Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1152
Cronica Vãii Jiului Marti, 26 Iulie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Minerii strâng semnãturi pentru greva generalã
D
e marþi, 25 iulie, la toate unitãþile miniere se fac liste cu minerii care vor sã participe la greva generalã. La Complexul Energetic Hunedoara este o situaþie fãrã precedent ºi ortacii stau pe un butoi de pulbere. Nimeni nu îºi mai asumã nicio decizie ºi oamenii care coboarã sub pãmânt se tem pentru vieþile lor. „Mineritul e greu. Cine nu ºtie ce e mineritul nu are ce vorbi. Minerii, la ora actualã, nu au nici contract colectiv de muncã, dar nici cu ce lucra. Suntem la pragul de disperare, minerii mai au un pas, doi ºi nu se vor mai prezenta la locurile de muncã, pentru cã nu mai au pentru ce. Abatajele sunt sub orice criticã ºi sunt greutãþi din ce în ce mai mari”, a spus Vasile Pãduraru, lider sindical de la Mina Lonea. Nimeni de la minele viabile nu ºtie cât va mai dura aceastã situaþie ºi oamenii s-ar gândi sã pãrãseascã mina, însã, nu înþeleg de ce nu pot beneficia ºi ei de plãþi compensatorii ca ºi cei de la minele neviabile.
Aceasta este încã o discriminare ce îi împarte pe ortaci în douã tabere. „Angajatorul ne spune cã trebuie sã punã în practicã urgent acest program de restructurare, dar noi nu putem fi de acord cu el, având în vedere cã este un program haotic, fãcut pe genunchi. Nu ºtim cum la alþii din acelaºi minister s-au gîsit fonduri pentru protecþie socialã, dar minerii de la noi sunt daþi deoparte. Va trebui sã luptãm în continuare”, a mai spus liderul din estul Vãii Jiului. Greva ar putea fi declanºatã în câteva zile, iar liderii minerilor spun cã vor notifica, imediat dupã ce stâng semnãturile necesare, ITM, cu privire la declanºarea grevei generale. „Singura rezolvare este doar intrarea în greva generalã, cã altfel nu se mai poate cu actuala conduecre a CEH, chiar nici cu cei din Minister. Ei nu calculeazã, nu gândesc cât de grea este viaþa minerului ºi cât de greu este sã lucrezi în fundul pãmântului”, a conchis Pãduraru. Diana MITRACHE
Din marginea dãrãpãnatã a Coloniei Petroºani cresc campioni naþionali z "Nu ºtii, cã numa-n lacuri cu noroi în fund cresc nuferi?"
P
e strada Gheorghe ªincai, departe, pe malul Jiului, în Colonia Petroºani, am descoperit în urma inundaþiilor recente, cu ocazia ajutoarelor acordate de Crucea Roºie Petroºani, locuinþele a patru campioni zonali ºi naþionali la gimnasticã aerobicã. >>> PAGINA A 3-A
Administratorul special al CEH, angajat la 12 firme de stat z 423.374 lei câºtigã Bogdan Stãnescu din salariu ºi indemnizaþii la stat, la care se adaugã indemnizaþia “secretã” de la BNR
Angajat la stat m-aº face, sau mãcar un fel de Bogdan Stãnescu… Cum care Bogdan Stãnescu? Administratorul special al CEH, Nicolae Bogdan Codruþ Stãnescu, care deþine un record absolut înregistrat în România. Acesta este angajat la nu mai puþin de ATENÞIE!!!! 12 societãþi de stat de unde primeºte tot atâtea salarii. Pe lângã faptul
cã este director în Ministerul Economiei, Bogdan Stãnescu mai este administrator special la Oil Terminal, de unde încaseazã lunar o indemniza-
þie de 3.419 lei, consilier al viceguvernatorului BNR Bogdan Olteanu, cu salariu la secret, administrator special la Arcadia 2000 SA Bucureºti, din partea Autoritãþii pentru Administrarea Activelor Statului, plãtit cu 36.396 lei pe an; administrator special la Romplumb SA Baia Mare ºi Oltchim SA Râmnicu Vâlcea, din partea Ministerului EconomieiDepartamentul pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului, al cãrui director general este, funcþii care-i aduc 105.197 lei pe an; membru al Curþii de Arbitraj Bucureºti, cu venituri
anuale de 29.078 lei; administrator special la Hidroelectrica SA, din partea Ministerului Economiei ºi a Fondului Proprietatea, care-l plãtesc cu 11.940 lei, 4.809 lei pe an; membru în Consiliul de Administraþie (CA) al Nuclearelectrica SA, care-i asigurã încã 38.735 lei pe an; membru CA la Rompetrol Rafinare SA, din partea statului român, cu un venit anual de 59.571 lei; reprezentant al statului în AGA Complexului Energetic Hunedoara, cu 12.860 lei pe an; membru AGA la Complexul Energetic Oltenia, cu 47.760 lei anual; membru
în AGA de la Nuclearelectrica SA, cu 36.000 lei pe an. Potrivit ziariºtilor de la jurnalul.ro 423.374 lei câºtigã Bogdan Stãnescu din salariu ºi indemnizaþii la stat, la care se adaugã indemnizaþia de la BNR, þinutã la secret, iar celor 12 venituri pe care companiile cu capital majoritar de stat le asigurã lui Bogdan Stãnescu, se mai adaugã ºi cea anualã de 136.672 lei a soþiei sale, Cãtãlina Stãnescu, care este ºefa Serviciului de Comunicare ºi Relaþii Publice din Ministerul Justiþiei. Marius MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti 26 Iulie 2016
Venit de completare pentru disponibilizaþii de la SNIM
M
inisterul Energiei a lansat o hotãrâre privind aprobarea unei sume din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj pe anul 2016 ce se va aloca pentru plata venitului lunar de completare pentru persoanele disponibilizate de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului S.A. Potrivit documentului, „pentru anul 2016, în conformitate cu modificãrile aprobate prin Decizia C(2015) 8066 final a Comisiei Europene la Planul de închidere ºi a Bugetului de Venituri ºi Cheltuieli aprobat, au fost prevãzute a fi disponibilizate prin concediere colectivã în trimestrul IV 2016, un numãr de 145 persoane. Având în vedere neîncasarea creanþelor de la Complexul Energetic Hunedoara, intrarea Complexului Energetic Hunedoara în procedura de insolvenþã ºi a faptului cã preþul
cãrbunelui pe care S.N.I.M.V.J. S.A. îl livreazã singurului beneficiar – Complexul Energetic Hunedoara, a scãzut de la 69 lei/Gcal în 2012 la 45 lei/Gcal în 2016, societatea noastrã a fost nevoitã sã ia o serie de mãsuri economice ºi organizatorice astfel încât sã se încadreze în prevederile Deciziei C (2015) 8066 final”. Disponibilizãrile de la SNIM ar urma sã se realizeze în douã etape. “Pentru necesitatea îndeplinirii obiectivelor S.N.I.M.V.J. S.A. cuprinse în Planul de
Închidere Pentru Accesarea Ajutorului de Stat Necesar Facilitãrii Închiderii Minelor de Cãrbune Necompetitive ºi pentru încadrarea în prevederile Bugetului de Venituri ºi Cheltuieli al S.N.I.M.V.J. S.A. aprobat pentru anul 2016 numãrul de persoane ce vor fi disponibilizate este de 250, în douã etape. În prima etapã 155 salariaþi ºi va avea loc în termen de 90 zile calendaristice de la intrarea în vigoare a proiectului de act nor-
Pleºcan n-a convins instanþa ºi va rãmâne în arest
T
ânãrul solicitase revocarea mãsurii restrictive ºi înlocuirea ei cu control judiciar, cerere care i-a fost respinsã de magistraþii Judecãtoriei Petroºani. Daniel Ovidiu Pleºcan este cercetat penal pentru loviri ºi alte violenþe dar ºi tulburarea ordinii ºi liniºtii publice. Acesta a agresat un poliþist care ieºise la o terasã din centrul Petroºaniului, susþin procurorii iar în scandal a mai fost implicat ºi un alt tânãr, cercetat ºi el penal. Reamintim cã Daniel Ovidiu Pleºcan a fost ridicat de acasã de poliþiºti din cadrul Serviciului Acþiuni Speciale al IPJ Hunedoara ºi reþinut pentru 24 de ore, iar mai apoi plasat sub control judiciar de cãtre judecãtori ºi mai apoi arestat de cãtre Tribunalul Hunedoara. Tânãrul de 26 de ani a susþinut în apãrarea sa cã nu l-a lovit pe
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
mativ prevãzutã la art. 2 din O.U.G. nr. 36/2013, estimat începând cu data de 1 august 2016; În a doua etapã 95 salariaþi ºi va avea loc în perioada octombrie – decembrie 2016. Aceastã mãsurã a fost luatã pentru a putea asigura plata salariilor ºi a achizi-
þionãrii materialelor necesare desfãºurãrii în condiþii normale a procesului de producþie ºi asigurarea securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã a salariaþilor. Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului S.A. va notifica Comisiei Europene modificãrile aduse Planului de
LOCURI DE MUNCÃ z BIJUTERIA EXCLUSIV situatã în Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, bl. 96, parter, vis-a-vis de staþia Hermes, angajeazã 2 asistente vânzãri sau lucrãtoare comerciale pentru magazin. Condiþii: prezentabile, minim studii medii, se acceptã inclusiv absolvente sau persoane aflate în perioada studiilor. Salariul este atractiv ºi nu se cere experienþã. Prezentarea cu CV zilnic la magazin, între orele 10-18 sau telefon 0751194610.
