Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1154
Cronica Vãii Jiului Joi, 28 Iulie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
A murit electrocutat în subsolul unui bloc
U
n bãrbat din oraºul Petrila a murit ieri dupã amiaza electrocutat, dupã ce a intrat în subsolul unui bloc plin cu apa în care erau cãzute ºi cabluri de curent electric. Incidentul s-a întâmplat în cartierul 8 Martie în blocul 26, iar vecinii bãrbatului povestesc cã acesta a încercat sã se branºeze ilegal la reþeaua de electricitate. "Îl ºtiam pe omul acesta ºi nu este prima datã când intra în subsol sã se lege la curent", spune o femeie. Martorii prezenþi la faþa locului spun însã cã de fapt bãrbatul ar fi intrat în subsol rugat de un tânãr care ºtia cã acesta se pricepe sã facã branºamente ilegale ca sã îi facã ºi lui. Numai cã într-un moment de neatenþie
omul a cãzut în apã ºi s-a electrocutat. Vecinii s-au chinuit mai bine de o jumãtate de orã sã îl scoatã din subsol, dar nu au reuºit ºi au sunat la 112 dupã ajutor. Pompierii au reuºit sã recupereze corpul bãrbatului numai dupã ce a fost decuplat întreb blocul de la reþeaua de electricitate. La faþa locului au fost prezenþi ºi poliþiºtii criminaliºti care au demarat o anchetã pentru a stabilii împrejurãrile producerii morþii bãrbatului de 46 de ani. Diana MITRACHE
840 de salariaþi de la CEH vor fi disponibilizaþi de la 1 octombrie
Valea Jiului va rãmâne doar cu minele Vulcan ºi Livezeni
N
u mai puþin de 840 de angajaþi din cadrul Complexului Energetic Hunedoara vor fi disponibilizaþi de la 1 octombrie, aceºtia urmând a beneficia de plãþi compensatorii de aproximativ 3,31 de milioane de lei, conform unui proiect de hotãrâre de Guvern, iniþiat de Ministerul Energiei. >>> PAGINA A 3-A
Defileul rãmâne închis ºi de luni estricþiile rutiere în Defileul Jiului, pe R DN 66 Bumbeºti-Jiu – Petroºani, vor fi prelungite cu aproximativ douã sãptãmâni, timp în care vor mai avea loc lucrãri ample în timpul zilei.
Potrivit lui Ion Tudor, ºeful Secþiei Târgu Jiu a Drumurilor Naþionale, restricþiile ar fi trebuit sã fie ridicate pe 1 august, însã constructorul mai are de executat anumite tipuri de
lucrãri cu grad mare de dificultate. Mai mult decât atât, timp de trei zile circulaþia va fi blocatã ºi pentru vehiculele cu regim special, pentru a coborî nivelul ºoselei sub un pod de cale feratã. „Constructorul a depus documentaþia în vederea prelungirii cu 13 zile a restricþiilor de închidere a defileului. S-a închis, de altfel, mai târziu, din cauzã cã a plouat foarte mult, iar acum, constructorul a solicitat sã i se aprobe de la 1 august. Se
impune restricþia, pentru cã se lucreazã la consolidarea versanþilor, la derocare, montarea ºi fixarea plaselor. Se perforeazã muntele ºi se fixeazã barele de oþel de stâncã”, a precizat Ion Tudor, ºef al Secþiei Târgu Jiu a Drumurilor Naþionale. Circulaþia în Defileul Jiului este opritã de luni pânã vineri în intervalul orar 9.00 – 18.00. Noaptea, respectiv în week-end traficul rutier este deschis. Cât timp Defileul
Jiului va fi închis circulaþiei, reprezentanþii Companiei Naþionale de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România au transmis care sunt ºi rutele ocolitoare. Este vorba de trei variante de drum.
Prima variantã este de la Târgu Jiu la Râmnicu Vâlcea, pe ruta Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Sebeº – Simeria, iar apoi Simeria – Haþeg – Petroºani. A doua variantã între Târgu Jiu ºi Drobeta Turnu Severin, adicã din Drobeta Turnu Severin – Orºova – Caransebeº Haþeg – Petroºani. A treia variantã ocolitoare este de la Târgu Jiu la Filiaºi prin Strehaia – Drobeta Turnu Severin – Orºova – Caransebeº Haþeg – Petroºani. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi 28 Iulie 2016
Nebunie politicã, vânt puternic, grindinã, potop, fotbal – coafura rezistã! care S ingurul rezistã, precum coafura din reclamã, în toatã aceastã nebunie între cei care doresc sã se destindã prin fotbal, cei pãgubiþi de acelaºi fotbal, plus grindinã ºi ploi torenþiale în zona nãpãstuitã a cartierului Aeroport, Petroºani, este fostul senator de Valea Jiului Cosmin Nicula.
Locuitorii de pe strada Aviatorilor-Petroºani, din zona blocurilor 70, 70A ºi împrejurimi, au sesizat chiar ºi Poliþia, cã pe parcarea largã cât un mini teren de fotbal nu-ºi pot lãsa maºinile pe
respectivul loc amenajat în acest scop. Au fãcut-o, dar au pãþit-o! Parcarea chiar a devenit teren de fotbal, aici organizându-se meciuri nu doar între echipe de tineri, ci ºi de oameni în toatã firea, iar ºuturile spre porþile improvizate, pasele lor, deposedãrile hotãrâte loveau/lovesc portiere, parbrize, iar consecinþele sunt vizibile, certurile asezonate cu înjurãturile de rigoare sunt frecvente ºi nimic nu se rezolvã, ci parcã se acutizeazã. Dorind sã-i prindem în flagrant, am fãcut un tur al strãzii, dar cãldura încã nu-i lãsa pe fotbaliºti sã batã mingea,
dar oamenii de acolo ne-au povestit pãþaniile, inclusiv cu aberaþiile politice, ºi ni s-au plâns cã nu mai rezistã… Singurul care rezistã, precum coafura din reclamã, în toatã aceatã nebunie între cei care doresc sã se destindã prin fotbal, cei pãgubiþi de acelaºi fotbal, plus grindinã ºi ploi torenþiale în acea zonã nãpãstuitã a cartierului Aeroport, este fostul senator de Valea Jiului Cosmin Nicula, care a devenit ulterior vicepreºedinte al Curþii de Conturi. Cum nu l-au prea vãzut în persoanã dupã ce a cules voturile alegãtorilor dintre Jiuri, el poate fi
Portul popular premiat prin Voichiþa Bãlan xistã oameni printre noi de a cãror strãdanii ne bucurãm fãrã sã realizãm eforturile acestora. Ei îºi trãiesc vieþile cu demnitate, îºi hrãnesc emoþiile ºi îºi domolesc tristeþile departe de notorietate, dar asta nu-i împiedicã sã fie stâlpi ai scoietãþii la propriu. Cu un astfel de om vã propunem sã ne întâlnim la urmãtoarea ediþie a campaniei „Premianþii fãrã premii”. Este vorba despre doamna Voichiþa Bãlan, care de o viaþã întreagã brodeazã manual bluze tradiþionale româneºti. Mii de oameni au îmbrãcat veºtmintele care i-au trecut prin mâini. Doamna Voichiþa Bãlan lucreazã de mai bine de patru decenii la cusut ii româneºti. Le brodeazã manual de la vârsta de 19 ani. Înainte de asta a deprins meºteºugul brodatului, acasã la pãrinþi, în satul natal, Galaþi, din judeþul Hunedoara. Acolo a brodat feþe de pernã ºi lenjerii de pat. Odatã cu experienþa a crescut ºi bucuria faþã de îndeletnicirea pe care o descoperea. A fost o provocare trecerea la costumele populare. Trãieºte cu bucurie ºi lucreazã cu veselie. Nimic nu i se pare greu. Asta este pãrerea ei. Am gãsit-o la Cooperativa „Haþegana”, unde venise sã-ºi reîntâlneascã fostele colege. Pentru cã nu
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
