Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1144
Cronica Vãii Jiului Joi, 14 Iulie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Nou dosar penal pe numele lui Daniel Ovidiu Pleºcan.
Ridicat cu mascaþii dupã ce a agresat un poliþist!
T
ânãrul, condamnat în prima instanþã la trei ani de închisoare cu suspendare pentru proxenetism, s-a ales cu un nou dosar penal dupã ce a agresat un poliþist aflat în timpul liber.
Scandalul provocat de fiul fostului consilier judeþean, Dorina Pleºcan, a plecat de la o provocare pusã la cale de tânãr ºi un alt individ care era cu el. Acesta se afla pe o terasã la care a ajuns, împreunã cu o cunoºtinþã, ºi angajatul Poliþiei Petroºani, aflat în timpul liber, pentru a lua masa. Pleºcan a scos un telefon mobil ºi a început sã-l filmeze ostentativ pe omul legii, iar când acesta i-a cerut politicos sã înceteze, Pleºcan a pornit scandalul. Martorii spun cã fiul fostei consiliere judeþene a sãrit la poliþist cu pumnii ºi picioarele ºi a fost oprit de clienþii aflaþi la terasã. Omul legii s-a ales cu mai multe rãni în urma confruntãrii ºi a ajuns la Spitalul de Urgenþã Petroºani, unde a primit îngrijiri medicale dar nu a rãmas internat. Acesta a depus o plângere împotriva agresorilor iar ancheta a fost preluatã de procurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani. ”Un bãrbat de 44 de ani, din Petrila, a fost agresat fizic, asearã, în jurul orei 23, pe
terasa unui local din Petroºani. Poliþiºtii care au fost la faþa locului au stabilit cã bãrbatul de 44 de ani, care se afla pe terasa localului împreunã cu o cunoºtinþã, a fost lovit de un alt bãrbat de 26 de ani, din Petroºani, iar în cauzã a fost întocmit dosar de cercetare penalã privind sãvârºirea infracþiunilor de lovire sau alte violenþe, distrugere ºi tulburarea ordinii ºi liniºtii publice. Cercetãrile în acest caz se desfãºoarã sub supravegherea Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani”, a declarat, ieri, Laura Bradu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Daniel Ovidiu Pleºcan a fost ridicat de acasã de cãtre poliþiºtii de la Serviciul Acþiuni Speciale al IPJ Hunedoara ºi dus la audieri la Poliþia Petroºani. Întrebat ce a avut de împãrþit cu poliþistul, Pleºcan s-a rezumat doar la a spune cã ”nu l-am bãtut”. Daniel Ovidiu Pleºcan a mai avut probleme cu legea ºi în prezent este judecat ºi pentru conducere fãrã permis. În plus, Pleºcan are pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia ºi apelul prin care contestã sentinþa Tribunalului Hunedoara în dosarul de proxenetism. În acest dosar, procurorii DIICOT au reuºit sã convingã instanþa de necesitatea reaudierii victimelor din dosar. Maximilian GÂNJU
Fantomele trecutului nu îl urmãresc pe Haralambie Vochiþoiu
T
raian Bãsescu a anunþat cã Partidul Miºcarea Popularã a fuzionat cu UNPR. Astfel, senatorul Haralambie Vochiþoiu devine, culmea, coleg de partid cu Traian Bãsescu. Potrivit senatorului, nu existã reminiscenþe ale trecutului. >>> PAGINA A 7-A
Cu toporul, la masa negocierilor
gocierile pentru noul Ne contract colectiv de muncã de la Complexul Energetic Hunedoara au început cu TOPORUL pe masã. Sindicatul Muntele a început negocierile pentru un nou contract colectiv de muncã. Acesta expirã la data de 1 august, astfel cã sindicatul reprezentativ a început discuþiile cu administraþia Complexului Energetic Hunedoara. “Au început
negocierile pentru CCM”, au declarat reprezentanþii Sindicatului Muntele. Pe masa negocierilor a fost ºi un TOPOR, iar sindicaliºtii spun cã este o “glumã”. “Asa a început negocierea CCM cu administraþia. Totul sau nimic unitate ºi solidaritate mineri ºi energeticeni”, scria Vasile Pãduraru pe Facebook. Din luna martie a anului acesta, contractul colectiv de muncã al angajaþilor de la Complexul Energetic
