Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1151
Cronica Vãii Jiului Luni, 25 Iulie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Coºmarul drumului spre dializã
Mai sunt ajutoare de la UE
C
el puþin 1.000 de oameni din Petroºani încã nu ºi-au ridicat cutiile cu alimentele de la Uniunea Europeanã. Cei mai mulþi, au stat la cozi în primele zile, când au sosit ajutoarele, însã, acum cei care au rãmas nu se mai înghesuie. Totuºi, acestea sunt depozitate la centrul din Petroºani ºi angajaþii de acolo îi aºteaptã pe beneficiari. „Am avut un stoc de 7.760 de cutii ºi mai avem 2.390. Deci, aproximativ 1.000 de oameni ar mai trebui sã vinã dupã ele”, a spus Cristina Mraz, director al Direcþiei Publice Locale de Asistenþã Socialã (DPLAS). Cei care beneficiazã de aceste ajutoare sunt oameni cu venituri modeste, pensionari, ori persoane cu handicap. „Categoriile sociale sunt stabilite
prin lege ºi din ele fac parte: pensionarii cu pensii de pânã la 450 de lei inclusiv, cei care beneficiazã de ajutor de ºomaj, care, la fel, au cunatumul de pânã la 400 de lei, persoanele cu handicap grav ºi accentuat, ºomerii neindemnizaþi ºi beneficiarii de ajutor social ºi cei care iau alocaþii de susþinere a familiei”, a mai spus directorul DPLAS. În fiecare cutie pe care o primesc aceºti oameni se aflã: 1 kg de fãinã albã de grâu, mãlai 1 kg, paste fãinoase 400 gr, ulei 1 l, zahãr 1 kg, o conservã de vitã de 300 gr, o conservã de pateu de ficat de 200 gr, orez 1 kg, o cutie de pastã de tomate de 400 gr ºi fasole boabe în cantitate de 500 gr. Diana MITRACHE
D
incolo de chinurile prin care trece un om care face dializã, la Petroºani, la 2 km de centrul oraºului, în cãtunul Dâlja Mare, un bãrbat trãieºte un adevãrat coºmar de peste un deceniu. Omul a ajuns la limita puterilor sale fizice ºi spune cã, dupã ce îndurã chinurile istovitoare ale dializei de 3 ori pe sãptãmânã, mai îndurã ºi hurducãielile în maºina care îl transportã pe drumul recent rupt de inundaþii. >>> PAGINA A 3-A
Cum ne încãlzim la iarnã? P
rimarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi i-a solicitat ministrului Energiei, Victor Grigorescu lãmuriri în privinþa furnizãrii agentului termic în sistem centralizat în perioada de iarnã, în condiþiile în care sistarea acestui serviciu va afecta peste 2.400 de abonaþi casnici ºi aproape 200 de persoane juridice ºi instituþii publice.
Solicitarea primarului Tiberiu Iacob Ridzi vine în contextul situaþiei incerte în care se gãseºte în momentul de faþã Complexul Energetic Hunedoara. “Având în vedere situaþia incertã a Complexului Energetic Hunedoara, în calitate de PRIMAR al municipiului
Petroºani, am rugãmintea de a-mi comunica un rãspuns, în cel mai scurt timp posibil, privind FURNIZAREA/NEFURNI ZAREA de cãtre Complexul Energetic Hunedoara a agentului termic cãtre UAT Municipiul Petroºani în iarna care urmeazã.
Solicitãm acest rãspuns pentru a putea, la rândul nostru, sã anunþã din timp populaþia sã-ºi asigure energia termicã din surse alternative, în situaþia în care sistemul centralizat de furnizare a agentului termic nu va mai fi funcþional”, se aratã în adresa trimisã de Tiberiu Iacob
Ridzi. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi îi explicã ministrului Grigorescu cã municipiul Petroºani se aflã într-o zonã geograficã “la altitudine” ºi din aceastã cauzã perioada de
timp friguros este mai îndelungatã, 5-6 luni pe an, iar temperaturile sunt frecvent mai scãzute faþã de temperatura medie naþionalã care poate fi consideratã la – 10 grade Celsius.
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni 25 Iulie 2016
Va fi sau nu David prefect? Asta-i întrebarea… V
a fi sau nu va fi Adrian David, prefectul judeþului Hunedoara? Asta-i întrebarea care de câteva zile se aflã pe buzele factorilor de decizie din judeþul Hunedoara. Cu gândul cã David nu poate sta doar consilier judeþean, ci mai mult cã ar vâna postul de prefect, aflat momentan vacant, politicienii au stârnit zvonuri cum cã David ar putea fi numit prefect. Întrebat dacã va fi sau nu prefect, Adrian David a rãspuns: ”Nu vã pot rãspunde la aceastã întrebare pentru cã nu sunt persoana în mãsurã care sã decidã cine este viitorul prefect al acestui judeþ, dar pot sã vã spun cã
în niciun caz nu o sã dau curs unui anumit tip de propagandã, care de ani buni de zile se practicã,
în special în zona Vãii, hrãnitã de interese care cu siguranþã nu sunt ale noastre, ci sunt de ale lor. În ceea ce mã priveºte pe mine, am sã mã concentrez în continuare pentru a încerca sã ofer o viaþã mai bunã locuitorilor judeþului Hunedoara, prin munca mea din calitate de consilier judeþean. Voi fi sau nu voi fi prefectul judeþului asta nu am de unde sã ºtiu însã se va afla într-un viitor apropiat, pentru cã sunt convins cã Guvernul are nevoie de un prefect aici. Cât despre cei care aruncã astfel de zvonuri, îi asigur cã nu vânez aceastã funcþie” a declarat Adrian David, consilier judeþean. Judeþul Hunedoara a rãmas fãrã prefect din luna aprilie a acestui an, atunci când
Strada Castanilor din Petrila va fi asfaltatã
A
utoritãþile locale de la Petrila au în vedere demararea lucrãrilor de modernizare a strãzii Castanilor.
În acest sens, în cadrul ºedinþei consiliului local a fost aprobat proiectul de hotãrâre privint “aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiþii asfaltarea Strada Castanilor”. “Având în vedere aprobarea finanþãrii obiectivului de investiþii asfaltare strada Castanilor din oraºul Petrila, prin Programul Naþional de Dezvoltare Localã, subprogramul
regenerarea urbanã a municipiilor ºi oraºelor (…) beneficiarii trebuie sã transmitã cãtre MDRAP o serie de documente printre care documentaþiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiþii, aprobate în condiþiile legii prin hotãrâri ale consiliului local de aprobare a indicatorilor tehnico-economici, HCL de asigurare a finanþãrii de la bugetul local pentru categoriile de cheltuilei, care nu se finanþeazã de la bugetul de stat (…)”, se aratã în expunerea de motive. Valoarea totalã a investiþiei este de 39,48 mii de euro, iar aici urmeazã a fi înclouite bordurile,
refãcute rigolele, podeþele de acces ºi nu numai. Potrivit documentaþiei, durata de implementare a investiþiei este de 8 luni, din care durata de execuþie a lucrãrilor ar trebui sã fie de 3 luni. Monika BACIU
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Sorin Vasilescu, actualul vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara, a demisionat. Cât în privinþa numirii unui nou prefect, decizia aparþine în totalitate Guvernului Cioloº, zvonurile lansate pe piaþa fiind doar zvonuri. Adina PÃDURARU PÃDURARU
- ÎNCHIRIERI -
Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
LOCURI DE MUNCÃ z BIJUTERIA EXCLUSIV situatã în Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, bl. 96, parter, vis-a-vis de staþia Hermes, angajeazã 2 asistente vânzãri sau lucrãtoare comerciale pentru magazin. Condiþii: prezentabile, minim studii medii, se acceptã inclusiv absolvente sau persoane aflate în perioada studiilor. Salariul este atractiv ºi nu se cere experienþã. Prezentarea cu CV zilnic la magazin, între orele 10-18 sau telefon 0751194610.
