Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1153
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 27 Iulie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
”Zilele Municipiului Petroºani”, amânate din nou
P
ostul de Sf. Maria i-a determinat pe aleºii locali sã amâne manifestãrile dedicate municipiului, în condiþiile în care foarte mulþi credincioºi au sugerat cã nu este cea mai bunã perioadã.
Astfel, consilierii locali au decis sã amâne manifestarea pentru 18 august a.c., însã ºi aceastã datã ar putea fi modificatã. "Am discutat cu mai mulþi oameni care mi-au sugerat cã, dacã tot le-am amânat acum din cauza postului sã stabilim o data mai apropiatã de luna septembrie pentru cã atunci sunt pe final concediile ºi sunt ºi copiii acasã. Eu voi discuta cu consilierii locali sã le propun ca ºi datã sfârºitul lunii august, adicã 25 august", declarã Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Manifestãrile dedicate capitalei Vãii Jiului ar fi trebuit sã aibã loc înainte de alegerile locale. Ca sã nu capete conotaþii electorale, oficialii administraþiei publice din Petroºani au decis sã reprogrameze activitãþile reunite sub genericul „Zilele Municipiului Petroºani”. Maximilian GÂNJU
Transport local mai scump pentru locuitorii din Valea Jiului
ZMK protesteazã, majorând tarifele
S
ingura firmã care face transport în Valea Jiului cu maxi-taxiuri va recurge la un protest inedit de luni, 1 august. În fiecare mijloc de transport va afiºa procesul verbal încheiat cu poliþia rutierã, care a amendat unul dintre ºoferi cu 9.000 de lei. >>> PAGINA A 3-A
Minerii pregãtesc greva generalã
S
indicaliºtii din mineritul Vãii Jiului sunt gata sã declanºeze greva generalã. În cursul zilei de marþi, în timpul negocierilor ce au loc cu administratorul CEH, ortacii au notificat angajatorul cu privire la declanºarea protestului. Potrivit sindicaliºtilor de la Muntele, negocierile au loc în prezenþa directorului Cosmin Chiuzan ºi acesta, în timpul discuþiilor, ºi-
ar fi pus chiar demisia pe masã. În plus, tot în cursul zilei de marþi, minerii au notificat ITM despre
intenþiile de a declanºa conflictul colectiv de muncã. În minã, ortacii nu mai au cu ce lucra, sunt stresaþi ºi salariile le-ar putea întîrzia. Situaþia în care se aflã Complexul Energetic Hunedoara este un a fãrã precedent ºi, cel mai probabil, minele viabile se îndreaptã spre faliment. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Absolvenþii pot face cursuri de calificare gratis
A
bsolvenþii de liceu, care nu vor sã plece la facultate, ori poate nu au luat Bacalaureatul, sunt aºteptaþi sã devinã ºomeri, iar mai apoi, sã facã un curs gratuit de calificare. Cei mai mulþi cred cã li se potriveºte, potrivit statisticilor de pânã acum, o meserie în alimentaþie, ori poate chiar în turism. AJOFM Hunedoara este gata ºi la Petroºani
sã îi califice ºi sã îi integreze pe piaþa muncii. „În fiecare an suntem pregãtiþi pentru persoanele tinere care ne calcã pragul. Noi putem organiza cursuri de formare profesionalã în toate domeniile de activitate, dar tinerii îºi doresc mult cursuri pe alimentaþie ºi turism”, a declarat Dorina Uifãlean, ºefa Centrului de Formare Profesionalã Petroºani. Tinerii vin sã facã aceste cursuri gratis, dar piaþa de la noi este
prea slabã, iar tot statisticile spun cã, o mare parte, pleacã de aici, în zone unde turismul este mai dezvoltat, sau poate chiar în afara þãrii. „Sunt cursuri pentru turism. Noi ne pregãtim ºi pentru piaþa Vãii Jiului, pentru cã sperãm ca aceºti tineri sã rãmânã ºi sã îºi gãseascã de lucru aici, însã, din pãcate, pânã în prezent, majoritatea pleacã din zona noastrã, spre locurile unde sunt cerute. Mai mult, foarte
Dacian Cioloº luat la întrebãri de pensionarii din Valea Jiului
remierul României, P Dacian Cioloº, va
trebui sã ofere niºte rãspunsuri pensionarilor mineri din Valea Jiului. aceºtia au ridicat mai multe probleme pe care i le fac cunoscute premierului prin intermediul unei scrisori. “Noi credem ºi suntem convinºi cã a sosit momentul T, de unde nu mai existã cale de întoarcere, pentru cã în felul acesta nu mai merge, trebuie sã fim solidari ºi sã ne unim forþele cu toþii ºi sã gãsim soluþii tehnice
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 27 Iulie 2016 mulþi, dupã ce obþin aceste diplome de la noi, pleacã în strãinãtate”, a mai spus ºefa Biroului Centrului de Formare Profesionalã din Petroºani. Absolvenþii din Valea Jiului au ºansa, în eventualitatea cã nu mai merg la facultate, sã ia bani ca ºomeri. Dacã devin ºomeri, primesc timp de o jumãtate de an 250 de lei ºi pot urma gratuit unul dintre cursurile organizate de agenþia din Valea Jiului. Termenul în care puteau sã se înscrie la ºomaj este de 60 de zile, din data de 29 iunie, aºa încât mai este foarte puþin. Diana MITRACHE
S.C APA SERV VALEA JIULUI S.A PETROªANI anunþa restricþii în furnizarea apei potabile pentru MIERCURI, 27.07.2016 în: - Petroºani - între orele 09.00 - 16.00. Zona afectatã: str.1 Decembrie 1918, blocurile M1-M4, 95-99, 101-109, 120124, str. Avram Iancu blocurile turn (3-13, 810), str. Slãtinioara ºi str. Rovinei ; Motivul restricþiei: remediere pierdere la branºamentul blocului 13, str. Avram Iancu. - între orele 09.00 - 12.00. Zona afectatã: str.1 Decembrie 1918, zona dintre Primãria ºi
LOCURI DE MUNCÃ z BIJUTERIA EXCLUSIV situatã în Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, bl. 96, parter, vis-a-vis de staþia Hermes, angajeazã 2 asistente vânzãri sau lucrãtoare comerciale pentru magazin. Condiþii: prezentabile, minim studii medii, se acceptã inclusiv absolvente sau persoane aflate în perioada studiilor. Salariul este atractiv ºi nu se cere experienþã. Prezentarea cu CV zilnic la magazin, între orele 10-18 sau telefon 0751194610.