Telefon: 0374.906.687
la Livezeni l-am dat jos, dar singur nu am putut acoperi toate zonele. Era vorba sã punem mânã de la mânã, la partid, ºi sã rezolvãm, dar…” - a spus fostul consilier local Viorel Pascu. “Ãsta e precum ‘umbra lui Mircea la Cozia’, ne va bântui multã
LOCURI DE MUNCÃ
E
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
vãzut ºi astãzi pe stâlpii de iluminat public, zâmbitor ºi fercheº, cu mesajul “Împreunã pentru o Vale mai bunã!” În mod normal, curãþarea fostelor locuri de afiºaj electoral revenea partidelor din care fãceau parte candidaþii. În acest caz, PSD-ului. Fostul consilier local Viorel Pascu, cel de care s-a fãcut mare haz cã s-a suit personal pe stâlpi pentru a-i curãþa de figurile politicienilor candidaþi, inclusiv de cea a lui Nicula, n-a ajuns chiar peste tot. “Pe unde am vãzut, pe unde s-a putut mi-am fãcut datoria, inclusiv acel baner de 4/4 m de
avea cum sã stea degeaba, sã iroseascã timpul, a luat ghergheful în mâini pentru a mai desena pe pânzã motivele populare româneºti. Cu timiditate, cu sfiala specificã omului sãnãtos ºi harnic, ne-a spus cã de 41 de ani face acest lucru, cã mai bine de 2.000 de ii ºi costume populare au ieºit din mâinile sale pentru a fi îmbrãcate de iubitorii portului traditional. Considerãm cã realizãrile celor care scot pe piaþã astfel de straie sunt adevãrate testamente prin care se lasã moºtenire generaþiilor viitoare istoria poporului român. Pentru exemplul de dãruire în folosul artei populare, pentru întreaga sa carierã, vã propunem sã ne întâlnim cu ea ºi sã-i spunem cã-i mulþumim pentru ceea ce ne oferã. Sâmbãtã, 30 iulie 2016, ora 11.00, doamna Voichiþa Bãlan vine sã o întâlnim. Aveþi ocazia sã o priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care îi vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei. Iniþiatorii proiectului „Premianþii fãrã premii”
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z BIJUTERIA EXCLUSIV situatã în Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, bl. 96, parter, vis-a-vis de staþia Hermes, angajeazã 2 asistente vânzãri sau lucrãtoare comerciale pentru magazin. Condiþii: prezentabile, minim studii medii, se acceptã inclusiv absolvente sau persoane aflate în perioada studiilor. Salariul este atractiv ºi nu se cere experienþã. Prezentarea cu CV zilnic la magazin, între orele 10-18 sau telefon 0751194610.
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
vreme, dar mãcar nu ne stricã maºinile” – ne-a spus, fãcând haz de necaz, Ioan Gherghe, de pe balconul blocului de lângã stadionul improvizat ºi pavoazat cu chipul lui Cosmin Nicula. Ileana FIRÞULESCU
- ÎNCHIRIERI -
Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Minerit 3
Cronica Vãii Jiului | Joi 28 Iulie 2016
840 de salariaþi de la CEH vor fi disponibilizaþi de la 1 octombrie
Valea Jiului va rãmâne doar cu minele Vulcan ºi Livezeni u mai puþin de 840 N de angajaþi din cadrul Complexului
Energetic Hunedoara vor fi disponibilizaþi de la 1 octombrie, aceºtia urmând a beneficia de plãþi compensatorii de aproximativ 3,31 de milioane de lei, conform unui proiect de hotãrâre de Guvern, iniþiat de Ministerul Energiei. "Prin prezentul proiect de act normativ, se propune aprobarea sumei de 3.306 mii lei (3,306 milioane de lei — n. r.) din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj pentru anul 2016 ce se va aloca pentru plata venitului lunar de completare, pentru un numãr de 840 de persoane disponibilizate din cadrul S. CEH S.A.", se aratã în nota de fundamentare.
De altfel ºi planul de disponibilizãri al CEH, aprobat de Adunarea Generalã a Acþionarilor la de 5 iulie, prevede disponibilizarea a 840 de salariaþi, într-o singurã etapã, începând cu 1 octombrie 2016, iar salariaþii disponibilizaþi vor primi 25,9
milioane de lei pânã în 2018. Documentul precizeazã cã prin mãsura de disponibilizare de personal se urmãreºte reducerea activitãþii CEH S.A., echilibrarea bugetului de venituri ºi cheltuieli ºi îmbunãtãþirea
155 de mineri de la SNIMVJ, disponibilizaþi din 3 august
„Am finalizat programul de disponibilizare ºi a fost aprobat de A.G.A. ºi suntem în faza în care avem o Hotãrâre de Guvern, ce trebuie avizatã de Ministerul Finanþelor ºi al Muncii. Preconizãm cã, din 3 august, oamenii intrã în preavize, va fi scoasã HG, care stipuleazã venitul de completare ºi ajutorul de ºomaj pentru cei
care nu au condiþiile de pensionare. În prima etapã vor pleca 155 de persoane, urmând ca în trimestrul IV sã plece 95 de persoane. Avem deci o cifrã a disponibilizãrilor de 250 de persoane, care vor pleca în acest an de la SNIM”, a declarat Aurel Anghel, director SNIMVJ. Fiecare miner care lucreazã la SNIM primeºte ºi bani în momentul în care pãrãseºte sistemul minier. Asta, spre deosebire de cei de la Complexul
aprobaþi, aºa cã, din acest punct de vedere nu este nicio problemã”, a mai spus directorul SNÎM. La Societatea de Închideri de Mine vor mai rãmâne sã lucreze sub 1.000 de angajaþi, iar posturile au fost desfiinþate, odatã cu închiderea perimetrelor exploatate, aºa încât activitatea de producþie sã nu aibã de suferit. „Dupã concediere ºi din decembrie, societatea va rãmâne cu 880 de persoane în activitate. O parte va fi pe activitatea de închidere, iar restul pe activitatea de producþie”, a mai spus Anghel. Sãptãmâna viitoare, minerii intrã în preavize ºi mai multe perimetre ºi locuri de muncã vor deveni inactive la unitãþile miniere din: Petrila, Paroºeni ºi Uricani. Diana MITRACHE
Europene în vederea aprobãrii unor ajutoare de stat. Planul include pãstrarea a douã mine, Livezeni ºi Vulcan, alãturi de câte un grup din centralele Paroºeni ºi Mintia, care sã totalizeze 400 de MW. Este vorba de grupul viabil de 150 de MW de la Paroºeni, retehnologizat în 2005, care are rezolvate ºi problemele de mediu, ºi de grupul 3 de la Mintia, singurul viabil de acolo, unde mai trebuie rezolvate însã problemele legate de poluare ºi de modernizare. În prezent, CEH are 6.260 de salariaþi, iar din data de 7 ianuarie 2016 se aflã în insolvenþã dupã ce a a acumulat datorii totale de 1,5 miliarde de lei, din care 1,2 miliarde de lei cãtre Ministerul Finanþelor Publice. Marius MITRACHE
Minerii disponibilizaþi, nerecalificaþi
N
u se mai fac cursuri de recalificare pentru minerii Energetic Hunedoara, unde urmeazã disponibi- care pleacã din sistem. Mãsura este valabilã, lizãri, dar ortacii încã nu deoarece, spun cei din ºtiu dacã vor primi ºi plãþi compensatorii. minerit, oamenii sunt „Plãþile compensatorii în pragul pensiei ºi, sunt la nivelul anului tre- pentru cã îndeplinesc cut, undeva la aproxima- în scurt timp condiþiile tiv 37.000 de lei brut. Se de pensionare, vor da într-o singurã nu mai au nevoie de tranºã ºi banii sunt ca ºi recalificãri.
