Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1147
Cronica Vãii Jiului Marti, 19 Iulie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Investiþie 100% privatã în Straja
U
n nou telescaun va fi funcþional în sezonul de iarnã, în staþiunea montanã Straja. Cu o lungime de doi kilometri, noul telescaun va avea punctul de plecare în zona cabanei Montana ºi va duce pânã la Lacul Mutu. Acesta va funcþiona în paralel cu pârtiile de schi din Straja. Investiþia este realizatã de omul de afaceri Emil Pãrãu, care de altfel prin serviciile create a reuºit sã ridice cota staþiunii montane. Staþiunea Straja însumeazã aproximativ 26 km de domeniu schiabil. 20 km sunt acoperiþi cu zãpadã artificialã. Cele 10 instalaþii de transport pe cablu vã asigurã accesul facil la toate pârtiile din staþiune. Sunt amenajate 12 pârtii de schi, fiecare fiind echipatã cu instalaþie de transport pe cablu. Cinci dintre acestea beneficiazã ºi de instalaþie de nocturnã, fãcând astfel posibilã utilizarea pârtiilor pânã seara târziu. Sunt întreþinute cu ajutorul utilajelor de bãtãtorit zãpada, pentru a le menþine în condiþii cât mai bune de schi. Datoritã construirii telegondolei care pleacã din Lupeni (pe traseul vechiului telescaun) ºi a noului telescaun de pe Vf. Straja, apar pârtii noi, cea mai lungã fiind Pârtia Straja, care pleacã din Vf. Straja (1868m) ºi ajunge la staþia de îmbarcare a telegondolei (750m), având o lungime de 8,1 km. (Monika BACIU)
Vâlcenii se îmbogãþesc pe prostia noastrã
Gunoiul din Petroºani, transportat la Horezu pe zeci de mii de lei lunar
C
riza gunoiului ne trimite la Horezu. Deºeurile menajere din municipiul Petroºani vor fi transportate, la peste 100 de kilometri, la groapa de gunoi de la Horezu. Decizia a fost luatã în cadrul ºedinþei de îndatã a consiliului local de sãptãmâna trecutã. Groapa de gunoi de la Vulcan a fost închisã, iar pentru deponeul ecologic de la Bârcea Mare nu a fost stabilit operatorul, drept pentru care autoritãþile locale au identificat cea mai bunã soluþie. >>> PAGINA A 3-A
Investitorul elveþian s-a decis. Vine la Petrila! upã discuþii, D întâlniri ºi propuneri, administraþia publicã a oraºului Petrila instalatã de mai puþin de o lunã în funcþie a reuºit sã aducã un prim investitor în cel mai estic oraº al Vãii Jiului. Timp de douã sãptãmâni elveþienii au venit la Petrila pentru a studia oportunitãþile dezvoltarii unei afaceri, dar mai ales forþa de muncã
disponibilã în oraº. La sfârºitul sãptãmânii trecute aceºtia s-au decis ºi au dat rãspunsul final, vin la Petrila. ”Am avut mai multe întâlniri cu investitori interesaþi de oraºul Petrila. Primii cu care am vorbit, elveþienii, ne-au contactat la sfârºitul sãptãmânii trecute ºi ne-au spus cã s-au decis ºi vor sã investeascã la Petrila. Luna aceasta îºi fac societãþile comerciale pe raza oraºului, iar în perioada imediat urmãtoare se va
deschide prima fabricã”, a declarat viceprimarul oraºului Petrila,
Dorin Curtean. Din primele discuþii eleveþienii au cerut un spaþiu de circa 500 de metri pãtraþi, care l-au ºi primit. ”Am gãsit spaþiul pentru ei. În principiu aici se vor confecþiona ceva pungi de nylon, pentru spitalele din Austia ºi Elveþia” a mai adãugat viceprimarul oraºului Petrila, Dorin Curtean. Elveþienii ce îºi vor începe activitatea la Petrila au o veche colaborare cu o fabricã de mobilã din
Petrila, de unde achiziþionau componente. Pentru început investitorul va angaja 20 de persoane din oraºul Petrila, însã odatã cu punerea pe picioare a afacerii, numãrul angajaþilor va creºte. În decursul acestei sãptãmâni alþi doi investitori, respectiv cel de origine francezã de la Timiºoara dar ºi cel neamþ, urmeazã sã se hotãrascã ºi sã spunã administraþiei publice de la Petrila, vin sau nu sã investeascã în oraº. Adina PÃDURARU PÃDURARU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti 19 Iulie 2016
Mobilizare în Colonia Petroºani, din cauza unei rãfuieli
P
oliþiºtii ºi jandarmii s-au mobilizat în noapte de duminicã spre luni pentru a preîntâmpina incidentele, dupã ce douã grupãri rivale s-au ameninþat reciproc. A fost mobilizare maximã la Poliþia Petroºani, iar strãzile din cartierul Colonie au fost patrulate de poliþiºti ºi jandarmi pe tot parcursul nopþii de duminicã spre luni, dupã ce douã gãºti rivale s-au pregãtit de confruntare. Mai mulþi tineri au mers acasã la unul dintre rivali, aflat în arest la domiciliu, pentru a-i cere explicaþii cu privire la mai multe ameninþãri pe care acesta le-ar fi transmis prin inter-
mediul telefonului mobil. Cel vizat, Adalbert Feher susþine cã rivalii au intrat peste el în casã, i-au agresat mama ºi l-au lovit. Apoi i-au cerut sã iasã în stradã pentru a se bate cu ei, în ideea cã va încãlca obligaþiile impuse prin arestul la domiciliu. ”Vor taxã de protecþie, cum e posibil sã vinã 30 de inºi peste mine în acasã. Ei se laudã cã au fete la produs, cã sunt capii lumii interlope, nu este posibil aºa ceva, sã
intre peste mine în casã. Au venit cu sãbii ºi topoare, cã ei au pile în poliþie, cã sunt ºmecheri. Unul a sãrit în curte ºi când a vãzut cã am pus mâna pe ceva, a ieºit. Au zis sã ies afarã din curte, ºtiau cã eu sunt arestat la domiciliu”, susþine Adalbert Feher zis ”Bigo”. Bãrbatul este judecat într-un dosar de tâlhãrie, fiind acuzat cã alãturi de mai mulþi complici a imobilizat un paznic de la EM Livezeni, pentru a
Au scãpat miraculos
sustrage cãrbune. Feher a mers la Spitalul de Urgenþã Petroºani pentru a primi îngrijiri medicale iar apoi a depus o plângere la poliþie.
C
onflict mai vechi
Cei acuzaþi de ”Bigo” susþin cã au mers la el acasã pentru a-i cere explicaþii cu privire la ameninþãrile fãcute de acesta ºi nu i-au intrat pe proprietate. ”Nu am intrat în
curtea lui. El ne-a dat telefon ºi ne ameninþa cã ne omoarã. A ieºit ºi ºi-a tãiat uºa cu cuþitul, n-a intrat nimeni în curte la el. Am mers la poarta lui ca sã vedem de ce ne-a ameninþat cã ne omoarã. Am avut un conflict mai vechi ºi de atunci ne-a tot ameninþat cã ne taie. Tot spune cã înainte sã plece la puºcãrie o sã ne omoare ºi am hotârât sã mergem la el, l-am chemat afarã, sã vedem ce are de zis. A
LOCURI DE MUNCÃ z BIJUTERIA EXCLUSIV situatã în Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, bl. 96, parter, vis-a-vis de staþia Hermes, angajeazã 2 asistente vânzãri sau lucrãtoare comerciale pentru magazin. Condiþii: prezentabile, minim studii medii, se acceptã inclusiv absolvente sau persoane aflate în perioada studiilor. Salariul este atractiv ºi nu se cere experienþã. Prezentarea cu CV zilnic la magazin, între orele 10-18 sau telefon 0751194610.
