânã vineri, indiferent de categoria de beneficiari din care fac parte, având asupra lor documente în original”, se aratã într-un anunþ publicat pe site-ul primãriei oraºului Petrila. În cazul în care, beneficiarii nu vor venii sã îºi ridice alimentele, Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã Petrila, este obligat sã returneze pachetele. Pentru a evita acest lucru, persoanele care beneficiazã de strictul necesar de alimente, de la U.E sunt aºteptate sã intre în posesia pachetelor. Adina PÃDURARU
T
ragedia din Cartierul 8 Martie de la Petrila, în urma cãreia un bãrbat de 46 de ani ºi-a pierdut viaþa în subsolul unui bloc, dupã ce s-a curentat, scoate la ivealã practici demne de cãrþile SF. Oamenii din acest cartier îºi riscã viaþa pentru un pumn de bani, fãrã sã þinã cont de pericol. >>> PAGINA A 5-A
Groapa de la Vulcan ar putea fi redeschisã
utoritãþile locale, judeþene, dar ºi cele A din judeþele limitrofe pleacã la Bucureºti sã cearã reconsiderarea problemei deºeurilor ºi, la Vulcan, ar putea fi redeschisã groapa, ce abia s-a închis acum douã sãptãmâni.
Situaþia în care se aflã acum sistemul de colectare al deºeurilor din Valea Jiului impune mãsuri urgente, iar una dintre posibilitãþi este
chiar redeschiderea gropii de la Vulcan, pentru cã altfel costurile cresc mult prea mult. „Aici mai avem capacitate de stocare, dupã ce vom mai face câteva lucrãri ajutãtoare, încã pen-
tru vreo câteva luni, ca sã nu creºtem cheltuielile atât de mult pentru populaþie ºi vom face eforturile acestea. Noi sperãm cã autorizaþia se va obþine cât mai repede, pentru cã va pleca
o delegaþie formatã din preºedinþii Consiliilor Judeþene de la Hunedoara, Caransebeº, Timiº, Alba ºi mai mulþi primari, la Guvern, sã forþãm puþin nota, pentru cã este o problemã socialã deja”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Delegaþia va merge la premierul Cioloº ºi se sperã ca groapa sã mai poatã funcþiona mãcar pânã va fi gata platforma de la Petroºani. „Constatãm azi cã nu avem unde sã depunem gunoiul în tot judeþul Hunedoara, dar nici în
împrejurimi. Aºa cã miercuri am decis ca, prin Consiliul Judeþean Hunedoara sã mergem la Premierul Cioloº, sã primim o derogare pentru prelungirea autorizaþiei de funcþionare a gropii de gunoi de la Vulcan, ca sã depunem acolo, sã nu ducem la Horezu”, a mai spus Gheorghe Ile. Groapa de la Vulcan a fost închisã în 15 iulie ºi de atunci administraþiile din Valea Jiului au decis sã transporte deºeurile la o groapã din Horezu, însã, costurile sunt foarte mari. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri 29 Iulie 2016
Primari pe viaþã în localitãþile din Valea Jiului
E
dilii ºefi ai localitãþilor din Valea Jiului cu mici excepþii, sunt la un pas de a deveni primari pe viaþã. Aceasta dupã ce au reuºit sã obþinã cel puþin douã mandate consecutive de primar. În funcþie de mandatele obþinute, trei dintre primarii Vãii Jiului au reuºit sã-ºi convingã alegãtorii cã au nevoie de încã patru ani pentru a-ºi continua programele începute în legislaturile anterioare, dar mai ales sã-ºi onoreze promisiunile electorale.
A contat mai puþin faptul cã unii nu au reuºit sã facã tot ceea ce au promis în trecut. Cert este cã au ocupat un scaun de pe care unii edili nu au mai coborât de cel puþin un deceniu. Cel mai cunoscut caz de primar din Valea Jiului, ales ºi reales, este cel din Uricani. Acesta a câºtigat lejer în localitatea sa la mai toate alegerile post decembriste fotoliul de primar. Dãnuþ Buhãescu a reuºit sã-ºi menþinã scaunul timp de patru mandate. În plus, s-a bucurat de încrederea locuitorilor micuþului oraº minier ºi pentru
Vor sã punã punct haosului urbanistic
P
rimãria Deva vrea sã elimine haosul existent în numerotarea imobilelor, în special la blocurile de locuinþe unde adresa a rãmas cea din perioada execuþiei în ºantier a imobilelor.
Astfel, din data de 1 august 2016, vor avea loc o serie de comunicãri ºi dezbateri publice privind modul de desfãºurare a operaþiunii de numerotare a imobilelor de pe raza municipiului Deva, anunþã edilii. ”În prezent, s-a încheiat acþiunea de
verificare în teren a situaþiei numerotãrii clãdirilor din cuprinsul municipiului Deva, localitãþii componente Sântuhalm ºi din localitãþile aparþinãtoare Archia, Bârcea Micã ºi Cristur. Comisia numitã pentru verificarea fiecãrei adrese pe strãzile din Nomenclatorul stradal verificã toate strãzile fãrã denumire aflate în domeniul
pierdut când nu se aºtepta
Un alt primar cu state vechi în administraþie a fost Ilie Pãducel, la Petrila. Pãducel s-a plimbat de la o formaþiune politicã la alta pentru a obþine fotoliul de primar, dar la ultimele alegeri a suferit un eºec usturãtor. Pãducel a avut în ultmul mandat o serie de realizãri, fiind primarul din Valea Jiului care a reuºit sã atragã cei mai mulþi bani de la minis-
Resmeriþã. Acesta ºi-a înlocuit tatãl la conducerea localitãþii, însã nu este strãin de politicã. A fost deputat mai multe mandate ºi locuitorii i-au apreciat consecvenþa. Resmeriþã a intrat în politicã la PSD ºi nu ºi-a schimbat orientarea. Nicolae Dunca, cel care astãzi conduce localitatea Aninoasa, este la al
LOCURI DE MUNCÃ
z BIJUTERIA EXCLUSIV situatã în Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, bl. 96, parter, vis-a-vis de staþia Hermes, angajeazã 2 asistente vânzãri sau lucrãtoare comerciale pentru magazin. Condiþii: prezentabile, minim studii medii, se acceptã inclusiv absolvente sau persoane public, numerotarea aflate în perioada studiilor. imobilelor din cadrul Salariul este atractiv ºi nu se pieþelor, numerotarea cere experienþã. Prezentarea cu terenurilor virane ºi a CV zilnic la magazin, între orele clãdirilor nenumerotate, 10-18 sau telefon 0751194610. fãrã omisiuni sau înregistrãri duble”, se precizeazã într-un comunicat emis de Primãria Deva. Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Dupã aprobarea de Petroºani, Telefon 0728890014 cãtre legislativul local a proiectului privind numerotarea imobilelor, pe toate construcþiile vor fi montate plãcuþe care indicã noul numãr.