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014 adecvate ºi eficiente pentru reindustrializarea Vãii Jiului, a judeþului Hunedoara ºi a României ºi sã recldim împreunã o nouã þarã, pe baze noi, mai bunã, mai dreaptã ºi mai prosperã, în pace ºi bunã înþelegere, iar cei plecaþi sã aibã motive foarte serioase de a se reîntoarce în þara lor”, aratã pensionarii mineri.
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Aceºtia solicitã continuarea unor lucrãri, precum cea de la barajul de hidroenergetic de pe râul Baleia-Paroºeni, exploatarea cuarþului de la Uricani, dar ºi alte lucruri de acest gen. O scrisoare i-a fost adresatã ºi primarului Tiberiu Iacob Ridzi, acestuia solicitându-se demararea unor noi investiþii. Monika BACIU
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
Spitalul de Urgenþã Petroºani (inclusiv), str. ªt. O. Iosif, 22 Decembrie, Nicolae Titulescu, Coasta; Motivul restricþiei: înlocuire reþea alimentare cu apã la blocul 2B, str. ªt. O. Iosif. Uricani - între orele 08.00 - 14.00. Zona afectatã: Cartier Bucura; Motivul restricþiei: înlocuire reþea de alimentare cu apã bl. B1, str. Muncii. S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani iºi cere scuze pentru disconfortul creat ºi vã mulþumeºte pentru înþelegere.
- ÎNCHIRIERI -
Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 27 Iulie 2016
Transport local mai scump pentru locuitorii din Valea Jiului
ZMK protesteazã, majorând tarifele S ingura firmã care face transport în Valea Jiului cu maxi-taxiuri va recurge la un protest inedit de luni, 1 august. În fiecare mijloc de transport va afiºa procesul verbal încheiat cu poliþia rutierã, care a amendat unul dintre ºoferi cu 9.000 de lei. Suma i-a fost imputatã acestuia, pe motiv cã avea 3 pasageri în picioare, iar acum, conducerea ZMK va majora tarifele, ca sã aibã bani sã achite amenzile de acest fel. „Având în vedere sancþiunile aplicate de Poliþia rutierã pentru persoarele aflate în picioare, este singura noastrã metodã de a protesta, prin afiºarea proceselor verbale de sancþiune, în microbuze ºi de a dubla sau a tripla preþul la transport, deoarece aceste
amenzi au fost aplicate conducãtorilor auto angajaþi ai firmei ZMK ºi au o valoare foarte mare, respectiv 9.000 de lei”, a declarat Marga Szabo, reprezentatã a firmei ZMK. Transportatorii spun cã, nu o datã, au fost hãrþuiþi cu controalele, pentru cã sunt singurii care fac transport în regim de maxi-taxi, însã, s-a dovedit cã nicio altã firmã nu se prezintã la licitaþii, aºa cum a fost cazul la Petrila. De luni, însã,
totul va cãdea pe cei care sunt navetiºti, deºi tarifele nu au mai fost modificate de vreo 4 ani. „Începând cu data de 1 august, noi o sã anunþãm publicul cãlãtor, cu scuzele de rigoare ºi cu regrete, pentru cã noi am încercat sã menþinem preþul cât mai mic ºi nu am mãrit tarifele din 2012, dar pentru a putea sã plãtim aceste amenzi pentru angajaþii noºtri, nu avem decât din preþul biletului, adicã din buzunarul omului
Planuri pentru cartierul sinistraþilor din Petroºani
A
dministraþia localã ºi firma de distribuþie a apei din Valea Jiului cautã acum soluþiile pentru ca oamenii din zona Cartierului Aeroport sã nu mai aibã de suferit la fiecare ploaie torenþialã.
Sunt câteva idei ce vor fi puse în practicã în cel mai scurt timp ºi, pe de o parte, administraþia crede cã nu mutarea oamenilor este principala soluþie, ci doar realizarea unui sistem de canalizare generos, care sã preia apele. „Am discutat cu juriºtii din primãrie ºi cu specialiºtii noºtri ºi cred cã cea mai bunã soluþie, pentru cã sunt mai multe variante luate în calcul, va fi realizarea unei magistrale foarte mari de colectare a apelor pluviale din acest loc, aºa încât acest pericol al inundãrii zonei sã nu mai existe. ªi este cea mai la îndemânã. Asta, pentru cã, dacã am fi achiziþionat noi apartamentele de la parter, care se inundã, pânã la urmã, ar fi trebuit cumva închise ºi ar fi rãmas niºte spaþii ce trebuiau întreþinute”, a spus Tiberiu Iacob Ridizi, primarul municipiului Petroºani. Consiliul Judeþean Hunedoara este forul de la care se aºteaptã banii pentru o astfel de investiþie, iar cei de la Apa Serv spun cã ºi Apele Române ar urma sã vinã în ajutor, în momentul în care vor finaliza amena-
jarea pâraielor ce traverseazã cartierul ºi care vin de pe versanþi. „Canalizarea este prevãzutã pentru a prelua apele în urma ploilor. Sub nicio formã, canalizarea nu este prevãzutã pentru a prelua ºi cele douã pâraie, care inundã aceastã zonã. Dacã se va rezolva aceastã problemã cu decolmatarea pâraielor ºi gãsirea soluþiilor, într-o investiþie de la Apele Române Craiova, eu cred cã aceastã problemã se va rezolva. Referitor la canalizare, împreunã cu primãria ºi Consiliul Judeþean, am gãsit niºte soluþii, dar lãsãm o firmã de proiectare sã facã treaba deocamdatã, fiindcã nu vrem ca banii sã fie cheltuiþi aiurea” Inundaþiile de acum câteva sãptãmâni i-au lãsat pe oamenii din Cartierul Aeroport, din zona de blocuri care sunt construite ca într-o gãleatã, la un nivel sub cel al cartierelor înconjurãtoare, i-au lãsat pe oameni fãrã mobilã, fãrã aparaturã electrocasnicã ºi asta, dupã ce acum 8 ani li s-a întâmplat la fel. Diana MITRACHE
de rând, care merge cu noi”, a mai adãugat Marga Szabo. Cei trei pasageri au fost prinºi la un control cã stãteau în picioare, însã, totul a fost din cauzã cã era la o orã de vârf, iar cãlãtorii ºi-au asumat acest fapt, în momentul în care s-au urcat în maºinã. „Sã ºtiþi cã nici pentru angajaþii ZMK nu este o plãcere a merge, la orele de vârf, cum se întâmplã în toatã lumea, cu oamenii în picioare”, a mai precizat Marga Szabo.