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
D
oi tineri au scãpat nevãtãmaþi dintr-un accident rutier produs pe DN66, în dreptul cartierului "Praga" din Petroºani. Cei doi au avut mare noroc spun martorii, dupã ce autoturismul lor s-a oprit în gardul fostei uzine miniere.
NOU ÎN PETROªANI! Accidentul s-ar fi produs din vina altui ºofer care ar fi "agãþat" autoturismul celor doi tineri. Acesta circula dinspre Deva spre Petroºani, pe DN 66, ºi la intrare în localitate a încercat sã evite o baltã formatã pe carosabil. A acvaplanat ºi a acroºat autoturismul celor doi tineri, ce venea din sens invers, pe care l-a întors ºi apoi l-a proiectat în gardul fostei UMIROM. Din fericire nimeni nu a fost rãnit în urma accidentului, iar cei care vor stabili cu certitudine cine se face vinovat sunt poliþiºtii rutieri din Petroºani. Maximilian GÂNJU
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
Telefon: 0374.906.687
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC
Ar fi cãzut de la o diferenþã de nivel de circa 6 metri iar urmãrile ar fi putut fi tragice. ”S-a auzit o bubuiturã foarte mare, aici, în curbã, iar când am ieºit din curte am vãzut accidentul. Era un bãiat cu o fatã, s-au oprit într-un stâlp din gardul uzinei. Norocul lor a fost cã gardul e de pe timpuri, fãcut de comuniºti, sãnãtos, cã altfel erau morþi. Sunt ºapte metri pânã jos”, a spus unul dintre martori.
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
venit Poliþia ºi ne-a gãsit acolo, le-am explicat de ce suntem acolo. Nu am fãcut scandal, am dat explicaþii poliþiºtilor. Tot ei ne-au zis sã mergem ºi sã declarãm cã ne-a ameninþat, iar acolo am aflat cã el a fãcut plângere cã noi am intrat peste el”, susþin cei din gruparea rivalã. Poliþiºtii au întocmit un dosar penal ºi fac cercetãri pentru a vedea din ce cauzã s-a ajuns la un pas de o rãfuialã în plinã stradã ºi cine se face vinovat. Maximilian GÂNJU
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
- Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti 19 Iulie 2016
Vâlcenii se îmbogãþesc pe prostia noastrã
Gunoiul din Petroºani, transportat la Horezu pe zeci de mii de lei lunar
C
riza gunoiului ne trimite la Horezu. Deºeurile menajere din municipiul Petroºani vor fi transportate, la peste 100 de kilometri, la groapa de gunoi de la Horezu. Decizia a fost luatã în cadrul ºedinþei de îndatã a consiliului local de sãptãmâna trecutã. Groapa de gunoi de la Vulcan a fost închisã, iar pentru deponeul ecologic de la Bârcea Mare nu a fost stabilit operatorul, drept pentru care autoritãþile locale au identificat cea mai bunã soluþie. “În conformitate cu prevederile Hotãrârii Guvernului României nr. 349/2005 privind depozitarea deºeurilor (…) data limitã de închidere a depozitului urban neconform din municipiul Vulcan, judeþul Hunedoara este 16 iulie 2016. Luând în considerare aceste aspecte, se impune încheierea unor contracte pentru depozitarea deºeurilor pânã la realizarea platformei de stocare menajerã temporarã ºi dupã aceasta, dacã situaþia o va impune, pentru a fi respectate prevederile HG nr. 349/2005 privind depozitarea deºeurilor (…)”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre.
D
ouã variante, doar una selectatã
Au existat douã propuneri. Una dintre acestea viza depozitarea gunoiului menajer din Petroºani la Deva. Aici taxa pentru o tonã de
gunoi se ridica la suma de 80 lei, numai cã ºi capacitatea depozitului de la Deva este aproape la limitã “Facilitatea de stocare provizorie a deºeurilor operatã de societatea noastrã are o limitã de capacitate la transferul deºeurilor cãtre CMID Bârcea Mare, dupã darea în folosinþã a acestuia, de 57.000 tone. Aceastã limitã a fost impusã de Consiliul Judeþean Hunedoara, prin documentaþia de atribuire a contractului pentru delegarea gestiunii de CMID Bârcea Mare, ca urmare a estimãrilor efectuate de cãtre Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului Hunedoara, estimãri ce au avut la bazã cantitãþile de deºeuri ce urmeazã a fi generate pe raza UAT-urilor ce au încheiate contracte cu aceastã facilitate pânã la data de 01.11.2016. întrucât nu existã posibilitatea ransferãrii deºeurilor
aflate la facilitatea de stocare provizorie la alt depozit autorizat, acesta îºi va sista activitatea la atingerea unui stoc de 57.000 tone, chiar anteriori date de 01.11.2016”, se aratã în rãspunsul oferit de cei de la Salubritate SA Deva. Potrivit celor de la Deva “tariful de preluare este de 80 lei/tonã fãrã TVA, tarif ce include transferul ulterior al deºeurilor la CMID Bârcea Mare”. Cea de-a doua variantã identificatã de municipalitatea de la Petroºani a fost transportul deºeurilor la Horezu, în judeþul Vâlcea. “Prin prezenta vã informãm cã SC Sacomet SA cu (…) pentru activitatea de depozitare gunoi menajer în depozitul neconform clasa b care aparþine societãþii percepe un tarif de 45 lei/tonã depozitatã la care se adaugã TVA”, aratã cei de la SC Sacomet SRL din Horezu, judeþul Vâlcea.
Varianta aleasã de consilierii locali este cea a depozitãrii gunoiului menajer din Petroºani la Horezu.
de tone de S ute gunoi pe lunã
Potrivit celor de la Direcþia de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din municipiul Petroºani, lunar se pot aduna cantitãþi de gunoi cuprinse între 300 ºi 700 de tone. Totul depinde de “ce ºi cât aruncã oamenii la gunoi”. Lunând cantitatea cea mai micã de gunoi, adicã cele 300 de tone, tariful suportat de municipalitate pentru transportul acestuia la Horezu s-ar ridica la 13.500 de lei lunar. Dacã e sã fie o cantitate maximalã de 700 de tone, taxa plãtitã ar fi de 31.500 de lei lunar. Banii pleacã din bugetul local din cauza unor ambiþii ale consilierilor petrileni care în urmã cu circa 8 ani de zile au refuzat realizarea unei
gropi de gunoi ecologice pe raza localitãþii.