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
omul legii. Incidentul a fost surprins de camerele de supraveghere aflate în zona centrului civic, iar imaginile au intrat în posesia anchetatorilor. Acestea, chiar dacã nu sunt de cea mai bunã calitate, surprind momentul agresiunii. Poliþiºtii ºi procurorii din cadrul Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani vor trebui sã stabileascã cu exactitate participarea fiecãreia dintre pãrþi la scandal. M. GÂNJU
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
închidere care au stat la baza acordãrii ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor necompetitive aprobat prin Decizia 2010/787/UE”, se aratã în document. Astfel, s-a întocmit proiectul de Hotãrâre a Guvernului privind aprobarea unei sume din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj pe anul 2016 ce ar urma sã se aloce pentru plata venitului lunar de completare pentru persoanele disponibilizate de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului S.A.. Urmeazã însã ca actul sã fie aprobat de autoritãþile cu abilitãþi în acest domeniu. Monika BACIU
- ÎNCHIRIERI -
Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti 26 Iulie 2016
Din marginea dãrãpãnatã a Coloniei Petroºani cresc campioni naþionali z "Nu ºtii, cã numa-n lacuri cu noroi în fund cresc nuferi?" Pe strada Gheorghe ªincai, departe, pe malul Jiului, în Colonia Petroºani, am descoperit în urma inundaþiilor recente, cu ocazia ajutoarelor acordate de Crucea Roºie Petroºani, locuinþele a patru campioni zonali ºi naþionali la gimnasticã aerobicã. Deºi îi cunoºteam de câþiva ani, ba chiar ne consideram prieteni - pentru cã în anul 2014, ei ºi colegii lor au fost alãturi, venind aproape zilnic, cu schimbul, la Spital unde se afla pe patul de suferiþã un jurnalist pe care ei îl îndrãgiserã -, nu am ºtiut niciodatã povestea familiilor lor, cât de greu trãiesc ºi câte sacrificii fac pentru a-i educa pânã într-atât încât la 9 ºi 11 ani au ajuns campioni naþionali în calitate de sporivi ai Clubului Sportiv ªcolar – Petroºani.
“M
ami, dacã gãsim 2 milioane (lei vechi), putem sã facem casa?”
Mihaela Cornea, are 32 de ani, dar pare un copil maturizat înainte de vreme, este extrem de tenace ºi ordonatã în gând ºi faptã, cu “cocioaba” ei strãlucind de curãþenie, provine dintr-o familie cu 8 fraþi. Cei doi copii ai sãi – Cristian, de 11 ani ºi jumãtate ºi Georgiana, 9 ani ºi jumãtate – sunt gimnaºti la CSS Petroºani ºi fac naveta din maginea dãrãpãnatã a Coloniei. “Îi duc ºi îi aduc zilnic, iar acum mã tem ºi mai mult pentru ei, pentru cã în zona pasarelei de la Garã un recidivist a violat o fetiþã în urmã cu o lunã ºi ceva” – spune Mihaela,
vechi), putem sã facem casa? Apoi îºi fac planuri de viitor în sensul sã aibã fiecare camera lui. Acum dorm împreunã ºi pentru cã nu e spaþiu suficient au paturi suprapuse, dar ei cresc ºi sunt fatã ºi bãiat…” – ne-a spus Mihaela, precizând cã îºi doresc, ea ºi soþul ei, sã fie sãnãtoºi, sã lucreze amândoi pentru a-ºi putea ridica acea cãsuþã.
G
emenii cu 24 de medalii pe podiumuri
mama copiilor. Bãiatul Cristian nu mai poate face gimnasticã. ªi-a rupt o mânã, iar medicii spun cã nu va mai putea face performanþã pentru cã are oasele slabe ºi un ASLO care-i deregleazã sistemul imunitar. La gimnasticã, de la vârsta când copii au voie sã participe la competiþii – peste 9 ani – Cristian s-a clasat pe locul 9 ºi 4 la nivel naþional. ªi-ar dori sã facã înot ºi chiar ar fi indicat, dar familia nu-ºi permite un abonament ºi un antrenor… Georgiana a ocupat podiumul de mai multe ori, fiind medaliatã cu argint ºi bronz la cele douã competiþii naþionale la care a participat – Constanþa ºi Deva ºi este dedicatã acestui sport. Efortul financiar al pãrinþilor este considerabil având în vedere cã echipamentul este special ºi deloc ieftin. De exemplu, doar pantofii “Venturelli” costã circa 70 de euro, iar copiii cresc de la un an la altul. Mihaela, mama copiilor, se ocupã de tot ºi toate, doar cã locuinþa, aºa micã cum e, în pavilioanele istorice ºi nereparate vreodatã, acolo “la margine de
lume”, este cu chirie. Îi aparþine cumnatei sale. Soþul sãu ºi tatãl copiilor, lucreazã în Franþa, Corsica, câte 6 luni pe an ºi 6 luni vine în þarã. Trimite familiei lunar câte 350-400 de euro, bani din care Mihaela trebuie sã facã economii pentru a trãi în cele 6 luni cât Gheorghe, soþul sãu, este în þarã. “Are acest loc de muncã în Corsica sigur, este apreciat, de trei ani, în sezon, este chemat. Când vine acasã lucreazã pe unde apucã, dacã apucã, deci nu ne putem baza pe noroc. Copiii au nevoile lor, ºcoala – unde se descurcã bine -, apoi gimnastica. Chiar dacã nu e casa noastrã am fãcut o micã baie, în spate un balconaº, am sãpat o pivniþã. Parte din lucruri nici nu sunt ale noastre, ci ale cumnatei fiind casa ei. Acum cu grindina ºi potopul care a fost ne-au distrus o parte din casã pentru cã a spart acoperiºul, curgea apa pe pereþi, care oricum se mãcinau din cauza vechimii casei, ºi a ajuns ºi în tabloul electric… Am cheltuit banii ãia, câþi au fost, adunaþi pentru a trãi dupã ce soþul nu mai are de lucru. Acoperiºul nu mi-am permis sã-l repar… Am pus peste þigla spartã niºte ondulinã. Casa e asiguratã, dar… Am fãcut ºi cerere la primãrie, au venit sã constate. Nu ºtiu cum va fi” – povesteºte Mihaela. Printre altele am aflat cã soþul sãu, Gheorghe, a avut o copilãrie foarte grea, chiar urâtã, crescând prin canale
împreunã cu mama sa… ªi totuºi sufletul, caracterul nu le-a fost atins de duhorile canalelor. Mama lui Gheorghe a reuºit sã plece la muncã în strãinãtate ºi de ani de zile dusã este. Din banii câºtigaþi, a cumpãrat un teren de 500 mp, peste Jiu, pentru ca ºi Mihaela ºi Gheorghe al ei sã poatã sã-ºi ridice o casã. De cinci ani, cei doi au reuºit doar sã-ºi plãteascã proiectul cu avizele necesare. “Terenul l-a cumpãrat pe munca ei din Spania, direct pe numele bãrbatului meu… Dar nu mai reuºim sã ne adunãm materialele de construcþie, sã avem ºi noi unde sta. Dacã se hotãrãºte cumnata mea sã vinã acasã, noi chiar n-avem unde locui. Am fost ºi eu la muncã în Spania un an de zile, bãiatul meu avea un an jumãtate, iar fata câteva luni. Soþul meu stãtea cu ei, îi mai ducea cu el la muncã… Când m-am întors, copiii nu mã mai cunoºteau. Am rãmas eu acasã ºi a plecat el. ªi sã ºtiþi un lucru, pe noi nu ne-a afectat, ca familie, depãrtarea, strãinãtatea ºi problemele. Dimpotrivã, ne-au unit, ne bazãm ºi mult unul pe celãlat. Copiii sunt înþelegãtori. De exemplu, bãiatul îmi spune: când o sã ai bani, mã laºi la înot? Sau dacã îºi doreºte mult ceva, un joc, o jucãrie, la fel. Auzind discuþiile cu soþul meu despre casã, adicã ce vom face dacã se întoarce cumnata, fata m-a întrebat: mami, dacã gãsim 2 milioane (lei