ocietatea de S Închideri de Mine din Valea Jiului
scoate din sistem 155 de oameni, iar cifra totalã, pânã la finele acestui an va fi de 250. Sunt dintre cei care lucreazã la minele ce au fost cuprinse în programul de închidere ºi ecologizare, iar de sãptãmâna viitoare încep concedierile colective.
indicatorilor economicofinanciari ai societãþii. Costul disponibilizãrii salariaþilor, corespunzãtoare venitului de completare asupra bugetului asigurãrilor pentru ºomaj este de 25.908 mii lei, defalcat pe ani pânã în 2018. Programul de restructurare ºi reorganizare are ca scop principal "menþinerea în funcþiune a capacitãþilor de producþie eficiente ºi închiderea sau conservarea activelor nerentabile, precum ºi redimensionarea numãrului de personal în funcþie de necesarul optim care sã asigure funcþionarea în siguranþã a capacitãþilor care vor fi menþinute în funcþiune". Oficialii Ministerului Energiei au prezentat, în aprilie, planul de restructurare a CE Hunedoara, care va fi înaintat Comisiei
Ori dacã au, le fac contra-cost, cu scopul de a pleca sã munceascã, poate, peste hotare. Totuºi, pot face cursurile, dacã îndeplinesc anumite condiþii. „Sunt multe persoane care se încadreazã sã vinã la noi, la recalificare profesionalã, însã, o parte dintre ei intrã direct în pensie. Noi, ca ºi agenþie pentru ocuparea forþei de muncã, nu mai putem sã le oferim cursuri gratuite, doar pânã în momentul în care sunt în plãþile compensatorii, nu în ºomaj. Din momentul în care vor fi pensionari, ei pot sã îºi dobândeascã o altã calificare, dar nu gratuitã”, a precizat Doina Uifãlean, ºef birou la Centrul de Formare Profesionalã
din Petroºani. Nu mai puþin de 250 de angajaþi în minerit pleacã, pânã la finele acestui an, din minele din Petrila, Paroºeni ºi Vulcan, iar de la restul
unitãþilor, considerate viabile, urmeazã sã mai plece alþi aproximativ 150 de mineri. Diana MITRACHE
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
4 Actualitate
Autoturisme de colecþie ”pãzite” de câteva familii de albine
S
ecretarul Retromobil Club Român Filiala Hunedoara avea mari probleme cu hoþii de fier vechi. Aceºtia începuserã sã-i dezmembreze maºinile ºi sã ducã bucatã cu bucatã la centrele de colectare. Situaþia s-a schimbat radical dupã ce ºi-a amplasat în curte mai mulþi stupi cu albine. În Valea Jiului sunt doi pasionaþi de autoturisme de epocã, în acelaºi timp ºi restauratori de maºini de epocã, iar multe dintre piesele deþinute în colecþia lor sunt extrem de rare chiar dacã valoarea lor în bani nu reprezintã o avere. Cei doi conduc filiala judeþeanã a Retromobil Club Român ºi dacã pentru pasionaþii de maºini de epocã deþin o comoarã,
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 28 Iulie 2016
acelaºi lucru îl considerã ºi „magneþii” (n.r. hoþii de fier vechi). Numai cã, aceºtia din urmã nu vãd în „bãtrânele doamne”, unele chiar unicat în România, valoare istoricã ci fier vechi numai bun de dus la centrele de colectare în schimbul câtorva bãnuþi. Aºa se face cã secretarul Retromobil Club Român – Hunedoara, Nicolae Gherghin, care avea
parcul auto în Aninoasa - Valea Jiului, a fost prãdat, în ultimii patru ani de nu mai puþin de 14 ori. Hoþii i-au furat piese rare necesare în restaurarea sau întreþinerea unor maºini. Pentru a-ºi feri colecþia de hoþi, Gherghin a dus mai multe autoturisme în garajele unui ºef de poliþie, restaurator ºi colecþionar ºi el de autoturisme de epocã.