a doua. S oluþia Platformã temporarã
Cea de-a doua soluþie este realizarea unei platforme temporare de depozitare a gunoiului menajer. Aceasta va fi realizatã la Petroºani. Consilierii locali au aprobat încheierea unui contract de folosinþã cu titlu gratuit între municipiul Petroºani, prin DADPP ºi judeþul Hunedoara, prin Consiliul Judeþean Hunedoara, care are ca obiect “preluarea de cãtre municipiul Petroºani, cu titlu gratuit, a dreptului de folosinþã asupra obiectivului platformã de stocare temporarã a deºeurilor municipale în municipiul Petroºani ºi teren aferent acesteia, în suprafaþã de aproximativ 4000 mp”. Peste 500 de mii de lei s-au alocat pentru realizarea acestei platforme temporare de depozitare a deºeurilor. Monika BACIU
Tone de deºeuri, niciun vinovat pe Jiu în jos
T
one de PET-uri au fost luate de ape din Valea Jiului, în douã ture, la inundaþiile de acum ºi de luna trecutã, iar marea de mizerie, care s-a adunat la barajul de la Vãdeni din Gorj a plecat sâmbãta trecutã, imediat ce a fost deschis barajul. Autoritãþile din judeþul vecin au dat drumul apelor umflate sã treacã de baraj ºi acum mizeria a plecat pe Jiu în jos. Cu toate
astea, nimeni nu este vinovat, iar autoritãþile paseazã vina. În timp ce Apele Române au spus cã nu pot amenda populaþia
decât în momentul în care oamenii sunt prinºi în flagrant cã aruncã mizerie în apã, nici Grada de Mediu nu a fãcut nimic. „Nu putem sã luãm noi mãsuri, pentru cã Apele Române sunt rãspunzãtoare, pentru cã sunt în administrarea lor apele. Doar
ei dacã au luat mãsurile legale ce le reveneau, ca sarcinã. Dacã aveam vreo sesizare de la un depozit, o unitate cum cã s-a produs o avarie, atunci era altceva ºi verificam noi. Nu avem astfel de sesizãri. Am discutat ºi cu primarii ºi ei nu ne-au dat alte relaþii”, a spus comisar ºef Bogdan Sever, de la Garda de Mediu Hunedoara. Aºadar, nimeni nu poate face nimic ºi
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
nicio autoritate publicã nu a reuºit sã stãvileascã în vreun fel poluarea apelor. Jiul izvorãºte din Valea Jiului ºi de pe cursul de Vest, ori cel de Est adunã tone de gunoaie ºi plasticuri,
care ajung sã înfunde barajul din Gorj. Acum câteva zile, o uriaºã pânzã de PET-uri era în acumularea de la Vãdeni, însã, pentru cã nimeni nu a curãþat-o, iar barajul a fost deschis, gunoaiele au plecat mai departe. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Investiþii începute, dar neterminate
roiectele din Valea Jiului P lãsate la jumãtate sau neîncepute. Vasile Dîncu, vicepremierul
României a subliniat cã la preluarea mandatului a gãsit mai multe proiecte din Valea Jiului, însã unele nici mãcar nu au fost începute. Altele, în schimb se aflã într-o fazã incipientã. “Am discutat despre o serie de proiecte care ruleazã aici ºi care sunt lãsate la jumãtate sau sunt în faze primare pentru a le continua. O grãmadã de proiecte de infrastructurã pe care fiecare localitate le are, proiecte de infrastructurã care þin de specificul fiecãrei zone. În principiu, am gândit, împreunã, cã trebuie sã ne schimbãm gândirea de dezvoltare pentru aceastã zonã. În primul rând, nu trebuie sã ne mai uitãm în trecut, ci trebuie sã ne uitãm foarte mult la viitor. Nu ºtim care vor fi deciziile strategice în Uniunea Europeanã despre minerit, despre zona energeticã, dar multe lucruri se pot schimba. De aceea
trebuie sã gândim un sistem de dezvoltare pentru Valea Jiului ca ºi cum aceste lucruri vor merge în sistemul care merg astãzi ºi aceastã schimbare înseamnã sã facem proiecte integrate. Nu mai putem sã facem proiecte izolate, cum s-au fãcut acum”, a declarat, la Vulcan, Vasile Dîncu, vicepremierul României. În acelaºi timp, vicepremierul Dîncu dã ca exemplu pozitiv societatea de apã din Valea Jiului care în decursul anilor a reuºit sã atragã zeci de milioane de euro. “Este un proiect pe POIM pe care îl gestioneazã cei care se ocupã cu alimentarea cu apã. Este unul dintre cele mai bune proiecte din þarã, ruleazã, va merge ºi în viitor. În educaþie, dacã ne uitãm la zona educaþiei, aici avem de construit ºcoli, grãdiniþe pentru cã este o populaþie pentru asta. Filosofia noastrã, a Guvernului, este asta, sã încercãm pe baza unor instrumente cantitative sã prioritizãm investiþiile. Avem un observator pe care l-am lansat la Forumul Administraþiei
Teoria învinsã de practicã
U
n nou joc pe telefon face furori în rândul tinerilor. Isteria Pokemon Go a ajuns chiar ºi în Valea Jiului. Jocul Pokemon Go combinã realitatea augmentatã cu animãluþele
din animaþia japonezã clasicã. Jucãtorii trebuie sã meargã în anumite zone, ghidaþi de smartphone prin GPS, ºi sã prindã "pokemoni". Zeci de tineri din Valea Jiului s-au raliat fenomenului care a cuprins întreaga
Locale de la Bucureºti, un instrument care va fi perfect pentru asta. Se numeºte Observator Teritorial, uned vom introduce tot ceea ce existã ca infrastructurã, populaþie, forþã de muncã”, a mai subliniat sursa citatã. Vicepremierul Vasile Dîncu subliniazã cã unele investiþii s-au realizat în mod haotic, iar pentru o dezvoltare coerentã trebuie schimbatã aceastã mentalitate de a irosi banii. “Încercãm sã gãsim proiecte speciale de dezvoltare integratã, degeaba faci un drum care nu duce nicãieri, degeaba faci o telegondolã care se opreºte în munte ºi rãmâne acolo, degeaba te apuci sã faci o întreprindere unde nu ai nici forþã de muncã ºi nici populaþie tânãrã. S-au fãcut o grãmadã de investiþii de genul acesta. Noi încercãm sã facem din mai multe motive, pentru cã nu avem un comandament politic, ne intereseazã dezvoltarea României. Vrem sã lãsãm viitorului Guvern niºte strategii de dezvoltare a zonei. Sunt proiecte care sunt necesare pentru România, indiferent de partid ºi asta este ambiþia lui Dacian Cioloº, sã lãsãm strategii pe care sã le poatã continua ºi partidele, indiferent de culoarea politicã. Niciodatã nu a existat coerenþã la un ciclu de dezvoltare, s-a gândit numai pe ciclul politic care la noi este de 4 ani”, a precizat Vasile Dîncu. Guvernul cautã soluþii pentru finanþarea unor proiecte începute, dar neterminate în Valea Jiului. Monika BACIU
lume. Existã însã o problemã. Aceºtia nu se pot dezlipi de gadgeturi. Ofialii Ministerului Educaþiei spun cã elevii cunosc efectele nocive pe care le are telefonul asupra lor. “Elevii sunt informaþi cu privire la efectele nocive ale utilizãrii dispozitivelor electronice asupra sãnãtãþii prin intermediul urmãtoarelor programe ºi acþiuni: programul naþional Educaþia pentru sãnãtate în ºcoala româneascã, care oferã în ansamblul sãu, din perspectiva strategiei sale de realizare, dezvoltarea componentei de educaþia pentru sãnãtate, atât în cadrul curriculumului la decizia ºcolii, cât ºi ca activitãþi extracurriculare ºi extraºcolare. Programele disciplinelor din trunchiul comun ªtiinþe ale naturii ºi Educaþie fizicã pentru învãþãmântul primar, biologia (anatomia, ecologia, etc) pentru gimnaziu ºi liceu, progra-
