Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1148
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 20 Iulie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Daniel Ovidiu Pleºcan CEH NU MAI ARE NIMIC! NUMAI DATORII! a fost arestat preventiv
Stocuri de cãrbune ºi termocentralã, puse garant la bãnci
M
agistraþii Tribunalului Hunedoara au întors soluþia judecãtorilor de la Petroºani, aceºtia hotãrând ca fiul fostului consilier judeþean sã fie cercetat sub control judiciar pentru loviri ºi alte violenþe dar ºi tulburarea liniºtii ºi ordinii publice. Atât procurorul de caz cât ºi Daniel Ovidiu Pleºcan au fãcut contestaþie cu privire la mãsura controlului judiciar institutã de instanþa din Valea Jiului, iar Tribunalul Hunedoara a dat dreptate procurorilor. Astfel, tânãrul a fost arestat preventiv pentru urmãtoarele 30 de zile. Reamintim cã Daniel Ovidiu Pleºcan a fost ridicat de acasã de poliþiºti din cadrul Serviciului Acþiuni Speciale al IPJ Hunedoara ºi reþinut pentru 24 de ore, iar mai apoi plasat sub control judiciar de cãtre judecãtori. Anchetatorii îl cerceteazã pentru cã a lovit un poliþist aflat pe o terasã din Petroºani, în urmã cu o sãptãmânã, în urma unui conflict spontan. Tânãrul de 26 de ani a susþinut în apãrarea sa cã nu l-a lovit pe omul legii. Cert este cã poliþistul a ajuns la Spitalul de Urgenþã
Petroºani, dupã altercaþie, unde a primit îngrijiri medicale, însã nu a rãmas internat. Nu doar Pleºcan este cercetat în acest dosar ci ºi un alt tânãr care se afla la masã cu fiul fostului consilier judeþean ºi care a avut implicare în scandal. Incidentul a fost surprins de camerele de supraveghere aflate în zona centrului civic, iar imaginile au intrat în posesia anchetatorilor. Acestea, chiar dacã nu sunt de cea mai bunã calitate, surprind momentul agresiunii. Poliþiºtii ºi procurorii din cadrul Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani vor trebui sã stabileascã cu exactitate participarea fiecãreia dintre pãrþi la scandalul care a terifiat locuitorii municipiului aflaþi la momentul scandalului, la terasele din centrul civic. Maximilian GÂNJU
C
omplexul Energetic Hunedoara nu mai deþine niciun bun. Toate activele societãþii energetice sunt fie sub sechestru, fie sunt garantate unor unitãþi bancare. Potrivit bilanþului, la data de 31 decembrie 2015, Complexul Energetic Hunedoara nu mai deþinea niciun activ. Acestea au o valoare de 1.082.626.075 de lei, unele însã au fost puse sub sechestru de Ministerul de Finanþe, iar altele se aflã în garanþia unor bãnci pentru anumite credite. >>> PAGINA A 7-A
Tâlhãria de la EM Livezeni s-a lãsat cu pedepse aspre
D
oi dintre cei trei inculpaþi în dosarul jafului de pe platforma minierã au primit pedepse aspre, iar al treilea, judecat în libertate, a scãpat. Cea mai mare pedeapsã a primit-o Adalbert Feher, cel care a fost implicat zilele trecute într-un conflict în cartierul Colonie, când mai mulþi indivizi ar fi
intrat peste el în locuinþã. Feher, pentru tâlhãria de la EM Livezeni, a fost condamnat de judecãtorii petroºãneni la o pedeapsa de 5 ani închisoare. Acesta mai avea un rest de pedeapsã fiind liberat condiþionat, astfel cã i-au fost adãugate la sentinþã ºi zilele pentru care a fost iertat. În final, Petru Adalbert Feher va executa pedeapsa finalã de 5 ani ºi 481 zile
în stare de detenþie, adicã aproape 6 ani ºi patru luni. În ceea ce-l priveºte pe Gabriel Mihãiþã Tar, aflat în Centrul de Reeducare Buziaº în altã cauzã, acesta a primit o pedeapsã de 2 ani ºi 6 luni tot pentru tâlhãrie. ªi el avea un rest de pedeapsã de 8 luni închisoare, iar în final va executa 2 ani ºi 9 luni închisoare, la care se adaugã un spor de o treime de cealaltã pedeap-
sã, respectiv 80 de zile. Sentinþa nu este definitivã iar cei doi pot face apel în termen de zece zile. Totodatã, vor trebui sã achite cãtre EM Livezeni suma de 611,76 lei cu titlu de daune materiale. Reamintim cã indivizii au fost trimiºi în judecatã la finele anului trecut, dupã ce au dat o loviturã pe platforma unei mine din Petroºani. Doi dintre ei l-au imobi-
lizat pe paznicul exploatãrii ºi au încãrcat mai mulþi saci cu cãrbune într-o dubiþã cu gândul sã-l vândã. Au avut grijã sã-l ameninþe pe paznic cu bãtaia dacã va alerta poliþia. Când anchetatorii au vrut sã-i ducã la audieri, cei trei s-au refugiat în cartierul Colonie din Petroºani ºi pentru a-i putea reþine a fost nevoie de o intervenþie în forþã a poliþiºtilor. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 20 Iulie 2016
Universitatea Petroºani trece oceanul spre SUA U niversitatea din Petroºani pune bazele unei colaborãri cu o universitate din Nevada, Statele Unite ale Americii, în cadrul cãreia masteranzii ºi doctoranzii ar putea avea posibilitatea sã plece peste Ocean pentru a studia, dar ºi pentru a primi bani. Un cercetãtor de renume mondial în problematica ventilaþiei miniere a venit la Petroºani tocmai din Nevada, Statele Unite ale Americii. Prof. univ. dr. ing. Karoly Kocsis, considerat unul dintre cei mai mari specialiºti în domeniul aerajului ºi ventilaþiei miniere, a venit la Universitatea din Petroºani pentru a lega o colaborare cu instituþia de învãþãmânt superior. Acesta oferã posibilitatea masteranzilor ºi doctoranzilor sã plece în Statele Unite ale Americii pentru a vedea cum se desfãºoarã acolo lucrurile în domeniul minier. “Acest eveniment pe care Universitatea din Petroºani îl organizeazã este prilejuit de vizita cu care ne onoreazã domnul profesor Charles Kocsis de la Universitatea Reno din Nevada din Statele Unite, din cadrul Departamentului de Inginerie Minierã ºi Metalurgie, vizitã fãcutã din dorinþa noastrã de a lãrgi cadrul internaþional al colaborãrilor ºi de dorinþa domnului profesor de a reveni în instituþia în care s-a format ca inginer. Am convenit termenii unei convenþii de colaborare, un acord cadru parteneriat care vor putea sprijini activitãþile de cercetare ºi cele educaþionale ale Universitãþii noastre. S-au purtat discuþii ºi la INSEMEX Petroºani legate de posibilitãþile de a extinde colaborarea, fiind vorba de partea de cercetare prin stabilirea de relaþii”, a declarat prof. Univ. Dr. Ing. Roland Moraru, prorectorul Universitãþii din Petroºani. Cu o vastã experienþã în domeniul cercetãrii miniere, pro-