La Aninoasa i-au mai rãmas însã multe piese, de colecþie ºi ele, dar ºi autoturisme. Cum risca sã fie în continuare prãdat, a lãsat un apicultor sã-ºi amplaseze stupii în curte. Fãrã sã-ºi dea seama, practic s-a ales
Strãinii cautã liniºtea din Cheile Buþii
e o frumuseþe sãlbaticã ºi neatinsã D de gloatã, dupã cum
spun localnicii, zona montanã Cheile Buþii din judeþul Hunedoara este cel mai bun loc pentru o familie de a scãpa de aglomeraþia marilor aºezãri urbane, de aerul poluat ºi de zarva strãzii. Cheile Buþii, poarta de intrare în Munþii Retezat, este un loc puþin frecventat de turiºtii autohtoni, dar foarte apreciat de cei din þãrile vestice, în special de cehi, nemþi, olandezi sau unguri. Sãlbãticia zonei atrage doar turiºtii
experimentaþi ºi pe iubitorii sporturilor extreme. Poate de aceea, la fiecare sfârºit de sãptãmânã, la Chei nu întâlneºti mai mult de 100 de turiºti. Cheile Buþii sunt situate pe flancul sudic al Munþilor Retezat, la ieºirea din locali-
tatea hunedoreanã Uricani din Valea Jiului, fiind sãpate în calcare ce vin din jurasic. Zona încã poate fi consideratã virginã, deoarece nu a fost exploatatã din punct de vedere turistic de autoritãþi. Acesta este ºi motivul pentru care este cãutatã an de an
cu sute de mii de ”paznici”, pentru cã nici un hoþ n-a mai avut tupeul sã se apropie de maºinile aflate lângã stupii cu albine. ”Pe proprietatea de la Aninoasa am lãsat un poliþist sã-ºi þinã
de cãtre turiºtii din vestul Europei. Cheile reprezintã o succesiune de meandre încãtuºate, iar versanþii sunt foarte abrupþi, cu înclinãri ce depãºesc 60 de grade, numai bune pentru alpinism. Totodatã, Cheile Buþii oferã o reþea largã de peºteri ºi izvoare, cascade ºi baraje naturale, care pot fi explorate de toatã lumea sub îndrumarea unor speologi din cadrul Fundaþiei Salvamont Lupeni. Accesul în zonã se face pe Drumul Naþional 66A ce pleacã din Petroºani pânã la Câmpul lui Neag, iar de aici, de-a lungul unui drum pietruit ce dateazã încã de pe vremea romanilor pãtrundem în Cheile Buþii spre
albinele. ªi mie îmi este fricã de albine, îmi este teamã sã nu mã înþepe. Are vreo ºase stupi ºi de când este acolo nu am mai avut probleme. Când vreau sã merg pe proprietate trebuie sã-l chem, cã nu pot intra nici eu”, spune Nicolae Gherghin. Chiar dacã albinele carpatine nu sunt agresive, strãinii care se apropie de stupi pot fi consideraþi o ameninþare ºi atacaþi, iar cum roiesc prin toatã gospodãria, nici un hoþ n-a mai avut curaj sã se punã cu micii paznici. Maximilian GÂNJU
amonte. Cei care doresc sã zãboveascã în aceastã zonã ce strãjuieºte Parcul Naþional Retezat au mai multe alternative pentru adãpost. În zona Câmpul lui Neag, la distanþã micã de Chei, au apãrut mai multe pensiuni care oferã condiþii foarte bune de cazare, la preþuri cuprinse acceptabile. Maximilian GÂNJU
Fructele de pãdure îi salveazã de la foamete
A
bia s-au pârguit primele fructe ºi afinarii au dat buzna la cules. Primii negustori de afine ºi-au fãcut apariþia în Piaþa Centralã Petroºani, iar pentru cã sunt puþine au ºi preþ pe mãsurã. Oamenii cutreierã toþi munþii pentru a gãsi cele câteva zone unde afinele sunt coapte ºi de aceea spun cã preþul cerut este corect. La tarabele din pieþele Vãii Jiului ºi-au fãcut loc ºi primii culegãtori de afine care încearcã sã facã un ban de pe urma delicioaselor fructe care au ºi întrebuinþãri medicinale.
Kilogramul costã cam 25 lei ºi nu prea este loc de negociere, însã cei mai mulþi preferã sã vândã la „badoagã” adicã la jumãtate de kilogram. Preþul o sã scadã odatã cu apariþia
concurenþei însã, acum, pentru o gãleatã cu afine culegãtorii trebuie sã umble toþi munþii încã de la ivirea zorilor. „Este greu dar se câºtigã dacã munceºti. Media e ºi de 50 de lei pentru o zi de muncã, nu e rãu deloc. Ne trezim la cinci dimineaþa
ºi plecãm la cules de afine. Seara venim din munþi ºi vindem ce am strâns. Aduni ºi 2000 de lei într-o lunã dacã ai chef de muncã, nu þi-e fricã de urs ºi cunoºti zonele unde se fac”, a spus unul dintre culegãtori. Maximilian GÂNJU
Turismul din Defileul Jiului sabotat de reabilitarea fãrã de sfârºit a DN 66 P arcul Naþional Defileul Jiului este zona în care frumuseþile naturii ºi multe lucruri unice îi atrag pe turiºti. Astãzi, tronsonul Bumbeºti-Livezeni este sectorul de cale feratã cu cele mai multe tuneluri aflate într-un defileu din þara noastrã. Lucrãrile fãrã de sfârºit la DN 66 þin turiºtii la distanþã de aceastã comoarã a naturii, de care ar putea profita douã judeþe. Spaniolii care reabiliteazã drumul ºi Direcþia de Drumuri Gorj, instituþie care ar fi trebuit sã îl oblige pe constructor sã finalizeze lucrarea la termen au pus cruce turismului din defileu.
susþinere din beton, 109 poduri, 2,5 km ziduri de sprijin ºi aproximativ trei milioane metri pãtraþi de terasamente. Din anul 1973, potrivit reprezentanþilor CFR Gorj, calea feratã a fost electrificatã.
Parcul Naþional Defileul Jiului a fost înfiinþat în anul 2005, fiind una din cele mai tinere arii protejate de pe teritoriul þãrii noastre. Parcul este situat de-a lungul defileului format de râul Jiu între masivele Parâng ºi Vâlcan, în nordul judeþului Gorj. Se aflã la o distanþã de 28 de kilometri de municipiul Târgu-Jiu ºi la 2 kilometri de localitatea Petroºani, fiind strãbãtut de Drumul European 79. Suprafaþa totalã a Parcului este de 11.127 hectare, marea majoritate a acesteia aflându-se pe teritoriul judeþului Gorj, 10.545 ha, iar restul revenind judeþului vecin, Hunedoara (582 ha). Zona impresioneazã prin sãlbãticia ºi frumuseþea extraordinarã a locurilor, prin uimitoarea bogãþie a florei ºi faunei sãlbatice, liniºtea specificã zonei îl fac pe vizitator sã simtã comuniunea cu Dumnezeu.