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
M. GÂNJU
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI - Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
Telefon: 0374.906.687
A
tere. N-a fost suficient de convingãtor odatã cu trecerea sa la liberali iar locul i-a fost de secundul sãu, fostul viceprimar al localitãþii. Vasile Jurca a câºtigat la o distanþã considerabilã iar promisiunea sa a fost crearea de locuri de muncã. Un alt primar nou în administraþia localã este ºi cel de la Lupeni, Cristian
z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
cã nu a avut contracandidaþi îndeajuns de cunoscuþi, cu programe care sã capteze atenþia votanþilor.
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
doilea mandat consecutiv, de altfel, câºtigat fãrã probleme. Un alt primar care a oscilat de la un partid la altul, în funcþie de cine era la putere este ºi Gheorghe Ile. De fapt, edilul a recunoscut cã nu-l intereseazã atât de mult în ce partid este pentru cã „eu fac politica oamenilor care m-au ales”. Chiar dacã a fost candidatul unui partid care nu se bucurã de foarte mare sprijin în regiunea minierã a judeþului ºi Tiberiu Iacob Ridzi a obþinut pânã acum patru mandate la fel ca ºi edilul Uricaniului. Maximilian GÂNJU
- ÎNCHIRIERI -
Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri 29 Iulie 2016
Aninoasa, alunecãri de teren:
“Cred cã noi suntem ultima generaþie care mai respectãm pãmântul casei” D
ouã ploi torenþiale, douã alunecãri de teren. S-a întâmplat în Aninoasa, pe strada Uzinei, comunitate care s-a nãscut o datã cu mina. Cu toate mãsurile luate de locuitorii de aici împotriva eventualelor alunecãri de teren, atunci cand ºi-au construit casele pe panta abruptã, nenorocirea s-a produs. Pãmântul s-a desprins în “felii”, iar parte din deal aproape a îngropat gospodãriile aflate cãtre vale. Strada Uzinei din Aninoasa se aflã sus, deasupra fostei mine Aninoasa ºi cuprinde vreo 30 de gospodãrii. Iniþial pe acel loc se aflau aºa numitele barãci muncitoreºti construite o datã cu deschiderea exploatãrii miniere, dupã anul 1890. Parte din minerii acelei vremi au cumpãrat terenuri de la momârlanii locului, care, spun bãtrânii, l-au vândut cu plãcere fiind o zonã destul de abruptã, sus, pe panta
de cãtre actualul oraº. Aproape fiecare casã de pe strada Uzinei poartã urme ale minei – ºine de cale feratã folosite pentru a opri o eventualã alunecare de teren, plasã de sârmã, care desparte curþile ºi livezile proprietarilor, scãri de lemn de esenþã tare prinse cu plãci de metal ºi ºuruburi solide etc. Pe partea dispre deal casele par construite dupã tipicul englezesc, sau al metropolelor istorice din Europa, în care
uºa casei dã direct în stradã, iar proprietarii de pe pantã ºi-au remodelat terenurile în terase, iar construcþiile sunt foarte eficient organizate. De peisaj, ce sã mai vorbim! Este precum Raiul pe Pamânt! Cu toate mãsurile luate de locuitorii de aici împotriva eventualelor alunecãri de teren, nenorocirea s-a produs. Pãmântul s-a desprins în “felii”, iar parte din deal aproape a îngropat case aflate cãtre vale.
Prima alunecare de teren a fost în luna iunie, când grindina ºi ploile abundente au provocat pagube importante în toate localitãþile Vãii Jiului, iar doua alunecare s-a produs în urma ploii torenþiale din 15 iulie, când cantitatea de apã a fost între 85 ºi 100 litri pe metrul pãtrat. Primãria oraºului Aninoasa a declarat acea parte a strãzii Uzinei, zonã calamitatã eliberând adeverinþe necesare celor afectaþi pentru firmele de asigurãri. “Lucrãm de peste o lunã cu vecini ºi oameni plãtiþi cu ziua. Suntem asiguraþi la Omniasig ºi încã nu s-a finalizat dosarul. Expertul de daune, care a venit din Alba Iulia, a spus cã a mai vãzut aºa ceva doar la autostrada Sibiu Orãºtie. Cei 40 mc de argilã lutoasã, care a curs la prima
Pericol grav în Mina Lonea
U
n foc endogen a izbucnit într-unul dintre abatajele de la Mina Lonea ºi salvatorii sunt singurii care mai intrã acolo. Sunt probleme generate de lipsuri ºi liderii minerilor vorbesc despre situaþii ºi mai grave ce ar putea fi generate de lipsurile de materiale din subteran. De la acumulãri de gaze la prãbuºiri de abataje, toate sunt acum posibile ºi liderii de la Sindicatul Muntele vorbesc despre ceea ce se întâmplã acum la minele viabiale. „Lipsa materialelor ºi a
pieselor de schimb poate oricând sã determine apariþia de incidente periculoase cum este cel de la Mina Lonea. Ne vom confrunta cu focuri endogene, cu acumulãri de gaze ºi atunci, din cauza acestor lipsuri nu putem sã avem lucrãri de pregãtire. În abatajul cu pricina
de la Lonea lucreazã doar salvatorii. ªi acolo este aceeaºi problemã, avansãrile nu s-au fãcut aºa cum scrie la manual, s-a pierdut timp ºi a apãrut acel foc de minã”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Situaþia nu este departe de cea de la mina Lonea ºi în celelalte unitãþi miniere din Valea Jiului, pentru cã ortacii abia dacã au cuie ºi lemne ºi existã oricând mari pericole în subteran. Nu s-au mai dat bani pentru investiþii, materii prime ºi nici pentru materiale, iar acesta este începutul unei perioade extrem de grea la nivel de CEH. Diana MITRACHE
alunecare, am transportat-o cu roaba în livadã. Cu materialul de la a doua alunecare am consolidat 3 terase, dupã care betonãm un zid de sprijin. Totul merge anevoios, pentru cã materialele se carã pe cãrare, 150 m. Costurile sunt foarte mari. Casa este de 54 de ani pe acest deal. Aþi vãzut-o. Nu au fost probleme de alunecãri de teren. Când trãia mama soacrã, am întrebat-o: De ce v-aþi construit casa pe deal? Rãspunsul a fost demn de Ion Creangã: Eram tineri, Viorele! Cred cã noi suntem ultima generaþie care mai respectãm pãmântul casei din Aninoasa. Viaþa a împrãºtiat copiii prin lume. Este trist, foarte trist!” – a
declarat Viorel Pascu, a cãrui soþie a moºtenit casa pãrinteascã din Aninoasa. Raiul din zonã, unde se aflã strada Uzinei,declanºeazã stãri emotionale ”între limite”, vorba poetului. Ceva între extaz ºi agonie… Oamenii vor depãºi nenorocirea calamitãþii, dar altceva pare mult mai dureros. Poveºtile lor de viaþã vorbesc despre naºterea localitãþii o datã cu naºterea mineritului ºi moartea ei prin moartea mineritului. “Când vor muri ultimii pensionari din minerit, mã tem cã va deveni pustiu ºi pârloagã aici”. Ileana FIRÞULESCU
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
4 Actualitate
Banii sunt în siguranþã ºi vor fi folosiþi doar pentru operaþia Irinei ine faci, bine gãseºti. Asta spune un proverb românesc. Însã B existã ºi excepþii. De pildã cazul micuþei Irina, fetiþa de doar 3 ani ºi jumãtate din Petrila este una din aceste excepþii.