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni 25 Iulie 2016
Coºmarul drumului spre dializã D incolo de chinurile prin care trece un om care face dializã, la Petroºani, la 2 km de centrul oraºului, în cãtunul Dâlja Mare, un bãrbat trãieºte un adevãrat coºmar de peste un deceniu. Omul a ajuns la limita puterilor sale fizice ºi spune cã, dupã ce îndurã chinurile istovitoare ale dializei de 3 ori pe sãptãmânã, mai îndurã ºi hurducãielile în maºina care îl transportã pe drumul recent rupt de inundaþii. Uneori, omul povesteºte cã nu mai urcã salvarea care îl duce la dializã, iar atunci, operat proaspãt, pe ploaie, soare torid, ori zãpadã iarna, urcã ºi coboarã singur. „De 12 ani ºi jumãtate fac dializã ºi nimeni nu a fãcut nimic pentru Dâlja. Mi-am rupt papucii cu drumurile la primãrie ºi nu mã bagã nimeni în seamã. Unde sã mã duc? De 3 ori pe sãptãmânã merg la dializã, dar acum, de câteva zile, merg zilnic cã mã panseazã la operaþie. Maºina care mã ia la dializã, urcã o jumãtate de drum, ailaltã jumãtate o fac eu pe jos, sau cu maºina mea, dar acum
mi s-a stricat ºi ea. Sã vedeþi cum mã simt dupã dializã, vã spun drept cã îmi este foarte rãu. Dupã 4 operaþii la Timiºoara sunt absolut distrus”, spune Teian Rusu, pacient care face dializã ºi locuieºte în acest loc. Acesta este cel mai grav caz din Dâlja Mare, dar oamenii care locuiesc acolo sunt exasperaþi de cât le este de greu. Unii au maºini 4x4, alþii ATV-uri ºi doar aºa urcã, dar sunt ºi foarte mulþi care merg la pas, prin gropile imense ºi ferindu-se de sãlbãticiile care bântuie pe cãrãrile de munte, pentru cã altã cale sã ajungã în oraº nu au. „În urma viiturilor de
acum 3 sãptãmâni, pârâul Dâlja Mare a rupt marginile drumului, a pãtruns sub terasamentul acestuia ºi este mare pericol sã se surpe malul ºi sã ne rãsturnãm cu maºinile. E foarte greu, viitura a splãlat tot balastrul ºi au rãmas numai hârtoape”, spune un localnic din Dâlja Mare. „Duc fetiþa la ªcoala nr 6 ºi fãrã cizme de cauciuc nu pot. Jos o schimb, cã am douã ture de papuci. Dacã este sã chem o ambulanþã la mine acasã, nu urcã. A fost fetiþa bolnavã ºi am internat-o la Vulcan ºi am mers cu ea în braþe, pânã la pod, unde este asfalt. La alþii le pune
asfalt peste asfalt în oraº ºi aici, noi murim cu zile”, spune o altã femeie din cãtun. „E foarte greu. Nu avem maºinã ºi mergem pe jos. Ne ia o orã, o orã jumate, poate ºi douã ore pe jos, când este noroi. Mai sunt ºi animale. Ãsta e drum? Ce maºinã sã urce aici, cã taxiul ne ia 50 – 60 de lei”, spune o localnicã ce cobora pe jos spre oraº. Nici taximetriºtii nu se încumetã sã urce, iar ºoferii care vin, merg doar pânã unde s-a turnat asfalt. „E greu sã vii aici, pentru cã drumul e
foarte rãu. Eu nu pot sã spun, decât cã este foarte, foarte rãu ºi este un drum destul de circulat ºi nu mi se pare normal sã fie aºa”, spune un taximetrist care îºi aºtepta clienþii la pod, locul în care se adunã toþi cei care au nevoie sã plece în oraº, dar dupã ce coboarã pe jos, vreo orã. Drumul este acum brãzdat de ºanþuri uriaºe, dupã ce ploile torenþiale au rupt terasamentul pietruit în primãvarã, iar autoritãþile locale promit, din nou, cã îl vor repara. „În urma HG de sãptãmâna trecutã, a fost
alocatã o anumitã sumã de bani pentru Petroºani, pentru reparaþiile drumurilor care au fost afectate de inundaþiile din iunie, dar ºi din iulie. În cel mai scurt timp, o sã intrãm cu o firmã specializatã, în urma unei proceduri de achiziþie prin licitaþie, pentru remedierea drumurilor afectate, implicit ºi acest drum, care, cred eu, a fost cel mai afectat în urma calamitãþilor. Va fi remediat ºi se va circula în condiþii mult mai bune”, a spus Daniel Viºan, director DPADPP. Speranþa oamenilor din acest cãtun rãmâne asfaltul, însã, nici de aceastã datã nu va fi vorba despre aºa ceva. Situaþia se repetã ori de câte pori plouã sau ninge ºi cel mai mult au de suferit bolnavii, pentru cã salvarea nu poate urca în acest loc aflat la doar 2 km de centrul Petroºaniului. Diana MITRACHE
Legea care va mãri pensiile Valea Jiului, la un pas de greva generalã trebui sã aibã loc la data daritate!”, scrie Petre nivelul minerilor intrã în vigoare de astãzi L aComplexului de 1 octombrie, iar cei Nica, pe Facebook.
L
Energetic Hunedoara se negociazã noul contract colectiv de muncã.
egea nr. 155/2016 prin care se modificã prevederile art.56 ºi 57 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice va fi pusã în aplicare începând de astãzi.
Astfel, stagiul de cotizare pentru persoanele prevãzute la art. 30, alin. (1) litera a, unde se incadreaza si cei care lucreazã în sistemul minier, revine la 20 de ani. "Mã bucur ca am reuºit sã îmi închei activitatea de deputat respectându-mi toate promisiunile. Modificarea Legii pensiilor prin revenirea la stagiul de cotizare de 20 de ani, ceea ce va determina o creºtere semnificativã a pensiilor persoanelor care au lucrat în minerit, a fost unul din cele mai importante proiecte din cariera mea de deputat, pe care l-am dus la bun sfârºit. Mai mult,
printr-un amendament la proiectul legislativ, de prevederile acestei legi vor beneficia ºi persoanele ale cãror drepturi de pensie s-au deschis dupã 1 ianuarie 2011, dacã depun o cerere la Casa Teritorialã de Pensii", declarã Cristian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Dupã ce în anul 2010, Roberta Anastase ºi guvernul PD-L au modificat în mod nedrept începând cu 01 ianuarie 2011, prevederile legii pensiilor ºi stagiul complet de cotizare pentru mineri a devenit 30 de ani, Cristian Resmeriþã ,deputat la aceea vreme, a dus o ade-
vãratã luptã incepând cu anul 2012, pentru recâºtigarea drepturilor minerilor care urmau sã iasã la pensie. Însoþit de o listã de peste 12.000 de semnãturi ale susþinãtorilor, acesta a depus mai multe proiecte legislative ºi a fãcut numeroase demersuri pentru revenirea la stagiul de cotizare de 20 de ani pentru mineri. În acest an, proiectul legislativ care îndreaptã aceastã eroare a legii, a primit aviz pozitiv de la Camera Deputaþilor în luna iunie 2016 ºi în 15 iulie 2016 legea a fost promulgatã de preºedintele Klaus Iohanis.