Vecina sa de alãturi, Mirela Maria Popa, are doi gemeni, Vlãduþ ºi Alexandra, de 11 ani, multiplii campioni naþionali ai CSS Petroºani, tot la gimnasticã aerobicã. În cele douã camere ale pavilionului de pe strada Gh. ªincai locuiesc 6 persoane. Mirela, soþul sãu Eduard, mamasoacrã, gemenii ºi fiul licean la Informaticã. Mai are doi copii, de 24 ºi 23 de ani, dar aceºtia au viaþa lor - fiica este la Timiºoara, iar fiul - ºofer de TIR prin Europa, la fel ca tatãl copiilor. Prin urmare, Mirela Popa este stâlpul casei, în timp ce soþul câºtigã bani pe drumuri europene. “Da, suntem mândrii de gemeni. Alexandra a obþinut 14 medalii, nici nu þin minte câte sunt de aur, argint ºi bronz. Vlãduþ a obþinut 10 medalii pe podiumuri. Pe Vlãduþ, am vrut iniþial sã-l dau la lupte, dar nu era suficient de dezvoltat. Mai degrabã fata era pentru asemenea sport. Dar nu i-am despãrþit ºi
au început gimnastica la CSS ºi fac gimnasticã de 6 ani” – spune Mirela, mama gemenilor. Vlãduþ cântã ºi la chitarã, iar Alexandra e dedicatã sportului. Soþul Mirelei lucreazã pe TIR câte 8 sptãmâni ºi douã sãptãmâni vine acasã. “Este forte important pentru noi cã vine des acasã, pentru cã aºa nu s-a ivit nici o problemã, mã refer la depãrtarea care distruge familii, cum am tot vãzut la televizor ºi chiar pe aici, prin zonã. Vrem sã ne extindem casa cu o bucãtãrie ºi la etaj sã facem douã camere. Poate reuºim… Ne-a afectat ºi pe noi acea grindinã ºi ploile. Am dat înapoi ca racul, cum se spune ” – povesteºte Mirela Popa. Doar cã acea locaþie nu le aparþine, exact ca în cazul Mihaelei Cornea, ci este al mamei-soacre, care pânã în prezent nu ºi-a pus problema clarificãrii moºtenirii, dumneaei mai având un fiu care trãieºte în Germania. Cele douã familii sunt un exemplu de demnitate, de dorinþã de a-ºi depãºi condiþia mediului în care s-au nãscut ºi crescut prin modul de a-ºi construi o altfel de viaþã, de a-ºi creºte copiii în spiritul exigenþei cu sine, a competiþiei dezvoltându-le dorinþa atingerii “cerului”, pentru a ajunge mãcar la jumãtatea drumului visului lor. Ileana FIRÞULESCU
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
4 Actualitate
Permis special pentru maºina de gunoi S ituaþia fãrã precedent în care se aflã toatã Valea Jiului, din cauza deºeurilor, îi aduce pe edili în faþa drumarilor. Autoritãþile de la Petroºani au cerut permis de terecere pentru maºina de gunoi ºi aºtreaptã avizul celor de la firma spaniolã ce lucreazã pe artera din Defileul Jiului, ca sã treacã cu maºinile în perioada în care este închisã artera rutierã. Asta, atunci când maºinile nu ajung sã facã drumul în timpul nopþii, sau pe perioada în care drumul este deschis dimineaþa ori dupã ora 18,00. „Am discutat verbal cu reprezentanþii firmei Copisa pentru a ne elibera un permis de trecere, permis doar pentru autocompactoarele cu care noi transportãm gunoiul din Petroºani la groapa de gunoi din judeþul Vâlcea, mai exact, la Horezu. Astãzi (n.r joi, 21 iulie), am fãcut o adresã scrisã sã primim în scris acel permis, ca sã nu întâmpinãm probleme pe defileu, sau în zonele unde sunt restricþiile”, a
zile, sau chiar mai mult”, a mai adãugat Daniel Viºan. Situaþia va fi valabilã doar pânã ce la Petroºani, în zona Dâlja, va fi construit deponeul temporar, în care se vor duce deºeuri din întreg judeþul Hunedoara.
S
e lucreazã la deponeul temporar
spus Daniel Viºan, director DPADPP. Practic, cei din primãrie spun cã adunã gunoiul chiar ºi douã zile în maºinile de mare tonaj ºi cã încearcã sã treacã cu ele mai ales pe timpul nopþii. „Acum, mergem în perioada în
care defileul este închis, noaptea, dar dupã ce primim ºi acel permis, putem ºi ziua. Mergem la douã, trei zile, în funcþie de capacitatea maºinii ºi tonele de gunoi care se adunã, pentru cã o maºinã se poate umple la douã
Locul în care va fi depus temporar gunoiul menajer al populaþiei din Valea Jiului este acum amenajat la periferia municipiului Petroºani. Utilajele ºi-au început activitatea ºi, pe terenul Consiliului Judeþean Hunedoara, s-a început construcþia ce va mai dura câteva zile. „E un teren al Consiliului Judeþean Hunedoara, care asigurã ºi finanþarea pentru acest deponeu temporar, în special pentru Valea
Clãdirile istorice, la mâna primãriilor
V
echile clãdiri ce au fost încadrate în patrimoniul istoric al oraºelor, ºi nu sunt puþine nici în Valea Jiului, ar putea fi reparate pe banii primãriilor. Din bugetele locale, dacã sunt alocate sumele necesare, primarii le pot remedia ºi apoi, proprietarii lor sunt arºi la buzunar. Preºedintele Klaus Iohannis a semnat, sãptãmâna trecutã, decretul de promulgare a legii referitoare la renovarea faþadelor clãdirilor istorice, aflate în proprietate privatã, cu bani de la primãrie, aceºtia urmând sã fie recuperaþi în cel mult zece ani. În aceastã categorie se încadrezã, în Valea Jiului, clãdirile de la mina Petrila,
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 26 Iulie 2016
intens disputate între Ministerul Culturii ºi administraþia localã, o parte a clãdirilor din Colonia Petroºani. Aveþi aici lista monumentelor ºi a clãdirilor care ar putea intra sub incidenþa acestei legi: http://patrimoniu.gov.ro/i mages/lmi-2015/LMIHD.pdf. Administraþiile publice locale pot asigura, la cer-
erea proprietarilor, finanþarea integralã a lucrãrilor în anumite circumstanþe, sumele urmând sã fie recuperate în cel mult zece ani, potrivit legii. Banii vor fi recuperaþi din fondul de reparaþii al asociaþiei de proprietari, în cazul în care existã, iar în cazul în care nu vor putea fi recuperaþi în acest mod, primãriile pot stabili o taxã pentru creºterea calitãþii arhitectural-ambientale a clãdirilor, aplicabilã doar proprietarilor care beneficiazã de reabilitarea clãdirilor în urma înscrierii acestora în programele multianuale. În cazul în care clãdirile reabilitate astfel sunt vândute, primãriile recu-
pereazã banii de la noii proprietari. De asemenea, autoritãþile publice locale pot prelua parþial sau integral aceste cheltuieli dacã respectivele clãdiri sunt în „zone protejate ºi în zone de protecþie a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial“. Diana MITRACHE
Jiului. Dupã ce va fi finalizat, va fi un regulament adoptat ºi un tarif, ce vor fi aprobate de Consiliul Local, pentru depunerea gunoiului menajer în acest loc”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Lucrãrile pentru amenajarea unui spaþiu care sã preia deºeurile din Valea Jiului, la Petroºani au fost absolut necesare, deoarece la groapa de la Vulcan nu mai este posibil acest lucru. Oficialitãþile dau ca termen de finalizare sãptãmâna viitoare. „Din ce am discutat, va fi gata sãptãmâna viitoare, dupã care vom aproba regulamentul ºi preþul pentru deºeuri”, a mai adãugat Tiberiu Iacob Ridizi, primarul munici-
piului Petroºani. Acest deponeu din Petroºani va funcþiona pânã ce va deveni operaþional cel din Bârcea Mare. Conform proiectului, acesta are o capacitate de 111.200 tone/an, o staþie de sortare cu o capacitate de 33.753 tone/an ºi o staþie de tratare mecanobiologicã cu o capacitate de 82.379 tone/an. Tot în cadrul acestui proiect, la Petroºani a fost construitã o staþie de sortare ºi o instalaþie de transfer a deºeurilor cãtre unitatea centralã, fiind închise cele 9 depozite neconforme de pe raza judeþului, în afara celei de la Vulcan, unde existã o problemã legatã de proprietate a terenului. Diana MITRACHE