Firma ZMK este cea care a plecat din Petrila, tocmai pentru cã ºoferii de pe maxitaxi erau mereu hãrþuiþi de cei de pe taxiuri, iar lucrurile nu stau altfel nici în restul oraºelor Vãii Jiului, unde maºinile acestei firme fac transportul de cãlã-
Tâlhari reþinuþi de poliþiºtii hunedoreni
A
u venit în Hunedoara sã tâlhãreascã. Este vorba despre 4 bãrbaþi cu vârste cuprinse între 25 ºi 40 de ani, din judeþele Alba ºi Sibiu care au fost reþinuþi de poliþiºtii hunedoreni bãnuiþi de comiterea infracþiunilor de tâlhãrie ºi complicitate la sãvârºirea infracþiunilor de tâlhãrie. În fapt, în noaptea de 01/02.07.2016 poliþiºtii hunedoreni au fost sesizaþi cu privire la faptul cã trei bãrbaþi au pãtruns într-o locuinþã din localitatea Boiu, judeþul Hunedoara, unde, prin ameninþarea cu acte de violenta a celor douã femei de 79, respectiv 81 de ani, prezente în locuinþã, au sustras suma de aproximativ 11.000 de lei. De asemenea, în data de 03.07.2016, în jurul orei 02.00, Poliþia Municipiului Orãºtie a fost sesizatã de un bãrbat de 67 de ani, din localitatea Râpaº, comuna Turdaº, despre faptul cã persoane necunoscute au intrat în locuinþa acestuia ºi prin ameninþarea cu acte de violenþã
asupra sa ºi asupra soþiei sale le-a fost sustrasã suma de 460 lei. Cei patru bãrbaþi au fost reþinuþi pentru 24 de ore în urma percheziþiilor ºi
tori. Tocmai din aceste motive, de luni, în fiecare maºinã, cãlãtorii vor putea sã vadã procesul-verbal încheiat cu poliþia rutierã, amenda aplicatã ºi vor constata cã tariful s-a dublat, ori, pe alte rute, s-a triplat. Diana MITRACHE ridicãrii materialelor de probã pe care poliþiºtii hunedoreni ºi poliþiºtii din cadrul Inspectoratelor de Poliþie Judeþene Alba ºi Sibiu, sub coordonarea Parchetului de pe lângã Judecãtoria Orãºtie, le-au derulat la 6 domicilii de pe raza judeþelor Alba ºi Sibiu. În acest caz, poliþiºtii continuã cercetãrile pentru documentarea întregii activitãþi infracþionale a suspecþilor. Marius MITRACHE
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
4 Actualitate
Comorile Vãii Jiului rãmân nevalorificate V
alea Jiului are adevãrate comori care ar putea atrage mii de turiºti în fiecare an. În ciuda bogãþiei oferitã de naturã, cei care ar trebui sã profite de pe urma acestor daruri nu îºi dau seama de potenþialul uriaº. Dezvoltarea turisticã a zonei Vãii Jiului a fost cuvântul de ordine , dar realitatea aratã cã nu s-a miºcat nimic concret în dezvoltarea acestei activitãþi. Munþii oferã turiºtilor care aleg sãlbãticia din Valea Jiului o ºansã de a vizita unul dintre locurile în care natura a „regizat” un spectacol grandios. Cheile Crivadiei au fost folosite ca o barierã naturalã în calea invadatorilor. Îngustimea dintre pereþii cheilor ºi verticalitatea lor nu au permis nici mãcar formarea unor poteci prin care sã te poþi strecura. Singura posibilitate de a le strãbate este pe cursul râului care desparte versanþii, însã nici aceasta nu este lipsitã de efort. „Dacã ar trebui sã descriu într-un cuvânt acest loc, aº spune doar sãlbatic! Ai senzaþia cã cineva te urmãreºte de deasupra, la fiecare pas, prin apa cristalinã, iar cum pereþii stâncilor se boltesc deasupra ta, senzaþia de straniu este ºi mai mare. Nu te poþi abate nici în stânga ºi nici în dreapta. Natura te obligã sã-i urmezi
regulile ºi te pune la încercare, iar premiul dupã atâta efort este pe mãsurã. Eu vin din zona Gorjului ºi avem chei ºi acolo, dar nu la fel de spectaculoase. De Cheile Crivadiei am auzit de la câþiva prieteni pasionaþi de speologie care au vizitat zona în urmã cu câteva luni”, spune Dragoº, unul dintre turiºtii care ºi-au fãcut curaj sã treacã prin „defileul” de la Crivadia.
C
heile Bãniþei
Aproape în continuare Cheilor Crivadiei se gãsesc ºi Cheile Bãniþei sculptate în calcare. Mai puþin sãlbatice decât cele ale Crivadiei, sunt la fel de scurte ºi spectaculoase. Turiºtii care aleg sã le viziteze, o pot face aproape fãrã efort, prin ele croindu-ºi loc ºi o cale feratã, încã de la începutul secolului. Cheile Bãniþei reprezintã o atracþie pentru turiºti datoritã Peºterii Bolii care le sfârºesc. Peºtera Bolii mai este cunoscutã ºi ca „Sala de bal ºi cântãri” deoarece în perioada interbelicã gãzduia spectacole muzicale, obicei reluat de curând la o scarã mult mai redusã pentru a nu afecta ecosistemul.
C
heile Roºiei, Tãii ºi Jieþului
de peºteri foarte puþin cunoscute turiºtilor. O creastã calcaroasã porneºte din dreptul Cheilor Roºia, întinzându-se spre est pânã în dreptul Cheilor Taia. La poalele acestor creste, pline de vegetaþie, se gãsesc, ici-colo, gospodãrii ale localnicilor crescãtori de vite, construite din lemn ºi care au rãmas parcã acolo din timpuri strãvechi, amintind de strãmoºii noºtri daci. Zona „porþilor” de intrare în Valea Jiului cum sunt numite aceste chei, poate fi strãbãtutã de un turist într-o singurã zi, iar dacã vrea sã zãboveascã mai mult la spectacolul oferit de naturã, are la îndemânã mai multe pensiuni în zona montanã a Petroºaniului. Extrem de spectaculoase dar mult mai cunoscute sunt ºi Cheile Jieþului. Spre deosebire de celelalte, acestea pot fi parcurse cu autoturismul chiar dacã drumul este stricat, însã efortul meritã pe deplin. Maximilian GÂNJU
La doar trei kilometri, un an lanþ muntos a dat naºtere unor chei apreciate în primul rând de turiºtii iubitori de alpinism. Cheile Roºiei sunt sculptate într-o ramã calcaroasã ºi, deºi sunt scurte, sunt spectaculoase, iar în pereþii lor se deschid o multitudine
Ploile torenþiale au transformat Jiul într-un rai al amatorilor de rafting
Z
eci de tineri iau cu asalt Defileul Jiului pentru a practica sporturi extreme începând cu rafting ºi pânã la întreceri de escaladã, din pãcate
doar în week-end când DN 66 este deschis circulaþiei ºi turiºtii îºi pot duce echipamentul pânã la locul de lansare la apã.