Potrivit lui Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele, negocierile se desfãºoarã cu dificultate, existând mai multe neînþelegeri la acest moment. Acesta subliniazã cã existã posibilitatea declanºãrii grevei generale la nivelul Complexului Energetic Hunedoara. “Negocierea CCM se desfãºoarã anevoios. Comisia sindicala de la nivelul CEH va negocia pentru salariati maximul posibil. Astãzi am notificat angajatorul cu privire la premizele declanºãrii CONFLICTULUI COLECTIV DE MUNCA. Este posibil sa ajungem la GREVA GENERALÃ. În afarã de Sindicatul Noroc Bun, toate sindicatele se aflã la masa negocierilor! Mulþumesc încã odatã liderilor de sindicat pentru dovada de înþelepciune ºi soli-
Sindicaliºtii vor sã obþinã cât mai multe drepturi pentru salariaþi, însã problemele de ordin financiar cu care se confruntã societatea nu pot permite negocierea CCM-ului într-un cadru favorabil. Sindicaliºtii cer acordarea de salarii compensatorii celor care vor pãrãsi sistemul. Primele disponibilizãri ar
care vor pleca nu vor beneficia de plãþi compensatorii. Actualul contractul colectiv de muncã nu este în vigoare, acesta fiind denunþat în luna martie a acestui an de cãtre administratorul judiciar al CEH. Documentul expirã la data de 31 iulie. Monika BACIU
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
4 Actualitate
Vochiþoiu a intrat în atenþia ºefului Consiliului Naþional pentru Combaterea Discriminãrii sztalos Csaba A criticã declaraþiile parlamentarului din
Valea Jiului ºi spune cã reflectã o atitudine de Ev Mediu. Haralambie Vochiþoiu a avut o atitudine tranºantã cu privire la cãsãtoria între persoanele de acelaºi sex. Senatorul a comentat pe lângã iniþiativa cetãþeneascã de revizuire a legii fundamentale, explicând motivul pentru care a semnat ºi este de acord cu ea. ”Cred cã în România e un lucru bine-venit sã stipulãm foarte clar cã cãsãtoria este între o femeie ºi un bãrbat. Cred cã cei care au alte orientãri sexuale ar trebui sã fie mulþumiþi cã nu mai sunt prigoniþi de societate cum au fost în alte vremuri. Adicã sã-i lãsãm în pace, dar sã ne lase ºi ei pe noi, cu alte cuvinte. (…) În alte þãri ºi consumul de droguri este legal, asta nu înseamnã cã ar trebui sã ne grãbim ºi noi sã introducem aceste lucruri. Cred cã am luat absolut tot ce a fost rãu de la acest capitalism. Haideþi sã adoptãm mai întâi nivelul de trai, nivelul de salarizare, nivelul pensiilor ºi dupã aceea sã legalizãm orien-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 25 Iulie 2016
tãrile sexuale”, a spus Vochiþoiu. Referitor la aceste declaraþii, preºedintele CNCD a avut o reacþie prin care criticã poziþia exprimatã de parlamentar. ”Atitudini de genul *fiþi fericiþi cã trãiþi* sunt de Evul Mediu ºi caracterizeazã nivelul de pregãtire politicã ºi de respectare a drepturilor omului a celor care exprimã astfel de pãreri. Îi recomand domnului parlamentar sã citeascã deciziile CEDO în cazul Italiei ºi al Greciei, în care se aratã foarte clar cã în statele în care nu se recunoaºte cãsãtoria între persoane de acelaºi sex totuºi statul trebuie sã adopte o legislaþie prin care protejeazã ºi acordã drepturi civile cuplurilor de acelaºi sex. Adicã parteneriatul civil”, a declarat Asztalos Csaba. Curtea Constituþionalã a României (CCR) a constatat miercuri cã propunerea legislativã cetãþeneascã de revizuire a Constituþiei, referitoare la faptul cã familia se întemeiazã pe cãsãtoria între un bãrbat ºi o femeie, îndeplineºte condiþiile privind exercitarea iniþiativei. Maximilian GÂNJU
Week-end cultural, marca Ion Barbu
Control judiciar extins pentru scandalul din Colonie
P
rocurorii au decis sã extindã cercetãrile în dosarul scandalului din Colonia-Petroºani. Cinci indivizi au fost puºi sub control judiciar ºi nu mai au voie sã se apropie de locuinþa recidivistului cu care s-au rãfuit. Imaginile de pe camerele de supraveghere ale unei proprietãþi din Colonia Petroºani au condus la extinderea controlului judiciar asupra întregului grup de tineri care, în urmã cu o sãptãmânã, au tãbãrât peste un alt interlop aflat în arest la domiciliu. Potrivit unor surse, camerele au surprins momentul în care indivizii au intrat pe
proprietatea rivalului, gata de rãzboi, chiar dacã ei au susþinut contrariul. Aceºtia sunt cercetaþi penal ºi riscã pedepse cu închisoarea. Dupã scandal, poliþiºtii ºi jandarmii s-au mobilizat ºi au patrulat cartierul Colonie, pentru a preîntâmpina incidentele, dupã ce douã grupãri rivale s-au ameninþat. Cel vizat, Adalbert Feher susþine cã rivalii au intrat peste el în casã, i-au agresat mama ºi l-au lovit. Apoi i-au cerut sã iasã în stradã pentru a se bate cu ei, în ideea cã va încãlca obligaþiile impuse prin arestul la domiciliu. ”Vor taxã de protecþie, cum e posibil sã vinã 30 de inºi peste mine în acasã. Ei se laudã cã au
I
on Barbu a fost gazda, la finele sãptãmânii trecute, a câtorva evenimente culturale ce vor trece dincolo de graniþele þãrii. „Sticle pentru minte, inimã ºi literaturã” este primul proiect propus ºi bifat vineri dupã-amizã de toþi cei care au vrut sã îi fie alãturi artistului din Valea Jiului, pentru cã au putut sã vadã 100 de sticle cu poezii scrise de mâna unor autori contemporani.
fete la produs, cã sunt capii lumii interlope, nu este posibil aºa ceva, sã intre peste mine în casã. Au venit cu sãbii ºi topoare, cã ei au pile în poliþie, cã sunt ºmecheri. Unul a sãrit în curte ºi când a vãzut cã am pus mâna pe ceva, a ieºit. Au zis sã ies afarã din curte, ºtiau cã eu sunt arestat la domiciliu”, susþine Adalbert Feher zis ”Bigo”. Bãrbatul este condamnat într-un dosar de tâlhãrie, fiind acuzat cã alãturi de mai mulþi
Pleºcan ajunge la Judecãtoria Petroºani
T
ânãrul de 26 de ani, din Petroºani, cercetat penal pentru cã a agresat un poliþist pe o terasã din centrul localitãþii, a cerut revocarea arestului preventiv. Daniel Ovidiu Pleºcan a fãcut o solicitare pentru revocarea arestului preventiv care urmeazã sã fie analizatã la Judecãtoria Petroºani, instanþã care a respins cererea procurorilor de arestare preventivã ºi a decis cã tânãrul poate fi cercetat penal sub control judiciar. Pleºcan a fost trimis dupã gratii de
cãtre judecãtorii Tribunalului Hunedoara în urma contestaþiei fãcutã de procurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani. Cererea de revocare a arestului preventiv ar urma sã fie soluþionatã astãzi-luni, când la instanþã va ajunge ºi Pleºcan. Anchetatorii îl cerceteazã pentru cã a lovit un poliþist aflat pe o terasã din Petroºani, în urma unui conflict spontan. Tânãrul a susþinut în apãrarea sa cã nu l-a lovit pe omul
complici a imobilizat un paznic de la EM Livezeni, pentru a sustrage cãrbune. Feher a mers la Spitalul de Urgenþã Petroºani pentru a primi îngrijiri medicale iar apoi a depus o plângere la poliþie. Cei acuzaþi de recidivist susþin cã au fost ameninþaþi prin intermediul telefonului cã vor fi omorâþi ºi au mers la el sã-i cearã explicaþii, fãrã al agresa. Maximilian GÂNJU
legii. Cert este cã poliþistul a ajuns la Spitalul de Urgenþã Petroºani, dupã altercaþie, unde a primit îngrijiri medicale, însã nu a rãmas internat. Nu doar Pleºcan este cercetat în acest dosar ci ºi un alt individ care se afla la masã cu fiul fostului consilier judeþean ºi care a avut implicare în scandal. Totul a fost surprins de camerele de supraveghere aflate în zona centrului civic, iar imaginile au intrat în posesia anchetatorilor. Acestea, chiar dacã nu sunt de cea mai bunã calitate, surprind momentul agresiunii. Poliþiºtii ºi procurorii din cadrul Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani vor trebui sã stabileascã cu exactitate participarea fiecãreia dintre pãrþi la scandalul care a terifiat locuitorii municipiului. Maximilian GÂNJU
Gheorghe Truþã ca un ghiolban de pe maidan
Î
mbrãcat de n-ai fi zis cã-i impostor, cu aliurã de poet, mare culturist, matematician de carierã, cu o bere în mânã ºi puternic afectat de soarele unei amiezi toride, la un eveniment cultural care nu l-a prea încãput, marele Gheorghe Truþã s-a trezit vorbind. ªi nu orice, ci s-a trezit lovind cu mãciuca-n gard ºi fãcând fix un zgomot cât sã fie dat deoparte. Mai exact, domnia sa, mare poet ºi om de litere, care uitase cã are în mânã un pahar de plastic plin pe
jumãtate (n.r. ca sã vedeþi cã am vãzut partea plinã a paharului), cu bere, l-a pasat cuiva din mulþime ºi apoi a vrut el sã ia cuvântul în numele oamenilor de litere, prezenþi la un eveniment cu ºtaif. Dar ce sã vezi? Neinspirat, amfitronul i-a ºi dat cuvântul, însã, ce pãcat! A luat un zâmbet tâmp, a întors spatele auditoriului ºi ghici ce? L-a întrebat pe Tiberiu Iacob Ridzi „Când va avea Petroºaniul teatru???”!!!!!! Sideratã, audienþa a luat o pauzã ºi primarul i-a explicat frumos cã e depãºit, însã, domnia sa a pãrut mândru tare de
isprava de doi bani. ªi dacã nu aþi auzit vreodatã de el, atunci e clar de ce nici domnia sa nu a auzit cã avem teatru ºi cã mânãriile sale obscure ºi îmbibate în miros de bere trezitã nu fac mare lucru. ªi asta chiar de e
mânat în luptã de prietenia ce i-o poartã celui cu care, împreunã, poartã sâmbetele celor ce conduc acum Teatrul Dramatic I.D Sîrbu, cãci aºa se numeºte teatrul din Petroºani (n.r notã pentru dl Gheorghe Truþã).