Nu sunt bani pentru salariile minerilor
S
ocietatea de Închideri de Mine din Valea Jiului nu are bani sã dea salariile. Plata trebuie efectuatã vineri, însã, directorul general spune cã duce tratative intense ca mãcar luni, sãptãmâna viitoare, sã primeascã banii de la Complexul Energetic Hunedoara pentru cãrbunele livrat. „Situaþia este destul de dificilã la acest moment ºi, dacã lunile trecute puteam sã avem o ceritudine cã plãtim salariile, e din ce în ce mai greu sã facem încasãri de la CEH ºi este pentru prima datã când S.N.I.M. are datorii la bugetul statului, datorii substanþiale, ele fiind generate de neîncasarea banilor de la CEH”, a spus Aurel Anghel, director al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului (SNÎMVJ). Minele pe închidere au livrat, cãtre CEH, 1.400 de tone de huilã zilnic ºi acum existã riscul ca minerii sã nu îºi ia banii. „În mod normal, trebuie sã gãsim o soluþie cu cei de la CEH ºi eu cred cã luni, cel târziu, vom reuºi cumva sã dãm salariile la oameni”, a mai spus directorul societãþii care gestioneazã activitatea la minele pe închidere. Nici minerii de la CEH nu stau mai bine ºi Valea Jiului stã acum pe un butoi de pulbere, pentru cã nimeni din Ceh nu a gãsit o soluþie de redresare economicã pânã în acest moment. Oamenii, însã, au scos în condiþii greu de imaginat, cãrbune, au livrat cãtre termocentrale ºi acum ar putea sã nu îºi ia banii. Diana MITRACHE
Scutiri de impozite, la Petrila
M
ai mulþi petrileni vor beneficia de o scutire, parþialã, de la plata taxelor ºi impozitelor locale. Potrivit Codului Fiscal, autoritãþile pot acorda anumite facilitãþi unor categorii de contribuabili, iar în acest sens, la Petrila 23 de persoane vor beneficia de aceste prevederi.
“Propunem spre aprobare scutiri ºi reduceri de la plata impozitului/ taxei pe clãdiri ºi/sau a impozitului/ taxei pe teren pentru un numãr de 23 de persoane fizice ºi 3 persoane juridice care îndeplinesc condiþiile prevãzute în Regulamentele de acordare a scutirilor ºi reducerilor impozitului/taxei pe clãdiri, precum ºi respectiv de acordare a scutirilor ºi reducerilor impozitului/taxei pe clãdriri, aprobate prin HCL nr.
41/2016”, se aratã în nota de fundamentare. Beneficiazã de aceste prevederi pensionarii care au venituri mici ºi care au depus cerere în acest sens. Monika BACIU
Crucea Roºie vine, din nou, în ajutorul sinistraþilor
M
ateriale de construcþii, paturi, saltele ºi vopsele, plus haine ºi dulciuri au ajuns luni la prânz la sinistraþii din Cartierul Aeroport din Petroºani. Este vorba despre oamenii care au rãmas fãrã agoniseala de o viaþã, dupã ce inundaþiile le-au luat totul.
De aceastã datã, în ajutorul lor au sãrit voluntarii de la Crucea Roºie ºi fiecare a adus ce a avut. „Am adus materiale de construcþii, paturi, haine ºi lenjerii. Majoritatea sunt sponsorizare de la Crucea Roºie germanã. 30 de familii vor fi ajutate, cele care au fost afectate de inundaþii”, a spus Felicia Vitan, preºedinta Filialei Crucea Roºie Petroºani. Alãturi de sinistraþi a ajuns ºi primarul din Petroºani, care a dat, la rândul sãu, o mânã de ajutor acestor oameni, greu încercaþi la ultimele inundaþii. „E o acþiune a Crucii Roºii, în parteneri-
at cu Crucea Roºie germanã. Au câteva obiecte, fie cã vorbim despre mobilier, fie de materiale de construcþie ºi, în urma anchetelor, astãzi vor distribui materialele pentru familiile care au fost afectate de inundaþii. Nu este ultima ºi în septembrie vor mai primi ºi alte ajutoare, care vor fi donate cãtre cei care au avut de suferit în urma inundaþiilor”, a adãugat ºi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Aceasta este o primã tranºã ºi a fost completatã cu haine ºi încãlþãminte pe care
Crucea Roºie le avea la sediul din Petroºani, însã, nu este prea mult, pentru cã, spun voluntarii, în noul sediu al Crucii Roºii din Petroºani, nu prea sunt acum condiþii. „Le mulþumin celor de la Crucea Roºie din Germania, pentru cã este o colaborare foarte bunã ºi acum, în ultima vreme, s-a îmbunãtãþi substanþial. Acum s-au mobilizat exemplar ºi la o sãptãmânã, atunci când au fost inundaþiile au adunat 2.000 de euro, cu promisiunea cã mai aduc un transport pentru Petroºani, doar cã noi,
Crucea Roºie avem o problemã: un sediu care a fost mutat, clãdirea este degradatã ºi nu ne permitem sã o renovãm în totalitate. Domnul primar ne-a promis, dupã ce a vãzut cã ne implicãm, cã ne ajutã. Sper sã ne ajute”, a afirmat ºi Ileana Firþulescu, voluntar la Crucea Roºie. Cei mai mici au primit dulciuri de la Costel Avram, care a vrut sã dea o mânã de ajutor celor de aici, mai ales cã nici nu le-a luat banii pe apã pe lunile în care au fost inundaþi. „Am primit ciocolatã ºi dulciuri multe. Mi le-a dat o doamnã, dar toþi copiii au primit ceva bun”, ne-a mãrturisit fericit un copil din acel cartier. „Cred cã este foarte bine sã acþionezi ca voluntar, mai ales la Crucea Roºie. Am rãspuns cu drag invitaþiei colegilor de la Crucea Roºie sã vin astãzi aici ºi asta nu este prima acþiune pe care o fac în calitate de membru al Crucii Roºii din Petroºani”, a
spun salvatorii montani din Staþiunea Parâng. Dumitru Bârlida, ºeful Salvamont Petroºani, confirmã pericolul în condiþiile în care serviciile de intervenþie în caz de dezastru nu pot ajunge în staþiune. Drumul Judeþean 709F se aflã în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara iar de asfaltarea lui se vorbeºte încã din 2012. Potrivit vicepreºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, Sorin Vasilescu, situaþia drumului din Parâng este în atenþia instituþiei ºi pentru moment se va interveni la repararea cãii de acces în zonele afectate de viituri, astfel ca serviciile de intervenþie, turiºtii ºi cabanierii
sã poatã ajunge în staþiune. Vasilescu mai spune cã din data de 10 august a.c., va fi demarat proiectul care prevede modernizarea drumului iar lucrãrile finanþate din bugetul judeþean vor demara cât mai repede. Modernizarea drumului spre Parâng, de la Caba Rusu în sus, ar putea aduce o creºtere a fluxului de turiºti, având în vedere cã, în prezent, accesul în staþiune se face doar cu ajutorul instalaþiilor de transport pe cablu ori cu maºini 4X4. Pentru a putea fi implementat, studiul de fezabilitate a suferit unele modificãri faþã de faza iniþialã, astfel încât sã fie reduse costurile. Maximilian GÂNJU
Cer intervenþia CJ Hunedoara uriºtii ºi salvatorii montani din staþiuT ne cer autoritãþilor sã intervinã cât mai repede pentru a reface drumul judeþean care urcã în staþiune. Ploile torenþiale au rupt drumul judeþean care urcã în Staþiunea Parâng, în cel puþin patru locuri, iar în cazul unui incendiu sau accident, autospecialele de intervenþie nu pot ajunge la cabanieri. ªi turiºtii sunt nemulþumiþi cã nu pot urca pânã la cabane cu autoturismele pe drumul care vara este deschis circulaþiei. ”Viiturile l-au rupt în