Sezonul de rafting pe Jiu s-a deschis de mai bine de douã luni, însã din cauza polilor torenþiale care s-au abãtur asupra Vãii Jiului, abia acum pasionaþii de sporturi extreme îºi pot lansa bãrcile la apã. Fiecare sfârºit de sãptãmânã este un bun prilej pentru zeci de tineri, în special din Bucureºti, Deva ºi Timiºoara, de a încerca senzaþii tari pe unul din cele mai sãlbatice râuri din
România. Pasionaþii iau la propriu cu asalt râul Jiu, segmentul învolburat dintre PolatiºtePetroºani ºi pânã la Lainici- Gorj, iar amatorii de senzaþii tari se bucurã pe o distanþã de circa 25 de kilometri de un nivel crescut de adrenalinã ºi spun cã „o turã” prin ºicanele dintre versanþii defileului nu poate fi comparatã cu nimic altceva. Acest sport este la îndemâna oricui spun organizatorii expediþiilor.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 27 Iulie 2016
„Doritorilor li se asigurã deplasarea pânã la locul de lansare a bãrcilor, instructajul ºi supravegherea în timpul expediþiei. Nimeni nu are voie în barcã fãrã vestã de salvare ºi fãrã a cunoaºte noþiuni de bazã în caz de necesitate. Totul este bine planificat astfel încât sã nu existe nicio problemã”, explicã unul dintre organizatori. Coborârea cu bãrci pe Jiu, prin defileu, prin zonele sãlbatice
unde albia este foarte îngustã ºi apa învolburatã, asigurã adrenalina necesarã oricãrui pasionat de sporturi extreme. „Ce sã spun, este super. Nu mai ai nevoie de nimic. Naturã sãlbaticã, un râu repede ºi multã distracþie. Pot sã spun cã dupã o turã de rafting te îmbeþi pur ºi simplu de la atâta adrenalinã”, spune Florin, amator de rafting. Turiºtii au posibilitatea de a face coborâre în paralel cu douã bãrci, se pot organiza întreceri, bãtãlii navale ºi recuperãri de obiecte din apã, dar ºi rafting nocturn. Amatorii primesc echipament performant, instructori specializaþi astfel încât viaþa sã nu le fie pusã în pericol. Maximilian GÂNJU
A scos bomba în flãcãri din mijlocul altor posibile 20 de bombe
U
n tânãr din Vulcan a scos “o bombã” în flãcãri de lângã alte posibile 20 de bombe butelii aflate într-un rastel spre care era îndreptatã flacãra – oprind astfel un ‘foc de artificii’, vorba ºefului Comandamentului de Pompieri Petroºani, care ar fi distrus zeci de case. Locuitorii din Sohodol-Vulcan îl considerã pe Ilie Matei, 29 de ani, salvatorul lor ºi datoritã cãruia “doamnã, el nu-ºi dã seama, dar ne-a fãcut sã ne naºtem a doua oarã”. Un bãrbat tânãr, cu o atitudine de om timid, Matei Ilie, ne-a fost prezentat la sediul Poliþiei Locale Vulcan de preºedintele Sindicatului ProLex filiala Vulcan, Octavian Damian, la cererea noastrã. Ilie Matei este poliþist local din anul 2008 ºi are 29 de ani. Practic, a „crescut” în acest colectiv. Era bandajat la o mânã, pielea braþului era roºie precum cea a amatorilor de plajã care vor sã ia tot soarele o datã. Adrian Avram, ºeful detaºamentului de pompieri din Petroºani ne-a declarat cã tânãrul a stopat un adevãrat “foc de artificii” care ar fi aruncat în aer câteva case, în cel mai fericit caz, pe strada PinuluiSohodol, din Vulcan, pentru cã imobilele sunt
“bomba” în flãcãri. “Doamnã, el nu-ºi dã seama, dar ne-a fãcut sã ne naºtem a doua oarã”- a spus unul dintre locuitorii, din capãtul dinspre oraº, al strãzii Pinului. foarte apropiate una de alta. Chiar la intrarea pe respectiva stradã, la a doua casã, se vând butelii de aragaz pline, iar ”rastelul” în care stau frumos aliniate vreo 20 de butelii se aflã într-un spaþiu destul de îngust dintre douã clãdiri ale aceluiaºi imobil. A apãrut un client, butelia trebuia încercatã, ceea ce a ºi
fãcut femeia care are acea micã afacere. Doar cã a aprins un chibrit în loc sã foloseascã spuma sãpunului… Butelia a luat foc, iar flacãra direcþionatã de gazul ce scãpa destul de puternic pe lângã robinet exact pe buteliile aflate pe primul raft, a declanaºat o adevãratã isterie datoratã grozei de ceea ce s-ar fi putut întâmpla cu tot acel cartier dacã cele 20 de butelii ar fi explodat. Matei Ilie, poliþistul local, aflat în concediu, se afla la un prieten la douã case distanþã de locul care devenise ca o bombã cãruia i s-a aprins fitilul. “Am auzit gãlãgie, oameni ieºiþi în drum, strigãte disperate “fugiþi! fugiþi! Sunaþi la 112”. Am vãzut butelia în flãcãri ºi instinctiv m-am repezit în curtea doamnei, am cerut o pãturã udã, am aruncat-o pe bulelie, am prins-o de mâner ºi am scos-o în drum lãsând sã ardã liber gazul care ieºea pentru cã înãbuºind focul, sau strângând robinetul, care cel mai probabil era defect, putea sã facã implozie. La mânã m-a prins flacãra care ieºea pe sub pãturã pe
la baza buteliei. Iniþial a fost doar înroºitã pielea, mi-a dat o doamnã sã mã ung cu ceva, dar pânã seara mâna era ca o ranã plinã de bãºici. Am fost la Urgenþa Spitalului ºi m-au curaþat ºi tratat dumnealor pentru a evita complicaþii ulterioare” - povesteºte cu oarecare greutate, Ilie Matei, de teama de a nu interpreta drept laudã de sine fapta lui. “Acþiunea lui a fost una oportunã pentru cã, practic, a stopat un eventual incendiu care putea declanºa distrugeri dacã acele 20 de butelii ar fi explodat. Ar fi fost <un foc de artificii> care ar fi distrus casele din jur. Când am ajuns noi, butelia era scoasã în drum ºi ne-am asigurat cã totul este în regulã” a declarat Adrian Avram, ºeful Comandamentului de Pompieri Petroºani. Dumninicã, a doua zi dupã incident, oamenii de pe str. Piscului din Sohodol vorbeau, încã sub emoþia pãþaniei, cã îl considerã pe Ilie Matei salvatorul lor pentru cã nimeni de acolo nu ar fi avut curajul sã punã mâna pe