ma ºcolarã a curricumului opþional Educaþie pentru sãnãtate, valabilã pentru toate ciclurile de învãþãmânt preuniversitar (clasele I-XII), prin care se urmãreºte promovarea sãnãtãþii ºi a stãrii de bine a elevului, dezvoltarea personalã a elevului ºi prevenirea apariþiei unor deprinderi, atitudini cu efecte negative asupra sãnãtãþii omului ºi a mediului”, aratã oficialii Ministerului Educaþiei. Totodatã, elevii sunt informaþi despre cum pot fi sãnãtoºi în cadrul orelor de dirigenþie, consiliere sau prin implicarea acestora în activitãþi extracurriculare. Monika BACIU
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 19 Iulie 2016
Prof. Gheorghe Manolea, Doctor Honoris Causa la Petroºani
A
terminat studiile la Universitatea din Petroºani ºi a lucrat ºi la INSEMEX, iar acum este profesor universitar la Craiova. Este vorba despre profesorul Gheoghe Manolea, membru corespondent al Academiei de ªtiinþe Tehnice din România, conducãtor de doctorat în domeniul Inginerie Electricã, cel care a primit, într-un cadru festiv, titlul de Doctor Honoris Causa al Universitãþii din Petroºani. „Domnul profesor Manolea Gheorghe este absolvent al Universitãþii noastre, al vechiului Institut de Mine din Petroºani ºi, de asemenea, cariera de inginer a domniei sale a fost începutã tot în Valea Jiului la actualul INSEMEX ”, a spus prof.univ.dr. Nicolae Pãtrãºcoiu, preºedintele Senatului U.P. Tocmai aceste merite ºi faptul cã niciodatã nu a uitat de unde a plecat, i-au determinat pe cei din mediul academic de la Petroºani sã îi confere un astfel de titlu onorific, la începutul acestei sãptãmâni. „Am considerat ca o prioritate, aducerea în universitate a unor personalitãþi care au sprijinit universitatea ºi pânã acum ºi vor continua sã o promoveze în þarã ºi în strãinãtate ºi cãrora sã le oferim un astfel de titlu onorific. Una dintre aceste personalitãþi este ºi dl. Prof. Manolea, absolvent al universitãþii noastre, fost cercetãtor la INSEMEX Petroºani, membru supleant al Academiei de ªtiinþe Tehnice a României, o personalitate care, ori de câte ori a avut ocazia a
vorbit despre universitatea noastrã, s-a mândrit cã a terminat aici ºi este o onoare pentru noi sã fie alãturi de el la un asemenea eveniment”, a adãugat ºi prof.dr.ing Sorin Radu, Rectorul Universitãþii din Petroºani. Profesorul Gheorghe Manolea a venit, dupã cum a spus, îmbrãcat cu un costum special, dar care l-a fãcut chiar sã atragã studenþii spre universitatea de aici, chiar ºi prin simpla sa prezenþã. „Am venit îmbrãcat într-o uniformã specialã, dar tocmai pentru a-mi aduce aminte cã la Institutul de mine din Petroºani studenþii purtau o uniformã. ªi azi, eram în holul hotelului la care m-am cazat ºi un tânãr care m-a vãzut în urniforma aceasta m-a întrebat unde merg. I-am zis cã voi fi la Universitatea din Petroºani, unde voi þine un discurs ºi el mi-a zis: Aha! ªtiu cã au început înscrierile, mâine mã duc sã mã înscriu ºi eu!”, a spus, spre amuzamentul tuturor, prof univ Gheorghe Manolea, profesor la Universitatea din Craiova. În cei 46 de ani de cercetare, profesorul Gheorghe Manolea a realizat 5 contracte internaþionale, 72 de contracte naþionale, alte 24 cu agenþi economici ºi are 18 produse omologate ºi aplicate la diverºi agenþi economici, profesionalismul ºi expertiza sa fiind recunoscute la nivel internaþional. Pentru activitatea sa, preºedintele României i-a conferit Ordinul Naþional pentru Merit în grad de Cavaler, în anul 2002. Diana MITRACHE
Transport ilegal de gunoi din Germania, Austria ºi Ungaria veneau în Hunedoara
16
transporturi ilegale de gunoi din Germania, Austria ºi Ungaria, care ar fi trebuit sã ajungã la mai mulþi operatori economici din þarã, au fost oprite la graniþã. Declaraþia îi aparþine ministrului Mediului, Cristiana Paºca Palmer. Una dintre locaþiile unde trebuiau sã ajungã aceste transporturi era chiar judeþul Hunedoara. “Mã bucur de aceastã acþiune, pentru cã am stimulat aceastã acþiune ºi, practic, s-a depistat faptul cã, în aceste tiruri, pe documente figurau deºeuri pentru revalorificare, ceea ce nu era adevãrat. Era vorba despre deºeuri mixte, reziduale ºi care se duceau cãtre ºase operatori economici din judeþele Hunedoara ºi Ilfov. Majoritatea deºeurilor se duceau cãtre un singur operator, unde s-a ºi deschis o anchetã penalã. Nu vã pot spune despre ce companii este vorba, pentru cã ancheta este în curs. Spun cã 40% din totalul acestui transport mergea cãtre o singurã companie. Este pentru prima datã când se descoperã astfel de transporturi. Nu pot sã vã spun ce s-a întâmplat înainte de mandatul meu. ªtiu cã a fost un subiect legat de niºte deºeuri din Italia, dar, odatã verificatã situaþia, s-a dovedit cã nu era vorba despre asta. În România, nu avem
anul trecut, abia, dupã ce Apa Serv a investit în reþeaua de alimentare, însã, acum vor avea ºi canalizare. niciun cost pentru depozitarea la groapã, dar acum acest lucru nu mai poate fi evitat, pentru cã, de la 1 ianuarie 2017, va exista un cost de depozitare la groapã. Trebuie sã fim extraordinar de vigilenþi ºi sã controlãm foarte bine ceea ce intrã la noi în þarã. Aceste tiruri au fost capturate în iunie, între 17 ºi 24. Când s-au deschis aceste
Bãrbat cu hipotermie salvat în Retezat
J
andarmii montani din cadrul Postului Râu de Mori au acordat sprijin unei persoane ce prezenta semne de hipotermie
Aceºtia au observat pe marginea drumului dintre localitatea Clopotiva ºi Barajul Gura Apelor, din munþii Retezat, în zona Brãdãþel, o persoanã cãzutã în vegetaþie. Bãrbatul ridicase o mânã în semn cã are nevoie de ajutor, fapt pentru care jandarmii montani
tiruri, realitatea era alta ºi conþineau un amestec de PET-uri cu deºeuri reziduale”, a explicat ministrul Mediului, Cristiana Paºca Palmer, potrivit Agerpress. Potrivit ministrului, transportul ilegal de gunoi a fost depistat în perioada 14-24 iunie. Monika BACIU s-au îndreptat cãtre e ºi au observat cã bãrbatul avea hainele ude, tremura, era semiconºtient ºi prezenta semne de hipotermie. Bãrbatul a fost ridicat de jandarmii montani din locul în care era cãzut, a fost învelit cu haine uscate ºi cu o pãturã, dupã care l-au transportat la spitalul din oraºul Haþeg, unde i-a fost acordat primul ajutor specializat. Dupã ce ºi-a revenit, bãrbatul a comunicat jandarmilor montani cã este domiciliat în judeþul Mureº, se afla pe munte de trei zile ºi s-a udat dupã ce a cãzut în Râul Mare. În momentul în care a fost gãsit, bãrbatul nu avea asupra sa echipament specific montan ºi nici hranã.
Aflatã în insolvenþã, CEH se mai confruntã cu o astfel de cerere
C
omplexul Energetic Hunedoara a reintrat în insolvenþã, însã pe rolul Tribunalului Hunedoara se mai aflã un dosar care are acelaºi obiect: “deschiderea procedurii insolvenþei”.