Dupã ce Asociaþia San Montan a organizat în luna mai un eveniment caritabil axat pe strângerea de fonduri
pentru ca fetiþa sã poatã fi operatã, pãrinþii ºi bunicii s-au trezit cã au nevoie de bani pentru a-i utiliza în
Ultima bogãþie a Vãii este în pericol
A
l treilea judeþ ca suprafaþã forestierã din România a scãpat oarecum de defriºãrile necontrolate. Afacerile ilegale cu lemn au putut fi þinute în frâu de cãtre autoritãþi, cel puþin pentru o perioadã. Aºa se face cã astãzi se taie la ras ºi culmea cei care exploateazã au actele în regulã.
Monitorizãrile ºi raziile jandarmilor montani arãtau în trecut cã în judeþul Hunedoara, suprafeþele de pãdure unde erau înregistrate cele mai multe probleme privind exploatarea perimetrelor forestiere, sunt localizate în zona Vãii Jiului. Hoþii de lemn erau þinuþi în frâu, controlaþi la toate documentele ºi aproape cã nu scãpau neprinºi. Legea s-a schimbat, astfel cã astãzi se taie pãdurile în voie. Cele mai multe nereguli au fost descoperite în zonele Polatiºte, Jieþ, Cimpa ºi Taia, iar aceste puncte au fost trecute pe o hartã de risc. (M. GÂNJU)
alt scop. Revoltaþi ºi totodatã indignaþi de reacþia pãrinþilor, reprezentanþii San Montan, au organizat ieri o conferinþã de presã pentru a liniºti opinia publicã, cã acei bani nu vor fi utilizaþi în alte scopuri, decât pentru cel în care s-au strâns, respectiv operaþia Irinei. “Prin aceastã conferinþã de presã am vrea sã liniºtim opinia publicã ºi sã facem pãrinþii sã înþeleagã, cã destinaþia acestor bani nu se poate schimba. Aceºti bani sunt pentru problema medicalã a Irinei ºi aceºti bani nu se vor utiliza în alt scop, pentru a plãti datorii, aºa cum doresc pãrinþii. Este foarte important
de ºtiut cã banii sunt într-un cont administrat de noi, deoarece pãrinþii nu au înþeles bine pentru ce sunt destinaþi aceºti bani”, a spus Erika Santa, reprezentant Asociaþia San Montan Mai mult, reprezentanþii asociaþiei, deºi au asigurat bani pentru deplasarea micuþei alãturi de familie, sãptãmânal la Cluj, pentru
A murit pentru 50 de lei
T
ragedia din Cartierul 8 Martie de la Petrila, în urma cãreia un bãrbat de 46 de ani ºi-a pierdut viaþa în subsolul unui bloc, dupã ce s-a curentat, scoate la ivealã practici demne de cãrþile SF. Oamenii din acest cartier îºi riscã viaþa pentru un pumn de bani, fãrã sã þinã cont de pericol.
investigaþii, au fost chiar ameninþaþi de pãrinþi prin mesaje. ”Am primit 10-11 mesaje trimise de doamna Margareta. Aceasta îmi spunea cã are nevoie de acei bani pentru a-ºi plãti datoriile la garsonierã” a mai adãugat Erika Santa, reprezentant Asociaþia San Montan. Pe de altã parte, mama micuþei este nemulþimitã cã nu are banii pe mânã ºi mai mult, supãratã cã dupã fiecare deplasare la Cluj, trebuie sã justifice, prin documente banii pe care asociaþia îi acordã periodic.