Totul s-a petrecut la o pensiune aflatã la intrarea dinspre Deva în Petroºani. „Este vorba despre un eveiment, care a cuprins lansarea la apã a 100 de sticle cu poeme olografe, partea denumitã „Sticle pentru minte, inimã ºi literaturã”, care s-a finalizat cu un dublu album de literaturã, pe care îl semnez eu ºi fiul meu, Mihai ºi care este unul dintre cele mai frumoase albume ce s-au scos vreodatã în literatura românã. Totul a avut loc la Hanul La Nicolae, pentru cã acolo este un lac care suportã sticle ºi pescuit de sticle”, a spus Ion Barbu.
Mareele Ion Barbu a fãcut, ca de obicei, un happening din ceea ce a fost deschiderea Muzeului Instalatorului – Plumber Museum, un muzeu pe care îl vede cât de curând înfrãþit cu Muzeul Rene Magritte din Belgia. Sâmbãtã dupã amiazã, în curtea muzeului, aflat în centrul municipiului Petroºani, zeci de oameni au venit în curtea lui Dorel, unde chiar l-au ºi întâlnit pe celebrul personaj – un actor al teatrului Auãleu din Timiºoara, îmbrãcat corespunzãtor, într-un halat albastru, cu o cascã pe cap, iar Ion Barbu avea o coroniþã de
înger pe cap, pentru cã ceea ce a fãcut el la Petroºani este, probabil, divin. „Cred cã sunt 6 luni de zile de când m-am dus cu o cerere la domnul primar Tiberiu Iacob Ridzi, ca sã îmi dea mie aceastã casã ce mi-a plãcut foarte mult. Am fãcut un proiect ºi i-am spus cã vreau sã fac cel mai tare muzeu din Valea Jiului. M-am înºelat, este cel mai tare muzeu din Europa!”, a spus cel care a creat, în cele 3 încãperi, care cândva au gãzduit o grãdiniþã, un adevãrat tribut adus celui care a ajuns, în conºtiinþa românilor, instalatorul Dorel. Întreg muzeul inspirã râsul ºi la fel a fost ºi la deschiderea lui, pentru cã panglica la WC-ul aurit al instalatorului, aflat în curtea cu pomi celebri ºi aproape de Triunghiul bermudelor, era o rolã de hârtie igienicã, din care fiecare invitat a primit câteva pãtrãþele. De altfel, nici panglica tricolorã nu a fost din pânzã, ca de obicei, ci din fier, iar primarul Tiberiu
Municipiul Lupeni a fost în sãrbãtoare
unicipiul Lupeni a imbrãcat timp M de trei zile haina de sãrbãtoare.
La sfârºitul sãptãmânii, parcul din Bãrbãteni a devenit neîncãpãtor pentru cei peste 10.000 de lupeneni ºi locuitori din toatã Valea Jiului, care au venit aici sã îºi petreacã timpul liber ºi sã se bucure de spectacolele de muzicã ºi competiþiile sportive organizate de primarul Cristian Resmeriþã în colaborare cu Consiliul Local al munici-
piului Lupeni. Sãrbãtoarea a debutat în ziua de vineri cu competiþii sportive de cros, concurs de biciclete ºi ºah organizate pe grupe de vârste, care s-au bucurat de o largã participare din partea tinerilor, ale cãror câºtigãtori au fost premiaþi de primarul Cristian Resmeriþã ºi Consiliul Local al municipiului Lupeni. Spre searã începând cu orele19, cunoscuþii artiºti de muzicã popularã Cornel Todea, Nicu Novac,
Petricã Mâtu Stoian ºi Nicu Paleru au încins atmosfera ºi au adus buna dispoziþie miilor de participanþi la eveniment pânã târziu în noapte. Sâmbãtã seara a fost rândul tinerilor sã cânte ºi sã danseze alãturi de Doddy, Matteo, DJ Rynno feat Sylvia ºi Andreea Bãnicã, iar concertele s-au încheiat cu un frumos foc de artificii, undeva în noapte, în jurul orei 23.30. Ziua de duminicã a fost una dedicatã talentelor locale. A debutat cu para-
Iacob Ridzi, Ion Barbu ºi însuºi actorul care l-a interpretat pe Dorel, au tãiat-o cu un bonfaier. „Îi mulþumesc domnului Ion Barbu pentru ceea ce a fãcut aici, dar recunosc, m-am îndoit ce o sã facã aici, pentru cã ºtiam ce va ieºi din mâna lui. De aia nu am fost de acord. (...) Felicitãri ºi sper sã fiþi, voi cei prezenþi astãzi aici, printre cei care îl veþi mediatiza ºi veþi duce vestea cã avem la Petroºani un astfel de muzeu”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, la inaugurarea muzeului. ªi pentru cã nimic nu este întâmplãtor, un grup de belgieni au aflat de pe net despre muzeul instalatorului ºi au venit ºi ei sã îl vadã, iar Ion Barbu a aflat de la ei cã acest muzeu este „periculos de frumos”. „Noi am parcat maºina lângã muzeu ºi am vãzut Magritte, iar Magritte este un pictor belgian ºi de aceea am da portului popular, ca mai apoi cei prezenþi au putut asista la un spectacol susþinut de artiºi locali. "Mã bucur ca am reuºit sã oferim lupenenilor posibilitatea sã se relaxeze ºi sã lase deoparte grijile zilnice. Mulþumim lui Dumnezeu cã ne-a ajutat ºi cu o vreme frumoasã, numãrul foarte mare de participanþi la evenimentele care au avut loc în aceste zile, dovedesc faptul cã oamenii s-au bucurat ºi s-au simþit foarte bine. Doresc ºi pe aceastã cale tuturor lupenenilor un sincer La mulþi ani !", a declarat primarul Cristian Resmeriþã
fost interesaþi. Am venit ºi am gãsit aici ºi timp frumos ºi mult umor ºi bun gust ºi suntem încântaþi”, a spus Brunhilde Spuyt, turistã belgianã. Mai mult, belgienii l-au invitat pe Ion Barbu la Bruxelles, pentru a înfrãþi proaspãtul muzeu de la Petroºani cu cel belgian. „M-au invitat anul acesta lângã Bruxelles, unde stau ei. Domnul este chiar patronul unei firme de instalaþii serioase ºi mi-a zis sã vizitez muzeul Rene Magritte, care este foarte aproape de ei ºi cu aceastã ocazie voi face ºi o înrudire între muzeul meu ºi Magritte”, a mai adãugat Ion Barbu. Dacã intri în muzeu, ai parte de umorul fin, pe alocuri deocheat, al lui Ion Barbu, cel care are în grijã ºi Casa memorialã a lui I.D. Sîrbu, pãstoreºte Muzeul Mamei, un omagiu adus celei care i-a dat viaþã la Petrila, dar ºi Centrul PompaDour de la Petrila,
din curtea minei cu acelaºi nume. Acum a creat ºi un muzeu al hazului de necazul lui Dorel, despre care unul dintre invitaþi a vorbit foarte frumos, cãutându-i cumva naºterea în istoria þãrii. „Anul naºterii este imprecis, dar oricum dupã 1945, dupã instaurarea Guvernului Petru Groza. Asta, pentru cã în folclorul nostru se spune cã Petru Groza i-a fost naº. Locul naºterii sale este ºi el imprecis, exact ca la Homer, a cãrei baºtinã ºi-o revendicã de milenii 7 cetãþi. ªi în cazul nostru, mai toate oraºele ºi satele din România îºi disputã calitatea de loc de origine a lui Dorel instalatorul. (...) Dorel ne-a fãcut autostrãzi în stilul sãu – suspendate, atât de sus, cã nu le vede nimeni. (...) Ion Iliescu, însuºi l-a avut consilier de nãdejde pe Dorel. Au colaborat de minune. Dorel are o putere de autotransformare uriaºã, pentru cã se erijeazã în profesor, ministru, inventator, gropar, clopotar, proiecteazã terenuri de fotbal în pantã, face blocuri fãrã scarã interioarã ºi promite sã dea tot ce nu are. Acum are ºi muzeu!”, a conchis Adrian Gheorghe. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Vochiþoiu a intrat în atenþia ºefului Consiliului Naþional pentru Combaterea Discriminãrii sztalos Csaba A criticã declaraþiile parlamentarului din