Dupã apã, ºi canalizare amenii din Cimpa, de O pe strada Galeria Cimpa au apã potabilã de
O societate din Petroºani solicitã intrarea în insolvenþã
a Complexului Energetic Hunedoara. Este vorba de SC LANÞ MINIER SRL, care s-a adresat instanþei într-un dosar care are ca obiect “procedura insolvenþei – societãþi cu rãspundere limitatã trimitere dosar la C.16-C.5 sindic”. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului
Hunedoara la data de 17 mai, cu aproape o lunã de zile înainte ca CEH sã reintre în insolvenþã. La termenul din data de 23 iunie, adicã fix în ziua în care societatea energeticã hunedoreanã a intrat în insolvenþã, în acest dosar s-a dat un nou termen pentru ca “debitoarea sã-ºi timbreze contestaþia”. În acest dosar un nou termen de judecatã a fost fixat pentru data de 17 august. Potrivit primului tabel al creanþelor întocmit de administratorul judiciar, societatea care solicitã insolvenþa CEH ar avea de recuperat 309,540.86 lei. Monika BACIU
Vestea a ajuns luni dimineaþã la ei ºi toþi s-au arãtat încântaþi, mai ales cã aici nimeni nu a avut pânã acum o baie cu cadã ºi WC aºa cum existã peste tot în zonã. „E foarte bine dacã ne bagã ºi canalizarea, cã în secolul acesta sã nu avem o baie sau un WC în casã e greu. Am vãzut diferenþa de când avem apã ºi este foarte bine ºi avem ºi presiune bunã. Pânã acum a fost greu, fiecare se descurca cum putea, dar apa pe care o aveam noi era apã industrialã, nefiltratã, dar aveam cu ce ne spãla mãcar”, spune unul dintre locuitorii din zonã. Coºmarul cu apa potabilã s-a terminat anul trecut, iar acum,
oamenii vor avea ºi canalizare ºi îºi vor putea face ºi baie ºi wc-uri moderne. „Suntem acum cu cei de la Apa Serv în discuþii pentru cã urmeazã sã introducem pe strada Galeria Cimpa canalizarea. De aceastã lucrare vor beneficia în jur de 12 familii”, a spus Dorin Curtean, viceprimarul oraºului Petrila. Apa Serv va demara lucrãrile în scurt timp ºi conductele vor ajunge ºi la aceºti oameni, care locuiesc în apropierea minei Lonea. „Anul trecut am rezolvat problema cu reþeaua de apã, iar în luna august vrem sã le rezolvãm problema cu canalizarea. La nivelul oraºului Petrila au fost fãcut un studiu al Consiliului local, care aloca o sumã exorbitantã pentru aceastã reþea ºi, din discuþiile pe care le-am avut cu cei din primãrie, am hotãrât sã fac aceastã investiþie din banii SC Apa Serv Valea Jiului. Lucrarea va începe în 1 august”, a precizat ºi Costel Avram, director general SC Apa Serv VJ. Toate casele din zonã vor fi branºate la canalizare, iar lucrãrile ar putea sã fie finalizate la începutul lunii septembrie. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Investiþii începute, dar neterminate
roiectele din Valea Jiului P lãsate la jumãtate sau neîncepute. Vasile Dîncu, vicepremierul
României a subliniat cã la preluarea mandatului a gãsit mai multe proiecte din Valea Jiului, însã unele nici mãcar nu au fost începute. Altele, în schimb se aflã într-o fazã incipientã. “Am discutat despre o serie de proiecte care ruleazã aici ºi care sunt lãsate la jumãtate sau sunt în faze primare pentru a le continua. O grãmadã de proiecte de infrastructurã pe care fiecare localitate le are, proiecte de infrastructurã care þin de specificul fiecãrei zone. În principiu, am gândit, împreunã, cã trebuie sã ne schimbãm gândirea de dezvoltare pentru aceastã zonã. În primul rând, nu trebuie sã ne mai uitãm în trecut, ci trebuie sã ne uitãm foarte mult la viitor. Nu ºtim care vor fi deciziile strategice în Uniunea Europeanã despre minerit, despre zona energeticã, dar multe lucruri se pot schimba. De aceea
trebuie sã gândim un sistem de dezvoltare pentru Valea Jiului ca ºi cum aceste lucruri vor merge în sistemul care merg astãzi ºi aceastã schimbare înseamnã sã facem proiecte integrate. Nu mai putem sã facem proiecte izolate, cum s-au fãcut acum”, a declarat, la Vulcan, Vasile Dîncu, vicepremierul României. În acelaºi timp, vicepremierul Dîncu dã ca exemplu pozitiv societatea de apã din Valea Jiului care în decursul anilor a reuºit sã atragã zeci de milioane de euro. “Este un proiect pe POIM pe care îl gestioneazã cei care se ocupã cu alimentarea cu apã. Este unul dintre cele mai bune proiecte din þarã, ruleazã, va merge ºi în viitor. În educaþie, dacã ne uitãm la zona educaþiei, aici avem de construit ºcoli, grãdiniþe pentru cã este o populaþie pentru asta. Filosofia noastrã, a Guvernului, este asta, sã încercãm pe baza unor instrumente cantitative sã prioritizãm investiþiile. Avem un observator pe care l-am lansat la Forumul Administraþiei
Teoria învinsã de practicã
U
n nou joc pe telefon face furori în rândul tinerilor. Isteria Pokemon Go a ajuns chiar ºi în Valea Jiului. Jocul Pokemon Go combinã realitatea augmentatã cu animãluþele
din animaþia japonezã clasicã. Jucãtorii trebuie sã meargã în anumite zone, ghidaþi de smartphone prin GPS, ºi sã prindã "pokemoni". Zeci de tineri din Valea Jiului s-au raliat fenomenului care a cuprins întreaga
Locale de la Bucureºti, un instrument care va fi perfect pentru asta. Se numeºte Observator Teritorial, uned vom introduce tot ceea ce existã ca infrastructurã, populaþie, forþã de muncã”, a mai subliniat sursa citatã. Vicepremierul Vasile Dîncu subliniazã cã unele investiþii s-au realizat în mod haotic, iar pentru o dezvoltare coerentã trebuie schimbatã aceastã mentalitate de a irosi banii. “Încercãm sã gãsim proiecte speciale de dezvoltare integratã, degeaba faci un drum care nu duce nicãieri, degeaba faci o telegondolã care se opreºte în munte ºi rãmâne acolo, degeaba te apuci sã faci o întreprindere unde nu ai nici forþã de muncã ºi nici populaþie tânãrã. S-au fãcut o grãmadã de investiþii de genul acesta. Noi încercãm sã facem din mai multe motive, pentru cã nu avem un comandament politic, ne intereseazã dezvoltarea României. Vrem sã lãsãm viitorului Guvern niºte strategii de dezvoltare a zonei. Sunt proiecte care sunt necesare pentru România, indiferent de partid ºi asta este ambiþia lui Dacian Cioloº, sã lãsãm strategii pe care sã le poatã continua ºi partidele, indiferent de culoarea politicã. Niciodatã nu a existat coerenþã la un ciclu de dezvoltare, s-a gândit numai pe ciclul politic care la noi este de 4 ani”, a precizat Vasile Dîncu. Guvernul cautã soluþii pentru finanþarea unor proiecte începute, dar neterminate în Valea Jiului. Monika BACIU
lume. Existã însã o problemã. Aceºtia nu se pot dezlipi de gadgeturi. Ofialii Ministerului Educaþiei spun cã elevii cunosc efectele nocive pe care le are telefonul asupra lor. “Elevii sunt informaþi cu privire la efectele nocive ale utilizãrii dispozitivelor electronice asupra sãnãtãþii prin intermediul urmãtoarelor programe ºi acþiuni: programul naþional Educaþia pentru sãnãtate în ºcoala româneascã, care oferã în ansamblul sãu, din perspectiva strategiei sale de realizare, dezvoltarea componentei de educaþia pentru sãnãtate, atât în cadrul curriculumului la decizia ºcolii, cât ºi ca activitãþi extracurriculare ºi extraºcolare. Programele disciplinelor din trunchiul comun ªtiinþe ale naturii ºi Educaþie fizicã pentru învãþãmântul primar, biologia (anatomia, ecologia, etc) pentru gimnaziu ºi liceu, progra-