I.S.U. Hunedoara gãzduieºte faza zonalã a Concursurilor serviciilor profesioniste pentru situaþii de urgenþã
I
nspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã „Iancu de Hunedoara” al judeþului Hunedoara gãzduieºte timp de trei zile faza zonã a Concursurilor serviciilor profesioniste pentru situaþii de urgenþã. La startul acestei întreceri s-au aliniat echipele inspectoratelor de pompieri din judeþele Alba, Arad, Bihor, Timiº ºi Hunedoara. Probele, din concursul ce se desfãºoarã la Stadionul Cetate Deva, sunt 4 x 100 metri ºtafetã, pista de îndemânare ºi vitezã, care presupune escaladarea unui gard de 2 metri, parcurgerea în vitezã a unei bârne cu 2 furtunuri în mâini, desfãºurarea acestora ºi realizarea unui dispozitiv de intervenþie la incendiu, proba „dispozitiv de intervenþie”, care implicã realizarea unui sistem de stingere racordat la o motopompã precum ºi scara de fereastrã. Deschiderea competiþiei a fost realizatã de
col. Daniel Dragne, prim adjunct al inspectorului general al I.G.S.U. care a precizat cã cei mai buni performeri din aceste întreceri se vor califica la faza naþionalã a competiþiei ce se va desfãºura la Iaºi. Subprefectul judeþului
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 29 Iulie 2016
Hunedoara, Fabius Kiszely, prezent la trecerea în revistã a loturilor participante a punctat faptul cã pompierii din judeþele care sunt reprezentate la faza zonã a concursului au fost solidari cu echipele de intervenþie ºi locuitorii
”Este mai presus sãnãtatea fetei, însã faptul cã am cerut bani, a fost de încercare”, a spus Margareta Osvan, mama Irinei. În urma acþiunii din luna mai s-au strâns peste 13000 de lei. Asociaþia San Montan vrea sã asigure ºi totodatã sã liniºteascã pe aceastã cale opinia publicã cã niciun ban nu va fi utiliza în alt sens. Mai mult, reprezentanþii spun cã vor susþine în continuare fetiþa în limitele în care familia le permite. Adina PÃDURARU judeþului Hunedoara, grav afectat de inundaþii, în luna iunie. Inspectorul ºef al I.S.U. Hunedoara, lt.col. Viorel Demean spune cã prin desfãºurarea acestei întreceri se urmãreºte dezvoltarea ºi perfecþionarea aptitudinilor ºi deprinderilor specifice necesare îndeplinirii acþiunilor de intervenþie în situaþii de urgenþã, precum ºi evaluarea nivelului de pregãtire al pompierilor. “Un bun pompier are nevoie de vitezã de reacþie, stãpânire de sine în situaþii critice, curaj ºi cunoaºterea dispozitivelor de intervenþie”, a precizat Viorel Demean.
Aºa s-a întâmplat ºi miercuri seara, când un bãrbat, care nu era la prima încercare, a coborât la subsolul inundat cu apã ºi fecale ºi acolo a sfârºit curentat. Cei care ºtiu ce se întâmplã
ne spun cum se petrec aceste fapte. „A intrat domnul Samanta, ca sã lege pe cineva la curent, cã a fost plãtit ºi ºi-a pierdut viaþa. Mulþi fac asta ºi el mai fãcea. Era plãtit. Depinde cât avea fiecare, 50 – 100 de lei. Se procedeazã, fãrã metode de protecþie. ªtia cã e apã înãuntru. A intrat pentru bani. Sunt mulþi racordaþi ilegal în felul ãsta”, ne-a spus o femeie din cartier, speriatã de incidentul grav. Oamenii s-au obiºnuit sã dea vina pe sãrãcie ºi pur ºi simplu lasã totul pentru bruma de bani promisã, dar, din pãcate este suficientã o singurã greºealã. A doua
oarã nu mai poþi greºi, însã, oamenii par resemnaþi, chiar dacã ºtiu ce este înãuntru. „Eu l-am învãþat sã citeascã ºi sã scrie. ªtia meserie, dar acum... Dumnezeu sã îl ierte!”, a spus, cu lacrimi în ochi, un bãrbat care privea cum prietenul sãu este pus în maºina de la Medicinã legalã. Blocul este înþesat cu tot felul de fire ºi cabluri ºi aproape nimeni nu are un contract legal cu furnizorul de energie electricã, ori dacã a avut, a fost debranºat pentru neplatã. Tragedia s-a produs, miercuri, la lãsarea serii, iar cel care l-a dus sã facã lucrarea, a sunat imediat la 112, când
ºi-a dat seama ce s-a petrecut. Poliþia face acum o anchetã. „Acesta a fost gãsit decedat în subsolul unui bloc de pe Strada 8 Martie. Din primele informaþii ºi din declaraþiile martorilor, acesta ar fi intrat în subsolul respectiv cu intenþia de a se branºa la reþeaua de curent electric. Trupul bãrbatului a fost transportat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani în vederea efectuãrii necropsiei ºi stabilirii, cu exactitate, a cauzelor care au condus la decesul acestuia”, a declarat Laura Bradu, purtãtor de
Din nou sub teroarea urºilor, la Petroºani a nici 2 km de Cartierul Aeroport, L localnicii care au gospodãriile aproape de zona de munte sunt pur ºi simplu terorizaþi de urºii care le distrug totul. Deºi au cerut sprijin autoritãþilor locale ºi cu câteva sãptãmâni în urmã, localnicii spun cã de douã nopþi stau cu
paznicii de vânãtoare în curþi, pentru cã un urs, ori poate mai mulþi, le dau târcoale. Familia Rusu a rãmas doar cu 3 stupi, în câteva sãptãmâni, pentru cã ultimii i-au fost nimiciþi noaptea trecutã. Pericolul este mare, pentru cã sãlbãticiunea vine la lãsarea serii ºi este extrem de agresivã. „Nu am prea dormit. Am stat de pazã, cã au
venit ºi cei de la fondul de vânãtoare toatã noaptea aici. Dupã ora 1, sau douã, ursul a venit din nou. Ultima datã, noaptea trecutã (n.r miercuri noaptea) a venit pe drum, pur ºi simplu. Am ieºit când încã nu se înserase ºi m-am întâlnit cu el în grãdinã ºi, domnilor, nu pot sã vã explic senzaþia. A fãcut urât cãtre mine, s-a speriat ºi el ºi abia dacã am reuºit sã aprind lanterna pe care o avem în mâini”, spune siderat Mucenic Rusu, proprietarul stupilor. Stupii sunt la pãmânt ºi proprietarul lor spune cã ursul îi dãrâmã doar pe cei mai puternici, la lãsarea întunericului, ca sã nici nu îl atace albinele. În schimb, a rupt gardul ºi a lãsat urme de gheare pe unde a trecut. ªi asta, la doar o lunã de când vietatea i-a distrus 7 din cei 15 stupi pe care îi avea în gospodãrie. „Mi-a distrus din nou 5 familii, cu rame, cu miere. În urmã cu lunã, mi-a distrus alþi 7, iar anul trecut mi-a distrus 8”, spune, disperat, bãrbatul. Omul a cerut ajutor celor de la primãrie,
însã, este o întreagã procedurã ce trebuie îndeplinitã ºi situaþia este gravã, mai ales cã ursul s-a învãþat la miere ºi oamenii care vin pe drum sunt în pericol real. „Am fãcut o sesizare ºi cei de la Primãrie spun cã vor întruni comisia, vor chema de la Deva, de la Mediu, sã vãd dacã mã va despãgubi cineva. O sã vinã ºi cei de la Fondul de Vântoare, sã facã goanã, dar goana asta e temporarã, cã imediat dupã ce pleacã ei, ursul vine înapoi. Am puºcat asearã petarde ºi apoi a venit din nou”, mai spune Mucenic Rusu. Oamenii s-au plâns celor de la Asociaþia de vânãtoare, însã, în zadar. Nimeni nu a venit la ei ºi asta se repetã an de an de cel puþin un deceniu. Anul trecut, mai mulþi localnici din cãtunul Dâlja Mare au fost la un pas de moarte, dupã ce, nopþi la rând, un urs uriaº le-a dat atacul în gospodãrii ºi chiar ºi jandarmii care l-au încolþit, au fost la un pas sã fie sfâºiaþi de fiara sãlbaticã. Diana MITRACHE
cuvânt al IPJ Hunedoara. Ancheta a fost preluatã de procurorii criminaliºti, care urmeazã sã stabileascã exact ce s-a petrecut, cum a avut acces omul în subsol, dar ºi împrejuãrile în care a ajuns acolo. Din pãcate, însã, prea puþini au priceput ceva din ceea ce s-a petrecut la subsolul blocului lor, pentru cã, cei mai mulþi erau obiºnuiþi sã vorbeascã lejer despre aceastã practicã ilegalã ºi nu au luat în serios acest incident grav. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Banii sunt în siguranþã ºi vor fi folosiþi doar pentru operaþia Irinei ine faci, bine gãseºti. Asta spune un proverb românesc. Însã B existã ºi excepþii. De pildã cazul micuþei Irina, fetiþa de doar 3 ani ºi jumãtate din Petrila este una din aceste excepþii.