Hunedoara nu mai este valabil. Actul a fost denunþat de administratorul judiciar, pe motiv cã acesta este unul pãgubos pentru societate. Inspectoratul Teritorial de Muncã dã o loviturã Complexului Energetic Hunedoara. ITM a decis cã la nivelul CEH contractul colectiv de muncã trebuie respectat. ‘Contractul colectiv de muncã nu putea fi denunþat decât în baza Legii Dialogului Social, respectiv
prin acordul pãrþilor sau la lichidarea societãþii, ºi nicidecum la dorinþa unei
case de insolvenþã numitã administrator judiciar’, a declarat Petre Nica, potrivit AGERPRESS. Administratorul judiciar a decis denunþarea contractului colectiv de muncã caracterizându-l ca fiind unul pãgubos pentru societate. Totodatã pe rolul Tribunalului Hunedoara se aflã un dosar în care se judecã denunþarea unilateralã a CCM. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi 14 Iulie 2016
Universitatea din Petroºani îºi aºteaptã bobocii 250 de vrem sã le dezvoltãm romovabilitatea lei pentru ºi sã avem ºi locuri la P mare la masterat în limba foºtii Bacalaureat le dã englezã, pe domeniul speranþe univerresurselor minerale, iar liceeni sitãþilor cã vor avea de anul viitor, englezã ºi studenþi din aceastã toamnã.
La Petroºani, de luni, sãptãmâna viitoare, încep înscrierile ºi, ca sã nu mai punã studenþii pe drumuri pânã aici, pentru cei din afara Vãii Jiului, s-au organizat centre de înscriere la Deva sau Târgu Jiu. „Îi aºteptãm de luni, 18 iulie ºi pânã în 27 iulie. Avem, pentru moment, secþie de înscriere, la sediul universitãþii noastre, la Deva, la liceul Grigore Moisil ºi sperãm sã perfectãm ºi centrul de înscriere la Casa de Culturã din Târgu Jiu pentru cei care vin din
Oltenia ºi au probleme cu defileul, care este închis”, a declarat Prof. Univ dr habil Eduard Edelhauser, prorector al Universitãþii din Pretroºani. La Petroºani, studenþii sunt ofertaþi cu taxe mici, un campus modern ºi studii de licenþã cerute pe piaþa muncii. Pentru anul universitar care urmeazã sunt 600 de locuri de licenþã bugetate, 24 de specializãri, dar ºi cu multe
burse. „Existã specializãri de calculatoare ºi transporturi, foarte cãutate în cadrul Fcaultãþii de Inginerie Mecanicã ºi Electricã, avem specializãri, care nu mai sunt neapãrat conectate la domeniul minier, ale Facultãþii de mine, cum este partea de securitate, calitate ºi mediu – o triadã care este foarte cãutatã astãzi pe piaþa muncii, avem ºi studii de inginerie minierã, pe care din toamnã
Parângul este atractiv ºi vara
S
taþiunea montanã Parâng este atractivã ºi în sezonul estival. În zonã sunt turiºti din cinci þãri europene care îºi petrec on sãptãmânã la munte. Potrivit celor de la Salvamont, pânã acum, pe parcursul sezonului estival au fost sute de turiºti în perla staþiunilor montane din Valea
Jiului. “Avem un grup de 40 de turiºti din cinci þãri europene, sunt din Italia, Germania. Ei petrec o sãptãmânã aici. Desfãºoarã diferite activitãþi de relaxare”, a declarat Dumitru Bârlida, ºef Salvamont Parâng. Cei de la Salvamont estimeazã cã numãrul turiºtilor din Parâng va creºte în perioada imediat urmãtoare, având în vedere faptul cã elevii au terminat
Cronica Vãii Jiului
z
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
z
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Telefon: 0374.906.687
cu examenele. “Având experienþa anilor trecuþi, ne aºteptãm ca numãrul turiºtilor sã creascã. Copiii sunt în vacanþã, au terminat cu examenele ºi vor veni la noi. Mai avem ºi o societate din judeþul Cluj care de câþiva ani organizeazã o tabãrã care dureazã douã luni. În cadrul acestei tabere vin mai multe serii de copii”, a mai spus sursa citatã. Activitãþile din timpul verii sunt destul de limitate în staþiunea montanã din Parâng. Cei care vin aici pot desfãºura activitãþi de petrecere a timpului liber în naturã. Deocamdatã în Parâng nu sunt organizate altfel de activitãþi. Monika BACIU
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