ma ºcolarã a curricumului opþional Educaþie pentru sãnãtate, valabilã pentru toate ciclurile de învãþãmânt preuniversitar (clasele I-XII), prin care se urmãreºte promovarea sãnãtãþii ºi a stãrii de bine a elevului, dezvoltarea personalã a elevului ºi prevenirea apariþiei unor deprinderi, atitudini cu efecte negative asupra sãnãtãþii omului ºi a mediului”, aratã oficialii Ministerului Educaþiei. Totodatã, elevii sunt informaþi despre cum pot fi sãnãtoºi în cadrul orelor de dirigenþie, consiliere sau prin implicarea acestora în activitãþi extracurriculare. Monika BACIU
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti 19 Iulie 2016
Prof. Gheorghe Manolea, Doctor Honoris Causa la Petroºani
A
terminat studiile la Universitatea din Petroºani ºi a lucrat ºi la INSEMEX, iar acum este profesor universitar la Craiova. Este vorba despre profesorul Gheoghe Manolea, membru corespondent al Academiei de ªtiinþe Tehnice din România, conducãtor de doctorat în domeniul Inginerie Electricã, cel care a primit, într-un cadru festiv, titlul de Doctor Honoris Causa al Universitãþii din Petroºani. „Domnul profesor Manolea Gheorghe este absolvent al Universitãþii noastre, al vechiului Institut de Mine din Petroºani ºi, de asemenea, cariera de inginer a domniei sale a fost începutã tot în Valea Jiului la actualul INSEMEX ”, a spus prof.univ.dr. Nicolae Pãtrãºcoiu, preºedintele Senatului U.P. Tocmai aceste merite ºi faptul cã niciodatã nu a uitat de unde a plecat, i-au determinat pe cei din mediul academic de la Petroºani sã îi confere un astfel de titlu onorific, la începutul acestei sãptãmâni. „Am considerat ca o prioritate, aducerea în universitate a unor personalitãþi care au sprijinit universitatea ºi pânã acum ºi vor continua sã o promoveze în þarã ºi în strãinãtate ºi cãrora sã le oferim un astfel de titlu onorific. Una dintre aceste personalitãþi este ºi dl. Prof. Manolea, absolvent al universitãþii noastre, fost cercetãtor la INSEMEX Petroºani, membru supleant al Academiei de ªtiinþe Tehnice a României, o personalitate care, ori de câte ori a avut ocazia a
vorbit despre universitatea noastrã, s-a mândrit cã a terminat aici ºi este o onoare pentru noi sã fie alãturi de el la un asemenea eveniment”, a adãugat ºi prof.dr.ing Sorin Radu, Rectorul Universitãþii din Petroºani. Profesorul Gheorghe Manolea a venit, dupã cum a spus, îmbrãcat cu un costum special, dar care l-a fãcut chiar sã atragã studenþii spre universitatea de aici, chiar ºi prin simpla sa prezenþã. „Am venit îmbrãcat într-o uniformã specialã, dar tocmai pentru a-mi aduce aminte cã la Institutul de mine din Petroºani studenþii purtau o uniformã. ªi azi, eram în holul hotelului la care m-am cazat ºi un tânãr care m-a vãzut în urniforma aceasta m-a întrebat unde merg. I-am zis cã voi fi la Universitatea din Petroºani, unde voi þine un discurs ºi el mi-a zis: Aha! ªtiu cã au început înscrierile, mâine mã duc sã mã înscriu ºi eu!”, a spus, spre amuzamentul tuturor, prof univ Gheorghe Manolea, profesor la Universitatea din Craiova. În cei 46 de ani de cercetare, profesorul Gheorghe Manolea a realizat 5 contracte internaþionale, 72 de contracte naþionale, alte 24 cu agenþi economici ºi are 18 produse omologate ºi aplicate la diverºi agenþi economici, profesionalismul ºi expertiza sa fiind recunoscute la nivel internaþional. Pentru activitatea sa, preºedintele României i-a conferit Ordinul Naþional pentru Merit în grad de Cavaler, în anul 2002. Diana MITRACHE
Transport ilegal de gunoi din Germania, Austria ºi Ungaria veneau în Hunedoara
16
transporturi ilegale de gunoi din Germania, Austria ºi Ungaria, care ar fi trebuit sã ajungã la mai mulþi operatori economici din þarã, au fost oprite la graniþã. Declaraþia îi aparþine ministrului Mediului, Cristiana Paºca Palmer. Una dintre locaþiile unde trebuiau sã ajungã aceste transporturi era chiar judeþul Hunedoara. “Mã bucur de aceastã acþiune, pentru cã am stimulat aceastã acþiune ºi, practic, s-a depistat faptul cã, în aceste tiruri, pe documente figurau deºeuri pentru revalorificare, ceea ce nu era adevãrat. Era vorba despre deºeuri mixte, reziduale ºi care se duceau cãtre ºase operatori economici din judeþele Hunedoara ºi Ilfov. Majoritatea deºeurilor se duceau cãtre un singur operator, unde s-a ºi deschis o anchetã penalã. Nu vã pot spune despre ce companii este vorba, pentru cã ancheta este în curs. Spun cã 40% din totalul acestui transport mergea cãtre o singurã companie. Este pentru prima datã când se descoperã astfel de transporturi. Nu pot sã vã spun ce s-a întâmplat înainte de mandatul meu. ªtiu cã a fost un subiect legat de niºte deºeuri din Italia, dar, odatã verificatã situaþia, s-a dovedit cã nu era vorba despre asta. În România, nu avem
anul trecut, abia, dupã ce Apa Serv a investit în reþeaua de alimentare, însã, acum vor avea ºi canalizare. niciun cost pentru depozitarea la groapã, dar acum acest lucru nu mai poate fi evitat, pentru cã, de la 1 ianuarie 2017, va exista un cost de depozitare la groapã. Trebuie sã fim extraordinar de vigilenþi ºi sã controlãm foarte bine ceea ce intrã la noi în þarã. Aceste tiruri au fost capturate în iunie, între 17 ºi 24. Când s-au deschis aceste
Bãrbat cu hipotermie salvat în Retezat
J
andarmii montani din cadrul Postului Râu de Mori au acordat sprijin unei persoane ce prezenta semne de hipotermie
Aceºtia au observat pe marginea drumului dintre localitatea Clopotiva ºi Barajul Gura Apelor, din munþii Retezat, în zona Brãdãþel, o persoanã cãzutã în vegetaþie. Bãrbatul ridicase o mânã în semn cã are nevoie de ajutor, fapt pentru care jandarmii montani
tiruri, realitatea era alta ºi conþineau un amestec de PET-uri cu deºeuri reziduale”, a explicat ministrul Mediului, Cristiana Paºca Palmer, potrivit Agerpress. Potrivit ministrului, transportul ilegal de gunoi a fost depistat în perioada 14-24 iunie. Monika BACIU s-au îndreptat cãtre e ºi au observat cã bãrbatul avea hainele ude, tremura, era semiconºtient ºi prezenta semne de hipotermie. Bãrbatul a fost ridicat de jandarmii montani din locul în care era cãzut, a fost învelit cu haine uscate ºi cu o pãturã, dupã care l-au transportat la spitalul din oraºul Haþeg, unde i-a fost acordat primul ajutor specializat. Dupã ce ºi-a revenit, bãrbatul a comunicat jandarmilor montani cã este domiciliat în judeþul Mureº, se afla pe munte de trei zile ºi s-a udat dupã ce a cãzut în Râul Mare. În momentul în care a fost gãsit, bãrbatul nu avea asupra sa echipament specific montan ºi nici hranã.
Aflatã în insolvenþã, CEH se mai confruntã cu o astfel de cerere
C
omplexul Energetic Hunedoara a reintrat în insolvenþã, însã pe rolul Tribunalului Hunedoara se mai aflã un dosar care are acelaºi obiect: “deschiderea procedurii insolvenþei”.