Dupã ce Asociaþia San Montan a organizat în luna mai un eveniment caritabil axat pe strângerea de fonduri
pentru ca fetiþa sã poatã fi operatã, pãrinþii ºi bunicii s-au trezit cã au nevoie de bani pentru a-i utiliza în
Ultima bogãþie a Vãii este în pericol
A
l treilea judeþ ca suprafaþã forestierã din România a scãpat oarecum de defriºãrile necontrolate. Afacerile ilegale cu lemn au putut fi þinute în frâu de cãtre autoritãþi, cel puþin pentru o perioadã. Aºa se face cã astãzi se taie la ras ºi culmea cei care exploateazã au actele în regulã.
Monitorizãrile ºi raziile jandarmilor montani arãtau în trecut cã în judeþul Hunedoara, suprafeþele de pãdure unde erau înregistrate cele mai multe probleme privind exploatarea perimetrelor forestiere, sunt localizate în zona Vãii Jiului. Hoþii de lemn erau þinuþi în frâu, controlaþi la toate documentele ºi aproape cã nu scãpau neprinºi. Legea s-a schimbat, astfel cã astãzi se taie pãdurile în voie. Cele mai multe nereguli au fost descoperite în zonele Polatiºte, Jieþ, Cimpa ºi Taia, iar aceste puncte au fost trecute pe o hartã de risc. (M. GÂNJU)
alt scop. Revoltaþi ºi totodatã indignaþi de reacþia pãrinþilor, reprezentanþii San Montan, au organizat ieri o conferinþã de presã pentru a liniºti opinia publicã, cã acei bani nu vor fi utilizaþi în alte scopuri, decât pentru cel în care s-au strâns, respectiv operaþia Irinei. “Prin aceastã conferinþã de presã am vrea sã liniºtim opinia publicã ºi sã facem pãrinþii sã înþeleagã, cã destinaþia acestor bani nu se poate schimba. Aceºti bani sunt pentru problema medicalã a Irinei ºi aceºti bani nu se vor utiliza în alt scop, pentru a plãti datorii, aºa cum doresc pãrinþii. Este foarte important
de ºtiut cã banii sunt într-un cont administrat de noi, deoarece pãrinþii nu au înþeles bine pentru ce sunt destinaþi aceºti bani”, a spus Erika Santa, reprezentant Asociaþia San Montan Mai mult, reprezentanþii asociaþiei, deºi au asigurat bani pentru deplasarea micuþei alãturi de familie, sãptãmânal la Cluj, pentru
A murit pentru 50 de lei
T
ragedia din Cartierul 8 Martie de la Petrila, în urma cãreia un bãrbat de 46 de ani ºi-a pierdut viaþa în subsolul unui bloc, dupã ce s-a curentat, scoate la ivealã practici demne de cãrþile SF. Oamenii din acest cartier îºi riscã viaþa pentru un pumn de bani, fãrã sã þinã cont de pericol.
investigaþii, au fost chiar ameninþaþi de pãrinþi prin mesaje. ”Am primit 10-11 mesaje trimise de doamna Margareta. Aceasta îmi spunea cã are nevoie de acei bani pentru a-ºi plãti datoriile la garsonierã” a mai adãugat Erika Santa, reprezentant Asociaþia San Montan. Pe de altã parte, mama micuþei este nemulþimitã cã nu are banii pe mânã ºi mai mult, supãratã cã dupã fiecare deplasare la Cluj, trebuie sã justifice, prin documente banii pe care asociaþia îi acordã periodic.