chiar pe inginerie minierã. La Facultatea de ªtiinþe, cea mai nouã facultate a noastrã, avem specializãri foarte cãutate, începând cu cele care conecteazã partea economicã: contabilitate, management, finanþe, partea de turism, administraþie publicã ºi sociologie”, a mai spus Prof. Univ dr habil Eduard Edelhauser. Tinerii care au luat Bacalaureatul nu vor mai da examen ºi sunt aºteptaþi aici sã ajungã studenþi la una dintre specializãrile pentru care îºi doresc o carierã. Diana MITRACHE
A
bsolvenþii de liceu care nu au promovat examenul de bacalaureat pot fi “recompensaþi financiar”. Statul plãteºte ajutoare de ºomaj tuturor celor care au picat bacalaureatul, ºi nu numai. În aceastã categorie se încadreazã
ºi cei care au promovat examenul maturitãþii, dar nu se vor înscrie la o facultate. Potrivit legii, tinerii beneficiazã de 50% din valoarea indicatorului social de referinþã în vigoare pentru o perioadã de 6 luni. Cuantumul ajutorului de ºomaj pentru aceºti tineri este de 250 lei/lunã. Data limitã pentru depunerea dosarelor este 1 august. cei care în aceastã perioadã susþin examenul de bacalaureat vor primi adeverinþele dupã aboslvire. Monika BACIU
NOU ÎN PETROªANI!
VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI z Consultaþii ORL z Audiometrie tonalã & vocalã z Protezãri auditive
- Dr. PREDA MIHAI z Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Petroºani, Telefon 0728890014
- ÎNCHIRIERI Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi. Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ! Materialele marcate “Promovare”
z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU ca atare. Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi 14 Iulie 2016
Sã trimiþi poezii primarilor – o promovare ineditã a unei companii de succes
O
companie de anvergurã, specializatã pe consultanþã finaciarã, fonduri europene ºi de orice fel, se promoveazã într-un mod inedit, prin poezie, mai precis prin scriiturã în versuri în care deplânge viaþa grea a unui primar mizând pe empatie. Aceastã formã de prezentare are succes, pentru cã primarul Petroºaniului, Tiberiu Iacob Ridzi, chiar s-a regãsit în acel zbucium descris de versificaþie - “Sã ºtiþi, cã aºa este, în general”… O companie a cãrei activitate este impresionantã 2.325.980 ron cifrã de afaceri, cu doar 13 clienþi în anul 2014 - are un mod inedit de a atrage atenþia primarilor nou aleºi. Nu se prezintã, cine e ºi ce hram poartã, ci sub sigla sa le trimite o poezie care atinge coarda sensibilã a edililor, adicã este pusã în versuri viaþa plinã de neliniºti a primului ales, neliniºti nãscute din povara responsabilitãþii
managerierii unui oraº. O astfel de poezie despre “meseria de primar” a primit-o ºi primarul Petroºaniului. Versurilor, care amintesc de balada Mioriþa, sunt însoþite de felicitãri cu ocazia alegerii primarului Petroºaniului, Tiberiu Iacob Ridzi, ºi i se ureazã succes în realizarea proiectelor, la care compania în cauzã îºi oferã susþinerea ºi expertiza. Atât. Ca urmare, Finacon
România, companie de consultanþã financiarã, afaceri ºi management, te face sã cauþi, sã vezi cine îþi plânge de milã în versuri, þie, ca primar, ºi eºti surprins sã afli câtã experienþã ºi expertizã are “poetul”. O promovare inteligentã, care nu a mai fost folositã pânã acum! Aºa am aflat ºi noi cã Finacon România este specializatã pe obþinerea de finanþãri prin toate instrumentele disponibile - fonduri europene, fonduri guvernamentale, fonduri de capital privat, finanþãri hibride etc.; în administraþia publicã, proiecte sociale, proiecte de protecþia mediului; apoi specializãri pe creºterea ºi consolidarea poziþiei companiilor pe pieþele curente, intrarea pe pieþe strãine, parteneriate strategice, creºterea numãrului de canale de vânzare, strategii de exit etc. Domeniile în care lucreazã ºi în care a obþinut rezultate sunt extrem de diverse, de la cursuri la