INSEMEX pentru toate minele din Valea Jiului, pentru toate reþelele lor de aeraj, pentru gestiunea în condiþii de eficienþã mai mare din punct de vedere al proiectãrii ºi intervenþiei în situaþii tranzitorii”, a completat Roland Moraru, prorectorul UPET. fesorul american de origine românã spune cã în Statele Unite ale Americii mineritul este o familie. “Am lucrat 14 ani ca inginer, pe proiecte de cercetare, inginerie ºi dupã obþinerea diplomei de doctorat la Universitatea British Columbia din Vancouver, am decis sã intru în domeniul didactic ºi de 4 ani predau la Universitatea din Nevada, predau exploatãri miniere subterane, exploatãri miniere de suprafaþã ºi aeraj minier. Domeniul meu de cercetare este în aeraj minier ºi am reuºit în 4 ani sã aduc un proiect mare de 1,25 milioane de dolari care este considerat un proiect important prin care ajut studenþii, pot sã angajez studenþi de masterat, doctorat sã lucreze pe proiectul acesta de cercetare. Obiectivul meu este de a crea ingineri care sã funcþioneze ºi sã lucreze în industria minierã. În SUA nu se spune industria minierã, ci familia minierã, iar în aerajul minier se spune “the family of mine ventilation”, deci suntem o familie, participãm la conferinþe anuale, sunt vreo 300 de specialiºti în aeraj minier în întreaga lume
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
ºi suntem ca o familie”, a declarat Karoly Kocsis, prof. univ. dr. ing. la Universitatea Reno, Nevada din Statele Unite ale Americii. Cercetãtorul a dezvoltat sisteme de aeraj minier care sunt sub costurile celor din România. Surprizã însã. Nimeni de la vreo companie minierã din Valea Jiului nu i-a solicitat serviciile. “Nu am fost solicitat. Eu doar de 4 ani lucrez ca profesor ºi am fost ocupat cu dezvoltarea cursurilor, eu am lucrat în inginerie minierã ºi am fost preocupat în primii trei ani pentru dezvoltarea cursurilor de aeraj, de exploatãri miniere, nu am avut timp sã interacþionez cu cei de aici”, a mai spus sursa citatã. De cealaltã parte, acesta a colaborat cu cei de la INSEMEX Petroºani. “Domnul profesor a reuºit sã sprijine unitãþile miniere prin intermediul INSEMEX-ului. În urma unei întâlniri pe care domnul profesor a avut-o la una din conferinþe cu regretatul domn Jurca Liviu de la INSEMEX ºi a facilitat la INSEMEX-ul sã intre în posesia unui program ºi sã aplice specialiºti experþi la
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
U
niversitatea din Petroºani, colaborare peste ocean Universitatea din Petroºani îºi va întãri colaborarea cu cercetãtorul american de origine românã. Astfel, se vor “deschide” porþile cãtre
masteranzii ºi doctoranzii din Petroºani. “Colaborarea cu Universitatea din Petroºani o intenþionez pe trei domenii. Primul domeniu este schimbul de studenþi de master ºi doctorat. Sunt în poziþia în care aº putea angaja studenþi care sã lucreze pe proiectul meu de cercetare, studenþii care ar accepta aceastã poziþie sunt plãtiþi ºi 80% din taxele de ºcolarizare le plãtesc eu. Primul domeniu ar fi de a facilita, de a informa studenþii din
România, de la Universitatea din Petroºani despre programele care existã la facultatea noastrã. Ar mai fi vorba de un schimb de profesori, sã aducem un profesor sau doi la departamentul nostru ca sã vedem cum se desfãºoarã activitatea în SUA, ce folosim ca tehnologii pentru învãþare, cercetare ºi al treilea e sã gãsim proiecte mai mari de colaborare prin Uniunea Europeanã sau prin mecanismele ºi instituþiile din America de Nord”, a mai subliniat Karoly Kocsis. Monika BACIU
LOCURI DE MUNCÃ z BIJUTERIA EXCLUSIV situatã în Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, bl. 96, parter, vis-a-vis de staþia Hermes, angajeazã 2 asistente vânzãri sau lucrãtoare comerciale pentru magazin. Condiþii: prezentabile, minim studii medii, se acceptã inclusiv absolvente sau persoane aflate în perioada studiilor. Salariul este atractiv ºi nu se cere experienþã. Prezentarea cu CV zilnic la magazin, între orele 10-18 sau telefon 0751194610.
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
- Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 20 Iulie 2016
Se vor unifica oraºele din Valea Jiului? A utoritãþile locale din Valea Jiului, respectiv toþi cei saºe primari dar ºi reprezentanþi ai Consiliului Judeþean Hunedoara se întâlnesc, astãzi, la Petroºani pentru a discuta despre o posibilã conurbaþie a Vãii Jiului.
În ajutorul lor, pentru a-i sfãtui, dar mai ales pentru a le împãrtãºi din experienþã, va veni o firmã de consultanþã menitã sã ajute autoritãþile locale sã ia cea mai bunã decizie. ”Avem o întâlnire organizatã de Consiliul Judeþean Hunedoara, referitor la posibilitatea
constituirii unei conurbaþii în Valea Jiului. Am înteles cã va veni o firmã de consultanþã care se pricepe în aceastã zonã ºi sigur o sã ne expunã pãrerea lor ºi experienþa lor legatã de acest demers al unificãrii adminsitraþiilor publice locale în Valea Jiului”, a declarat
primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Tentativa de unificare a administraþiilor publice locale din Valea Jiului este în discuþie de mult timp însã niciodatã nu s-a demarat vreo întâlnire de acest gen pentru a se ºi concretiza ceva. Vineri, chiar
vicepremierul Vasile Dîncu a sugerat în întâlnirea de la Vulcan realizarea unei astfel de conurbaþii. ”E adevãrat ºi domnul vicepremier ne-a sugerat acest lucru, este o idee însã mai veche a noastrã, pe care sigur acum reuºim sã o concretizãm, ca prim pas, în aceastã întâlnire cu consultanþii, pentru cã aici e o problemã legatã ºi de legislaþie dar ºi de tot ceea ce înseamnã o structurã adminsitrativã unitarã pe Valea Jiului, dar trebuie sã vedem cu ce atribuþii ºi în ce mod se poate face pe legislaþia existentã”, a mai spus primarul Tiberiu Iacob Ridzi.
Ploile au crescut facturile la apã
P
loile torenþiale au determinat creºterea facturii, pentru luna în care s-au înregistrat precipitaþiile abundente. Operatorul de apã ºi canal din Valea Jiului susþine cã mãsura îi va afecta doar pe agenþii economici, persoane juridice, pentru cã populaþia nu va fi afectatã.
Potrivit unui comunicat remis presei de Apa Serv Valea Jiului, „valoarea apei meteorice facturatã pe luna iunie 2016 este mai mare din cauza cantitãþilor mari de precipitaþii. Potrivit raportãrii ANM,în luna iunie 2016, a fost înregistratã o cantitate de 188,6 l/mp, faþã de 105,9 l/mp din luna mai ºi 88,4 l/mp afer-
ente lunii aprilie. Cantitatea înregistratã în aceeaºi perioadã a anului trecut este mai micã cu 100 de litri pe metru pãtrat”, se aratã în comunicatul Apa Serv Valea Jiului. Apa Serv are contracte cu nu mai puþin de 1.483 de persoane juridice ºi la toate le va creºte factura pentru apã. Asta, în timp ce
Eveniment religios la Petroºani
C
redincioºii ortodocºi au fost aºteptaþi de marþi searã la Paraclisul Catedralei Sfântul Ilie din Petroºani. În curtea bisericuþei, aflatã lângã Parcul Central Carol Schreter, ajunge racla cu moaºtele Sfântului Nectarie, vindecãtorul de cancer.