Cele mai multe tuneluri din România Una dintre frumuseþile care meritã vãzute aici, este simplul fapt cã, de la Livezeni pânã la Bumbeºti-Jiu, pe o lungime de 33 km, râul Jiul ºi-a facut cel mai sãlbatic defileu din România. Specialiºtii în geologie au spus cã aceastã sãlbãticie se datoreazã structurii geologice, reprezentatã de roci foarte rezistente, precum cuartite, amfibolite, calcare cristaline ce dezvoltã ºi menþin
pereþi, tancuri, jgheaburi. Astãzi BumbeºtiJiu Livezeni este sectorul de cale feratã cu cele mai multe tuneluri aflate într-un defileu din þara noastrã, 43. Construcþia cãii ferate din Defileul Jiului a început în anul 1924, dar a fost de mai multe ori opritã, astfel cã, pânã în anul 1937 nu a înaintat decât 4 km. Dupã 1948 lucrãrile au început ºi s-au finalizat în acelaºi an. Pentru a strãbate cei 33 km ai defileului a fost necesarã construcþia a 43 tuneluri, 15 bolþi de
Sute de specii de plante ºi animale protejate
În Parcul Naþional Defileul Jiului au fost inventariate 701 specii de plante ºi 441 de specii de animale, din care unele sunt protejate. Aici vieþuiesc vipere, vidre, urºi, râºi, iar zona are un mare potenþial turistic, fiind bogatã în spectaculoase grote, puþuri naturale sau avenuri. În inima pãdurii se întâlneºte un interesant tip de conace, gospodãrii specifice locului, iar pe traseul Bumbeºti-JiuPetroºani pot fi vizitate mãnãstirile Lainici ºi Viºina. Vânãtoarea ºi pescuitul sunt strict reglementate în Parcul Naþional Defileul Jiului, iar accesul turiºtilor este permis numai pe locurile marcate. „Orice lucrare sau activitate ce poate genera un impact negativ asupra ariei
protejate este interzisã. Sunt permise activitãþile tradiþionale (pãºunat raþional, recoltarea plantelor medicinale, a fructelor de pãdure ºi a ciupercilor) desfãºurate cu acordul prealabil al administraþiei parcului. În parc existã specii de insecte rarisime, de interes comunitar, aflate pe listele Uniunii Europene. De asemenea, în Defileul Jiului mai trãiesc cinci specii de liliac, care au dispãrut cu ani în urmã de pe aproape tot continentul european, exemplare de vipere cu corn ºi scorpioni mici, care în unele zone din Europa sunt pe cale de dispariþie”, explicã supraveghetorii parcului.
Castrul roman de la Bumbeºti-Jiu
Parcul Naþional Defileul Jiului include o
zonã cu o deosebitã încãrcãturã istoricã ºi spiritualã. De o mare importanþã strategicã încã de pe vremea romanilor, aici a fost ridicat un castru, o fortificaþie, mai ales pentru cã Defileul Jiului era o barierã naturalã în calea armatelor invadatoare. În toamna anului 1916, se dau lupte intense în nordul Gorjului, Defileul Jiului cãpãtând o deosebitã importanþã pentru apãrarea zonei Olteniei împotriva invaziei germane. Ruinele castrului roman de piatrã, dar ºi urmele unei aºezãri civile din sec II ºi III din localitatea Bumbeºti-Jiu, fac parte din monumentele istorice cu o mare însemnãtate pentru poporul român. Sunt situate pe malul stâng al Jiului, de o parte ºi de alta a drumului naþional. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Autoturisme de colecþie ”pãzite” de câteva familii de albine
S
ecretarul Retromobil Club Român Filiala Hunedoara avea mari probleme cu hoþii de fier vechi. Aceºtia începuserã sã-i dezmembreze maºinile ºi sã ducã bucatã cu bucatã la centrele de colectare. Situaþia s-a schimbat radical dupã ce ºi-a amplasat în curte mai mulþi stupi cu albine. În Valea Jiului sunt doi pasionaþi de autoturisme de epocã, în acelaºi timp ºi restauratori de maºini de epocã, iar multe dintre piesele deþinute în colecþia lor sunt extrem de rare chiar dacã valoarea lor în bani nu reprezintã o avere. Cei doi conduc filiala judeþeanã a Retromobil Club Român ºi dacã pentru pasionaþii de maºini de epocã deþin o comoarã,
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 28 Iulie 2016
acelaºi lucru îl considerã ºi „magneþii” (n.r. hoþii de fier vechi). Numai cã, aceºtia din urmã nu vãd în „bãtrânele doamne”, unele chiar unicat în România, valoare istoricã ci fier vechi numai bun de dus la centrele de colectare în schimbul câtorva bãnuþi. Aºa se face cã secretarul Retromobil Club Român – Hunedoara, Nicolae Gherghin, care avea
parcul auto în Aninoasa - Valea Jiului, a fost prãdat, în ultimii patru ani de nu mai puþin de 14 ori. Hoþii i-au furat piese rare necesare în restaurarea sau întreþinerea unor maºini. Pentru a-ºi feri colecþia de hoþi, Gherghin a dus mai multe autoturisme în garajele unui ºef de poliþie, restaurator ºi colecþionar ºi el de autoturisme de epocã.
La Aninoasa i-au mai rãmas însã multe piese, de colecþie ºi ele, dar ºi autoturisme. Cum risca sã fie în continuare prãdat, a lãsat un apicultor sã-ºi amplaseze stupii în curte. Fãrã sã-ºi dea seama, practic s-a ales
Strãinii cautã liniºtea din Cheile Buþii
e o frumuseþe sãlbaticã ºi neatinsã D de gloatã, dupã cum
spun localnicii, zona montanã Cheile Buþii din judeþul Hunedoara este cel mai bun loc pentru o familie de a scãpa de aglomeraþia marilor aºezãri urbane, de aerul poluat ºi de zarva strãzii. Cheile Buþii, poarta de intrare în Munþii Retezat, este un loc puþin frecventat de turiºtii autohtoni, dar foarte apreciat de cei din þãrile vestice, în special de cehi, nemþi, olandezi sau unguri. Sãlbãticia zonei atrage doar turiºtii
experimentaþi ºi pe iubitorii sporturilor extreme. Poate de aceea, la fiecare sfârºit de sãptãmânã, la Chei nu întâlneºti mai mult de 100 de turiºti. Cheile Buþii sunt situate pe flancul sudic al Munþilor Retezat, la ieºirea din locali-
tatea hunedoreanã Uricani din Valea Jiului, fiind sãpate în calcare ce vin din jurasic. Zona încã poate fi consideratã virginã, deoarece nu a fost exploatatã din punct de vedere turistic de autoritãþi. Acesta este ºi motivul pentru care este cãutatã an de an
cu sute de mii de ”paznici”, pentru cã nici un hoþ n-a mai avut tupeul sã se apropie de maºinile aflate lângã stupii cu albine. ”Pe proprietatea de la Aninoasa am lãsat un poliþist sã-ºi þinã
de cãtre turiºtii din vestul Europei. Cheile reprezintã o succesiune de meandre încãtuºate, iar versanþii sunt foarte abrupþi, cu înclinãri ce depãºesc 60 de grade, numai bune pentru alpinism. Totodatã, Cheile Buþii oferã o reþea largã de peºteri ºi izvoare, cascade ºi baraje naturale, care pot fi explorate de toatã lumea sub îndrumarea unor speologi din cadrul Fundaþiei Salvamont Lupeni. Accesul în zonã se face pe Drumul Naþional 66A ce pleacã din Petroºani pânã la Câmpul lui Neag, iar de aici, de-a lungul unui drum pietruit ce dateazã încã de pe vremea romanilor pãtrundem în Cheile Buþii spre
albinele. ªi mie îmi este fricã de albine, îmi este teamã sã nu mã înþepe. Are vreo ºase stupi ºi de când este acolo nu am mai avut probleme. Când vreau sã merg pe proprietate trebuie sã-l chem, cã nu pot intra nici eu”, spune Nicolae Gherghin. Chiar dacã albinele carpatine nu sunt agresive, strãinii care se apropie de stupi pot fi consideraþi o ameninþare ºi atacaþi, iar cum roiesc prin toatã gospodãria, nici un hoþ n-a mai avut curaj sã se punã cu micii paznici. Maximilian GÂNJU
amonte. Cei care doresc sã zãboveascã în aceastã zonã ce strãjuieºte Parcul Naþional Retezat au mai multe alternative pentru adãpost. În zona Câmpul lui Neag, la distanþã micã de Chei, au apãrut mai multe pensiuni care oferã condiþii foarte bune de cazare, la preþuri cuprinse acceptabile. Maximilian GÂNJU
Fructele de pãdure îi salveazã de la foamete
A
bia s-au pârguit primele fructe ºi afinarii au dat buzna la cules. Primii negustori de afine ºi-au fãcut apariþia în Piaþa Centralã Petroºani, iar pentru cã sunt puþine au ºi preþ pe mãsurã. Oamenii cutreierã toþi munþii pentru a gãsi cele câteva zone unde afinele sunt coapte ºi de aceea spun cã preþul cerut este corect. La tarabele din pieþele Vãii Jiului ºi-au fãcut loc ºi primii culegãtori de afine care încearcã sã facã un ban de pe urma delicioaselor fructe care au ºi întrebuinþãri medicinale.