Ilie Matei a spus cã a fãcut-o instinctiv, ºi totuºi existã o explicaþie… “El a fãcut armata la pompieri. Probabil are ºi un oarecare talent, aºa este fãcut, nãscut cum s-ar spune, pentru cã vã dau doar un exemplu. El, personal, a primit o scrisoare de mulþumire din partea Poliþiei Vulcan semnatã de comandat, pentru realizarea unui flagrant ºi prinderea persoanei
în cauzã în timp ce încerca sã spargã seiful unei case de pariuri din Vulcan. Este un coleg foarte bun, cu un accentuat spirit de echipã. Personal, sunt mândru de el. Eu nu ºtiu care ar fi fost reacþia mea în asemenea situaþie, dar nu cred cã aº fi putut-o face” - a declarat Tavi Damian, liderul local al sindicatului ProLex, coleg în Poliþia Localã cu Ilie Matei. Primãria Vulcan se poate mândri la rândul ei cu asemenea oameni. Se spune cã atunci când nu-i mai ai începi sã-i apreciezi… Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
Comorile Vãii Jiului rãmân nevalorificate V
alea Jiului are adevãrate comori care ar putea atrage mii de turiºti în fiecare an. În ciuda bogãþiei oferitã de naturã, cei care ar trebui sã profite de pe urma acestor daruri nu îºi dau seama de potenþialul uriaº. Dezvoltarea turisticã a zonei Vãii Jiului a fost cuvântul de ordine , dar realitatea aratã cã nu s-a miºcat nimic concret în dezvoltarea acestei activitãþi. Munþii oferã turiºtilor care aleg sãlbãticia din Valea Jiului o ºansã de a vizita unul dintre locurile în care natura a „regizat” un spectacol grandios. Cheile Crivadiei au fost folosite ca o barierã naturalã în calea invadatorilor. Îngustimea dintre pereþii cheilor ºi verticalitatea lor nu au permis nici mãcar formarea unor poteci prin care sã te poþi strecura. Singura posibilitate de a le strãbate este pe cursul râului care desparte versanþii, însã nici aceasta nu este lipsitã de efort. „Dacã ar trebui sã descriu într-un cuvânt acest loc, aº spune doar sãlbatic! Ai senzaþia cã cineva te urmãreºte de deasupra, la fiecare pas, prin apa cristalinã, iar cum pereþii stâncilor se boltesc deasupra ta, senzaþia de straniu este ºi mai mare. Nu te poþi abate nici în stânga ºi nici în dreapta. Natura te obligã sã-i urmezi
regulile ºi te pune la încercare, iar premiul dupã atâta efort este pe mãsurã. Eu vin din zona Gorjului ºi avem chei ºi acolo, dar nu la fel de spectaculoase. De Cheile Crivadiei am auzit de la câþiva prieteni pasionaþi de speologie care au vizitat zona în urmã cu câteva luni”, spune Dragoº, unul dintre turiºtii care ºi-au fãcut curaj sã treacã prin „defileul” de la Crivadia.
C
heile Bãniþei
Aproape în continuare Cheilor Crivadiei se gãsesc ºi Cheile Bãniþei sculptate în calcare. Mai puþin sãlbatice decât cele ale Crivadiei, sunt la fel de scurte ºi spectaculoase. Turiºtii care aleg sã le viziteze, o pot face aproape fãrã efort, prin ele croindu-ºi loc ºi o cale feratã, încã de la începutul secolului. Cheile Bãniþei reprezintã o atracþie pentru turiºti datoritã Peºterii Bolii care le sfârºesc. Peºtera Bolii mai este cunoscutã ºi ca „Sala de bal ºi cântãri” deoarece în perioada interbelicã gãzduia spectacole muzicale, obicei reluat de curând la o scarã mult mai redusã pentru a nu afecta ecosistemul.
C
heile Roºiei, Tãii ºi Jieþului
de peºteri foarte puþin cunoscute turiºtilor. O creastã calcaroasã porneºte din dreptul Cheilor Roºia, întinzându-se spre est pânã în dreptul Cheilor Taia. La poalele acestor creste, pline de vegetaþie, se gãsesc, ici-colo, gospodãrii ale localnicilor crescãtori de vite, construite din lemn ºi care au rãmas parcã acolo din timpuri strãvechi, amintind de strãmoºii noºtri daci. Zona „porþilor” de intrare în Valea Jiului cum sunt numite aceste chei, poate fi strãbãtutã de un turist într-o singurã zi, iar dacã vrea sã zãboveascã mai mult la spectacolul oferit de naturã, are la îndemânã mai multe pensiuni în zona montanã a Petroºaniului. Extrem de spectaculoase dar mult mai cunoscute sunt ºi Cheile Jieþului. Spre deosebire de celelalte, acestea pot fi parcurse cu autoturismul chiar dacã drumul este stricat, însã efortul meritã pe deplin. Maximilian GÂNJU
La doar trei kilometri, un an lanþ muntos a dat naºtere unor chei apreciate în primul rând de turiºtii iubitori de alpinism. Cheile Roºiei sunt sculptate într-o ramã calcaroasã ºi, deºi sunt scurte, sunt spectaculoase, iar în pereþii lor se deschid o multitudine
Ploile torenþiale au transformat Jiul într-un rai al amatorilor de rafting
Z
eci de tineri iau cu asalt Defileul Jiului pentru a practica sporturi extreme începând cu rafting ºi pânã la întreceri de escaladã, din pãcate
doar în week-end când DN 66 este deschis circulaþiei ºi turiºtii îºi pot duce echipamentul pânã la locul de lansare la apã.