I.S.U. Hunedoara gãzduieºte faza zonalã a Concursurilor serviciilor profesioniste pentru situaþii de urgenþã
I
nspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã „Iancu de Hunedoara” al judeþului Hunedoara gãzduieºte timp de trei zile faza zonã a Concursurilor serviciilor profesioniste pentru situaþii de urgenþã. La startul acestei întreceri s-au aliniat echipele inspectoratelor de pompieri din judeþele Alba, Arad, Bihor, Timiº ºi Hunedoara. Probele, din concursul ce se desfãºoarã la Stadionul Cetate Deva, sunt 4 x 100 metri ºtafetã, pista de îndemânare ºi vitezã, care presupune escaladarea unui gard de 2 metri, parcurgerea în vitezã a unei bârne cu 2 furtunuri în mâini, desfãºurarea acestora ºi realizarea unui dispozitiv de intervenþie la incendiu, proba „dispozitiv de intervenþie”, care implicã realizarea unui sistem de stingere racordat la o motopompã precum ºi scara de fereastrã. Deschiderea competiþiei a fost realizatã de
col. Daniel Dragne, prim adjunct al inspectorului general al I.G.S.U. care a precizat cã cei mai buni performeri din aceste întreceri se vor califica la faza naþionalã a competiþiei ce se va desfãºura la Iaºi. Subprefectul judeþului
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri 29 Iulie 2016
Hunedoara, Fabius Kiszely, prezent la trecerea în revistã a loturilor participante a punctat faptul cã pompierii din judeþele care sunt reprezentate la faza zonã a concursului au fost solidari cu echipele de intervenþie ºi locuitorii
”Este mai presus sãnãtatea fetei, însã faptul cã am cerut bani, a fost de încercare”, a spus Margareta Osvan, mama Irinei. În urma acþiunii din luna mai s-au strâns peste 13000 de lei. Asociaþia San Montan vrea sã asigure ºi totodatã sã liniºteascã pe aceastã cale opinia publicã cã niciun ban nu va fi utiliza în alt sens. Mai mult, reprezentanþii spun cã vor susþine în continuare fetiþa în limitele în care familia le permite. Adina PÃDURARU judeþului Hunedoara, grav afectat de inundaþii, în luna iunie. Inspectorul ºef al I.S.U. Hunedoara, lt.col. Viorel Demean spune cã prin desfãºurarea acestei întreceri se urmãreºte dezvoltarea ºi perfecþionarea aptitudinilor ºi deprinderilor specifice necesare îndeplinirii acþiunilor de intervenþie în situaþii de urgenþã, precum ºi evaluarea nivelului de pregãtire al pompierilor. “Un bun pompier are nevoie de vitezã de reacþie, stãpânire de sine în situaþii critice, curaj ºi cunoaºterea dispozitivelor de intervenþie”, a precizat Viorel Demean.
Aºa s-a întâmplat ºi miercuri seara, când un bãrbat, care nu era la prima încercare, a coborât la subsolul inundat cu apã ºi fecale ºi acolo a sfârºit curentat. Cei care ºtiu ce se întâmplã
ne spun cum se petrec aceste fapte. „A intrat domnul Samanta, ca sã lege pe cineva la curent, cã a fost plãtit ºi ºi-a pierdut viaþa. Mulþi fac asta ºi el mai fãcea. Era plãtit. Depinde cât avea fiecare, 50 – 100 de lei. Se procedeazã, fãrã metode de protecþie. ªtia cã e apã înãuntru. A intrat pentru bani. Sunt mulþi racordaþi ilegal în felul ãsta”, ne-a spus o femeie din cartier, speriatã de incidentul grav. Oamenii s-au obiºnuit sã dea vina pe sãrãcie ºi pur ºi simplu lasã totul pentru bruma de bani promisã, dar, din pãcate este suficientã o singurã greºealã. A doua
oarã nu mai poþi greºi, însã, oamenii par resemnaþi, chiar dacã ºtiu ce este înãuntru. „Eu l-am învãþat sã citeascã ºi sã scrie. ªtia meserie, dar acum... Dumnezeu sã îl ierte!”, a spus, cu lacrimi în ochi, un bãrbat care privea cum prietenul sãu este pus în maºina de la Medicinã legalã. Blocul este înþesat cu tot felul de fire ºi cabluri ºi aproape nimeni nu are un contract legal cu furnizorul de energie electricã, ori dacã a avut, a fost debranºat pentru neplatã. Tragedia s-a produs, miercuri, la lãsarea serii, iar cel care l-a dus sã facã lucrarea, a sunat imediat la 112, când
ºi-a dat seama ce s-a petrecut. Poliþia face acum o anchetã. „Acesta a fost gãsit decedat în subsolul unui bloc de pe Strada 8 Martie. Din primele informaþii ºi din declaraþiile martorilor, acesta ar fi intrat în subsolul respectiv cu intenþia de a se branºa la reþeaua de curent electric. Trupul bãrbatului a fost transportat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani în vederea efectuãrii necropsiei ºi stabilirii, cu exactitate, a cauzelor care au condus la decesul acestuia”, a declarat Laura Bradu, purtãtor de
Din nou sub teroarea urºilor, la Petroºani a nici 2 km de Cartierul Aeroport, L localnicii care au gospodãriile aproape de zona de munte sunt pur ºi simplu terorizaþi de urºii care le distrug totul. Deºi au cerut sprijin autoritãþilor locale ºi cu câteva sãptãmâni în urmã, localnicii spun cã de douã nopþi stau cu
paznicii de vânãtoare în curþi, pentru cã un urs, ori poate mai mulþi, le dau târcoale. Familia Rusu a rãmas doar cu 3 stupi, în câteva sãptãmâni, pentru cã ultimii i-au fost nimiciþi noaptea trecutã. Pericolul este mare, pentru cã sãlbãticiunea vine la lãsarea serii ºi este extrem de agresivã. „Nu am prea dormit. Am stat de pazã, cã au