Curtea Paraclisului Catedralei Sfântul Ilie de la Petroºani va deveni, cu siguranþã, neîncãpãtoare pentru credincioºii care sunt aºteptaþi pe tot parcursul zilei de azi. „Întrucât ne apropiem de hramul mare al bisericii pe care încercãm sã o construim ca viitoare catedralã a Vãii Jiului, care are hra-
mul Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, în fiecare an, ne pregãtim ºi aducem o raclã cu sfintele moaºte. Vom da ºi 450 de pachete cu mâncare pentru credincioºi, sarmale de post, fiind miercuri, iar de la ora 17,00, în ziua de marþi, au ajuns aici moaºtele Sfântului Nectarie, cu mai multe obiecte care i-au aparþinut sfântului”, a
spus Gabriel Bulf, preot ortodox care pãstoreºte acest lãcaº de cult. Sfântul Nectarie, unul dintre cei mai noi sfinþi canonizaþi de Patriarhia Ecumenicã în secolul trecut, s-a nãscut în anul 1846, lângã Constantinopol, din pãrinþi sãraci, dar foarte evlavioºi, fiind cunoscut printre credincioºi drept vindecãtorul de cancer. Un sobor de preoþi
populaþia este scutitã de plata în plus pentru apa meteoricã, deoerece fiecare familie plãteºte un metru cub lunar. Diana MITRACHE va oficia slujbele la paraclisul de la Petroºani, cu acest prilej. „De la ora 17,00, marþi, a început slujba Sfântului Nectarie, apoi de la ora 19,00, aproximativ 20 de preoþi au oficiat sfânta tainã a maslului, iar spre miezul nopþii vecernia, reunitã cu litia. Miercuri dimineaþã, slujbele încep cu Liturghia ºi apoi împãrþim darurile cãtre credincioºi. Pânã la ora 17,00 va fi la noi racla cu moaºtele, iar de aici pleacã spre Episcopie”, a mai adãugat preotul Gabriel Bulf. Sfântul Nectarie s-a arãtat fãcãtor de minuni încã din timpul vieþii, asemenea tuturor sfinþilor, Iar credincioºii sunt aºteptaþi sã se roage la acest lãcaº de cult din Petroºani. Diana MITRACHE
Municipiul Petroºani, fiind cel mai mare din Valea Jiului, ar putea deveni capitala acestei zone. Însã decizia trebuie luatã în unanimitate. ”Acum ºi dacã sunt de acord ºi dacã nu ceilalþi primari din Valea Jiului, Petroºaniul este cel mai mare oraº de aici ºi sigur cã din punct de vedere instituþional, Petroºaniul este informal capitala Vãii Jiului, iar dacã ar fi sã fie o structurã de conducere
unitarã pe Valea Jiului, cu siguranþã ea va trebui sã aibã sediul în Petroºani. De departe cel mai mult conteazã cã noi primarii ºi consiliile locale, vom înþelege nu doar declarativ cã este foarte important sã avem o structurã de acest gen pentru dezvoltarea unitarã a Vãii Jiului, în periaoda urmãtoare ” a mai adãugat primarul Tiberiu Iacob Ridzi. Adina PÃDURARU
Energeticienii, mai rãu ca oricând
20
iulie este Ziua Energeticianului ºi, dacã la casieriile ENEL este închis, energeticienii de la Paroºeni spun cã vor munci. Totul din cauzã cã încã se poartã negocieri pentru Contractul Colectiv de Muncã, iar lipsa unui astfel de act a dus la aceastã stare de fapt. Nici nu se pune problema sã ia prime cu aceastã ocazie, dar nici liber nu vor avea de ziua meseriei. Mihai Lorincz, liderul de sindicat de la Termocentrala Paroºeni a spus cã negocierile sunt în toi, dar nu s-a reuºit nimic pânã în acest moment. Ultima primã pe care minerii ºi energeticienii au încasat-o a fost în decembrie, pentru Crãciun. Fiecare angajat de la CEH a primit câte 400 de lei, indiferent dacã lucreazã în subteran sau la suprafaþã, mineri sau energeticieni. Banii au fost completaþi ºi cu tichete -
cadou pentru cadourile copiilor, respectiv 5 tichete a câte 10 lei. Diana MITRACHE
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
4 Actualitate
15 ani de lecturã, la Petrila
B
iblioteca orãºeneascã din Petrila a ajuns la adolescenþã. Zilele trecute s-au împlinit 15 ani de la înfiinþarea edificiului de culturã.
Mii de persoane care au trecut pragul bibliotecii au aflat cum este în lumea magicã a cãrþilor. Filele volumelor de aici i-au îndrumat pe cititori. La evenimentul aniversar au luat parte zeci de persoane. “Alãturi de noi au fost prezente în jur de 40 persoane cãrora le mulþumim ºi pe aceastã cale. În privinþa prezenþei, am avut o surprizã plãcutã ºi una mai puþin plãcutã. Surpriza plãcutã a fost participarea din partea Bibliotecii Judeþene „Ovid Densuºianu” Hunedoara - Deva a unor reprezentante de vazã: Luminiþa Vulcan - ºef serviciu relaþii cu publicul, Mariana Marian -
Aproape un milion de lei în trei luni
P
bibliotecar metodist, cea la care alergãm toþi bibliotecarii din judeþ când avem o problemã ºi dna Simona Mãrginean bibliotecar. Surpriza mai puþin plãcutã a fost faptul cã, cutia pregãtitã pentru extragerea biletelor de tombolã a fost prea mare; ne aºteptam ca sala sã fie plinã ochi…”, spun oficialii bibliotecii pe blogul instituþiei. Bibliotecarii îºi amintesc cum a început aceastã cãlãtorie frumoasã în lumea cãrþilor. “Am vizionat materialul pregãtit, 15 - 20 de minute în care am comprimat cei 15 ani de existenþã ai bibliotecii
noastre. Emoþionant pentru bibliotecar sã-ºi aminteascã debutul bibliotecii sale! Luarea în grijã a celor 9214 volume de carte, la vechea bibliotecã din Lonea, sediu care stãtuse închis mai bine de 6 ani, geamuri sparte, mult praf ºi muuuulte muºte moarte... Spuneam cã biblioteca noastrã ar trebui sã primeascã numele de Pasãrea Phoenix, parcursul, creºterea ºi dezvoltarea bibliotecii în aceºti ani, drumul pe care-l avem în faþã”, mai spun cei de la Biblioteca Petrila. Monika BACIU
rimãria deruleazã pe parcursul acestui an ºi al anului viitor, proiectul de reabilitare a cãminelor sociale de la Dincã – C1,C2,C3 în vederea transformãrii acestora în locuinþe sociale. Investiþia municipalitãþii vulcãnene este susþinutã de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice. În trei luni de zile, municipalitatea a primit aproape un milion de lei de la MDRAP. Astfel, în luna aprilie, autoritãþile de la Vulcan au primit suma de 195.635 lei, în luna mai valoarea alocatã de ministerul de resort a crescut, astfel cã autoritãþile au primit 199.676 lei. cei mai mulþi bani au venit însã în luna iunie a acestui an, când Ministerul Dezvolãtirii a alocat în baza Legii 114/1996 privind construcþia de locuinþe sociale suma de 470.608 lei. Contractul de
Actriþa Roxana Olºanschi intrã în selecta galerie a premianþilor fãrã premii
V
ã invitãm din nou în stradã, ca de fiecare datã, ca în fiecare sâmbãtã, sã întâlnim un om, sã-I aflãm povestea vieþii, sã ne bucurãm alãturi de el, dar, cel mai important, sã-l bucurãm spunându-i cã l-am observant. Ideea asta a comunitãþii care iese în stradã pentru a omagia un om este filonul campaniei „Premianþii fãrã premii”. Pentru ediþia din aceastã sãptãmânã vã propunem întâlnirea cu actriþa Roxana Olºanschi de la Teatrul de Artã Deva. „Actoria este cea mai spiritualã dintre profesii pentru simplul motiv cã actorul trebuie sã se afle
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 20 Iulie 2016
într-o stare paradoxalã: el s-a identificat cu personajul pe care îl interpreteazã, dar cu toate