Valea Jiului ºi spune cã reflectã o atitudine de Ev Mediu. Haralambie Vochiþoiu a avut o atitudine tranºantã cu privire la cãsãtoria între persoanele de acelaºi sex. Senatorul a comentat pe lângã iniþiativa cetãþeneascã de revizuire a legii fundamentale, explicând motivul pentru care a semnat ºi este de acord cu ea. ”Cred cã în România e un lucru bine-venit sã stipulãm foarte clar cã cãsãtoria este între o femeie ºi un bãrbat. Cred cã cei care au alte orientãri sexuale ar trebui sã fie mulþumiþi cã nu mai sunt prigoniþi de societate cum au fost în alte vremuri. Adicã sã-i lãsãm în pace, dar sã ne lase ºi ei pe noi, cu alte cuvinte. (…) În alte þãri ºi consumul de droguri este legal, asta nu înseamnã cã ar trebui sã ne grãbim ºi noi sã introducem aceste lucruri. Cred cã am luat absolut tot ce a fost rãu de la acest capitalism. Haideþi sã adoptãm mai întâi nivelul de trai, nivelul de salarizare, nivelul pensiilor ºi dupã aceea sã legalizãm orien-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni 25 Iulie 2016
tãrile sexuale”, a spus Vochiþoiu. Referitor la aceste declaraþii, preºedintele CNCD a avut o reacþie prin care criticã poziþia exprimatã de parlamentar. ”Atitudini de genul *fiþi fericiþi cã trãiþi* sunt de Evul Mediu ºi caracterizeazã nivelul de pregãtire politicã ºi de respectare a drepturilor omului a celor care exprimã astfel de pãreri. Îi recomand domnului parlamentar sã citeascã deciziile CEDO în cazul Italiei ºi al Greciei, în care se aratã foarte clar cã în statele în care nu se recunoaºte cãsãtoria între persoane de acelaºi sex totuºi statul trebuie sã adopte o legislaþie prin care protejeazã ºi acordã drepturi civile cuplurilor de acelaºi sex. Adicã parteneriatul civil”, a declarat Asztalos Csaba. Curtea Constituþionalã a României (CCR) a constatat miercuri cã propunerea legislativã cetãþeneascã de revizuire a Constituþiei, referitoare la faptul cã familia se întemeiazã pe cãsãtoria între un bãrbat ºi o femeie, îndeplineºte condiþiile privind exercitarea iniþiativei. Maximilian GÂNJU
Week-end cultural, marca Ion Barbu
Control judiciar extins pentru scandalul din Colonie
P
rocurorii au decis sã extindã cercetãrile în dosarul scandalului din Colonia-Petroºani. Cinci indivizi au fost puºi sub control judiciar ºi nu mai au voie sã se apropie de locuinþa recidivistului cu care s-au rãfuit. Imaginile de pe camerele de supraveghere ale unei proprietãþi din Colonia Petroºani au condus la extinderea controlului judiciar asupra întregului grup de tineri care, în urmã cu o sãptãmânã, au tãbãrât peste un alt interlop aflat în arest la domiciliu. Potrivit unor surse, camerele au surprins momentul în care indivizii au intrat pe
proprietatea rivalului, gata de rãzboi, chiar dacã ei au susþinut contrariul. Aceºtia sunt cercetaþi penal ºi riscã pedepse cu închisoarea. Dupã scandal, poliþiºtii ºi jandarmii s-au mobilizat ºi au patrulat cartierul Colonie, pentru a preîntâmpina incidentele, dupã ce douã grupãri rivale s-au ameninþat. Cel vizat, Adalbert Feher susþine cã rivalii au intrat peste el în casã, i-au agresat mama ºi l-au lovit. Apoi i-au cerut sã iasã în stradã pentru a se bate cu ei, în ideea cã va încãlca obligaþiile impuse prin arestul la domiciliu. ”Vor taxã de protecþie, cum e posibil sã vinã 30 de inºi peste mine în acasã. Ei se laudã cã au
I
on Barbu a fost gazda, la finele sãptãmânii trecute, a câtorva evenimente culturale ce vor trece dincolo de graniþele þãrii. „Sticle pentru minte, inimã ºi literaturã” este primul proiect propus ºi bifat vineri dupã-amizã de toþi cei care au vrut sã îi fie alãturi artistului din Valea Jiului, pentru cã au putut sã vadã 100 de sticle cu poezii scrise de mâna unor autori contemporani.
fete la produs, cã sunt capii lumii interlope, nu este posibil aºa ceva, sã intre peste mine în casã. Au venit cu sãbii ºi topoare, cã ei au pile în poliþie, cã sunt ºmecheri. Unul a sãrit în curte ºi când a vãzut cã am pus mâna pe ceva, a ieºit. Au zis sã ies afarã din curte, ºtiau cã eu sunt arestat la domiciliu”, susþine Adalbert Feher zis ”Bigo”. Bãrbatul este condamnat într-un dosar de tâlhãrie, fiind acuzat cã alãturi de mai mulþi
Pleºcan ajunge la Judecãtoria Petroºani
T
ânãrul de 26 de ani, din Petroºani, cercetat penal pentru cã a agresat un poliþist pe o terasã din centrul localitãþii, a cerut revocarea arestului preventiv. Daniel Ovidiu Pleºcan a fãcut o solicitare pentru revocarea arestului preventiv care urmeazã sã fie analizatã la Judecãtoria Petroºani, instanþã care a respins cererea procurorilor de arestare preventivã ºi a decis cã tânãrul poate fi cercetat penal sub control judiciar. Pleºcan a fost trimis dupã gratii de
cãtre judecãtorii Tribunalului Hunedoara în urma contestaþiei fãcutã de procurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani. Cererea de revocare a arestului preventiv ar urma sã fie soluþionatã astãzi-luni, când la instanþã va ajunge ºi Pleºcan. Anchetatorii îl cerceteazã pentru cã a lovit un poliþist aflat pe o terasã din Petroºani, în urma unui conflict spontan. Tânãrul a susþinut în apãrarea sa cã nu l-a lovit pe omul
complici a imobilizat un paznic de la EM Livezeni, pentru a sustrage cãrbune. Feher a mers la Spitalul de Urgenþã Petroºani pentru a primi îngrijiri medicale iar apoi a depus o plângere la poliþie. Cei acuzaþi de recidivist susþin cã au fost ameninþaþi prin intermediul telefonului cã vor fi omorâþi ºi au mers la el sã-i cearã explicaþii, fãrã al agresa. Maximilian GÂNJU
legii. Cert este cã poliþistul a ajuns la Spitalul de Urgenþã Petroºani, dupã altercaþie, unde a primit îngrijiri medicale, însã nu a rãmas internat. Nu doar Pleºcan este cercetat în acest dosar ci ºi un alt individ care se afla la masã cu fiul fostului consilier judeþean ºi care a avut implicare în scandal. Totul a fost surprins de camerele de supraveghere aflate în zona centrului civic, iar imaginile au intrat în posesia anchetatorilor. Acestea, chiar dacã nu sunt de cea mai bunã calitate, surprind momentul agresiunii. Poliþiºtii ºi procurorii din cadrul Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani vor trebui sã stabileascã cu exactitate participarea fiecãreia dintre pãrþi la scandalul care a terifiat locuitorii municipiului. Maximilian GÂNJU
Gheorghe Truþã ca un ghiolban de pe maidan
Î
mbrãcat de n-ai fi zis cã-i impostor, cu aliurã de poet, mare culturist, matematician de carierã, cu o bere în mânã ºi puternic afectat de soarele unei amiezi toride, la un eveniment cultural care nu l-a prea încãput, marele Gheorghe Truþã s-a trezit vorbind. ªi nu orice, ci s-a trezit lovind cu mãciuca-n gard ºi fãcând fix un zgomot cât sã fie dat deoparte. Mai exact, domnia sa, mare poet ºi om de litere, care uitase cã are în mânã un pahar de plastic plin pe
jumãtate (n.r. ca sã vedeþi cã am vãzut partea plinã a paharului), cu bere, l-a pasat cuiva din mulþime ºi apoi a vrut el sã ia cuvântul în numele oamenilor de litere, prezenþi la un eveniment cu ºtaif. Dar ce sã vezi? Neinspirat, amfitronul i-a ºi dat cuvântul, însã, ce pãcat! A luat un zâmbet tâmp, a întors spatele auditoriului ºi ghici ce? L-a întrebat pe Tiberiu Iacob Ridzi „Când va avea Petroºaniul teatru???”!!!!!! Sideratã, audienþa a luat o pauzã ºi primarul i-a explicat frumos cã e depãºit, însã, domnia sa a pãrut mândru tare de
isprava de doi bani. ªi dacã nu aþi auzit vreodatã de el, atunci e clar de ce nici domnia sa nu a auzit cã avem teatru ºi cã mânãriile sale obscure ºi îmbibate în miros de bere trezitã nu fac mare lucru. ªi asta chiar de e
mânat în luptã de prietenia ce i-o poartã celui cu care, împreunã, poartã sâmbetele celor ce conduc acum Teatrul Dramatic I.D Sîrbu, cãci aºa se numeºte teatrul din Petroºani (n.r notã pentru dl Gheorghe Truþã).