Kilogramul costã cam 25 lei ºi nu prea este loc de negociere, însã cei mai mulþi preferã sã vândã la „badoagã” adicã la jumãtate de kilogram. Preþul o sã scadã odatã cu apariþia
concurenþei însã, acum, pentru o gãleatã cu afine culegãtorii trebuie sã umble toþi munþii încã de la ivirea zorilor. „Este greu dar se câºtigã dacã munceºti. Media e ºi de 50 de lei pentru o zi de muncã, nu e rãu deloc. Ne trezim la cinci dimineaþa
ºi plecãm la cules de afine. Seara venim din munþi ºi vindem ce am strâns. Aduni ºi 2000 de lei într-o lunã dacã ai chef de muncã, nu þi-e fricã de urs ºi cunoºti zonele unde se fac”, a spus unul dintre culegãtori. Maximilian GÂNJU
Turismul din Defileul Jiului sabotat de reabilitarea fãrã de sfârºit a DN 66 P arcul Naþional Defileul Jiului este zona în care frumuseþile naturii ºi multe lucruri unice îi atrag pe turiºti. Astãzi, tronsonul Bumbeºti-Livezeni este sectorul de cale feratã cu cele mai multe tuneluri aflate într-un defileu din þara noastrã. Lucrãrile fãrã de sfârºit la DN 66 þin turiºtii la distanþã de aceastã comoarã a naturii, de care ar putea profita douã judeþe. Spaniolii care reabiliteazã drumul ºi Direcþia de Drumuri Gorj, instituþie care ar fi trebuit sã îl oblige pe constructor sã finalizeze lucrarea la termen au pus cruce turismului din defileu.
susþinere din beton, 109 poduri, 2,5 km ziduri de sprijin ºi aproximativ trei milioane metri pãtraþi de terasamente. Din anul 1973, potrivit reprezentanþilor CFR Gorj, calea feratã a fost electrificatã.
Parcul Naþional Defileul Jiului a fost înfiinþat în anul 2005, fiind una din cele mai tinere arii protejate de pe teritoriul þãrii noastre. Parcul este situat de-a lungul defileului format de râul Jiu între masivele Parâng ºi Vâlcan, în nordul judeþului Gorj. Se aflã la o distanþã de 28 de kilometri de municipiul Târgu-Jiu ºi la 2 kilometri de localitatea Petroºani, fiind strãbãtut de Drumul European 79. Suprafaþa totalã a Parcului este de 11.127 hectare, marea majoritate a acesteia aflându-se pe teritoriul judeþului Gorj, 10.545 ha, iar restul revenind judeþului vecin, Hunedoara (582 ha). Zona impresioneazã prin sãlbãticia ºi frumuseþea extraordinarã a locurilor, prin uimitoarea bogãþie a florei ºi faunei sãlbatice, liniºtea specificã zonei îl fac pe vizitator sã simtã comuniunea cu Dumnezeu.
Cele mai multe tuneluri din România Una dintre frumuseþile care meritã vãzute aici, este simplul fapt cã, de la Livezeni pânã la Bumbeºti-Jiu, pe o lungime de 33 km, râul Jiul ºi-a facut cel mai sãlbatic defileu din România. Specialiºtii în geologie au spus cã aceastã sãlbãticie se datoreazã structurii geologice, reprezentatã de roci foarte rezistente, precum cuartite, amfibolite, calcare cristaline ce dezvoltã ºi menþin
pereþi, tancuri, jgheaburi. Astãzi BumbeºtiJiu Livezeni este sectorul de cale feratã cu cele mai multe tuneluri aflate într-un defileu din þara noastrã, 43. Construcþia cãii ferate din Defileul Jiului a început în anul 1924, dar a fost de mai multe ori opritã, astfel cã, pânã în anul 1937 nu a înaintat decât 4 km. Dupã 1948 lucrãrile au început ºi s-au finalizat în acelaºi an. Pentru a strãbate cei 33 km ai defileului a fost necesarã construcþia a 43 tuneluri, 15 bolþi de
Sute de specii de plante ºi animale protejate
În Parcul Naþional Defileul Jiului au fost inventariate 701 specii de plante ºi 441 de specii de animale, din care unele sunt protejate. Aici vieþuiesc vipere, vidre, urºi, râºi, iar zona are un mare potenþial turistic, fiind bogatã în spectaculoase grote, puþuri naturale sau avenuri. În inima pãdurii se întâlneºte un interesant tip de conace, gospodãrii specifice locului, iar pe traseul Bumbeºti-JiuPetroºani pot fi vizitate mãnãstirile Lainici ºi Viºina. Vânãtoarea ºi pescuitul sunt strict reglementate în Parcul Naþional Defileul Jiului, iar accesul turiºtilor este permis numai pe locurile marcate. „Orice lucrare sau activitate ce poate genera un impact negativ asupra ariei
protejate este interzisã. Sunt permise activitãþile tradiþionale (pãºunat raþional, recoltarea plantelor medicinale, a fructelor de pãdure ºi a ciupercilor) desfãºurate cu acordul prealabil al administraþiei parcului. În parc existã specii de insecte rarisime, de interes comunitar, aflate pe listele Uniunii Europene. De asemenea, în Defileul Jiului mai trãiesc cinci specii de liliac, care au dispãrut cu ani în urmã de pe aproape tot continentul european, exemplare de vipere cu corn ºi scorpioni mici, care în unele zone din Europa sunt pe cale de dispariþie”, explicã supraveghetorii parcului.