acestea a rãmas un privitor”, spunea filozoful indian Osho. Poziþionarea între douã lumi, una realã ºi alta imaginarã este pentru un actor provocarea permanentã a vieþii pe care a ales-o. A vieþii profesionale, desigur. Acolo, între douã lumi, el este mãcinat de intrigi, trãieºte contradictoriu cu prorpia fiinþã uneori, acolo se abandoneazã de fiecare data când el urcã pe scenã pentru a se dãrui pulicului. Cel mai bine a descris asta Andrei Aradits care a spus cã „actoria este abilitatea de a trãi adevãrat în circumstanþe imaginare”. Cine a cunoscut-o pe Roxana Olºanschi ºtie foarte bine cã o astfel
de descriere pune în luminã doar o parte a profilului ei de artist. O regãsim pe Roxana Olºanschi în proiecte de suflet, proiecte care ajutã oameni, proiecte care îi bucurã pe aceºtia, proiecte care freprezintã cãrãmizi pentru o societate în care bucuria, valoarea, talentul ºi sãnãtatea moralã sã fie
finanþare pentru realizarea unor blocuri sociale a fost semnat în iulie 2014. Este un program multi-anual care cuprinde cele trei imobile ale fostei unitãþi militare: C1,C2,C3 care vor deveni locuinþe
vectorii unei vieþi cotidiene. Alãturi de colegii sãi, de prietenii ºi de partenerii din viaþa artisticã, actriþa teatrului devean este o prezenþã beneficã pentru viaþa culturalã a cetãþii. „Încãrcatã de emoþii, vã mulþumesc cã m-aþi invitat sã fac parte din campania „Premianþii fãrã premii”! Invitaþia dumneavoastrã mã onoreazã! Cum sã mulþumeºti celor care te apreciazã, care îþi apreciazã munca? Ce cuvinte sã spui? Am sã vã spun doar atât, motivul pentru care am acceptat (cu mare bucurie) invitaþia dumneavoastrã la întâlnirea de sâmbãtã – 23 iulie – este iubirea… iubirea
sociale. În septembrie 2015 a fost licitat proiectul tehnic pentru aceastã investiþie socialã iar la sfârºitul lui decembrie 2015 a fost încheiatã licitaþia pentru efectuarea lucrãrii la primul cãmin.Ca urmare a recompartimentãrii încãperilor, la nivelul unui cãmin vor fi 50 de locuinþe, garsoniere ºi apartamente cu douã sau trei camere. Toate locuinþele vor avea bucãtãrie ºi baie proprie. Locuinþele vor fi dotate la standardul celor de la G8 ºi G10, însã au avantajul cã sunt mult mai spaþioase. Monika BACIU
de teatru, de muzicã, de OAMENI. ªi pentru cã artistul trãieºte pentru oameni,þelul meu este sã arãt tinerilor aspiranþi cã poþi trãi în România prin artã ºi iubire de oameni. Veniþi la teatru, OAMENI BUNI!”. Ãsta este mesajul trimis de Roxana Olºanschi pentru a-l trimite mai departe lumii prin comunicatul nostru de presã. Pentru exemplul de dãruire în folosul publicului, pentru întreaga sa carierã, vã propunem sã ne întâlnim cu ea ºi sã-i spunem cã-i mulþumim pentru ceea ce ne oferã. Sâmbãtã, 23 iulie 2016, ora 11.00, doamna Roxana Olºanschi vine sã o întâlnim. Aveþi ocazia sã o priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care îi vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei. Iniþiatorii campaniei Premianþii fãrã premii
N
Luptã cu kilogramele în plus, la Straja
u le este uºor, nu sunt mereu mulþumiþi de ei, dar au multã ambiþie ºi curaj. Sunt copii, care altfel ar fi fost marginalizaþi, doar pentru cã sunt grãsuþi, însã, la Straja, timp de 3 sãptãmâni, aflã cum e sã nu fii singur în lupta cu kilogramele în plus. Tabãra organizatã la munte îi atrage pe cei mici, fãrã excepþie, iar marþi la prima orã fãceau pizza. ªi nu una oarecare, ci din fructe de pãdure în loc de ketchup, pe blat de lubeniþã, iar locul brânzei a fost luat de feliuþele de banane, în timp ce ºunca este doar o felie de piersicã. „Sunt din Zalãu ºi am venit ca sã mã distrez mai mult. Am mai fost de multe ori, iar pentru cã mi-a plãcut data trecutã ºi mi-a fãcut bine, am mai venit încã o datã. Facem jocuri, antrenamente ºi învãþãm sã fim sãnãtoºi”, ne-a spus Dãnuþa, o fetiþã care acum nu prea mai are probleme cu greutatea, dupã ce, în ultimii ani, a mai venit în tabãra din Straja. Miºcare, mese multe ºi dese ºi calorii arse. Asta învaþã ei aici ºi cu asta se luptã zi de zi. „Am venit aici ca sã învãþ sã mãnânc corect ºi pentru multã distracþie. Sã ardem ºi caloriile ºi sã nu mâncãm nesãnãtos, cum ar fi prãjeli. Aici noi chiar reuºim sã mâncãm sãnãtos ºi
facem multe excursii”, ne-a spus ºi Rareº, un alt membru al taberei de copii supraponderali din straja. Copiii au alãturi de ei antrenori, care le aratã ce au de fãcut ºi care îi scot la multã miºcare, coordonatã cu dieta pe care le-o face nutriþionistul. Marþi, spre exemplu, în meniu aveau prepeliþe cu legume, pentru masa de prânz, dar dupã gustarea cu pepenele pe post de pizza. „Avem 24 de copii din toatã þara, din Moldova, pânã în Constanþa, din Zalãu ºi chiar ºi din judeþul Hunedoara. Noi încercãm sã le implementãm copiilor obiceiuri de viaþã sãnãtoase, încercãm sã le le implementãm o nutriþie sãnãtoasã, miºcare, echilibru emoþional ºi sã pãstreze acest lucru ºi acasã. Cei mai mulþi vin de la un an la altul ºi mai mult de 50% dintre copii reuºesc sã devinã normali din punct de vedere al greutãþii. Din statisticile noastre de anul trecut, foarte mulþi sunt pe drumul cel bun”, ne-a spus
Marius Fodoran, organizatorul taberei, care ni l-a dat ca exemplu pe un tânãr care, de la 145 de kg ºi o înãlþime de 1,93 m, a slãbit, pentru cã era sportiv bun, 14 kg în 21 de zile ºi apoi, acasã, alte 10 kg, reuºind sã îºi þinã greutatea sub control. Pentru toþi, aceastã tabãrã este o lecþie de viaþã. Nu are cum sã fie altfel, pentru cã, timp de 3 sãptãmâni, stau alãturi de alþii ca ei, mãnâncã la fel ºi, la final, vin ºi pãrinþii lor, pentru câteva zile, doar ca sã înveþe ce au de fãcut pe viitor. „Încercãm sã îi facem pe pãrinþi sã conºtientizeze exact ce au de fãcut cu copiii în continuare ºi acasã ºi vor veni cu noi în drumeþii, vor mînca acelaºi meniu, îi luãm în parcul de aventurã, ca sã înþeleagã exact ce au de fãcut în continuare ºi ei ºi copiii acasã”, a mai spus Marius Fodoran. Cel mai greu le este, însã, sã treacã de perjudecãþile celorlalþi ºi asta o fac alãturi de specialiºtii care sunt cu ei în
Realizatorul TV Telus Frigescu 3 ani ºi jumãtate de închisoare
M
agistraþii Tribunalului Hunedoara au dictat sentinþe aspre în dosarul „Prostituate pentru sportivi ºi jurnaliºti”. Telus Frigescu, cel care a susþinut o emisiune TV la Petroºani, va sta dupã gratii 3 ani ºi jumãtate, potrivit sentinþei Curþii de Apel. Frigescu, împreunã cu complicii sãi, au fost condamnaþi la pedepse aspre de cãtre Tribunalul
Hunedoara. Realizatorul TV a primit trei ani ºi jumãtate de închisoare cu executare, Peti Marius
Gabriel, a fost condamnat la o mãsurã educativã pe o perioadã de 6 luni pentru trafic de minori ºi act sexual cu un minor. Grigore Nebunu a primit 3 ani de închisoare ºi 2 ani interzicerea unor drepturi la care a fost adãugat un spor de 4 luni închisoare. Grigore Nebunu mai avea o condamnare astfel cã va executa în final 4 ani de
închisoare. Telus Frigescu va sta în penitenciar pentru executarea pedepsei, realizatorul TV urmând sã fie încarcerat ºi dus la locul de detenþie, cel mai probabil la Aiud, de unde, dupã carantinã, ar urma sã fie transferat cãtre Penitenciarul Bârcea Mare de lângã Hunedoara. Diana MITRACHE