Totul s-a petrecut la o pensiune aflatã la intrarea dinspre Deva în Petroºani. „Este vorba despre un eveiment, care a cuprins lansarea la apã a 100 de sticle cu poeme olografe, partea denumitã „Sticle pentru minte, inimã ºi literaturã”, care s-a finalizat cu un dublu album de literaturã, pe care îl semnez eu ºi fiul meu, Mihai ºi care este unul dintre cele mai frumoase albume ce s-au scos vreodatã în literatura românã. Totul a avut loc la Hanul La Nicolae, pentru cã acolo este un lac care suportã sticle ºi pescuit de sticle”, a spus Ion Barbu.
Mareele Ion Barbu a fãcut, ca de obicei, un happening din ceea ce a fost deschiderea Muzeului Instalatorului – Plumber Museum, un muzeu pe care îl vede cât de curând înfrãþit cu Muzeul Rene Magritte din Belgia. Sâmbãtã dupã amiazã, în curtea muzeului, aflat în centrul municipiului Petroºani, zeci de oameni au venit în curtea lui Dorel, unde chiar l-au ºi întâlnit pe celebrul personaj – un actor al teatrului Auãleu din Timiºoara, îmbrãcat corespunzãtor, într-un halat albastru, cu o cascã pe cap, iar Ion Barbu avea o coroniþã de
înger pe cap, pentru cã ceea ce a fãcut el la Petroºani este, probabil, divin. „Cred cã sunt 6 luni de zile de când m-am dus cu o cerere la domnul primar Tiberiu Iacob Ridzi, ca sã îmi dea mie aceastã casã ce mi-a plãcut foarte mult. Am fãcut un proiect ºi i-am spus cã vreau sã fac cel mai tare muzeu din Valea Jiului. M-am înºelat, este cel mai tare muzeu din Europa!”, a spus cel care a creat, în cele 3 încãperi, care cândva au gãzduit o grãdiniþã, un adevãrat tribut adus celui care a ajuns, în conºtiinþa românilor, instalatorul Dorel. Întreg muzeul inspirã râsul ºi la fel a fost ºi la deschiderea lui, pentru cã panglica la WC-ul aurit al instalatorului, aflat în curtea cu pomi celebri ºi aproape de Triunghiul bermudelor, era o rolã de hârtie igienicã, din care fiecare invitat a primit câteva pãtrãþele. De altfel, nici panglica tricolorã nu a fost din pânzã, ca de obicei, ci din fier, iar primarul Tiberiu
Municipiul Lupeni a fost în sãrbãtoare
unicipiul Lupeni a imbrãcat timp M de trei zile haina de sãrbãtoare.
La sfârºitul sãptãmânii, parcul din Bãrbãteni a devenit neîncãpãtor pentru cei peste 10.000 de lupeneni ºi locuitori din toatã Valea Jiului, care au venit aici sã îºi petreacã timpul liber ºi sã se bucure de spectacolele de muzicã ºi competiþiile sportive organizate de primarul Cristian Resmeriþã în colaborare cu Consiliul Local al munici-
piului Lupeni. Sãrbãtoarea a debutat în ziua de vineri cu competiþii sportive de cros, concurs de biciclete ºi ºah organizate pe grupe de vârste, care s-au bucurat de o largã participare din partea tinerilor, ale cãror câºtigãtori au fost premiaþi de primarul Cristian Resmeriþã ºi Consiliul Local al municipiului Lupeni. Spre searã începând cu orele19, cunoscuþii artiºti de muzicã popularã Cornel Todea, Nicu Novac,
Petricã Mâtu Stoian ºi Nicu Paleru au încins atmosfera ºi au adus buna dispoziþie miilor de participanþi la eveniment pânã târziu în noapte. Sâmbãtã seara a fost rândul tinerilor sã cânte ºi sã danseze alãturi de Doddy, Matteo, DJ Rynno feat Sylvia ºi Andreea Bãnicã, iar concertele s-au încheiat cu un frumos foc de artificii, undeva în noapte, în jurul orei 23.30. Ziua de duminicã a fost una dedicatã talentelor locale. A debutat cu para-
Iacob Ridzi, Ion Barbu ºi însuºi actorul care l-a interpretat pe Dorel, au tãiat-o cu un bonfaier. „Îi mulþumesc domnului Ion Barbu pentru ceea ce a fãcut aici, dar recunosc, m-am îndoit ce o sã facã aici, pentru cã ºtiam ce va ieºi din mâna lui. De aia nu am fost de acord. (...) Felicitãri ºi sper sã fiþi, voi cei prezenþi astãzi aici, printre cei care îl veþi mediatiza ºi veþi duce vestea cã avem la Petroºani un astfel de muzeu”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, la inaugurarea muzeului. ªi pentru cã nimic nu este întâmplãtor, un grup de belgieni au aflat de pe net despre muzeul instalatorului ºi au venit ºi ei sã îl vadã, iar Ion Barbu a aflat de la ei cã acest muzeu este „periculos de frumos”. „Noi am parcat maºina lângã muzeu ºi am vãzut Magritte, iar Magritte este un pictor belgian ºi de aceea am da portului popular, ca mai apoi cei prezenþi au putut asista la un spectacol susþinut de artiºi locali. "Mã bucur ca am reuºit sã oferim lupenenilor posibilitatea sã se relaxeze ºi sã lase deoparte grijile zilnice. Mulþumim lui Dumnezeu cã ne-a ajutat ºi cu o vreme frumoasã, numãrul foarte mare de participanþi la evenimentele care au avut loc în aceste zile, dovedesc faptul cã oamenii s-au bucurat ºi s-au simþit foarte bine. Doresc ºi pe aceastã cale tuturor lupenenilor un sincer La mulþi ani !", a declarat primarul Cristian Resmeriþã
fost interesaþi. Am venit ºi am gãsit aici ºi timp frumos ºi mult umor ºi bun gust ºi suntem încântaþi”, a spus Brunhilde Spuyt, turistã belgianã. Mai mult, belgienii l-au invitat pe Ion Barbu la Bruxelles, pentru a înfrãþi proaspãtul muzeu de la Petroºani cu cel belgian. „M-au invitat anul acesta lângã Bruxelles, unde stau ei. Domnul este chiar patronul unei firme de instalaþii serioase ºi mi-a zis sã vizitez muzeul Rene Magritte, care este foarte aproape de ei ºi cu aceastã ocazie voi face ºi o înrudire între muzeul meu ºi Magritte”, a mai adãugat Ion Barbu. Dacã intri în muzeu, ai parte de umorul fin, pe alocuri deocheat, al lui Ion Barbu, cel care are în grijã ºi Casa memorialã a lui I.D. Sîrbu, pãstoreºte Muzeul Mamei, un omagiu adus celei care i-a dat viaþã la Petrila, dar ºi Centrul PompaDour de la Petrila,
din curtea minei cu acelaºi nume. Acum a creat ºi un muzeu al hazului de necazul lui Dorel, despre care unul dintre invitaþi a vorbit foarte frumos, cãutându-i cumva naºterea în istoria þãrii. „Anul naºterii este imprecis, dar oricum dupã 1945, dupã instaurarea Guvernului Petru Groza. Asta, pentru cã în folclorul nostru se spune cã Petru Groza i-a fost naº. Locul naºterii sale este ºi el imprecis, exact ca la Homer, a cãrei baºtinã ºi-o revendicã de milenii 7 cetãþi. ªi în cazul nostru, mai toate oraºele ºi satele din România îºi disputã calitatea de loc de origine a lui Dorel instalatorul. (...) Dorel ne-a fãcut autostrãzi în stilul sãu – suspendate, atât de sus, cã nu le vede nimeni. (...) Ion Iliescu, însuºi l-a avut consilier de nãdejde pe Dorel. Au colaborat de minune. Dorel are o putere de autotransformare uriaºã, pentru cã se erijeazã în profesor, ministru, inventator, gropar, clopotar, proiecteazã terenuri de fotbal în pantã, face blocuri fãrã scarã interioarã ºi promite sã dea tot ce nu are. Acum are ºi muzeu!”, a conchis Adrian Gheorghe. Diana MITRACHE
6 Învãtãmânt
Cronica Vãii Jiului | Luni 25 Iulie 2016
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni 25 Iulie 2016
Deva Gold obligatã sã suspende organizarea de ºantier la Certej T ribunalul Cluj a admis cererea reþelei Mining Watch România, formulatã prin asociaþia Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, astfel încât compania Deva Gold va trebui sã-ºi suspende lucrãrile pentru organizarea de ºantier aferentã iazurilor de decantare ale minei Certej. Autorizaþia de construire a fost emisã în februarie 2015 de Primãria Certeju de Sus. Aceastã autorizaþie a constituit o a doua încercare eºuatã a companiei Deva Gold de a demara anumite lucrãri de organizare de ºantier la proiectul minier. În 2014, Deva Gold