Dupã apã, ºi canalizare amenii din Cimpa, de O pe strada Galeria Cimpa au apã potabilã de
O societate din Petroºani solicitã intrarea în insolvenþã
a Complexului Energetic Hunedoara. Este vorba de SC LANÞ MINIER SRL, care s-a adresat instanþei într-un dosar care are ca obiect “procedura insolvenþei – societãþi cu rãspundere limitatã trimitere dosar la C.16-C.5 sindic”. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului
Hunedoara la data de 17 mai, cu aproape o lunã de zile înainte ca CEH sã reintre în insolvenþã. La termenul din data de 23 iunie, adicã fix în ziua în care societatea energeticã hunedoreanã a intrat în insolvenþã, în acest dosar s-a dat un nou termen pentru ca “debitoarea sã-ºi timbreze contestaþia”. În acest dosar un nou termen de judecatã a fost fixat pentru data de 17 august. Potrivit primului tabel al creanþelor întocmit de administratorul judiciar, societatea care solicitã insolvenþa CEH ar avea de recuperat 309,540.86 lei. Monika BACIU
Vestea a ajuns luni dimineaþã la ei ºi toþi s-au arãtat încântaþi, mai ales cã aici nimeni nu a avut pânã acum o baie cu cadã ºi WC aºa cum existã peste tot în zonã. „E foarte bine dacã ne bagã ºi canalizarea, cã în secolul acesta sã nu avem o baie sau un WC în casã e greu. Am vãzut diferenþa de când avem apã ºi este foarte bine ºi avem ºi presiune bunã. Pânã acum a fost greu, fiecare se descurca cum putea, dar apa pe care o aveam noi era apã industrialã, nefiltratã, dar aveam cu ce ne spãla mãcar”, spune unul dintre locuitorii din zonã. Coºmarul cu apa potabilã s-a terminat anul trecut, iar acum,
oamenii vor avea ºi canalizare ºi îºi vor putea face ºi baie ºi wc-uri moderne. „Suntem acum cu cei de la Apa Serv în discuþii pentru cã urmeazã sã introducem pe strada Galeria Cimpa canalizarea. De aceastã lucrare vor beneficia în jur de 12 familii”, a spus Dorin Curtean, viceprimarul oraºului Petrila. Apa Serv va demara lucrãrile în scurt timp ºi conductele vor ajunge ºi la aceºti oameni, care locuiesc în apropierea minei Lonea. „Anul trecut am rezolvat problema cu reþeaua de apã, iar în luna august vrem sã le rezolvãm problema cu canalizarea. La nivelul oraºului Petrila au fost fãcut un studiu al Consiliului local, care aloca o sumã exorbitantã pentru aceastã reþea ºi, din discuþiile pe care le-am avut cu cei din primãrie, am hotãrât sã fac aceastã investiþie din banii SC Apa Serv Valea Jiului. Lucrarea va începe în 1 august”, a precizat ºi Costel Avram, director general SC Apa Serv VJ. Toate casele din zonã vor fi branºate la canalizare, iar lucrãrile ar putea sã fie finalizate la începutul lunii septembrie. Diana MITRACHE
6 învãtãmânt
Cronica Vãii Jiului | Marti 19 Iulie 2016
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti 19 Iulie 2016
Parâng, pagube de zeci de mii de lei
P
loile torenþiale care au cãzut zilele trecute nu au afectat doar gospodãriile din Petroºani, ci ºi investiþia din staþiunea montanã Parâng. Pârtia B din Parâng a fost pur ºi simplu spãlatã de apã, în urmã rãmânând numai bolovani. Autoritãþile estimeazã cã pagubele din Parâng se ridicã la sume de ordinul zecilor de mii de lei. “Pagubele sunt de sute de milioane (lei vechi-n.r.). Este o comisie sus în munte care evalueazã toate pagubele”, a declarat Daniel Viºan, director executiv Direcþia de Administrare a Domeniului Public ºi Privat Petroºani. Proiectul de dezvolare al domeniului schiabil din Parâng este realizat în proporþie de 20%. “Proiectul din Parâng este realizat aproximativ în proporþie de 20%. Din punctul nostru de vedere ar mai trebui în jur de maxim 7 milioane de euro ca sã putem sã viabilizãm partea de Slima cu TS3 ºi TS4. Telegondola este în plan. Noi nu am
fãcut întâi instalaþiile ºi apoi infrastructura de schi. Prima datã am dorit sã facem infrastructura de schi ºi dupã aceea instalaþiile de transport, pentru cã degeaba ai instalaþiile de transport ºi duci oamenii nicãieri. Dupã ce TS4 va fi realizat ºi toatã partea de Slima cred cã în maxim 3 ani se va putea vorbi ºi de telegondolã”, a declarat, în urmã cu
Apa a fost potabilã, în ciuda inundaþiilor
câteva sãptãmâni, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Ar mai fi nevoie de sume impresionante pentru finalizarea proiectelor de devoltare a celor trei staþiuni montane din Valea Jiului, iar cei de la Autoritatea Naþionalã pentru Turism spun cã se fac demersuri necesare în acest sens. “Autoritatea
Naþionalã pentru Turism alãturi de Ministerul Economiei, Comerþului ºi Relaþiilor cu Mediul de Afaceri face demersurile necesare cãtre autoritãþile competente în vederea alocãrii sumelor necesare finalizãrii proiectelor aflate în derulare în cadrul programului de finanþare a investiþiilor în infrastructura de turism”, subliniazã cei de la ANT.
Ministerului Dezvoltãrii, nivelul de cofinanþare a proiectelor derulate în comun de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi autoritãþile publice locale este urmãtorul, unitãþile administrativ-teritoriale asigurã pânã la 50%, dar nu mai puþin de 5%, din valoarea totalã a contractelor de lucrãri încheiate în conformitate cu legislaþia în vigoare, exceptând domeniul schiabil, unitãþile administrativteritoriale asigurã pânã la 50%, dar nu mai puþin de 5%, din valoarea contractului aferent realizãrii documentaþiei tehnico-economice, încheiat în conformitate cu legislaþia în vigoare, în cazul domeniului schiabil, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului finanþeazã procurarea instalaþiilor de transport pe cablu ºi montajul acestora, în limita fondurilor disponibile. Monika BACIU
Barajul de la Valea de Peºti, umplut în 3 zile cât în 4 luni arajul de la Valea de Peºti a fost B extrem de solicitat,
eºi a plouat enorm ºi apele au antrenat spre staþiile de tratate o cantitatã impresionantã de deºeuri, care au crescut turbiditatea, Apa Serv nu a întrerupt furnizarea apei cãtre populaþie.
imediat dupã ploile torenþiale din weekend-ul trecut. Acolo s-a au stat 100 de ore ºi s-a lucrat acumulat o cantitate de cu reactivi aproape 150 de apã, care, în mod norore” , a declarat Costel Avram, mal, s-ar fi acumulat în director general SC Apa Serv aproximativ 4 luni de Valea Jiului. zile, doar cã acum a Ploile au creat neplãceri ºi fost vorba de 3 zile. turbiditatea apei a crescut
S-au fãcut eforturi uriaºe, spun responsabilii de la societatea de distribuþie a apei din Valea Jiului ºi cifrele aratã cã investiþiile în instalaþiile moderne de tratare a apei ºi-au fãcut efectul. „Oamenii din Valea Jiului nu au avut probleme cu apa de la robinet. Pot sã spun acum cã, în aceste trei zile, investiþiile la staþiile de tratare a apei ºi-au arãtat fundamentul pentru care au fost fãcute. Staþia de la Jieþ ºi cea de la Valea de Peºti nu au fost oprite niciun mãcar un minut, pe când cea de la taia ºi Zãnoaga au fost oprite foarte mult. În total, aceste douã staþii