tabãrã. „Partea cea mai grea e partea în care noi încercãm sã le implementãm un stil de viaþã. Noi nu mergem pe principiul doar sã slãbeascã, ci sã aibe un mod de viaþã sãnãtos, sã deprindã obiceiul de a mînca sãnãtos, de a lua micul dejun ºi noi sperãm cã îl vor depinde ºi acasã, pentru cã acolo este mai greu. Pãrinþii au ºi ei un rol esenþial ºi de aceea îi invitãm aici în ultimele zile din tabãrã, pentru cã e foarte important sã nu marginalizãm copilul în societate ºi în familie, pentru cã, de multe ori, când avem un copil cu probleme de greutate, avem tendinþa de a-l pune pe el sã facã lucruri care nu îi plac, dar asta nu este sãnãtos, dacã nu facem ºi noi la fel”, a spus Ioana Popa, nutriþionist dietetician. ªi cine cedeazã, stã de vorbã cu psihologul. O face ca sã afle cine este el cu adevãrat
ºi ce trebuie sã facã. „Pe partea de emoþii lucrãm destul de mult. Vedem de ce mâncãm? Ce mâncãm? De ce nu putem sã þinem dietã? Care este relaþia cu mâncarea? Aici este ceea ce investigãm noi în tabãra aceasta. Existã problema marginalizãrii în grupul de prieteni ºi asta le influenþeazã stima de sine, imaginea de sine a copiilor ºi problema este destul de mare, dar aici facem exerciþii ca sã îºi creeze o relaþie bunã cu mâncarea, cu grupul ºi cu noi”, a adãugat Dana Pop, psihologul taberei. Aici toþi copiii stau 3 sãptãmâni ºi fac miºcare în aer liber, drumeþii, mãnâncã sãnãtos ºi o fac sub formã de joc, dar acasã intervine problema. Tocmai de aceea, în cele 21 de zile cât stau aceºti copii la Straja, ei învaþã cum sã îºi gestioneze emoþiile de dupã tabãrã ºi, cei mai mulþi revin an de an. Diana MITRACHE
4 Actualitate
15 ani de lecturã, la Petrila
B
iblioteca orãºeneascã din Petrila a ajuns la adolescenþã. Zilele trecute s-au împlinit 15 ani de la înfiinþarea edificiului de culturã.
Mii de persoane care au trecut pragul bibliotecii au aflat cum este în lumea magicã a cãrþilor. Filele volumelor de aici i-au îndrumat pe cititori. La evenimentul aniversar au luat parte zeci de persoane. “Alãturi de noi au fost prezente în jur de 40 persoane cãrora le mulþumim ºi pe aceastã cale. În privinþa prezenþei, am avut o surprizã plãcutã ºi una mai puþin plãcutã. Surpriza plãcutã a fost participarea din partea Bibliotecii Judeþene „Ovid Densuºianu” Hunedoara - Deva a unor reprezentante de vazã: Luminiþa Vulcan - ºef serviciu relaþii cu publicul, Mariana Marian -
Aproape un milion de lei în trei luni
P
bibliotecar metodist, cea la care alergãm toþi bibliotecarii din judeþ când avem o problemã ºi dna Simona Mãrginean bibliotecar. Surpriza mai puþin plãcutã a fost faptul cã, cutia pregãtitã pentru extragerea biletelor de tombolã a fost prea mare; ne aºteptam ca sala sã fie plinã ochi…”, spun oficialii bibliotecii pe blogul instituþiei. Bibliotecarii îºi amintesc cum a început aceastã cãlãtorie frumoasã în lumea cãrþilor. “Am vizionat materialul pregãtit, 15 - 20 de minute în care am comprimat cei 15 ani de existenþã ai bibliotecii
noastre. Emoþionant pentru bibliotecar sã-ºi aminteascã debutul bibliotecii sale! Luarea în grijã a celor 9214 volume de carte, la vechea bibliotecã din Lonea, sediu care stãtuse închis mai bine de 6 ani, geamuri sparte, mult praf ºi muuuulte muºte moarte... Spuneam cã biblioteca noastrã ar trebui sã primeascã numele de Pasãrea Phoenix, parcursul, creºterea ºi dezvoltarea bibliotecii în aceºti ani, drumul pe care-l avem în faþã”, mai spun cei de la Biblioteca Petrila. Monika BACIU
rimãria deruleazã pe parcursul acestui an ºi al anului viitor, proiectul de reabilitare a cãminelor sociale de la Dincã – C1,C2,C3 în vederea transformãrii acestora în locuinþe sociale. Investiþia municipalitãþii vulcãnene este susþinutã de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice. În trei luni de zile, municipalitatea a primit aproape un milion de lei de la MDRAP. Astfel, în luna aprilie, autoritãþile de la Vulcan au primit suma de 195.635 lei, în luna mai valoarea alocatã de ministerul de resort a crescut, astfel cã autoritãþile au primit 199.676 lei. cei mai mulþi bani au venit însã în luna iunie a acestui an, când Ministerul Dezvolãtirii a alocat în baza Legii 114/1996 privind construcþia de locuinþe sociale suma de 470.608 lei. Contractul de
Actriþa Roxana Olºanschi intrã în selecta galerie a premianþilor fãrã premii
V
ã invitãm din nou în stradã, ca de fiecare datã, ca în fiecare sâmbãtã, sã întâlnim un om, sã-I aflãm povestea vieþii, sã ne bucurãm alãturi de el, dar, cel mai important, sã-l bucurãm spunându-i cã l-am observant. Ideea asta a comunitãþii care iese în stradã pentru a omagia un om este filonul campaniei „Premianþii fãrã premii”. Pentru ediþia din aceastã sãptãmânã vã propunem întâlnirea cu actriþa Roxana Olºanschi de la Teatrul de Artã Deva. „Actoria este cea mai spiritualã dintre profesii pentru simplul motiv cã actorul trebuie sã se afle
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 20 Iulie 2016
într-o stare paradoxalã: el s-a identificat cu personajul pe care îl interpreteazã, dar cu toate
acestea a rãmas un privitor”, spunea filozoful indian Osho. Poziþionarea între douã lumi, una realã ºi alta imaginarã este pentru un actor provocarea permanentã a vieþii pe care a ales-o. A vieþii profesionale, desigur. Acolo, între douã lumi, el este mãcinat de intrigi, trãieºte contradictoriu cu prorpia fiinþã uneori, acolo se abandoneazã de fiecare data când el urcã pe scenã pentru a se dãrui pulicului. Cel mai bine a descris asta Andrei Aradits care a spus cã „actoria este abilitatea de a trãi adevãrat în circumstanþe imaginare”. Cine a cunoscut-o pe Roxana Olºanschi ºtie foarte bine cã o astfel
de descriere pune în luminã doar o parte a profilului ei de artist. O regãsim pe Roxana Olºanschi în proiecte de suflet, proiecte care ajutã oameni, proiecte care îi bucurã pe aceºtia, proiecte care freprezintã cãrãmizi pentru o societate în care bucuria, valoarea, talentul ºi sãnãtatea moralã sã fie
finanþare pentru realizarea unor blocuri sociale a fost semnat în iulie 2014. Este un program multi-anual care cuprinde cele trei imobile ale fostei unitãþi militare: C1,C2,C3 care vor deveni locuinþe
vectorii unei vieþi cotidiene. Alãturi de colegii sãi, de prietenii ºi de partenerii din viaþa artisticã, actriþa teatrului devean este o prezenþã beneficã pentru viaþa culturalã a cetãþii. „Încãrcatã de emoþii, vã mulþumesc cã m-aþi invitat sã fac parte din campania „Premianþii fãrã premii”! Invitaþia dumneavoastrã mã onoreazã! Cum sã mulþumeºti celor care te apreciazã, care îþi apreciazã munca? Ce cuvinte sã spui? Am sã vã spun doar atât, motivul pentru care am acceptat (cu mare bucurie) invitaþia dumneavoastrã la întâlnirea de sâmbãtã – 23 iulie – este iubirea… iubirea
sociale. În septembrie 2015 a fost licitat proiectul tehnic pentru aceastã investiþie socialã iar la sfârºitul lui decembrie 2015 a fost încheiatã licitaþia pentru efectuarea lucrãrii la primul cãmin.Ca urmare a recompartimentãrii încãperilor, la nivelul unui cãmin vor fi 50 de locuinþe, garsoniere ºi apartamente cu douã sau trei camere. Toate locuinþele vor avea bucãtãrie ºi baie proprie. Locuinþele vor fi dotate la standardul celor de la G8 ºi G10, însã au avantajul cã sunt mult mai spaþioase. Monika BACIU