obþinuse de la aceeaºi primãrie o autorizaþie pentru organizarea de ºantier a întregului proiect minier, dar care a fost la rândul ei atacatã în contencios administrativ de cãtre Prefectul Judeþului Hunedoara, fiind anulatã definitiv de instanþã. Prezenta autorizaþie a fost emisã la mai puþin de o lunã dupã ce s-a constatat, datoritã vigilenþei publice, cã prima autorizaþie fusese emisã ilegal, iar lucrãrile fuseserã oprite de Inspectoratul de Stat în Construcþii. Proiectul minier Certej este propus de Eldorado Gold (ELD), companie canadianã de aur low cost ce intenþioneazã sã deschidã prima minã de suprafaþã, cu cianuri, din România. Zãcãmântul de la
Certej este deþinut de Deva Gold SA, un joint-venture între Eldorado Gold (80%) ºi compania de stat Minvest Deva (~20%). Proiectul se confruntã cu o opoziþie puternicã, atât naþionalã cât ºi internaþionalã. Iazurile de decantare, având baraje din anrocamente de 169 m ºi, respectiv, de 70 m înãlþime sunt un motiv suplimentar de îngrijorare deoarece ar fi amplasate în imediata vecinãtate a mai multor sate dens populate: Hondol, Bocºa Micã ºi Certej. Hotãrârea privind suspendarea are efecte chiar din momentul pronunþãrii, iar recursul nu suspendã efectele sentinþei - actul rãmâne sus-
pendat pânã la soluþionarea unui eventual recurs de cãtre Curtea de Apel Cluj. În acest moment, Autorizaþia de Construire care permitea Deva Gold sã îºi organizeze ºantierul pentru a putea ulterior construi iazurile de decantare nu mai poate produce efecte juridice. “Autoritãþile locale încearcã la nesfârºit sã acopere defectele majore de concepþie a marilor proiecte miniere propuse în Transilvania. Cu fiecare zi ce trece sunt descoperite nereguli tot mai mari, care ar trebui deja sã intre în atenþia organelor de
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI VULCAN HOTÃRÂREA NR.73/2016 privind rectificarea bugetului local pe anul 2016
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI VULCAN, Analizând raportul primarului municipiului Vulcan înregistrat sub nr. 68/8612/30.06.2016 prin care se propune rectificarea bugetului local pe anul 2016 aprobat prin Hotãrârea Consiliului Local nr. 16 / 2016 ºi rectificat prin Hotãrârea Consiliului Local nr.29/2016, Dispoziþia nr. 276/2016, Hotãrârea Consiliului Local nr. 31/2016, Dispoziþia 336/2016, Hotãrârea Consiliului Local nr. 46/2016 ºi Dispoziþia 640/2016; Vãzând Proiectul de hotãrâre nr. 76/8613/2016, raportul Direcþiei economice din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Vulcan înregistrat sub nr. 76/8614/2016, nota de fundamentare privind modificarea ºi completare „Lista obiectivelor de investiþii pe anul 2016” înregistratã sub nr. 26407/7.07.2016, avizul comisiei de specialitate „Economico-financiare”, înregistrat sub nr. 97/8615/2016, de pe lângã Consiliul local; Având în vedere Legea nr.339/2015 privind Bugetul de stat pe anul 2016 ºi þinând cont de:
Extrasele de cont prin care s-a încasat suma de 16,33 mii lei din vânzãri de locuinþe; Extrasele de cont prin
Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare
clãdire Spitalul municipal Vulcan (documentaþii tehnice, DALI, PT, CS) ”, valoarea de 64 mii lei se diminueazã cu suma de 14,62 mii lei, astfel
HOTÃRêTE:
Art.1 Bugetul local (A) secþiunea de funcþionare pe anul 2016, se modificã dupã cum urmeazã: Explicaþii
Buget aprobat
VENITURI TOTAL din care: Capitolul 36.32 „Sume provenit e din finanþarea bugetarã a anilor precedenþi, aferente secþiunii de funcþionare” Capitolul 37.01 „ Donaþii ºi sponsorizãri ” Capitolul 37.03„ V arsaminte din sectiunea de functionare pentru finantarea sectiunii de dezvolt are a bugetului local” CHELTUIELI TOTAL din care: Capitolul 70 ,, Locuinþe, servicii si dezvoltare locala” -bunuri si servicii
32.559,66
Suma rectificatã 70,57
0
70,57
17,17
1,50
19,67
-3.921,64
-1,50
-3.923,14
32.559,66 3.250 3.230
70,57 70,57 70,57
32.630,23 3.320,57 3.300,57
Buget rectificat 32.630,23 70,57
Art.2 Bugetul local (A) secþiunea de dezvoltare pe anul 2016, se modificã dupã cum urmeazã: Explicaþii
Buget aprobat
VENITURI TOTAL din care: Capitolul 37.04 „ V arsaminte din sectiunea de functionare” Capitolul 39.03 „ Venituri din vânzarea locuinþelor construite din fondurile statului ” CHELTUIELI TOTAL din care: Capitolul 51 „Autoritã ti publice si actiuni externe -cheltuieli de capital Capitolul 66 „Sanatate” -cheltuieli de capital Capitolul 70 ,, Locuinþe, servicii si dezvoltare locala” -cheltuieli de capital
5.257,64 3.921,64
Suma rectificatã 17,83 1.50
36
16,33
52,33
9.287,13 2.381,00 2.381,00 228,18 228,18 1376,40 1376,40
17,83 -10 -10 1,50 1,50 26,33 26,33
9.304,96 2.371,00 2.371,00 229,68 229,68 1402,73 1402,73
care s-a încasat suma de 1,5 mii lei din donaþii ºi sponsorizãri; Extrasele de cont prin care s-a încasat suma de 70,57 mii lei reprezentând sume provenite din finanþarea bugetarã a anilor precedenþi, aferente secþiunii de funcþionare; Nota de fundamentare nr. 24878/17.06.2016 întocmitã de direcþia tehnicã din cadrul Primãriei Municipiului Vulcan prin care se propune actualizarea unor obiective de investiþii din Lista obiectivelor de investiþii pe anul 2016; Legea finanþelor publice locale nr. 273/2006, art.19(2) . În temeiul art.36 alin.(4) lit.”a” ºi art.45 alin.(2) din
Art.3 Lista obiectivelor de investiþii pe anul 2016 se modifica dupã cum urmeazã: - CAPITOLUL 51.02 - AUTORITÃÞI PUBLICE, - pct. B – ”Lucrãri noi”, Obiectivul B1 ”Elaborare strategie de integrare pentru zonele de sãrãcie ºi comunitãþile defavorizate – POCU 2014 – 2020, suma max. Admisã 70.000 euro”, valoarea de 20 mii lei se diminueazã cu suma de 10 mii lei, astfel valoarea actualizatã va fi de 10 mii lei. - Capitolul 66.02 “Sãnãtate” - obiectivul C2 din Lista de investiþii „Reabilitare termica
Buget rectificat 5.275,47 3.923,14
valoarea actualizatã va fi de 49,38 mii lei. - obiectivul C1 din lista de investiþii”Modernizare ambulatoriu Spital Municipal Vulcan (documentaþii tehnice, DALI, avize, acorduri, PT, expertiza, CS, )” , care are o valoare de 146,18 mii lei se majoreazã cu suma de 14,62 mii lei, astfel valoarea actualizata va fi 178,80 mii lei. - Capitolul 70.02 ,, Servicii ºi dezvoltare publicã” - obiectivul nr. C6 din Lista de investiþii “Actualizare SF Pas Vulcan (alimentare cu apã + canalizare)“, valoarea de 20 mii lei se diminueazã cu suma de 19 mii lei, astfel valoarea actualizata va
anchetã ºi urmãrire penalã. Vom continua sã monitorizãm actele emise de autoritãþi în folosul operatorilor minieri ºi vom ataca în instanþã orice act cu suspiciuni de nelegalitate” a declarat Oana Cãtãlina Poenaru, consultant juridic al reþelei Mining Watch Romania. Proiectul minier este deþinut de Eldorado Gold prin subsidiara Deva Gold ºi se aflã în etapa de construcþie a minei. Amprenta proiectului este de 456,2 ha, suprafaþã acoperitã în prezent de pãduri, pajiºti, terenuri arabile ºi zone rezidenþiale. O mare parte a proiectului este localizatã în situl Natura 2000 – ROSPA 0132 Munþii Metaliferi. Mina, cu o producþie anualã estimatã de 3 milioane tone de minereu, prevede tãierea a 187 ha de pãduri pentru a amplasa douã cariere deschise ºi douã iazuri de decantare.