vreo patru locuri ºi nu se mai poate circula pe el. Nici mãcar cu maºini 4x4 nu se poate ajunge repede, iar dacã se întâmplã un accident nimeni nu poate ajunge la victimã. Cineva trebuie sã intervinã cât mai repede, turiºtii sunt în pericol. Sunt cazuri în care victimele sunt netransportabile, nu le putem duce cu akia pânã la baza staþiunii ºi este nevoie de intervenþia autospecialei SMURD sau a Ambulanþei. Acestea nu vor putea urca la victimã. Nemulþumiþi sunt ºi turiºtii care vor sã vinã în Parâng ºi se plâng la noi, sã facem ceva cu drumul”,
adãugat ºi Costel Avram, voluntar la Crucea Roºie, care a împãrþit pachetele cu dulciuri celor mai mici. Inundaþiile de acum câteva sãptãmâni i-au lãsat pe aceºti oameni fãrã mobilã, fãrã aparaturã electrocasnicã ºi acum au primit mãcar materiale cu care sã îºi zugrãveascã apartamentele distruse de viiturã. „Am primit materiale, lenjerie, ceva sã ne punem prin casã, cã nu mai avem nimic. O viiturã ne-a luat tot din casã. Nu a mai rãmas nimic. Ne folosim de ele, dar e dureros”, a spus una dintre femeile care a primit acum materiale sã îºi zugrãveascã apartamentul distrus de ape. „Am primit 3 saci ºi sã spun cã e 60% din cât
avem nevoie. E bine ºi atât, dar am mai avea nevoie de ajutor financiar sã ne luãm mobilã, cã am pierdut ºi parchet ºi instalaþii sanitare. Am primit bani de la primarul Tiberiu Iacob Ridzi, dar am recuperat 10% din aparatele de uz casnic, maºinã de spãlat, frigider ºi atât”, a spus un alt bãrbat din acel cartier. „Am primut glet ºi lavabilã. E bine, decât deloc. Nu mai am mobilã, nu mai am nimic. Am înþeles cã ne dã ºi paturi, cã dormim pe jos cu copiii, pe saltele. E a 5-a sau a 6-a oarã când pãþim asta. M-aº muta dacã aº gãsi unde”, a conchis o altã femeie, sãtulã de ceea ce i se întâmplã când ploua atât de tare, cum a fost la ultimele inundaþii. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Permis special pentru maºina de gunoi S ituaþia fãrã precedent în care se aflã toatã Valea Jiului, din cauza deºeurilor, îi aduce pe edili în faþa drumarilor. Autoritãþile de la Petroºani au cerut permis de terecere pentru maºina de gunoi ºi aºtreaptã avizul celor de la firma spaniolã ce lucreazã pe artera din Defileul Jiului, ca sã treacã cu maºinile în perioada în care este închisã artera rutierã. Asta, atunci când maºinile nu ajung sã facã drumul în timpul nopþii, sau pe perioada în care drumul este deschis dimineaþa ori dupã ora 18,00. „Am discutat verbal cu reprezentanþii firmei Copisa pentru a ne elibera un permis de trecere, permis doar pentru autocompactoarele cu care noi transportãm gunoiul din Petroºani la groapa de gunoi din judeþul Vâlcea, mai exact, la Horezu. Astãzi (n.r joi, 21 iulie), am fãcut o adresã scrisã sã primim în scris acel permis, ca sã nu întâmpinãm probleme pe defileu, sau în zonele unde sunt restricþiile”, a
zile, sau chiar mai mult”, a mai adãugat Daniel Viºan. Situaþia va fi valabilã doar pânã ce la Petroºani, în zona Dâlja, va fi construit deponeul temporar, în care se vor duce deºeuri din întreg judeþul Hunedoara.
S
e lucreazã la deponeul temporar
spus Daniel Viºan, director DPADPP. Practic, cei din primãrie spun cã adunã gunoiul chiar ºi douã zile în maºinile de mare tonaj ºi cã încearcã sã treacã cu ele mai ales pe timpul nopþii. „Acum, mergem în perioada în
care defileul este închis, noaptea, dar dupã ce primim ºi acel permis, putem ºi ziua. Mergem la douã, trei zile, în funcþie de capacitatea maºinii ºi tonele de gunoi care se adunã, pentru cã o maºinã se poate umple la douã
Locul în care va fi depus temporar gunoiul menajer al populaþiei din Valea Jiului este acum amenajat la periferia municipiului Petroºani. Utilajele ºi-au început activitatea ºi, pe terenul Consiliului Judeþean Hunedoara, s-a început construcþia ce va mai dura câteva zile. „E un teren al Consiliului Judeþean Hunedoara, care asigurã ºi finanþarea pentru acest deponeu temporar, în special pentru Valea
Clãdirile istorice, la mâna primãriilor
V
echile clãdiri ce au fost încadrate în patrimoniul istoric al oraºelor, ºi nu sunt puþine nici în Valea Jiului, ar putea fi reparate pe banii primãriilor. Din bugetele locale, dacã sunt alocate sumele necesare, primarii le pot remedia ºi apoi, proprietarii lor sunt arºi la buzunar. Preºedintele Klaus Iohannis a semnat, sãptãmâna trecutã, decretul de promulgare a legii referitoare la renovarea faþadelor clãdirilor istorice, aflate în proprietate privatã, cu bani de la primãrie, aceºtia urmând sã fie recuperaþi în cel mult zece ani. În aceastã categorie se încadrezã, în Valea Jiului, clãdirile de la mina Petrila,
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 26 Iulie 2016
intens disputate între Ministerul Culturii ºi administraþia localã, o parte a clãdirilor din Colonia Petroºani. Aveþi aici lista monumentelor ºi a clãdirilor care ar putea intra sub incidenþa acestei legi: http://patrimoniu.gov.ro/i mages/lmi-2015/LMIHD.pdf. Administraþiile publice locale pot asigura, la cer-
erea proprietarilor, finanþarea integralã a lucrãrilor în anumite circumstanþe, sumele urmând sã fie recuperate în cel mult zece ani, potrivit legii. Banii vor fi recuperaþi din fondul de reparaþii al asociaþiei de proprietari, în cazul în care existã, iar în cazul în care nu vor putea fi recuperaþi în acest mod, primãriile pot stabili o taxã pentru creºterea calitãþii arhitectural-ambientale a clãdirilor, aplicabilã doar proprietarilor care beneficiazã de reabilitarea clãdirilor în urma înscrierii acestora în programele multianuale. În cazul în care clãdirile reabilitate astfel sunt vândute, primãriile recu-
pereazã banii de la noii proprietari. De asemenea, autoritãþile publice locale pot prelua parþial sau integral aceste cheltuieli dacã respectivele clãdiri sunt în „zone protejate ºi în zone de protecþie a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial“. Diana MITRACHE
Jiului. Dupã ce va fi finalizat, va fi un regulament adoptat ºi un tarif, ce vor fi aprobate de Consiliul Local, pentru depunerea gunoiului menajer în acest loc”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Lucrãrile pentru amenajarea unui spaþiu care sã preia deºeurile din Valea Jiului, la Petroºani au fost absolut necesare, deoarece la groapa de la Vulcan nu mai este posibil acest lucru. Oficialitãþile dau ca termen de finalizare sãptãmâna viitoare. „Din ce am discutat, va fi gata sãptãmâna viitoare, dupã care vom aproba regulamentul ºi preþul pentru deºeuri”, a mai adãugat Tiberiu Iacob Ridizi, primarul munici-