Castrul roman de la Bumbeºti-Jiu
Parcul Naþional Defileul Jiului include o
zonã cu o deosebitã încãrcãturã istoricã ºi spiritualã. De o mare importanþã strategicã încã de pe vremea romanilor, aici a fost ridicat un castru, o fortificaþie, mai ales pentru cã Defileul Jiului era o barierã naturalã în calea armatelor invadatoare. În toamna anului 1916, se dau lupte intense în nordul Gorjului, Defileul Jiului cãpãtând o deosebitã importanþã pentru apãrarea zonei Olteniei împotriva invaziei germane. Ruinele castrului roman de piatrã, dar ºi urmele unei aºezãri civile din sec II ºi III din localitatea Bumbeºti-Jiu, fac parte din monumentele istorice cu o mare însemnãtate pentru poporul român. Sunt situate pe malul stâng al Jiului, de o parte ºi de alta a drumului naþional. Maximilian GÂNJU
6 Învãtãmânt
Cronica Vãii Jiului | Joi 28 Iulie 2016
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi 28 Iulie 2016
Petroºani: deºeurile din construcþii, ridicate gratis
T
one de materiale de construcþii sunt la ghenele de gunoi, însã, acestea vor fi ridicate gratuit în aceste zile.
Administraþia de la Petroºani a decis sã suplimenteze chiar numãrul maºinilor care încarcã toate materialele de construcþii de la ghenele de gunoi, pentru cã, spun cei de ce administreazã domeniul public, cele mai multe provin în urma reamenajãrilor care au loc dupã inundaþii.
„Fac un apel la toþi locuitorii din Petroºani, care scot din locuinþã sau de pe acoperiº moloz, sã ne anunþe la primãrie, pentru ca noi sã intervenim mai eficient cu utilajele ºi sã
nu se mai depoziteze acel moloz lângã punctele gospodãreºti. De exemplul, când scoate afarã, noi ºi venim cu utilajul”, a spus Daniel Viºan, director al Direcþiei de Administrare a
Cât se stã pentru un paºaport? eci de pesoane înarmate cu Z cafele, mâncare, sticle de apã ºi foarte multã rãbdare s-au aºezat ieri dimineaþã încã de la ora 7 la coadã, în faþa primãriei din Petroºani, pentru a se asigura cã astãzi prind un loc pentru a-ºi schimba paºaportul. Puºi la zid, în faþa unui sistem prost gândit, oamenii care depind de acest document sunt nevoiþi ca în fiecare sãptãmânã sã stea de miercuri pânã joi în continuu la coadã pentru a nu pierde locul. Reprezentanþii prefecturii vin la Petroºani de la Deva doar în ziua de joi timp de douã ore, aºa cã maximul de paºapoarte care pot fi inlocuite nu depãºeste numãrul de 35. ”Am venit de la ora 9 dimineaþa sã stau la rând. Am venit cu o zi înainte pentru cã trebuie sã îmi ocup loc. Din câte am înþeles doar 35 de paºapoarte se fac, aºa cã am venit din timp sã fiu sigur ca sunt printre aceste 35 de persoane. Am norocul cã îndeplinesc toate condiþiile de pe listã ºi nu stau degeaba, cã altfel ar fi trebuit sã vin ºi sãptãmâna
viitoare. Pânã ajung doamnele de la Deva nu avem ce face, stãm peste noapte cu rândul, mai facem schimb cu cunoºtinþele, cã altceva nu avem ce face”, a spus unul bãrbat ce stãtea la rând. Tot la rând am gãsit ºi cea mai norocoasã persoanã, pentru cã era prima pe listã, dar totodatã ghinionistã pentru cã a stat cel mai mult la rând. ”Stau la rând de azi pentru cã acest sistem prost creat de nu ºtiu cine, ne condamnã pe noi oamenii de rând. Din ce am înþeles pentru a-þi face un paºaport trebuie sã vi înainte
cu 24 de ore pentru a prinde loc, cã sunt doar 35 de paºapoarte care se elibereazã. Am avut ºansa sau pot sã zic neºansa sã fiu primul pentru a prinde un loc sã fac paºaport copilului meu” a mai spus un domn. Problema eliberãrii ºi schimbãrii paºapoartelor, este una foarte mare acum, în lunile de varã deoarece mare parte din persoanele aflate în aceastã situþie vin din strãinãtate în þarã ºi se lovesc de acest sistem prost gândit. Situaþia prezentatã nu are loc doar la Petroºani. Aºa se întamplã ºi la Deva unde, deºi biroul de paºapoarte are program continuu, statul la coadã nu se poate evita. ”În sezonul estival, totdeauna ne aduce o aglomerare mare la serviciul de paºapoarte, ºi la înmatriculãri, dar nu
în aºa mare mãsurã ca ºi la paºapoarte. Tot acest lucru se întâmplã pentru cã foarte mulþi cetãþeni care îºi au domiciliul sã sunt plecaþi sezonier în strãinãtate, îºi reînoiesc documentele prin care pot sã îºi desfãºoare activitatea în þãrile în care sunt plecaþi. O datã pe sãptãmânã o echipã de la serviciul de paºapoarte se deplaseazã la Petroºani, pentru a opera pentru cetãþenii din Valea Jiului serviciul de paºapoarte”, a spus Kiszely Fabius, subprefectul judeþului Hunedoara Fãrã doar ºi poate astãzi, din nou încidentele nu vor lipsi deoarece, oamenii nemulþumiþi ºi revoltaþi vor face din nou scandal. Însã chiar ºi aºa situaþia de fapt nu se va modifica. Adina PÃDURARU
Domeniului Public ºi Privat (DADPP), din Petroºani. Primãria face acest gest, dupã ce oamenii au avut de suferit la inundaþii, gratis. „În mod normal, este o taxã de 80 de lei pe m.c. stabilitã de Consiliul Local, dar, dat fiind faptul cã în ultima perioadã am fost afectaþi de grindinã, s-a luat hotãrârea sã ridicãm noi gunoiul, fãrã niciun efort financiar din partea cetãþenilor”, a mai spus directroul DADPP. Mai mult, pentru cã în ultimele zile s-a adunat mult gunoi de acest fel la mai multe ghene din Petroºani,
CINCIª SUMMER FEST 4
F
estivalul Cinciº Summer Fest ajuns la ediþia a 4-a vã propune anul acesta o întâlnire cu nu mai puþin de 25 de artiºti. Evenimentul, care va avea loc începând de astãzi ºi pânã duminicã este organizat de Asociaþia de Dezvoltare D.A.O Hunedoara în parteneriat cu HIGH KULTURE (Timiºoara) are loc pe lacul Cinciº la CAMPING MÃDÃLINA ºi susþine arta ºi cultura – proiecþii, art workshop, lansare de carte, bucãtãrie vegetarianã.