Sezonul de rafting pe Jiu s-a deschis de mai bine de douã luni, însã din cauza polilor torenþiale care s-au abãtur asupra Vãii Jiului, abia acum pasionaþii de sporturi extreme îºi pot lansa bãrcile la apã. Fiecare sfârºit de sãptãmânã este un bun prilej pentru zeci de tineri, în special din Bucureºti, Deva ºi Timiºoara, de a încerca senzaþii tari pe unul din cele mai sãlbatice râuri din
România. Pasionaþii iau la propriu cu asalt râul Jiu, segmentul învolburat dintre PolatiºtePetroºani ºi pânã la Lainici- Gorj, iar amatorii de senzaþii tari se bucurã pe o distanþã de circa 25 de kilometri de un nivel crescut de adrenalinã ºi spun cã „o turã” prin ºicanele dintre versanþii defileului nu poate fi comparatã cu nimic altceva. Acest sport este la îndemâna oricui spun organizatorii expediþiilor.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 27 Iulie 2016
„Doritorilor li se asigurã deplasarea pânã la locul de lansare a bãrcilor, instructajul ºi supravegherea în timpul expediþiei. Nimeni nu are voie în barcã fãrã vestã de salvare ºi fãrã a cunoaºte noþiuni de bazã în caz de necesitate. Totul este bine planificat astfel încât sã nu existe nicio problemã”, explicã unul dintre organizatori. Coborârea cu bãrci pe Jiu, prin defileu, prin zonele sãlbatice
unde albia este foarte îngustã ºi apa învolburatã, asigurã adrenalina necesarã oricãrui pasionat de sporturi extreme. „Ce sã spun, este super. Nu mai ai nevoie de nimic. Naturã sãlbaticã, un râu repede ºi multã distracþie. Pot sã spun cã dupã o turã de rafting te îmbeþi pur ºi simplu de la atâta adrenalinã”, spune Florin, amator de rafting. Turiºtii au posibilitatea de a face coborâre în paralel cu douã bãrci, se pot organiza întreceri, bãtãlii navale ºi recuperãri de obiecte din apã, dar ºi rafting nocturn. Amatorii primesc echipament performant, instructori specializaþi astfel încât viaþa sã nu le fie pusã în pericol. Maximilian GÂNJU
A scos bomba în flãcãri din mijlocul altor posibile 20 de bombe
U
n tânãr din Vulcan a scos “o bombã” în flãcãri de lângã alte posibile 20 de bombe butelii aflate într-un rastel spre care era îndreptatã flacãra – oprind astfel un ‘foc de artificii’, vorba ºefului Comandamentului de Pompieri Petroºani, care ar fi distrus zeci de case. Locuitorii din Sohodol-Vulcan îl considerã pe Ilie Matei, 29 de ani, salvatorul lor ºi datoritã cãruia “doamnã, el nu-ºi dã seama, dar ne-a fãcut sã ne naºtem a doua oarã”. Un bãrbat tânãr, cu o atitudine de om timid, Matei Ilie, ne-a fost prezentat la sediul Poliþiei Locale Vulcan de preºedintele Sindicatului ProLex filiala Vulcan, Octavian Damian, la cererea noastrã. Ilie Matei este poliþist local din anul 2008 ºi are 29 de ani. Practic, a „crescut” în acest colectiv. Era bandajat la o mânã, pielea braþului era roºie precum cea a amatorilor de plajã care vor sã ia tot soarele o datã. Adrian Avram, ºeful detaºamentului de pompieri din Petroºani ne-a declarat cã tânãrul a stopat un adevãrat “foc de artificii” care ar fi aruncat în aer câteva case, în cel mai fericit caz, pe strada PinuluiSohodol, din Vulcan, pentru cã imobilele sunt
“bomba” în flãcãri. “Doamnã, el nu-ºi dã seama, dar ne-a fãcut sã ne naºtem a doua oarã”- a spus unul dintre locuitorii, din capãtul dinspre oraº, al strãzii Pinului. foarte apropiate una de alta. Chiar la intrarea pe respectiva stradã, la a doua casã, se vând butelii de aragaz pline, iar ”rastelul” în care stau frumos aliniate vreo 20 de butelii se aflã într-un spaþiu destul de îngust dintre douã clãdiri ale aceluiaºi imobil. A apãrut un client, butelia trebuia încercatã, ceea ce a ºi
fãcut femeia care are acea micã afacere. Doar cã a aprins un chibrit în loc sã foloseascã spuma sãpunului… Butelia a luat foc, iar flacãra direcþionatã de gazul ce scãpa destul de puternic pe lângã robinet exact pe buteliile aflate pe primul raft, a declanaºat o adevãratã isterie datoratã grozei de ceea ce s-ar fi putut întâmpla cu tot acel cartier dacã cele 20 de butelii ar fi explodat. Matei Ilie, poliþistul local, aflat în concediu, se afla la un prieten la douã case distanþã de locul care devenise ca o bombã cãruia i s-a aprins fitilul. “Am auzit gãlãgie, oameni ieºiþi în drum, strigãte disperate “fugiþi! fugiþi! Sunaþi la 112”. Am vãzut butelia în flãcãri ºi instinctiv m-am repezit în curtea doamnei, am cerut o pãturã udã, am aruncat-o pe bulelie, am prins-o de mâner ºi am scos-o în drum lãsând sã ardã liber gazul care ieºea pentru cã înãbuºind focul, sau strângând robinetul, care cel mai probabil era defect, putea sã facã implozie. La mânã m-a prins flacãra care ieºea pe sub pãturã pe
la baza buteliei. Iniþial a fost doar înroºitã pielea, mi-a dat o doamnã sã mã ung cu ceva, dar pânã seara mâna era ca o ranã plinã de bãºici. Am fost la Urgenþa Spitalului ºi m-au curaþat ºi tratat dumnealor pentru a evita complicaþii ulterioare” - povesteºte cu oarecare greutate, Ilie Matei, de teama de a nu interpreta drept laudã de sine fapta lui. “Acþiunea lui a fost una oportunã pentru cã, practic, a stopat un eventual incendiu care putea declanºa distrugeri dacã acele 20 de butelii ar fi explodat. Ar fi fost <un foc de artificii> care ar fi distrus casele din jur. Când am ajuns noi, butelia era scoasã în drum ºi ne-am asigurat cã totul este în regulã” a declarat Adrian Avram, ºeful Comandamentului de Pompieri Petroºani. Dumninicã, a doua zi dupã incident, oamenii de pe str. Piscului din Sohodol vorbeau, încã sub emoþia pãþaniei, cã îl considerã pe Ilie Matei salvatorul lor pentru cã nimeni de acolo nu ar fi avut curajul sã punã mâna pe