piului Petroºani. Acest deponeu din Petroºani va funcþiona pânã ce va deveni operaþional cel din Bârcea Mare. Conform proiectului, acesta are o capacitate de 111.200 tone/an, o staþie de sortare cu o capacitate de 33.753 tone/an ºi o staþie de tratare mecanobiologicã cu o capacitate de 82.379 tone/an. Tot în cadrul acestui proiect, la Petroºani a fost construitã o staþie de sortare ºi o instalaþie de transfer a deºeurilor cãtre unitatea centralã, fiind închise cele 9 depozite neconforme de pe raza judeþului, în afara celei de la Vulcan, unde existã o problemã legatã de proprietate a terenului. Diana MITRACHE
Nu sunt bani pentru salariile minerilor
S
ocietatea de Închideri de Mine din Valea Jiului nu are bani sã dea salariile. Plata trebuie efectuatã vineri, însã, directorul general spune cã duce tratative intense ca mãcar luni, sãptãmâna viitoare, sã primeascã banii de la Complexul Energetic Hunedoara pentru cãrbunele livrat. „Situaþia este destul de dificilã la acest moment ºi, dacã lunile trecute puteam sã avem o ceritudine cã plãtim salariile, e din ce în ce mai greu sã facem încasãri de la CEH ºi este pentru prima datã când S.N.I.M. are datorii la bugetul statului, datorii substanþiale, ele fiind generate de neîncasarea banilor de la CEH”, a spus Aurel Anghel, director al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului (SNÎMVJ). Minele pe închidere au livrat, cãtre CEH, 1.400 de tone de huilã zilnic ºi acum existã riscul ca minerii sã nu îºi ia banii. „În mod normal, trebuie sã gãsim o soluþie cu cei de la CEH ºi eu cred cã luni, cel târziu, vom reuºi cumva sã dãm salariile la oameni”, a mai spus directorul societãþii care gestioneazã activitatea la minele pe închidere. Nici minerii de la CEH nu stau mai bine ºi Valea Jiului stã acum pe un butoi de pulbere, pentru cã nimeni din Ceh nu a gãsit o soluþie de redresare economicã pânã în acest moment. Oamenii, însã, au scos în condiþii greu de imaginat, cãrbune, au livrat cãtre termocentrale ºi acum ar putea sã nu îºi ia banii. Diana MITRACHE
Scutiri de impozite, la Petrila
M
ai mulþi petrileni vor beneficia de o scutire, parþialã, de la plata taxelor ºi impozitelor locale. Potrivit Codului Fiscal, autoritãþile pot acorda anumite facilitãþi unor categorii de contribuabili, iar în acest sens, la Petrila 23 de persoane vor beneficia de aceste prevederi.
“Propunem spre aprobare scutiri ºi reduceri de la plata impozitului/ taxei pe clãdiri ºi/sau a impozitului/ taxei pe teren pentru un numãr de 23 de persoane fizice ºi 3 persoane juridice care îndeplinesc condiþiile prevãzute în Regulamentele de acordare a scutirilor ºi reducerilor impozitului/taxei pe clãdiri, precum ºi respectiv de acordare a scutirilor ºi reducerilor impozitului/taxei pe clãdriri, aprobate prin HCL nr.
41/2016”, se aratã în nota de fundamentare. Beneficiazã de aceste prevederi pensionarii care au venituri mici ºi care au depus cerere în acest sens. Monika BACIU
Crucea Roºie vine, din nou, în ajutorul sinistraþilor
M
ateriale de construcþii, paturi, saltele ºi vopsele, plus haine ºi dulciuri au ajuns luni la prânz la sinistraþii din Cartierul Aeroport din Petroºani. Este vorba despre oamenii care au rãmas fãrã agoniseala de o viaþã, dupã ce inundaþiile le-au luat totul.
De aceastã datã, în ajutorul lor au sãrit voluntarii de la Crucea Roºie ºi fiecare a adus ce a avut. „Am adus materiale de construcþii, paturi, haine ºi lenjerii. Majoritatea sunt sponsorizare de la Crucea Roºie germanã. 30 de familii vor fi ajutate, cele care au fost afectate de inundaþii”, a spus Felicia Vitan, preºedinta Filialei Crucea Roºie Petroºani. Alãturi de sinistraþi a ajuns ºi primarul din Petroºani, care a dat, la rândul sãu, o mânã de ajutor acestor oameni, greu încercaþi la ultimele inundaþii. „E o acþiune a Crucii Roºii, în parteneri-
at cu Crucea Roºie germanã. Au câteva obiecte, fie cã vorbim despre mobilier, fie de materiale de construcþie ºi, în urma anchetelor, astãzi vor distribui materialele pentru familiile care au fost afectate de inundaþii. Nu este ultima ºi în septembrie vor mai primi ºi alte ajutoare, care vor fi donate cãtre cei care au avut de suferit în urma inundaþiilor”, a adãugat ºi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Aceasta este o primã tranºã ºi a fost completatã cu haine ºi încãlþãminte pe care
Crucea Roºie le avea la sediul din Petroºani, însã, nu este prea mult, pentru cã, spun voluntarii, în noul sediu al Crucii Roºii din Petroºani, nu prea sunt acum condiþii. „Le mulþumin celor de la Crucea Roºie din Germania, pentru cã este o colaborare foarte bunã ºi acum, în ultima vreme, s-a îmbunãtãþi substanþial. Acum s-au mobilizat exemplar ºi la o sãptãmânã, atunci când au fost inundaþiile au adunat 2.000 de euro, cu promisiunea cã mai aduc un transport pentru Petroºani, doar cã noi,
Crucea Roºie avem o problemã: un sediu care a fost mutat, clãdirea este degradatã ºi nu ne permitem sã o renovãm în totalitate. Domnul primar ne-a promis, dupã ce a vãzut cã ne implicãm, cã ne ajutã. Sper sã ne ajute”, a afirmat ºi Ileana Firþulescu, voluntar la Crucea Roºie. Cei mai mici au primit dulciuri de la Costel Avram, care a vrut sã dea o mânã de ajutor celor de aici, mai ales cã nici nu le-a luat banii pe apã pe lunile în care au fost inundaþi. „Am primit ciocolatã ºi dulciuri multe. Mi le-a dat o doamnã, dar toþi copiii au primit ceva bun”, ne-a mãrturisit fericit un copil din acel cartier. „Cred cã este foarte bine sã acþionezi ca voluntar, mai ales la Crucea Roºie. Am rãspuns cu drag invitaþiei colegilor de la Crucea Roºie sã vin astãzi aici ºi asta nu este prima acþiune pe care o fac în calitate de membru al Crucii Roºii din Petroºani”, a
spun salvatorii montani din Staþiunea Parâng. Dumitru Bârlida, ºeful Salvamont Petroºani, confirmã pericolul în condiþiile în care serviciile de intervenþie în caz de dezastru nu pot ajunge în staþiune. Drumul Judeþean 709F se aflã în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara iar de asfaltarea lui se vorbeºte încã din 2012. Potrivit vicepreºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, Sorin Vasilescu, situaþia drumului din Parâng este în atenþia instituþiei ºi pentru moment se va interveni la repararea cãii de acces în zonele afectate de viituri, astfel ca serviciile de intervenþie, turiºtii ºi cabanierii
sã poatã ajunge în staþiune. Vasilescu mai spune cã din data de 10 august a.c., va fi demarat proiectul care prevede modernizarea drumului iar lucrãrile finanþate din bugetul judeþean vor demara cât mai repede. Modernizarea drumului spre Parâng, de la Caba Rusu în sus, ar putea aduce o creºtere a fluxului de turiºti, având în vedere cã, în prezent, accesul în staþiune se face doar cu ajutorul instalaþiilor de transport pe cablu ori cu maºini 4X4. Pentru a putea fi implementat, studiul de fezabilitate a suferit unele modificãri faþã de faza iniþialã, astfel încât sã fie reduse costurile. Maximilian GÂNJU