fi de 1 mii lei. - obiectivul nr. C10 din Lista de investiþii ,, Elaborare documentaþie pentru modernizarea aleilor de acces si a curþilor de la Colegiul Tehnic M. Viteazu, sc. Gen nr.4, sc. Gen. Nr.5 si sc. Gen. Nr.6” valoarea de 10 mii lei se diminueazã cu suma de 9 mii lei, astfel valoarea actualizata va fi de 1 mii lei. - obiectivul nr. C1 din Lista de investiþii „Elaborare documentaþii tehnice pt. Reabilitare termica blocuri/locuinþe prin POR 2014-2020 (DALI, AUDIT ENERGETIC, EXPERTIZA TEHNICA, PT+DTAC+CS, avize, alte cheltuieli)”, care are o valoare de 68 mii lei se majoreazã cu suma de 28 mii lei, astfel suma actualizata va fi 96 mii lei. - pct. A – ”Lucrãri în continuare”, A9 – ” Lucrãri de reabilitare termicã pentru cantina de ajutor social, grãdiniþa din incinta ºcolii gimnaziale nr.5, grãdiniþa PN, grãdiniþa nr.1 PP, centrul educaþional ºi de culturã ªansa, grãdiniþa cu pn. Nr.4, sala de sport (inclusiv dirigenþie de ºantier)”, valoarea de 853 mii lei se majoreazã cu 10 mii lei, astfel valoarea actualizatã va fi de 863 mii lei. - Capitolul 74.02 ,, Protecþia mediului” - obiectivul nr. C3 din Lista de investiþii ,, Elaborare documentaþie tehnica si execuþie lucrãri privind procedura de închiriere a depozitului de deºeuri Vulcan “, valoarea totala actualizata de 7500 mii, iar valoarea preveder-
ilor bugetare aferente obiectivului 30 mii lei, lei se diminueazã cu suma de 29 mii lei, astfel valoarea totala actualizata va fi de 7.471 mii lei, iar valoarea prevederilor bugetare aferente obiectivului va fi 1 mii lei - obiectivul nr. C2 din Lista de investiþii „Reabilitare terenuri publice si redarea lor spre folosinþa comunitãþii – min.1 HA,POR 20142020”, care are o valoare totala actualizata de 70 mii lei, iar valoarea prevederilor bugetare aferente obiectivului 10 mii lei, se majoreazã cu suma de 29 mii lei, astfel suma actualizata va fi 99 mii lei, iar valoarea prevederilor bugetare aferente obiectivului va fi 39 mii lei. Art.4 Împotriva prevederilor prezentei hotãrâri se poate face contestaþie în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Art.5 Prezenta hotãrâre se va comunica Instituþiei Prefectului Judeþul Hunedoara, Administraþiei Generale a Finanþelor Publice Hunedoara - Deva, unitãþilor de învãþãmânt de pe raza municipiului Vulcan, Direcþiei tehnice, Direcþiei economice ºi se aduce la cunoºtinþã publicã. Vulcan, 8.07.2016 Preºedinte de ºedinþã, Barbu Pompiliu Contrasemneazã: Secretar Jr. Peter Rodica
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni 25 Iulie 2016
Henþ cu mâna
ªahul în casa “ªtiinþei” Sãptãmâna trecutã a avut loc un important concurs ºahistic, Open ªah Petroºani, la care au participat 42 de sportivi din mai multe centre de specialitate
din þarã (Iaºi, Rm . Vâlcea, Cluj, Timiºoara, Deva, Turda, Mediaº, Petroºani). Au fost mai multe categorii , sportivii de la Jiul Petroºani pregãtiþi
de Gheorghe Scurhan ocupând locuri de podium. Gabriela Cristocea, Octavian Bumbac, Laurean Manate, David Rãdoi, Bianca Grecu, Robert Vãtãºelu, Ionuþ Ciontea, Maria Rãdoi, Claudiu Grau, Ovidiu Topârcean, ªtefan Bãutu, Dan
Antonie, Cristian Matyaº, Florin Ciontea fiind printre laureaþi. Un sport al minþii gãzduit cu generozitate în sala Bibliotecii de la Universitatea din Petroºani, aspect ce meritã subliniat, un excelent mixt între cele douã… inteligenþe ale
sportului ºi ale ºtiinþei. La rândul sãu, acest inimos susþinãtor al ºahului, Gheorghe Scurhan, meritã felicitat, fiind cel care se bate de ani de zile pentru sportul pe care il iubeºte atât de mult, încercând sã transmitã mereu pasiunea altor ºi altor generaþii.
Fotbal. Pregãtiri
INTER PETRILA ARE UN NOU PREªEDINTE Î n urma mutãrilor de ordin administrativ în oraºul Petrila, Ciprian Preda care a ocupat în ultimii ani postul de preºedinte la Inter din localitate ºi-a dat demisia. În locul sãu a fost numit Eugen Duma în aceastã calitate, la secþia de fotbal rãmânând tot Cosmin Negoi. Noul preºedinte al petrilenilor, Eugen Duma (47 de ani) este inginer la Mina Lonea ºi a jucat fotbal la juniorii Parângului Lonea în anii ’80, apoi în echipa mare, cu care a reuºit o promovare în Divizia “C” în 1991, în urma unui baraj cu Metalurgistul Cugir. Era perioada în care la Lonea – actual Inter Petrila – jucau printre alþii, Doru Stana, Chiþac, “Momo”, Stanciu, S. Creþu sau Bela Muntoiu. “Am acceptat acestã funcþie din dragoste pentru fotbal, mai ales cã ºi eu am fost jucãtor la acestã echipã. Þelul meu? De fiecare datã tot mai sus! Deci, dacã anul trecut am ocupat locul 2, acum ar trebui sã urmeze locul 1” a spus Eugen Duma. Echipa de fotbal Inter Petrila
Drãgoescu (foºti la Jiul) R. Cristian, Bozian (foºti la Minerul Lupeni), Fraþii Daniel ºi Cristi Creciunesc (foºti la Mãgura Pui). Hunedorenii vor susþine douã jocuri amicale în prima jumãtate a lunii august, cu Performanþa Ighiu. Cetate Deva începe cu un nou staff administrativ ºi tehnic. Astfel, Cristian
începe pregãtirea pe 1 august a.c.
mentele de ordin financiar de a motiva jucãtorii” a precizat antrenorul Cosmin Kanduth.
J
iul Petroºani, cantonament la Turda Dacã în iarnã jiuliºtii au ales ca loc de pregãtire Bãile Herculane, de data asta s-au deplasat la Turda, într-o locaþie la 13 km de oraº, Pensiunea “Apuseni”, cheltuielile fiind asigurate de Primãria Petroºani. Un lot de 33 jucãtori, juniori nãscuþi între anii 1998-2001, formeazã “armada” jiulistã, aflatã sub conducerea antrenorilor Cosmin Kanduth ºi Sorin Ghiþan. “Trebuie subliniat de la începtut cã am avut condiþii excelente de masã ºi cazare. Bãieþii au rãspuns
P
Cosmin KANDUTH
rin curtea vecinilor…
F.C. Hunedoara a început pregãtirile pe 19 iulie a.c. cu acelaºi antrenor Mircea Alic jr. din sezonul trecut. Printre cei 21 de jucãtori din lot, o singurã noutate Cobliº de la Cetate Deva. Fostul jiulist Remus Sandu va abandona fotbalul din motive medicale, dar rãmân Graur, Rãzvan
excelent la cele trei antrenamente zilnice, menþinând acelaºi ritm de pregãtire din iarnã. Din pãcate , patru dintre jucãtorii buni, David Stoica, Daniel Pavel ºi cei doi spanioli, Higueira ºi Jurado, au pãrãsit echipa, în cãutarea unei vieþi mai bune. Chiar ºi aºa, noi ne axãm în continuare pe juniorii noºtrii, cu care ne dorim din nou sã luãm titlul de campioni judeþeni la Liga a IV-a. Referitor la echipa de seniori, nu avem nicio pretenþie, neavând argu-
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Rãzvan DRÃGOESCU
Adrian PEPENAR Bobar va fi noul preºedinte, iar ex jucãtorul – antrenor de la ªoimul Bãiþa, Adrian Pepenar, noul antrenor principal, în locul lui Marius Sârbu. Doi dintre jucãtorii importanþi ai echipei din campionatul trecut, Ungureanu ºi Pribac, au renunþat la fotbal preferând sã muncescã în strãinatate. Echipa se pregãteºte la Deva cu douã antrenamente pe zi.