Ilie Matei a spus cã a fãcut-o instinctiv, ºi totuºi existã o explicaþie… “El a fãcut armata la pompieri. Probabil are ºi un oarecare talent, aºa este fãcut, nãscut cum s-ar spune, pentru cã vã dau doar un exemplu. El, personal, a primit o scrisoare de mulþumire din partea Poliþiei Vulcan semnatã de comandat, pentru realizarea unui flagrant ºi prinderea persoanei
în cauzã în timp ce încerca sã spargã seiful unei case de pariuri din Vulcan. Este un coleg foarte bun, cu un accentuat spirit de echipã. Personal, sunt mândru de el. Eu nu ºtiu care ar fi fost reacþia mea în asemenea situaþie, dar nu cred cã aº fi putut-o face” - a declarat Tavi Damian, liderul local al sindicatului ProLex, coleg în Poliþia Localã cu Ilie Matei. Primãria Vulcan se poate mândri la rândul ei cu asemenea oameni. Se spune cã atunci când nu-i mai ai începi sã-i apreciezi… Ileana FIRÞULESCU
6 Învãtãmânt
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 27 Iulie 2016
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 27 Iulie 2016
6 miliarde de lei vechi, economie la prima licitaþie a administraþiei Cristian Resmeriþã
Î
nceputul noii administraþii de la Lupeni este promiþãtoare. Primarul Cristian Resmeriþã a reuºit sã obþinã o economie la bugetul local de de 6 miliarde de lei vechi cu ocazia primei licitaþii privind lucrãrile la infrastructurã. Este vorba despre proiectul de asfaltare a strãzii Calea Brãii, unde în urma aplicãrii procedurilor de negociere ºi desfãºurare a licitaþiei, Primãria Lupeni
a reuºit sã obþinã o economie de 6 miliarde lei vechi faþã de preþul estimat de executare a lucrãrilor. “În urmã cu câteva zile am reuºit sã finalizãm procedurile ºi sã semnãm contractul pentru derularea proiectului “Modernizare str. Calea Brãii, rest de lucrãri”. Putem spune cã negocierile purtate au fost finalizate cu succes, întrucât dupã aplicarea procedurilor de licitaþie ºi de negociere la care au participat un numãr de 4 ofertanþi, Primãria Lupeni a adjudecat lucrãrile ofertei celei
mai mici în valoare de 437.455 lei cu TVA, faþã de valoarea estimatã de 1.036.272 lei cu TVA, ceea ce a adus pentru noi o economie de 6 miliarde lei vechi”, declarã primarul Cristian Resmeriþã. Potrivit primarului Cristian Resmeriþã, lucrãrile care se vor executa sunt de modernizare a strãzii Calea Brãii ºi constau în turnarea unui covor asfaltic, amenajarea trotuarelor ºi amenajarea rigolelor. Încã de la începutul mandatului primarul Cristian Resmeriþã a
Reabilitarea ºoselei de centurã este în grafic
C
onstructorul care a câºtigat asfaltarea DN 66, centura municipiului Petroºani, este în grafic cu lucrarea ºi un sens cu douã benzi de circulaþie a fost asfaltat în întregime.
Proiectul prevede ca lucrarea sã fie finalizatã în termen de patru luni, însã dacã ritmul va fi susþinut, constructorul are mari ºanse sã
o finalizeze înainte de termen. Pe lângã asfaltarea în întregime a ºoselei, au fost schimbate ºi bordurile din mai multe locuri, în special cele distruse. Reabilitarea Centurii Petroaniului vizeazã tunarea de covor
km 128+390 – km 130+290 al DN66, respectiv între sensul giratoriu cu avion ºi zona Kaufland. M. GÂNJU
Î
”Stãm foarte bine la programele de master, suntem mai mulþumiþi la numãrul de studenþi înscriºi la master ºi mai puþin la licenþã. Acolo ne ocupãm aproape toate locurile din prima sesiune”, a declarat rectorul Universitãþii
din Petroºani, prof. Radu Sorin. Sesiunea de admitere se încheie mâine, însã va mai fi organizatã una în toamnã, pentru studenþii care-ºi iau diploma de bacalaureat în a doua sesiune. M.GÂNJU
Astfel, potrivit rectorului instituþiei de învãþãmânt superior din Petroºani, aproape toate locurile sunt ocupate.
“Boala mâinilor murdare” încã îi afecteazã pe hunedoreni
H
I
Administraþia Parcului Naþional Retezat aratã cã dacã sunt respectate o serie de reguli, ºansele ca turiºtii sã fie în pericol din cauza urºilor sunt reduse. ”E periculos sã mergem pe poteci nemarcate. Recent, un om a fost rãnit de un urs, în zona centrala a Retezatului. Ca sã scadã riscul de a se întâlni cu un urs, atragem atenþia turiºtilor cã trebuie
infrastructurii din localitate dupã ce a fost îndepãrtat gardul viu care despãrþea artera de circulaþie din zona Primãriei ºi de la Bãrbãteni ºi care crea un disconfort mai ales conducãtorilor auto ce tranzitau zona. Marius MITRACHE
Programele de master atrag studenþii la Universitatea Petroºani
ncã din prima sesiune de admitere, centrul universitar din Valea Jiului a reuºit sã-i atragã pe studenþii care au absolvit cursurile unei facultãþi, sã ºi asfaltic pe ambele sensuri ale acestuia, pe le continue în o lungime de 1900 de cadrul programelor metri, cuprinsã între de masterat.
Turiºtii sunt sfãtuiþi cum sã se fereascã de urºi niþiativa PNR vine ca urmare a incidentului de luni, din Retezat, unde un cioban a fost grav rãnit de ursul care i-a dat târcoale stânei timp de câteva zile.