administraþia a mai adus maºini în plus. „Administraþia localã, începând de miercuri, a supliemntat cu încã un utilaj, pentru a ridica tot molozul de la toate punctele gospodãreºti, ca sã avem o imagine plãcutã a Petroºaniului ºi cetãþenii sã nu suporte acest disconfort”, a conchis Daniel Viºan. Deºeurile din Petroºani ajung la Horezu, iar serviciul de gospodãrire chiar a cerut un permis de trecere pentru maºinile care fac transportul, prin Defileul Jiului, pentru cã artera este închisã circulaþiei rutiere pe timpul zilei. Diana MITRACHE Potrivit organizatorilor, în cele patru zile de concerte participanþii îi vor întâlni pe HIGH KULTURE – VRU DUBZ, SAGA, ZONA VERDE, DJ SE, MONSOON, NERUB, DEELOW, JON, RUDENESS, UNDA SINISTA, MUSAI SOUNDWORKS, DIGITAL SELEKTA, DJ BENDO, POORMEN SOUND, A LION – BUD MAN, DUB INSEKTA, RK MAN, KOKO PERCUSSION, DJ KUKY, DUMBO DJ, DJ RAZY, SMK (Twenty Tribes), SMK ºi BHH. Festivalul promoveazã muzica bass – producþie, prestaþie live, party – genurile: dub, dubstep, reggae, hip-hop etc; este centrat pe muzicã ºi activitãþi muzicale – audiþii rare – vinyl, live scratch session, live mixing sound, performing MC.
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi 28 Iulie 2016
Henþ cu mâna
SÃ NU NE UITÃM CAMPIONII Mãrturisesc cã am urmãrit cu atenþie traseul, din pãcate, nereuºit al arcaºilor ani-
noseni, în lupta lor pentru a prinde Olimpiada de la Rio. Din pãcate, un sport românesc de
tranziþie care a rãmas acasã. Marele campion al acestui sport din anii ’60 - ’90, aninoseanul Vasile Tamaº cred cã ar fi prins acest tren, spunând asta fãrã a aduce, sincer, vreun afront actualei generaþii.
Vasile Tamaº a împlinit acum patru zile venerabila vârstã de 83 de ani. Cred cã cei de prin preajma lui l-au cam uitat. E drept, la vârsta asta se consumã mai mult ceai... ªtiu cã este un om retras, refuzã contactul cu
mass-media, dar nu-l condamn, ba chiar îl înþeleg. Aninoasa însã nu este vreo metropolã plinã de labirinturi stradale ºi poate cineva îi va duce acest ziar. Oricum, respect ºi consideraþie pentru marele campion Vasile Tamaº.
Tir cu arcul. Aniversare
“ROBIN HOOD” DE ANINOASA A ÎMPLINIT 83 DE ANI:
LEGENDA NUMITÃ VASILE TAMAª E
ste una din legendele în viaþã ale sportului, Vãii Jiului. ªi asta nu poate fi decât o bucurie . Nãscut pe 25 iulie 1933, Vasile Tamaº existã. Acolo, undeva discret, la Aninoasa. Omul, sportivul cu zeci ºi sute de titluri ºi medalii în tirul cu arcul, sportul dus la un înalt nivel, cel care în anul 1958 a pus bazele acestui sport în localitatea de sub Priboi.
“Am iubit sportul de când m-am nãscut” De la vârsta de 11 ani, actualul octogenar Vasile Tamaº a devenit membru al Asociaþiei Sportive Minerul Aninoasa, devenind rapid
un bun practicant al schiului de fond, cu locuri de podium la concursurile organizate la nivel naþional în Parâng ºi Straja, dar ºi la cele din Retezat, Semenic sau Poiana Braºov. Dragostea pentru arcul cu sãgeþi a venit în anul
1956 – iatã, au trecut 60 de ani de atunci! –, când a ajuns printr-o întâmplare la un concurs la Tg. Mureº. Doi ani mai târziu, în 1956, pune bazele acestui sport la Aninoasa, Vasile Tamaº ºi colegii sãi începând sã participle la concursuri de amploare în toatã zona. Schiul sau tirul cu arcul, l-au fãcut pe Vasile Tamaº sã declare într-o zi “am iubit sportul de când m-am nãscut”.
Lozul cu noroc!
Vasile Tamas, Dorina Damian ºi Aurel Slãbâi, într-o fotografie din anii `70 ai tirului aninosean
Prin 1975, aflându-se la vechiul CNEFS în Bucureºti, polisportivul Vasile Tamaº (specialist în schi ºi alpinism) este trimis la Tg. Mureº, pentru un concurs cu arcul cu sãgeþi. Încurajat ºi de cunoscutul antrenor de la “Parângul” Petroºani, Vasile Holpeþchi, sportivul Vasile Tamaº se duce la Tg. Mureº, face câteva antrenamente sumare cu antrenorul Zoltan Szabo, trage la concurs, dar… trage ºi un loz în plic, câºtigând fabuloasa sumã pentru vremea aceea, 2000 lei! Din banii câºtigaþi, îºi cumpãrã sãgeþi – îl cuprinsese pasiunea! –. Revine în Valea jiului, la Aninoasa ºi în 1958 îºi formeazã o echipã din 7 sportivi. Aºa a fost începutul.
Primele performaþe
Vasile Tamaº avea sã polarizeze în jurul sãu, mulþi oameni care se vor implica
în sport. Ani de muncã, voinþã ºi abnegaþie, avea sã scoatã tirul cu arcul din anonimat. Primele succese notabile vor apãrea abia la începutul anilor ’70. Primul success a fost în anul 1973, când Vasile Tamaº a reuºit îndeplinirea normelor de maestru al sportului. În 1975 sunt cucerite primele titluri de campioni naþionali la juniori I individual ºi pe echipe.
Lanþul succeselor În anul 1978 ehipa de tir cu arcul Minerul Aninoasa reuºeºte cucerirea Cupei României pe echipe, cu sportivi de marcã alãturi de Vasile Tamaº, precum Aurel Uriþescu, Petricã Feier, Virgil Vlaºin, Ghrorghe Pop, Ionel Petric, Dumitru Codrea, Ioan Pagnejer, Vasile Bud, Dorina Damian, Mariana Habian, Ana Cadar, Elena Gheorghe. De altfel, anul 1978 a fost unul senzaþional, trãgãtorii aninoseni doborând nu mai puþin de 24 de recorduri ale României! ªi asta în situaþia în care în acea perioadã
existau în România peste 25 de secþii de tir cu arcul! Chiar la vârsta de 51 de ani, în 1982, Vasile Tamaº va mai obþine un titlu naþional în anul 2004, devine singurul antrenor emerit din Valea Jiului. Sub “comanda” s-a, Minerul Aninoasa a acumulat peste 350 de medalii de aur, argint ºi bronz. Turcia, Grecia, S.U.A, Coreea, Italia, Mongolia, fostul U.R.S.S., sunt câteva din punctele importante cu vibrante emoþii pentru Vasile Tamaº, cel care prin spiritul sãu a inoculat bucuria acestui sport generaþiilor care i-au urmat.
Paginã realizatã de Genu TUÞU