de teatru, de muzicã, de OAMENI. ªi pentru cã artistul trãieºte pentru oameni,þelul meu este sã arãt tinerilor aspiranþi cã poþi trãi în România prin artã ºi iubire de oameni. Veniþi la teatru, OAMENI BUNI!”. Ãsta este mesajul trimis de Roxana Olºanschi pentru a-l trimite mai departe lumii prin comunicatul nostru de presã. Pentru exemplul de dãruire în folosul publicului, pentru întreaga sa carierã, vã propunem sã ne întâlnim cu ea ºi sã-i spunem cã-i mulþumim pentru ceea ce ne oferã. Sâmbãtã, 23 iulie 2016, ora 11.00, doamna Roxana Olºanschi vine sã o întâlnim. Aveþi ocazia sã o priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care îi vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei. Iniþiatorii campaniei Premianþii fãrã premii
N
Luptã cu kilogramele în plus, la Straja
u le este uºor, nu sunt mereu mulþumiþi de ei, dar au multã ambiþie ºi curaj. Sunt copii, care altfel ar fi fost marginalizaþi, doar pentru cã sunt grãsuþi, însã, la Straja, timp de 3 sãptãmâni, aflã cum e sã nu fii singur în lupta cu kilogramele în plus. Tabãra organizatã la munte îi atrage pe cei mici, fãrã excepþie, iar marþi la prima orã fãceau pizza. ªi nu una oarecare, ci din fructe de pãdure în loc de ketchup, pe blat de lubeniþã, iar locul brânzei a fost luat de feliuþele de banane, în timp ce ºunca este doar o felie de piersicã. „Sunt din Zalãu ºi am venit ca sã mã distrez mai mult. Am mai fost de multe ori, iar pentru cã mi-a plãcut data trecutã ºi mi-a fãcut bine, am mai venit încã o datã. Facem jocuri, antrenamente ºi învãþãm sã fim sãnãtoºi”, ne-a spus Dãnuþa, o fetiþã care acum nu prea mai are probleme cu greutatea, dupã ce, în ultimii ani, a mai venit în tabãra din Straja. Miºcare, mese multe ºi dese ºi calorii arse. Asta învaþã ei aici ºi cu asta se luptã zi de zi. „Am venit aici ca sã învãþ sã mãnânc corect ºi pentru multã distracþie. Sã ardem ºi caloriile ºi sã nu mâncãm nesãnãtos, cum ar fi prãjeli. Aici noi chiar reuºim sã mâncãm sãnãtos ºi
facem multe excursii”, ne-a spus ºi Rareº, un alt membru al taberei de copii supraponderali din straja. Copiii au alãturi de ei antrenori, care le aratã ce au de fãcut ºi care îi scot la multã miºcare, coordonatã cu dieta pe care le-o face nutriþionistul. Marþi, spre exemplu, în meniu aveau prepeliþe cu legume, pentru masa de prânz, dar dupã gustarea cu pepenele pe post de pizza. „Avem 24 de copii din toatã þara, din Moldova, pânã în Constanþa, din Zalãu ºi chiar ºi din judeþul Hunedoara. Noi încercãm sã le implementãm copiilor obiceiuri de viaþã sãnãtoase, încercãm sã le le implementãm o nutriþie sãnãtoasã, miºcare, echilibru emoþional ºi sã pãstreze acest lucru ºi acasã. Cei mai mulþi vin de la un an la altul ºi mai mult de 50% dintre copii reuºesc sã devinã normali din punct de vedere al greutãþii. Din statisticile noastre de anul trecut, foarte mulþi sunt pe drumul cel bun”, ne-a spus
Marius Fodoran, organizatorul taberei, care ni l-a dat ca exemplu pe un tânãr care, de la 145 de kg ºi o înãlþime de 1,93 m, a slãbit, pentru cã era sportiv bun, 14 kg în 21 de zile ºi apoi, acasã, alte 10 kg, reuºind sã îºi þinã greutatea sub control. Pentru toþi, aceastã tabãrã este o lecþie de viaþã. Nu are cum sã fie altfel, pentru cã, timp de 3 sãptãmâni, stau alãturi de alþii ca ei, mãnâncã la fel ºi, la final, vin ºi pãrinþii lor, pentru câteva zile, doar ca sã înveþe ce au de fãcut pe viitor. „Încercãm sã îi facem pe pãrinþi sã conºtientizeze exact ce au de fãcut cu copiii în continuare ºi acasã ºi vor veni cu noi în drumeþii, vor mînca acelaºi meniu, îi luãm în parcul de aventurã, ca sã înþeleagã exact ce au de fãcut în continuare ºi ei ºi copiii acasã”, a mai spus Marius Fodoran. Cel mai greu le este, însã, sã treacã de perjudecãþile celorlalþi ºi asta o fac alãturi de specialiºtii care sunt cu ei în
Realizatorul TV Telus Frigescu 3 ani ºi jumãtate de închisoare
M
agistraþii Tribunalului Hunedoara au dictat sentinþe aspre în dosarul „Prostituate pentru sportivi ºi jurnaliºti”. Telus Frigescu, cel care a susþinut o emisiune TV la Petroºani, va sta dupã gratii 3 ani ºi jumãtate, potrivit sentinþei Curþii de Apel. Frigescu, împreunã cu complicii sãi, au fost condamnaþi la pedepse aspre de cãtre Tribunalul
Hunedoara. Realizatorul TV a primit trei ani ºi jumãtate de închisoare cu executare, Peti Marius
Gabriel, a fost condamnat la o mãsurã educativã pe o perioadã de 6 luni pentru trafic de minori ºi act sexual cu un minor. Grigore Nebunu a primit 3 ani de închisoare ºi 2 ani interzicerea unor drepturi la care a fost adãugat un spor de 4 luni închisoare. Grigore Nebunu mai avea o condamnare astfel cã va executa în final 4 ani de
închisoare. Telus Frigescu va sta în penitenciar pentru executarea pedepsei, realizatorul TV urmând sã fie încarcerat ºi dus la locul de detenþie, cel mai probabil la Aiud, de unde, dupã carantinã, ar urma sã fie transferat cãtre Penitenciarul Bârcea Mare de lângã Hunedoara. Diana MITRACHE
tabãrã. „Partea cea mai grea e partea în care noi încercãm sã le implementãm un stil de viaþã. Noi nu mergem pe principiul doar sã slãbeascã, ci sã aibe un mod de viaþã sãnãtos, sã deprindã obiceiul de a mînca sãnãtos, de a lua micul dejun ºi noi sperãm cã îl vor depinde ºi acasã, pentru cã acolo este mai greu. Pãrinþii au ºi ei un rol esenþial ºi de aceea îi invitãm aici în ultimele zile din tabãrã, pentru cã e foarte important sã nu marginalizãm copilul în societate ºi în familie, pentru cã, de multe ori, când avem un copil cu probleme de greutate, avem tendinþa de a-l pune pe el sã facã lucruri care nu îi plac, dar asta nu este sãnãtos, dacã nu facem ºi noi la fel”, a spus Ioana Popa, nutriþionist dietetician. ªi cine cedeazã, stã de vorbã cu psihologul. O face ca sã afle cine este el cu adevãrat
ºi ce trebuie sã facã. „Pe partea de emoþii lucrãm destul de mult. Vedem de ce mâncãm? Ce mâncãm? De ce nu putem sã þinem dietã? Care este relaþia cu mâncarea? Aici este ceea ce investigãm noi în tabãra aceasta. Existã problema marginalizãrii în grupul de prieteni ºi asta le influenþeazã stima de sine, imaginea de sine a copiilor ºi problema este destul de mare, dar aici facem exerciþii ca sã îºi creeze o relaþie bunã cu mâncarea, cu grupul ºi cu noi”, a adãugat Dana Pop, psihologul taberei. Aici toþi copiii stau 3 sãptãmâni ºi fac miºcare în aer liber, drumeþii, mãnâncã sãnãtos ºi o fac sub formã de joc, dar acasã intervine problema. Tocmai de aceea, în cele 21 de zile cât stau aceºti copii la Straja, ei învaþã cum sã îºi gestioneze emoþiile de dupã tabãrã ºi, cei mai mulþi revin an de an. Diana MITRACHE
6 învãtãmânt
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 20 Iulie 2016
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 20 Iulie 2016
CEH NU MAI ARE NIMIC! NUMAI DATORII!