Cer intervenþia CJ Hunedoara uriºtii ºi salvatorii montani din staþiuT ne cer autoritãþilor sã intervinã cât mai repede pentru a reface drumul judeþean care urcã în staþiune. Ploile torenþiale au rupt drumul judeþean care urcã în Staþiunea Parâng, în cel puþin patru locuri, iar în cazul unui incendiu sau accident, autospecialele de intervenþie nu pot ajunge la cabanieri. ªi turiºtii sunt nemulþumiþi cã nu pot urca pânã la cabane cu autoturismele pe drumul care vara este deschis circulaþiei. ”Viiturile l-au rupt în
vreo patru locuri ºi nu se mai poate circula pe el. Nici mãcar cu maºini 4x4 nu se poate ajunge repede, iar dacã se întâmplã un accident nimeni nu poate ajunge la victimã. Cineva trebuie sã intervinã cât mai repede, turiºtii sunt în pericol. Sunt cazuri în care victimele sunt netransportabile, nu le putem duce cu akia pânã la baza staþiunii ºi este nevoie de intervenþia autospecialei SMURD sau a Ambulanþei. Acestea nu vor putea urca la victimã. Nemulþumiþi sunt ºi turiºtii care vor sã vinã în Parâng ºi se plâng la noi, sã facem ceva cu drumul”,
adãugat ºi Costel Avram, voluntar la Crucea Roºie, care a împãrþit pachetele cu dulciuri celor mai mici. Inundaþiile de acum câteva sãptãmâni i-au lãsat pe aceºti oameni fãrã mobilã, fãrã aparaturã electrocasnicã ºi acum au primit mãcar materiale cu care sã îºi zugrãveascã apartamentele distruse de viiturã. „Am primit materiale, lenjerie, ceva sã ne punem prin casã, cã nu mai avem nimic. O viiturã ne-a luat tot din casã. Nu a mai rãmas nimic. Ne folosim de ele, dar e dureros”, a spus una dintre femeile care a primit acum materiale sã îºi zugrãveascã apartamentul distrus de ape. „Am primit 3 saci ºi sã spun cã e 60% din cât
avem nevoie. E bine ºi atât, dar am mai avea nevoie de ajutor financiar sã ne luãm mobilã, cã am pierdut ºi parchet ºi instalaþii sanitare. Am primit bani de la primarul Tiberiu Iacob Ridzi, dar am recuperat 10% din aparatele de uz casnic, maºinã de spãlat, frigider ºi atât”, a spus un alt bãrbat din acel cartier. „Am primut glet ºi lavabilã. E bine, decât deloc. Nu mai am mobilã, nu mai am nimic. Am înþeles cã ne dã ºi paturi, cã dormim pe jos cu copiii, pe saltele. E a 5-a sau a 6-a oarã când pãþim asta. M-aº muta dacã aº gãsi unde”, a conchis o altã femeie, sãtulã de ceea ce i se întâmplã când ploua atât de tare, cum a fost la ultimele inundaþii. Diana MITRACHE
6 Învãtãmânt
Cronica Vãii Jiului | Marti 26 Iulie 2016
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti 26 Iulie 2016
Pensionarii mineri puºi la coadã pentru a beneficia de Lege A proximativ 1.000 de pensionari mineri s-au aºezat la coadã la Casa localã de pensii de la Petroºani, luni de dimineaþã, în soare, ca sã beneficieze de o lege ce le permite majorarea pensiilor. În fapt, Legea a intrat în vigiare de luni dimineaþã ºi pânã la finele lunii trebuiesc depuse toate cererile, cã aºa spune legea.
Situaþia este fãrã precedent, pentru cã oamenii sunt nevoiþi sã stea la coadã ca angajaþii casei locale sã le aplice practic legea. „Sper sã ne dea ºi banii promiºi, pentru mine 100 – 200 de lei în plus. Dar nu mi se pare normal sã stau la coada asta! Trebuia sã facã ei acolo, cã au dosarul depus, nu? Facem alte dosare, acte. Eu nu ies azi de aici! Nu ies azi, poate mâine sau poimâine”, ne-a spus un pensionar miner, care s-a aºezat la coada ce ajunsese luni dimineaþã pânã în stradã. „Stau de vreo orã în
cãldura asta. Am venit de dimineaþã, ca sã nu prind canicula. Nu mi se pare normal, atâta timp cât suntem bãgaþi în baza de date, trebuia sã punã ei o listã ºi dacã erau nereguli, sã venim noi, care nu ne gãsim pe listã, dar aºa e statul român, ne pune sã facem hârtii. Trebuie o cerere, o copie dupã buletin ºi una dupã cuponul de pensie. O sã stau aici poate douã, sau trei ore, cam aºa, dar nu e normal, cã suntem bãgaþi în baza lor de date. Eu am venit de la þarã pentru asta”, ne-a spus un alt pensionar revoltat.
„Mi se pare absurd. Pânã acum au mai fost indexãri. Pur ºi simplu, suntem în baza de date, de ce ne-au mai chemat aici sã stãm la coadã?”, a motivat revoltat un altul. Cei care au ajuns, însã, sã îºi depunã cererile, au recunoscut cã a mers repede, dar s-au aflat printre primii care au ajuns luni dimineaþã la Casa de pensii din Petroºani. „Nu a durat mult. Merge bine. Asta e viaþa. Stãm mereu la cozi, dar poate primim mãcar banii. Eu sper cã vreo 4 sau 5 sute de lei, sã iau în plus la pensia mea”, a afirmat un domn care reuºise sã treacã de coadã. Conducerea Casei de Pensii din Deva spune cã dosarele, ca sã fie recalculate pensiile celor care au ieºit din sistem în 2011, dar care au fost nedreptãþiþi, trebuie depuse pânã la 1 august. Este neapãrat nevoie, pentru cã aºa a fost conceputã legea ce le face minerilor pensionari abia acum dreptate.
„Aºa spune legea. Drepturile de pensie recalculate se cuvin ºi se plãtesc începând cu luna urmãtoare înregistrãrii acesteia la Casa Teritorialã de Pensii din raza de domiciliu sau de reºedinþã a solicitantului. Deci, Legea spune clar cã este vorba despre cei care îºi depun cererea pentru recalculare”, a spus Ilie Toma, ºeful Casei de Pensii a judeþului Hunedoara. Cei care nu îºi depun la astfel de cozi dosarele ºi poate nu ajung pânã la finele lunii la ghiºeu, pierd dreptul pe luna în curs. Legea este de vinã, spun funcþionarii publici. „Se pot depune ºi dupã data de 1 august, doar cã drepturile de pensie se cuvin ºi se plãtesc din luna urmãtoare înregistrãrii cererii la casele teritoriale de pensii. La noi, la Petroºani, doar astãzi, luni, 25 iulie, pânã la ora prânzului, au fost înregistrate peste 500 de cereri. Avem chiar 520 de cereri. Eu þin legãtura cu colegii de la casa din
Petroºani ºi mi-au spus cã mai sunt la rând încã 500 de oameni, cu aproximaþie”, a mai precizat Ilie Toma, ºeful Casei de Pensii a judeþului Hunedoara. Legea 155/2016 privind sistemul unitar de pensii publice - care spune cã stagiul de cotizare este de 20 de ani pentru persoanele care au realizat cel puþin 20 de ani în locuri de muncã prevãzute la art. 30, al. 1, lit. a, (minerit subteran), respectiv de 30 de ani pentru persoanele care au realizat cel puþin 20 de ani în locuri de muncã prevãzute la art. 30, al. 1, lit. f, (activitate artisticã) este aplicatã începând de luni, 25 iulie. În total, în Valea Jiului ar putea fi aproximativ 3.500 de pensionari mineri care sã beneficieze de mãrirea pensiei, iar în judeþul Hunedoara, ar fi aproximativ 5.000 de oameni care vor beneficia de mãrirea pensiei. Diana MITRACHE
Doi directori din minerit, trimiºi în judecatã de DNA oi directori din minerit au fost trimiºi în judecatã de D procurorii DNA pentru abuz în serviciu în formã continuatã. Cei doi sunt Daniel Antonie, care la data faptei director al Sucursalei Divizia Minierã din cadrul SC CEO SA ºi Vasile Ghimiº, fost director la Direcþia Economicã a Sucursalei Divizia Minierã din cadrul SC CEO SA. Procurorii DNA susþin cã aceºtia ar fi obþinut foloase necuvenite. Alþi doi inculpaþi, Daniel Sever Giurcãu, administrator de fapt al SC TFR Teminvest SRL, ºi Florin Temelie, administrator de drept al aceleiaºi societãþi, au fost trimiºi în judecatã pentru complicitate la abuz în serviciu în formã continuatã. În fapt, potrivit procurorilor DNA, în perioada octombrie