Specialiºtii Sistemului Hidrotehnic spun, însã, cã situaþia a fost þinutã sub control ºi totul a decurs normal, chiar dacã ploile au fost însemnate cantitativ. „În acest interval de 3 zile, a plouat la baraj 241 l /mp. Asta a determinat creºterea în barajul Valea de Peºti cu 5 m, un volum de apã de peste un milion de metri cubi acumulaþi în baraj, în timp de 3 zile. 241 de l/mp în 3 zile este o cantitate impresionant de mare, cea mai mare din bazin ºi ne-am organizat aºa încât sã evitãm dezastrul de data trecutã”,
D
Aproape 40 de milioane de euro. Atâta ar mai trebuie pentru ca proiectele administraþiei locale de la Petroºani sã devinã realitate în ceea ce priveºte dezvoltarea staþiunii montane Parâng. Autoritãþile locale de la Petroºani au început lucrãrile la dezvoltarea domeniului schiabil în anul 2009. Timp de trei ani de zile, ministerul de resort a alocat aproape 26 de milioane de lei. Cel mai mare domeniu de schi din Europa de Est trebuia sã fie construit la Petroºani, în Parâng. În afara de reamenajarea celor cinci pârtii existente, acolo urmau sã aparã 17 piste noi, 2 telegondole, ºapte telescaune, 30 de tunuri de zãpadã ºi 7 maºini de bãtut zãpada. Complexul trebuia sã conþinã ºi douã centre turistice, o cabanã ºi o instalaþie de ticketing. Costul final: 99 de milioane de euro. Potrivit documentelor,
simþitor de la o orã la alta, datã fiind cantitatea uriaºã de aluviuni, care a fost antrenatã spre staþiile de tratare a apei din zona Vãii Jiului. „La Staþia Taia, turbiditatea a ajuns undeva la 7.800 unitãþi, iar la Jieþ la 5.000, dar a lucrat în continuare. Staþia de la Valea de Peºti nu a avut nevoie de reactivi ºi nici nu a fost opritã”, a mai precizat directorul de la Apa Serv Valea Jiului. Zeci de oameni de la Apa Serv au stat în stradã ºi au lucrat la inundaþiile din toate oraºele Vãii Jiului, iar acum aceºtia vor fi plãtiþi suplimentar pentru efortul depus. Diana MITRACHE
a spus Sorin Corici, ºef al Sistemului Hidrotehnic Ape Jiu. Cantitatea de apã scursã de pe versanþi ºi precipitaþiile au ajuns în barajul care se afla în procedura de umplere, însã, în mod normal, pe o perioadã de un an de zile, sunt prognozate precipitaþii de 6 – 7 sute de litri, iar acum a ajuns în baraj o cantitate enormã de apã. Totuºi, situaþia a fost þinutã sub control fãrã probleme. „Cele douã microhidrocentrale au funcþionat la maxim. Asta ne-a ajutat, pentru cã golirea de fund este în reparaþii ºi atunci,
singura variantã prin care am putut sã descãrcãm din lac a fost prin intermediul celor douã mircohidrocentrale ale Apa Serv ºi Hidroelectrica Haþeg ºi am urmãrit cu atenþie nivelurile ºi drenurile. Asta pentru cã sâmbãtã s-a pus chiar problema de a institui cod roºu de precipitaþii”, a mai precizat Sorin Corici. Norocul celor din Vestul Vãii Jiului a fost, însã, cã frontul atmosferic s-a deplasat spre Ungaria ºi Serbia, iar acolo a ºi fost instituit codul roºu, pe timul zilei de duminicã. Diana MITRACHE
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti 19 Iulie 2016
Henþ cu mâna
CE MAI SUNTEM NOI ÎN EUROPA? Ne-am liniºtit. Am vãzut tragerile la sorþi în cupele europene. Am picat cu echipe mai tari ca noi din orice poziþie ai privi lucrurile. În Liga Campionilor, unde trebuie sã trecem
trei tururi preliminare, nici o ºansã din prima: Steaua – Sparta Praga, misiune imposibilã pentru „berbecuþii” – vorba lui Buji- lui Becali, într-o confruntare cu versaþii Lafata sau Matejovski.
Astra Giurgiu, echipa lui ªumi – gurã-mare dã piept cu F. C. Copenhaga, exponenta unui fotbal solid, cu marea speranþã a fotbalului danez, în mare formã, Andreeas Cornelius greu de ucis. În Europa Legue, Viitorul Constanþa a nimerit-o rãu de tot, cu belgienii de la KAA Gent, echipã care în
sezonul trecut a Ligii Campionilor a ajuns pânã în optimile de finalã, unde a fost eliminatã de Wolfsburg! KAA Geent, echipã în care trioul, Kums, Depoitre, Milicevici, valoreazã peste 60 de milioane de euro. Pandurii Tg. Jiu vor întâlni mai mult ca sigur pe Maccabi Tel Aviv (21 titluri naþionale, 23
cupe, 2 titluri ale Ligii Campionilor Asiei) cu celebrul antrenor georgian Sota Alvarez la cârmã. În fine, C.S.M.S Iaºi a început cu stângul, 2-2 cu Hajduk Split, va spune adio sãptamâna acesta, dupã returul din Croaþia. Sã ne bucurãm de fotbal douã meciuri. De fiecare dintre titratele noastre echipe.
AM JUCAT ªI NOI ÎN EUROPA! Stan, Mulþescu, Rozsnyai, Stoichiþã, Arbitru, grecul Michael Zlatanos. Jiul începe în forþã, uluindu-ºi adversarul care, la adãpostul lui 3 – 0 din tur, trateazã meciul uºor. Tonca în minutul 15 ºi Rozsnyai în minutul 36 duc scorul – delir, „firul roºu”…
Î
n vara anului 1974, Jiul Petroºani câºtiga Cupa României, învingând în finalã pe Politehnica Timiºoara. Conform regulamentului de atunci, echipa câºtigãtoare participa la competiþia europeanã numãrul 2, Cupa Cupelor.
PREMIERà Pentru prima oarã în istoria sa, Jiul participa la o competiþie europeanã. Echipa cãzuse la sorþi, pentru sezonul 1974 – 1975, cu o puternicã echipã scoþianã la ora aceea, Dundee United, care câºtigase, evident, Cupa Scoþiei. Primul meci, dupã un drum lung ºi obositor, cu douã escale de avion ºi o deplasare cu autobuzul în
inima Scoþiei, este programat pe 18 septembrie 1974, la Dundee. O formalitate pentru scoþieni, care înving cu 3 – 0 (2 – 0), pe fondul oboselii Jiului ºi a unei prestaþii slabe a portarului Ion Gabriel. Se poate spune, Jiul pierduse califi carea încã de la primul meci.
antrenorul Titus Ozon trimite pe teren echipa: Naste – S. Rusu, Tonca (min. 84 C. Muºat), Stocker, Adr. Dodu – Al. Nagy, Libardi (min. 60 Fildiroiu) – G.
SCHIMBAREA BEZMETICÃ Dupã pauzã, Jiul insistã, fiind aproape de 3 – 0. Libardi joacã entuziasmat, dar în minutul 60, stupoare: antrenorul Ozon îl trimite în teren, în locul sãu, pe
APROAPE DE O SURPRIZÃ Returul, peste douã sãptãmâni, la Petroºani. Se întâmpla pe 2 octombrie 1974. Au trecut de-atunci 35 de ani… 10000 de spectatori se înghesuie pe vechea arenã (actual Parc „Carol Schreter”), aºteptând o minune. În uralele entuziaste ale suporterilor jiuliºti,
anonimul Fildiroiu! Evident, jocul Jiului scade din intensitate, acþiunea ofensivã îºi pierde din coerenþã, parcã ºi jucãtorii jiuliºti sunt nedumeriþi de decizia lui Ozon. Au apãrut la fi nal, dupã un 2 – 0 care nu a fost sufi cient pentru calificare, fel de fel de zvonuri, cum cã Federaþia ar fi dat un telefon ca Jiul sã nu insiste, cã n-ar fi bani de o altã deplasare, cã scoþienii ar fi tentat pe unii dintre conducãtori cu bani. Desigur, lucruri neconfirmate în timp, dar din pãcate, cu un gust amar pentru o performanþã ratatã de Jiul, într-o situaþie în care ar mai fi fost un pas… Ne amintim acum, cu plãcere, dupã 35 de ani, cã Jiul a jucat în Cupa Cupelor, învingând fãrã drept de apel una dintre cele mai bune echipe din Marea Britanie!
Paginã realizatã de Genu TUÞU
ECHIPELE ROMÂNIEI ÎN CUPELE EUROPENE ed. 2016-2017
Champion League (CL) Turul 3, Manºa 1-26/27 iulie a.c. Sparta Praga – Steaua Bucureºti Astra Giurgiu – F.C. Copenhaga Manºa a 2-a, 2/3 august Steaua Bucureºti – Sparta Praga F.C. Copenhaga – Astra Giurgiu
Europa League (EL) Turul 3 preliminar, manºa 1 – 28 iulie KAA Gent – Viitorul Constanþa Pandurii Tg. Jiu – Maccabi Tel Aviv Manºa a 2- a 4 august Maccabi Tel Aviv – Pandurii Tg. Jiu