Stocuri de cãrbune ºi termocentralã, puse garant la bãnci C
omplexul Energetic Hunedoara nu mai deþine niciun bun. Toate activele societãþii energetice sunt fie sub sechestru, fie sunt garantate unor unitãþi bancare. Potrivit bilanþului, la data de 31 decembrie 2015, Complexul Energetic Hunedoara nu mai deþinea niciun activ. Acestea au o valoare de 1.082.626.075 de lei, unele însã au fost puse sub sechestru de Ministerul de Finanþe, iar altele se aflã în garanþia unor bãnci pentru anumite credite.
T
ermocentrala Mintia, garanþia investiþiei neterminate
Termoncetrala de la Paroºeni a fost pusã ca garanþie pentru contractarea unui credit în vederea realizãrii instalaþiei de desulfurare. Investiþia nu este gata, nici nu se ºtie dacã va fi, însã termocentrala este garantatã bãncii. “Prin legea nr. 121/2012 s-a aprobat contractul de finanþare dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii, pentru finanþarea proiectului Centrala Electricã Paroºeni, privind realizarea investiþiilor de mediu aferente centralei Paroºeni pentru asigurarea funcþionãrii centralei în urmãtorii ani. Creditul de la BEI în sumã de 32.650.000 euro a fost contractat de cãtre Ministerul Finanþelor Publice prin contractul de finanþare nr. 81289/16.12.2011 ºi subîmprumut CEH prin Acordul de Împrumut subsidiar nr.
557512/09.09.2012. Acest credit urmeazã a fi rambursat în 15 ani, cu o perioadã de graþie de 3 ani începând cu anul 2015, în rate semestriale egale pânã în anul 2027. În perioada de graþie se plãteºte dobânda de risc. (…)”, se aratã în documentele CEH. Astfel, termocentrala Paroºeni este pusã drept garanþie pentru împrumut. Potrivit aceloraºi documente ale CEH, din împrumut a fost trasã suma de 6.530.000 euro în luna noiembrie a anului 2012, cu o dobândã fixã de 2.531%/an, din aceasta achitându-se avansul de 10% conform contractului comercial încheiat cu CNIM. “Diferenþa în sumã de 26.120.000 euro a fost trasã în aprilie 2013, cu o dobândã fixã de 2,551%/an, iar din aceastã sumã s-a deschis acreditivul irevocabil confirmat pentru plata a 90% din valoarea echipamentelor din porþiunea strãinã pentru IDG”.
La termocentrala de la Paroºeni investiþia este realizatã în proporþie de 90%.
C
hiar ºi cãrbunele este garantat
Cãrbunele din stocul termocentralei Mintia este ºi acesta garantat unei bãnci pentru un împrumut de 80 de milioane de lei. Societatea a preluat la 1 noiembrie 2012 o linie de credit cu un plafon de creditare de 80 de milioane de lei, contractatã de la CEC Bank. Linia de credit a fost contractatã de cãtre Electrocentrale Deva la data de 1 august 2012, durata de valabilitate fiind de 12 luni, respectiv pânã la 12 iulie 2013. “În luna iulie 2013 , societatea a prelungit aceastã linie de credit pe o perioadã de un an, respectiv, pânã la data de 11.07.2014. apoi la data de 11.07.2014, contractul de facilitate a fost prelungit pe o periodã de 6 luni, pânã la data de 10.01.2015, cu diminuarea lunarã a pla-
fonului de creditare cu câte 15% din valoarea contractului pentru servicii tehnologice de sistem încheiat cu CN Transelectrica SA. În data de 09.01.2015, facilitatea de credit angajatã la CEC Bank a fost prelungitã pe o perioadã de 30 de zile, pânã în data de 07.02.2015, iar ulterior în data de 07.02.2015 facilitatea a fost prelungitã pe o perioadã de încã 5 luni, pânã în data de 06.07.2015. în data de 06.07.2015, faciliattea de credit angajatã la CEC Bank a fost prelungitã pânã în data de 05.01.2016, cu o dobândã ROBOR 1M+3,5p.p.”, aratã actele CEH. Garanþia pentru vârtejul în care s-a aflat Complexul Energetic Hunedoara cu aceastã “facilitate” a fost chiar stocul de cãrbune de la
Transport gratis pentru sportivi, cu telescaunul
M
ai mulþi sportivi din Varpalota, oraº din Ungaria înfrãþit cu municipiul Petroºani se vor afla în Parâng. Vizita acestora are loc în baza unui proiect al Clubului Sportiv ªcolar. Municipalitatea de la Petroºani va suporta accesul sportivilor în Parâng. “Vã rugãm sã ne sprijiniþi cu suma de 1080 lei necesarã pentru plata biletelor la telescaunul din masivul Parâng (dus ºi întors), pentru grupul de 54 sportivi ºi însoþitori ai aces-
tora din oraºul Varpalota, Ungaria, oraº înfrãþit cu municipiul Petroºani, care vor fi oaspeþii unitãþii noastre la baza didacticã în perioada 2527.072016. menþionãm cã este vorba de un parteneriat de reciprocitate între cele douã unitãþi sportive, care funcþioneazã din anul 2009”,
aratã cei de la Clubul Sportiv ªcolar Petroºani. Oraºul Varpalota este oraº înfrãþit cu municipiul Petroºani din anul 1998, iar unul dintre rezultatele pozitive ale acestei înfrãþiri este acordul de colaborare încheiat între cele cluburi sportive. Pentru a sprijini activitatea celor douã cluburi, consilierii locali de la Petroºani au aprobat alocarea sumei de 1.080 lei pentru transportul sportivilor cu telescaunul. Sportivii din Varpalota se vor afla la Petroºani în perioada 25-29 iulie. Monika BACIU
Mintia. “Garanþia realã mobiliarã asupra stocului de cãrbune din depozitul Electrocentrale Deva, a fost diminuatã de la 300.000 tone la 7.000 tone, în schimb a fost constituitã o garanþie cu active
imobilizate”, mai aratã documentele CEH. ªi statul român a pus sechestru pe celelalte active rãmase ale CEH. Astfel, societatea energeticã nu mai deþine niciun bun la acest moment. Monika BACIU
Primãria Lupeni continuã acþiunile edilitare în localitate
L
ucrãrile continuã la Lupeni. Astfel, în cursul zilei de marþi, 19 iulie a.c., zeci de muncitori din cadrul Primãriei municipiului Lupeni, împreunã cu utilajele aferente din dotare erau angrenaþi în activitãþi edilitare în parcul din Zona CAP. Dar, deºi autoritãþile locale depun eforturi pentru ca oraºul sã arate din ce în ce mai bine, cetãþenii continuã sã îºi lase libere animalele prin oraº. "În cursul zilei de astãzi (n.r. marþi), Poliþia Localã a municipiului Lupeni a aplicat amenzi în cuantum de 500 lei pentru fiecare proprietar ale cãror animale au fost gãsite libere în zona bãncii BCR din Lupeni. Animalele gãsite libere au fost identificate ºi proprietarii amendaþi conform legislaþiei în vigoare. Am aplicat câte o amendã domnilor Gruia Ion ºi Ulari Iancu Ion ºi vom continua sancþionarea celor care nu înþeleg cã animalele nu trebuie sã fie libere prin oraº, acestea constituind un adevãrat pericol pentru cetãþeni", a declarat primarul municipiului Lupeni, Cristian Resmeriþã. Între timp, acþiunile pentru înfrumuseþarea municipiului Lupeni continuã, iar muncitorii vor lucra la foc continuu pentru ca municipiul sã arate cu adevãrat ca unul european.