2013-martie 2014, inculpaþii Antonie Daniel ºi Ghimiº Vasile, în calitate de directori în cadrul Sucursalei Divizia Minierã din cadrul SC CEO SA, au dispus, cu încãlcarea dispoziþiilor legale în domeniul achiziþiilor publice, achiziþionarea de la douã firme (printre care ºi SC TFR Teminvest SRL) controlate de inculpaþii Giurcãu Daniel Sever ºi Temelie Florin, la preþuri supraevaluate, a
unui numãr de 272 furtunuri pentru stingerea incendiilor ºi 170 truse sanitare de prim ajutor. În acelaºi context, pe de o parte „ajutorul” acordat de inculpaþii Temelie Florin ºi Giurcãu Daniel Sever a constat în depunerea de oferte pentru produsele respective, în numele societãþilor pe care le administrau, la preþuri supraevaluate de circa 6-7 ori faþã de preþurile lor de achiziþie. Pe de altã parte,
aceeaºi inculpaþi au depus oferte în numele altor societãþi, fãrã consimþãmântul administratorilor acestora sau în numele unor societãþi administrate de rude sau prieteni apropiaþi, dezavantajoase faþã de ofertele firmei câºtigãtoare. Prin aceastã conduitã infracþionalã, profitând ºi de faptul cã la nivelul unitãþilor
miniere din subordine era necesarã achiziþionarea de truse medicale ºi furtunuri pentru pompieri, inculpaþii Antonie Daniel ºi Ghimiº Vasile au prejudiciat bugetul Sucursalei Divizia Minierã din cadrul SC CEO SA cu suma de 415.240,66 lei concomitent cu obþinerea unui folos necuvenit în acelaºi cuantum pentru
societãþile controlate de cei doi oameni de afaceri. SC CEO SA a comunicat cã se va constitui parte civilã în procesul penal cu suma de 415.240,66 lei. În cauzã, procurorii anticorupþie au instituit mãsura asiguratorie a sechestrului asupra unor bunuri mobile ºi imobile ce aparþin inculpaþilor Antonie Daniel ºi Ghimiº Vasile. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Gorj, cu propunere de a se menþine mãsurile preventive ºi asigurãtorii dispuse în cauzã. Marius MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti 26 Iulie 2016
Henþ cu mâna
Campionii lui Lele Luat de valul haosului din fotbal, ori de speranþa calificãrii arcaºilor la Olimpiadã, am pus într-un colþ - nemeritat – momentul de glorie al luptãtorilor de la CSS Petroºani. Ei bine,
sportivii lui Gheorghe “Lele” Rãducu au reuºit de la munte la mare numai succese. Mai întâi la Campionatul Naþional de cadeþi de la Odorheiu Secuiesc, tripleta Denisa Pingert –
Viorel Scorei - Veronica Heresteºan au venit cu medaliile de bronz. Apoi luptãtorii petroºeneni au participat la Campionatul Naþional de la Amara, la junior III ºi IV, unde au fost nu mai puþin de 475 de sportivi. ªi aici ei avut evoluþii dintre cele mai bune, cu Denisa Pingert campioanã naþionalã ºi
Viorel Scorei aceeaºi poziþie ambii la cat. 40 kg, acesta din urmã fiind convocat la lotul naþional. O medalie de argint a câºtigat ºi Alexandra Chiº la cat. 60 kg. Apoi au venit trei medalii de bronz pentru Marian Crãciun (cat. 30 de kg), Sebastian Borbely (cat. 50 de kg) ºi Veronica Heresteºan (cat 60 kg).
Pe echipe, s-a obþinut o medalie de aur ºi una de argint. Aºadar, prin sportivii sãi de la lupte libere, prin cei doi antrenori Gheorghe “Lele” Rãducu ºi Cristian Popa, CSS Petroºani a dovedit încã o datã seriozitatea cu care se lucreazã la acestã adresã.
Ladislau Oltan, fost jucãtor la Jiul, Minerul Lupeni ºi Minerul Aninoasa,
“Artificierul” care a jucat cu Steaua finala Cupei României acum o jumãtate de veac Când a ajuns în Valea Jiului din Bihorul natal în 1946, avea doar 5 ani. A venit cu familia – doi fraþi ºi o sorã – tatãl angajându-se la Mina Petrila. A primit o casã pe lângã stadionul vechi al Jiului (actualul Parc “Carol Schreter”), adicã la un pas de unde fotbaliºtii de Divizia “A” ai Jiului, “bãteau” mingea. Furat de magia fotbalisticã, micuþul Lajos, începe sã încingã miuþe alãturi de alþi copii ºi este cooptat în loturile de copii ºi juniori de la Jiul Petroºani. Înzestrat cu talent, Ladislau Oltan
ajunge în echipa de seniori, antrenorul Virgil Mãrculescu aducându-l în focul Diviziei “A”, debutând la un meci cu Farul la Constanþa (scor 0-5) în toamna lui 1959, acesta fiind singurul sãu joc pentru Jiul. A urmat apoi Metalul Drobeta Tr. Severin ºi Minerul Lupeni, dupã care ajunge la Foresta Fãlticeni, cu care va reuºi o performanþã de rãsunet.
F
oresta lui Oltan eliminã Rapidul! În sezonul 1966-1967, începând cu “16”-imile de
ÎN LOTUL JIULUI ÎN 1959
FINALA CUPEI ROMÂNIEI 1967 Steaua - Foresta Fãlticeni 6-0 (4-0) Steaua: Haidu (min 60 V. Suciu) - Sãtmãreanu, Em. Jenei, D. Nicolae, Hãlmãgeanu -Negrea, D. Popescu – S. Avram, Constantin, Voinea , Soo Foresta: Þacamaº (min. 46 Boniº) – Fodor (min 46 Ioniþã) Juhasz, Gumo, Pavel -Halas, N. Constantin – Oltan, Luþac, Benic, Ion Nae. Arbitriu: Iosif Ritter – Timiºoara Au marcat: Soo (min. 8,16), Voinea (min. 38), S. Avram (min. 62), D. Popescu (min. 71)
OLTAN LADISLAU finalã se contureazã o surprizã: o echipã din Divizia “C”, Foresta Fãlticeni, eliminã prim-divizionarele Steagul Roºu, “Poli” Timiºoara ºi C.S.M.S Iaºi. Urmeazã semifinala cu Rapid Bucureºti, campioana en titre e României. Dar “bomba” cade în minutul 2, când Lajos Oltan ia pe cont propriu o acþiune ºi finalizeazã imparabil pe lângã Ricã Rãducanu, 1-0 scor final ºi Rapidul lui Lupescu, Dan Coe, Motroc, Nãsturescu, Dumitriu II sau Ion Ionescu este eliminat! Finala se juca între Foresta Fãlticeni ºi Steaua Bucureºti.
M
nici nu se dezmeticeºte bine ºi e condusã cu 2-0. Bravii plãieºi, cu ex-petroºeneanul Oltan în echipã nu se regãsesc, echipa fiind departe de surpriza care eliminase pânã la acel moment patru divizionare “A”. Meciul se încheie cu un zdrobitor 6-0 pentru Steaua. Moment dureros ºi pentru Ladislau Oltan, riguroasa extremã a Fãlticeniului, care va reveni în Valea Jiului.
P
unct final, Aninoasa
Dupã aventura din finala cupei României cu Steaua, Lajos Oltan revine în Valea Jiului, unde va juca pânã la vârsta de 29 de ani la Minerul Aninoasa, alãturi de
fratele sãu Daniel, renunþând la fotbal în urma unui grav accident (întindere de ligament), motiv pentru care îºi va “atârna ghetele în cui”. Jucãtor disciplinat, sufletist, bun coleg de echipã, aºa s-a dovedit ºi la locul de muncã, ca minerartificier la Mina Aninoasa, de unde a ieºit la pensie în anul 1990. El, un simplu om, Ladislau Oltan, cel care a “prins”un meci la Jiul în Divizia “A”, a dat un gol lui Ricã Rãducanu ºi a jucat o finalã de Cupa României împotriva Stelei. Se întâmpla acum cinci decenii.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
arcaþi de mizã
2 iulie 1967, Bucureºti, stadionul “Republicii”. 20.000 de spectatori în tribune, atmosferã incendiarã, televiziune, nocturnã. Gâtuitã de emoþie echipa lui Iosif Lengheriu, echipa Foresta Fãlticeni (care abia scãpase de retrogradare)
OLTAN ÎN LOTUL FORESTEI FÃLTICENI