venit ºi cei de la fondul de vânãtoare toatã noaptea aici. Dupã ora 1, sau douã, ursul a venit din nou. Ultima datã, noaptea trecutã (n.r miercuri noaptea) a venit pe drum, pur ºi simplu. Am ieºit când încã nu se înserase ºi m-am întâlnit cu el în grãdinã ºi, domnilor, nu pot sã vã explic senzaþia. A fãcut urât cãtre mine, s-a speriat ºi el ºi abia dacã am reuºit sã aprind lanterna pe care o avem în mâini”, spune siderat Mucenic Rusu, proprietarul stupilor. Stupii sunt la pãmânt ºi proprietarul lor spune cã ursul îi dãrâmã doar pe cei mai puternici, la lãsarea întunericului, ca sã nici nu îl atace albinele. În schimb, a rupt gardul ºi a lãsat urme de gheare pe unde a trecut. ªi asta, la doar o lunã de când vietatea i-a distrus 7 din cei 15 stupi pe care îi avea în gospodãrie. „Mi-a distrus din nou 5 familii, cu rame, cu miere. În urmã cu lunã, mi-a distrus alþi 7, iar anul trecut mi-a distrus 8”, spune, disperat, bãrbatul. Omul a cerut ajutor celor de la primãrie,
însã, este o întreagã procedurã ce trebuie îndeplinitã ºi situaþia este gravã, mai ales cã ursul s-a învãþat la miere ºi oamenii care vin pe drum sunt în pericol real. „Am fãcut o sesizare ºi cei de la Primãrie spun cã vor întruni comisia, vor chema de la Deva, de la Mediu, sã vãd dacã mã va despãgubi cineva. O sã vinã ºi cei de la Fondul de Vântoare, sã facã goanã, dar goana asta e temporarã, cã imediat dupã ce pleacã ei, ursul vine înapoi. Am puºcat asearã petarde ºi apoi a venit din nou”, mai spune Mucenic Rusu. Oamenii s-au plâns celor de la Asociaþia de vânãtoare, însã, în zadar. Nimeni nu a venit la ei ºi asta se repetã an de an de cel puþin un deceniu. Anul trecut, mai mulþi localnici din cãtunul Dâlja Mare au fost la un pas de moarte, dupã ce, nopþi la rând, un urs uriaº le-a dat atacul în gospodãrii ºi chiar ºi jandarmii care l-au încolþit, au fost la un pas sã fie sfâºiaþi de fiara sãlbaticã. Diana MITRACHE
cuvânt al IPJ Hunedoara. Ancheta a fost preluatã de procurorii criminaliºti, care urmeazã sã stabileascã exact ce s-a petrecut, cum a avut acces omul în subsol, dar ºi împrejuãrile în care a ajuns acolo. Din pãcate, însã, prea puþini au priceput ceva din ceea ce s-a petrecut la subsolul blocului lor, pentru cã, cei mai mulþi erau obiºnuiþi sã vorbeascã lejer despre aceastã practicã ilegalã ºi nu au luat în serios acest incident grav. Diana MITRACHE
6 Învãtãmânt
Cronica Vãii Jiului | Vineri 29 Iulie 2016
FACULTATEA DE MINE - SPECIALIZAREA INGINERIE MINIERÃ
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri 29 Iulie 2016
Eldorado Gold / Deva Gold sfideazã justiþia românã
C
ompania canadianã Eldorado Gold, ce intenþioneazã sã extragã cu cianuri cele 70 de tone de aur ale zãcãmântului de la Certej, continuã abuziv organizarea de ºantier, în ciuda recentei sentinþe judecãtoreºti ce interzice acest lucru, se aratã într-un comunicat al organizaþiei Mining Watch Romania semnat de Roxana Pencea. Tribunalul Cluj a admis în data de 21 iulie cererea reþelei Mining Watch România prin care solicitã suspendarea lucrãrilor, pânã la judecarea anulãrii autorizaþiei de construire. Aceasta a fost eliberatã de Primãria Certeju de Sus pentru a permite companiei canadiene organizarea de ºantier pentru construirea iazurilor de
decantare ale primei mine cu cianuri din Transilvania. Potrivit reprezentanþilor organizaþiei la aproape o sãptãmânã de la sentinþã, lucrãrile nu au încetat, iar Mining Watch a primit numeroase sesizãri, pentru ca sentinþa judecãtoreascã privind suspendarea lucrãrilor are efect imediat. “Numeroºi localnici ne-au atras atenþia cã
lucrãrile nu au încetat ºi cã sunt deranjaþi de zgomot ºi praf, dar mai ales de dispreþul companiei faþã de respectarea legii. Dacã aceastã companie nu este în stare sã respecte o sentinþã judecãtoreascã, de ce ar respecta standardele privind folosirea cianurii sau siguranþa
Atac la un ATM bancar
T
rei persoane din Ialomiþa au fost surprinse în flagrant de poliþiºtii hunedoreni la scurt timp dupã ce au forþat fanta unui ATM bancar, din municipiul Deva.
24 de ore pentru luarea mãsurilor legale ºi documentarea întregii activitãþi infracþionale, sub supravegherea Parchetului de pe lângã Judecãtoria Deva.
Potrivit poliþiºtilor cele trei persoane ar fi sustras o sumã de bani, dupã ce au blocat în interiorul ATM–ului, cu un dispozitiv, bancnotele pe care clienþii bãncii care au efectuat operaþiuni bancare la atm-ul respectiv, ar fi trebuit sã le retragã. Cele trei persoane au fost conduse la sediul Poliþiei Municipiului Deva, unde au fost reþinute pentru
STIMAÞI CETÃÞENI AI VULCANULUI! În vederea menþinerii tarifului existent în prezent la serviciile de colectare a deºeurilor ºi pentru o cât mai eficientã gestionare a activitãþii de strângere a acestora de cãtre echipele Pregoterm, în noua situaþie în care transportul deºeurilor se face la distanþe mari, în afara judeþului Hunedoara, este NECESAR ca fiecare cetãþean sã realizeze o cât mai bunã pre-selectare, astfel încât acestea sã fie depuse la punctele de colectare în compartimentele stabilite pentru fiecare tip de deºeu. În cazul în care efectuaþi lucrãri de amenajãri interioare ale locuinþelor, de la care rezultã moloz ºi alte pãrþi de pereþi dãrâmaþi sau orice alt fel de deºeuri cu volum mare, care nu se încadreazã în categoria celor selectate: HÂRTIE, CARTON, PLASTIC, STICLÃ
VÃ ADRESÃM RUGÃMINTEA DEPUNERII ACESTORA DIRECT LA UNITATEA DE COLECTARE A DEªEURILOR, ADMINISTRATÃ DE S.C. PREGOTERM S.A. VÃ MULÞUMIM PENTRU ÎNÞELEGERE ªI COLABORARE Primãria Municipiului Vulcan
muncitorilor? Proiectul prevede construirea unui baraj de 170 de metri înãlþime ce va trebui sã reziste sute de ani, cum putem sã avem încredere în ei în aceste condiþii?” a declarat Alina Banu din partea reþelei Mining Watch România. Mai mult, reprezentanþii organizaþiei pretind cã Deva Gold nu deþine nicio autorizaþie validã ce i-ar permite sã lucreze cu utilaje grele în perimetrul vechii cariere Coranda