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 20 Iulie 2016
Henþ cu mâna
DOPAJUL ªI DROBUL DE SARE Iatã cã ne facem în continuare de rahat în plan sportiv internaþional. Þin minte, acum 16 ani, la Jocurile Olimpice
de la Sydney (Australia), halterofilii români Cihãrean ºi Mateaº, au fost gãsiþi dopaþi, dar Ion Þiriac a plãtit amenda de 50.000 de
dolari pentru ca ceilalþi halterofili români sã nu fie trimiºi acasã. Acum la Rio de Janeiro, figura se repetã, dar mult mai aspru, sportivii – de fapt, fiind eliminaþi din orice competiþie internaþionalã, întreg lotul fiind prins dopat! Asta dupã ce la acest
sport înaintaºii lor, Patzaichin, Lipã, Simona ºi alþii au adunat 34 de medalii olimpice. O alta fiþoasã, pe numele ei Simona Halep, cicã s-a speriat de niºte goange care bântuie prin jungla amazonianã ºi ne-a aburit cã nu vrea sã riºte
(!?) sã fie muºcatã de lighioanele bãºtinaºe. Haida-de înþeleapto! Da viruºii aºtia nu o atacã decât pe Halep? Se pare cã mãmica tenisului românesc s-a ofuscat cã nu va duce ea drapelul românesc la Olimpiadã ºi atunci a zis pas. Game, set, meci.
Antrenori. Antrenor la Jiul Petroºani în urma cu 40 de ani(1975-76),
Jackie Ionescu rãmâne ºi la 80 de ani acelaºi anti Dinamo-Steaua Î
n urmã cu douã luni (n.n. 2mai a.c.) profesorul Ion V. Ionescu, zis “Jackie” a împlinit 80 de ani. El este o figurã aparte în fotbalul românesc. Fost fotbalist la Poli Timiºoara, Progresul Sibiu, ªtiinþa Bucureºti, figura sa este mai mult legatã de viaþa de antrenor. A antrenat la mai multe echipe – Poli Timiºoara, C.F.R. Timiºoara, U.T.A., C.S.M. Reºiþa, Aurul Brad, Corvinul Hunedoara, Sportul Studenþesc Bucureºti, Progresu Bucureºti dar ºi la Jiul Petroºani.
A
dmirator al Ripensiei
Copil fiind, în perioada interbelicã, Ion V. Ionescu a luat contact cu fotbaliºtii celebrii ai vremii din Timºoara, Bindea, Zomboran, Deheleanu, Marcu ºi alþii. Era perioada
de glorie a Ripensiei Timiºoara. Apoi pe la 10 ani ajunge la juniorii lui “Poli” Timiºoara, antrenor fiindu-i … Silviu Bindea, idolul copilãriei sale. Chiar dacã prin dispariþia echipelor Chinezul ºi Rpensia, Timiºoara îºi pierde strãlucirea fotbalisticã de altãdatã, “Poli” tindea sã devinã noua iubire a druckeru-lui de pe Bega. Apãruse în plus, în acea parte de þarã ºi U.T.A. lui Marki, Bãcuþ, Bonyhad, Stibinger sau Petschocschi. Se nãºtea o nouã rivalitate, Poli- U.T.A.
“S
teaua ºi Dinamo au distrus provincia ”
În opina lui Jackie Ionescu, apariþia celor douã echipe bucureºtene la începutul anilor ’50 Steaua ºi Dinamo – care “omorâserã” legendele Carmen , Venus sau Ciocanul – a fost nocivã pentru menþinerea unui echilibru pe plan naþional. “Au strâns cu
Steaua- Dinamo: “Dinamo crease o monstruoasã cooperativã, un fel de prostituþie sportivã în care erau incluse Victoria Bucureºti ºi Flacãra Moreni, “U” Cluj, S.C. Bacãu, Farul Constanþa ºi Corvinul Hunedoara. Apãruserã doi poli de putere, doar noi ºi Rapidul sã zicem ºi Unirea Craiova, nu ne asociam cu nimeni”, spune Ion V. Ionescu.
E
japca – mai ales Dinamotot ce era bun din Romþnia, dar pe plan European au reuºit prea puþin” spunea Jackie Ionescu. Nevrând sã participe la aceste nenorociri, Ion V. Ionescu s-a declarat fãþiº duºman al dualismului
xperienþa de la Petroºani
Jackie Ionescu a ajuns la Jiul ca un colac de salvare. Era returul sezonului 1974-1975, Jiul nu mai bãtea pe nimeni, venea dupã un 0-3 acasã cu Sportul Studenþesc în etapa a 22-a. La primul joc cu Jiul, Jackie Ionescu reuºeºte un 0-0 la Univresitatea Craiova. Va bate ºi pe Dinamo cu 2-0 (etapa a 28a), va fi martor la incendiul
care a ars vechiul stadion, dar va salva echipa de la retrogradare. Este pãstrat ºi pentru sezonul 1975-1976, când va termina cu Jiul pe locul 12 din 18 echipe , cu câteva meciuri memorabile. 2-2 la Stau Mare, 4-1 cu F.C. Argeº, 7-1 cu Sportul Studenþesc, 3-2 la A.S.A Tg. Mureº 1-1 la C.F.R. Cluj, 1-0 cu Rapid. Va pleca la finalul acelui campionat (era acum 40 de ani) odatã cu o generaþie cu excepþie a Jiului, Ion Gabriel, Pilu Kotormany, Libardi, Tonca, Stocker, Al. Nagy, Niþu, Al. Moldovan. O perioadã scurtã, dar marcatã de rezultate bune la Petroºani, pentru Jackie Ionescu. Acum, la împlinirea vârstei de 80 de ani, un gând de sãnãtate ºi respect pentru cel care este profesorul în fotbal, Ion V. “Jackie” Ionescu.
Paginã realizatã de Genu TUÞU