anunþat cã pregãteºte pentru municipiul Lupeni lucrãri de anvergurã în infrastructurã, care au ca scop modernizarea municipiului Lupeni ºi creºterea gradului de confort pentru populaþie. De altfel în ultima vreme se simte o îmbunãtãþire a
sã meargã pe traseele marcate, sã campeze doar în locurile permise, sã nu lase în urmã resturi alimentare ºi ambalaje ºi sã aibã grijã ce alimente iau la munte. Urºii sunt atraºi de mirosul de mâncare”, aratã reprezentanþii Parcului Naþional Retezat. Pe de altã parte, ciobanul salvat de salvamontiºti din zona cabanei Genþiana, este în afara oricãrui pericol. Maximilian GÂNJU
epatita de tip A cunoscutã ºi ca “boala mâinilor murdare” încã îi mai afecteazã pe hunedoreni. Potrivit specialiºtilor de la DSP Hunedoara în primele cinci luni ale anului 12 persoane s-au îmbolnãvit de Hepatita A, ºi asta în condiþiile în care anul trecut aproape 200 de persoane au ajuns la medici prezentând aceastã boalã. Pe de altã parte, statisticile DSP aratã cã, de la an la an, apar tot mai multe cazuri de hepatitã cronicã. Astfel, dacã în anul 2012 numãrul cazurilor de hetatitã cronicã era de 816, în 2015 acestea au ajuns la 1357. Pentru a atrage
atenþia asupra acestei boli Direcþia de Sãnãtate Publicã a Judeþului Hunedoara marcheazã, în data de 28 iulie 2016, Ziua Mondialã de Luptã împotriva Hepatitei. “Este o oportunitate de a sensibiliza ºi de a induce o schimbare realã în prevenirea bolilor ºi a accesului la testare ºi tratament. La nivel mondial, - 400 de milioane de persoane trãiesc cu virusurile hepatitei B ºi C ºi 1,4 milioane mor anual din cauza acestor infecþii; - 95% din oamenii care trãiesc cu hepatite virale nu ºtiu cã sunt infectaþi; - 4.000 de persoane mor în fiecare zi, în timp ce existã medicamente salvatoare de vieþi”, aratã Mona Radu, director executiv DSP Hunedoara. Marius MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 27 Iulie 2016
Henþ cu mâna
PENTRU UNII MUMÃ, PENTRU ALÞII CIUMÃ? Penibili F.R.F.-iºtii ºi L.P.F-iºtii fotbalului românesc în ceea ce priveºte Rapid Bucureºti (da chiar aºa, de fapt, cine naiba eºti). Atâta
tevaturã ºi lacrimi amare pentru o echipã care, vezi Doamne, e ruptã din legendele fotbalului mioritic, pentru care toatã lumea plânge ºi îºi
smulge pãrul de pe talpã. Atunci când v-aþi bãtut joc de “Poli” Timiºoara, aruncatã în Divizia “B” de pe locul 2, nu v-aþi mai tânguit atât! Dispare Rapidul? ªi ce dacã? O sã iasã Erdogan cu tancurile în stradã sau Iohanis închide graniþele? Când
Fotbal. Antrenori.
AU MAI RÃMAS TREI... L a startul noii ediþii de campionat a Ligii I s-au aliniat ºi trei foºti antrenori la Jiul Petroºani. La fel ca ºi jucãtorii activi, Bãlgrãdean (ex. Minerul Lupeni) Ciprian Petre ºi Mihai Pintilii.
Gigi Mulþescu (65 de ani) a preluat în acest sezon
Universitatea Craiova. În anul 1985 a antrenat prima oarã la Jiul (unde jucase în perioada 1971-1979), apoi dupã ce a pregãtit alte echipe din România ºi Turcia a revenit la Jiul în sezonul 2004-2005. În ambele sale mandate la Petroºani, Jiul a promovat în Liga I. Ionuþ Popa (63 de ani) a fost antrenorul Jiului în returul
au dispãrut F.C. Argeº, U.T.A, Progresul Bucureºti sau Jiul, v-a durut în ºpiþ pe toþi, n-aþi mai fãcut atâtea tarantele. Acum se cautã tot felul de chichiþe sã salveze marea echipã din Giuleºti… sã trãieºti! Hai sã fim serioºi, o echipã aflatã în rahat
pânã-n gât, de prin 2012 încoace, se tot chinuie cu tot felul de tertipuri sã fie în pas cu vremurile. Lãsaþi-i în mama lor, nici ei, nici ACS Poli (Recaº) - alt râci de echipã -, sã meargã înainte campionatul cu 13 echipe. Care-i problema domnul Burleanu?
ediþiei 2003 – 2004 ºi în primele 6 etape din sezonul 2004 – 2005, când aplecat la Iaºi, lãsând echipa pe locul 1, acela fiind ºi anul în care a promovat. În prezent este la ACS (Recaº) Poli Timiºoara. Florin Marin (63 de ani) a „prins” 11 etape la Jiul în Divizia „A ”, în campionatul 2006 – 2007, având doar o victorie, motiv pentru care a fost schimbat. În acest campionat este antrenor la F.C. Voluntari.
Fotbal, Liga I
START CU... AMÂNATE! z A început al 98-lea campionat de fotbal al României cu câteva surprize, dar ºi amânãri, neºtiindu-se exact la ora asta cine-i a 14-a echipã în Liga I !? z Dinamo s-a dezlãnþuit la Giurgiu, un 4-1 cu un Gnohere de neoprit, tãindu-i elanul miºtocarului de ªumudicã. z Gicã Hagi a început în forþã, 1-0 la F.C Voluntari, cu ex-stelistul Gabi Iancu renãscut. z Derby-ul oltenesc a fost un eºec pentru Gigi Mulþescu, la meciul sãu de debut la C.S Univ. Craiova, 1-2 la Pandurii Tg. Jiu. z La revenirea în Liga I, Gaz Metan Mediaº a debutat cu un succes, 2-1 cu A.S.A Tg. Mureº.
Acum 50 de ani (1996-1997)
Jiul Petroºani în Divizia „A” – etapa 1 acum, doar cã printre ele se afla ºi Jiul. Vom merge paralel cu etapele de azi, cu acel campionat excelent al Jiului pe fiecare etapã în parte. Azi, etapa 1...
Î
n urmã cu 50 de ani, Jiul revenea în primul eºalon dupã patru campionate în Divizia „B ”. A fost un sezon excelent, tot cu 14 echipe ca ºi pânã
pare, tratatã cu seriozitate de braºoveni, care va fi fãcutã KO de cãtre „Casandra, înfipt ca o panã între Jenei ºi Alecu” (din
Etapa 1. Jiul – Steagul Roºu Braºov 7-0 (4-0)
DIRECT PE PRIMUL LOC! Revenitã din „B ” dupã patru, echipa Jiul nu este se
GIGI CASANDRA
cronica meciului), acesta marcând patru goluri, într-un meci în care Stocher ºi Libardi sunt notaþi cu nota 9!) „Balonul a circulat cu vitezã în cãutarea punctului slab al apãrãrii adverse...
Sprit de lupã excelent, sobrietate , oportunitate”, aºa caracteriza cronicarul vremii (n.n. Nicolae Soare, cel care a transmis meciul ºi la radio) modul în care Jiul a debutat în Divizia „A”, în vara lui 1966, exact acum 50 de ani...
Paginã realizatã de Genu TUÞU