În aceastã situaþie, reprezentanþilor organizaþiei susþin cã au sesizat Inspectoratul de Stat în Construcþii pentru sistarea lucrãrilor ºi sancþionarea Deva Gold. “Este a doua oarã când autoritãþilor de control din domeniul construcþiilor li se solicitã sã intervinã pentru a obliga Deva Gold sã sisteze lucrãri ilegale. În toamna anului 2014, Deva Gold a fost obligatã sã îºi retragã utilajele dupã ce zeci de cetãþeni au
insistat pe lângã Inspectoratul de Stat în Construcþii sã dispunã controale ºi sã impunã oprirea lucrãrilor. La scurt timp însã, Primãria Certeju de Sus a eliberat prezenta autorizaþie ce tocmai a fost suspendatã de justiþie”, precizeazã Roxana Pencea. Mining Watch România este o reþea de monitorizare creatã pentru optimizarea eforturilor de supraveghere, planificare ºi intervenþie a societãþii civile ºi a comunitãþilor locale cu privire la activitãþile miniere din România. În acest sens, reþeaua desfãºoarã activitãþi de monitorizare ºi analizã a proiectelor miniere propuse în þara noastrã ºi deruleazã acþiuni de advocacy pentru a influenþa factorii de decizie astfel încât comunitãþile locale din România sã aibã un cuvânt de spus în conturarea propriului viitor. Marius MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri 29 Iulie 2016
Henþ cu mâna
IUBIREA NOASTRÃ DINTR-A A IV-A Valea Jiului rãmâne deconectatã de la sistemul energetic naþional al fotbalului. Doar nos-
talgicii – e din ce în ce mai cert – îºi mai aduc aminte faptul cã Lupeniul ºi Petroºaniul
se bucurau de echipe în Divizia “A” (Liga I). Acum avem ligi, dar nu avem fotbal. Trebuie sã rãmânem conectaþi la iubirile din Liga a IV-a, asta însemnând de fapt campionatul judeþean. De la est al vest, fotbalul în Valea
Jiului se joacã de ani de zile în Divizia “D”, Liga a IV-a, ziceþi-i cum vreþi, cã tot un anonimat general se cheamã. Mãcar sã ne mai bucurãm cã fotbalul pâlpâie la acest nivel. Nu mai suntem pe cai mici ci pe niºte mârþoage. Nu conteazã,
sunt ai noºtri, “dragostea din tei , numa-numa ei”, categoria a patra. Chiar aºa oraºul Aninoasa de ce nu se raliazã acestui moment? Mãcar sã fim ºapte. Ar fi extrem de interesant sã ducem lupta la acest nivel.
Fotbal. Incertitudini
BALAMUC LA LIGA A II-A A
proape nimic surprinzãtor: s-a amânat cu o sãptãmânã startul campionatului Ligii a II-a! Adicã va fi pe 6 august a.c. F.R.F. a luat acestã decizie, conºtientã de degringolada din eºalonul secund, unde numeroase echipe se lovesc de mari probleme financiare. Existã 24 de echipe care se bat pe cele 22 de locuri, într-un campionat care nu mai prezintã nicio garanþie valoricã sau competitivã. De pildã a planat multã vreme situaþia lui ACS Poli Timiºoara, dacã va juca sau nu în Liga a II-a. ªi aici existã niºte criterii vis-a-vis de apartenenþa jucãtorilor, echipele din Liga a II-a fiind obligate sã aibã în lot 12 jucãtori formaþi la nivel naþional, având dreptul de a utiliza maxim de jucãtori extracomunitari. Abia luni, 1 august se va da verdictul final a celor 22 care ºi dacã vor rãmãne, stabilindu-se totodatã ºi þintarul etapelor campionatului. Nu ºtim ce se va alege de campionatul Ligii a II-a, în
contextul în care echipe precum F.C. Braºov, Farul Constanþa, ªoimii Pâncota, A.C.S. Berceni, S.C. Bacãu sau F.C. Baia Mare au mari probleme existenþiale.
Cine se “bagã” în Liga a III-a? Situaþie la fel de haoticã la nivelul Ligii a III-a. Data limitã de înscriere pentru cele 96 de locuri la acest nivel a expirat, în condiþiile în care s-au înscris doar 78 de echipe, deci au rãmas libere 18 locuri! “Avem discuþii cu factori care s-ar putea implica în a sprijini
NELU HAÞEGAN, preºedinte Hercules Lupeni
echipa noastrã pentru Liga a III-a, dar pânã la acestã orã nu avem niciun rãspuns concret. Desigur, ne-am dori sã fim în Liga a III-a, Lupeniul meritã o astfel de echipã, este un oraº cu tradiþie în fotbal. Concret, la ora când vorbim (n.n. joi, 28 iulie a.c.) nu putem da un verdict. O astfel de decizie implicã o strategie financiarã, cel puþin 7-8 jucãtori de o cotã ridicatã. Desigur, dacã s-ar materializa ideea luãrii deciziei pentru a accede în Liga a III-a, vom aduce jucãtori din Valea Jiului, pentru cã aici existã atâtea talente încât sã facem un lot bun” a precizat Nelu Haþegan, preºedintele de la Hercules Lupeni.
achitare a datelor, F.C.Hunedoara riscã sã fie depunctatã cu 12 puncte ºi chiar de a fi exclusã din competiþie. Unii dintre jucãtori nu s-au mai prezentat la antrenamente, iar R. Cristian, Maghici, Bloj, Petresc ºi D. Creciunesc ºi-au reziliat contractile. Se anunþã vremuri triste sub furnale.
F.C. Hunedoara are deja probleme Cei de acolo trebuie sã achite aproape 900 de milioane de lei vechi fostului antrenor Victor Roºca, acesta fiind demis de conducere înaintea expirãrii contractului. Deoarece au expirat datele de
Antrenorul Victor Roºca are de primit o “cãruþã” de bani de la F.C. Hunedoara
Ciprian Pepenar va fi antrenorul Devei în noul sezon Cetate Deva va începe noul sezon cu un nou preºedinte, Cristian Bobar ºi un nou antrenor, Ciprian Pepenar, fost la ªoimul Bãiþa dar ºi un preparator fizic, Marius Bortiº (37 de ani), care a activat cinci ani în Italia, la Brescia, la U.T.A ºi Sãgeata Nãvodari. Cetate Deva are ºi câteva achiziþii pentru nou sezon, Robert Cristian de la F.C. Hunedoara) a jucat ºi la Minerul Lupeni), Bloj tot de la F.C. Hunedoara, Vârlan De la ªoimul Bãiþa, Vaºtag de la SV Wurmia, (Liga a IV-a Austria) un jucãtor de 22 de ani care a mai jucat pe la Metalul Reºiþa, Viitorul Constanþa, Sãgeata Nãvodari ºi Dinamo II Bucureºti.
Paginã realizatã de Genu TUÞU