proiecte pentru întreprinderi, agriculturã, dezvoltare urbanã, turism, transport, cercetare-inovare, eficienþã energeticã, social, sãnãtate, educaþie etc., etc. O asemenea companie de anvergurã, sigur nu te aºteptai sã se promoveze prin poezie, mai precis prin scriiturã în versuri prin care deplânge viaþa grea a unui primar mizând pe empatie. Aceastã formã de prezentare are succes, pentru cã primarul Tiberiu Iacob Ridzi chiar s-a regãsit în acel zbucium descris de versificaþie - “Sã ºtiþi, cã aºa este, în general”. Ca urmare, firmele trebuie sã scape de teama de ridicol, sã se lepede de atitudini scorþoase, neatractive ºi sã îndrãzneascã! Fireºte, dacã are cu ce. Ileana FIRÞULESCU
“Din pretendenþi mai fiecare Se ºi vedeau primar ajuns Uitând cã postul de onoare E cu-ntrebãri ce vor rãspuns. Rezolv-o groazã de probleme Dar alte vin, iar ºi iar ªi te convingi de la o vreme Cã nu-i uºor sã fii primar. Uitând de prânzul de pe masã ªi flãmânzind cu mult temei Îþi aminteºti cã ai ºi-o casã ªi te întorci la pragul ei. Vrei sã respiri cu uºurare C-ai rezolvat ce-aveai de gând Dar alte semne de-ntrebare Sã le rãspunzi cât stai la rând. Rãpus de-a zilei grea povarã Adormi cu greu, oftând amar Fiind convins a câta oarã Cã nu-i uºor sã fii primar”. Cu respect, Echipa Financon România
C u m a p i e r d u t Va l e a J i u l u i u n e l i c o p t e r ? alea Jiului ar fi putut avea un elicopter, V dar din cauza unor ambiþii proiectul nu s-a mai concretizat, astfel cã aparatul de zbor a fost redistribuit unei alte unitãþi. Evenimentul de marþi, în care un angajat al DADPP a fost rãnit grav, acesta fiind transportat cu elicopterul la Spitalul Judeþean Craiova, ne aratã cât de necesar era pentru Valea Jiului un astfel de elicopter. Totul a plecat în anul 2011, când Guvernul Boc a decis închiderea a 67 de spitale din þarã. La acel moment, la nivelul Vãii Jiului se vorbea de închiderea spitalului de la Petrila, lucru care s-a ºi întâmplat, dar ºi de închiderea celui de la Vulcan. Dacã se decidea comasarea celor douã spitale cu cel din Petroºani, Valea Jiului ar fi avut acum un elicopter, iar toate cheltuielile ar fi fost suportate
de Ministerul de Interne. “Nu s-au realizat cã nu au vrut politicienii respectivi, e vorba de Petrila ºi Vulcan, cã nu s-a dorit unificarea spitalelor din orgolii locale. Avantajul era cã primeam un elicopter
care deservea cele trei judeþe (Hunedoara, Caraº ºi Gorj-n.r.), dar era cantonat la Petroºani ºi multe avantaje legate de dotarea cu aparaturã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Salvatorii montani din Parâng spun cã un elicopter ar fi fost absolut necesar pentru Valea Jiului, în condiþiile în care aici funcþioneazã
trei staþiuni montane. “Pânã acum au fost zeci de intervenþii cu elicopterul. Când la Petroºani a fost elicopter, timpul de intervenþie era foarte scurt. Am avut intervenþii ºi cu un elicopter PUMA, militar. Cu elicopterele au fost stinse ºi incendiile de vegetaþie”, a declarat Dumitru Bârlida, ºef Salvamont Parâng. Necomasarea
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALà PETROªANI - ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI
RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808
unitãþilor medicale din Valea Jiului a dus la pierderea unei investiþii de gradul zero pentru pacienþii care ar fi avut nevoie de transport aerian la centrele universitare din þarã.
Dacã spitalele s-ar fi comasat, în Valea Jiului, mai exact la Spitalul de Urgenþã din Petroºani ar fi fost adus un elicopter care ar fi transportat pacienþii la clinicile din þarã, reducându-se astfel timpul de intervenþie. La unitatea medicalã din Valea Jiului existã un heliport care este funcþional. Aici sosesc chiar ºi de douã ori pe zi elicoptere de la centrele medicale din þarã care preiau pacienþii cu afecþiuni grave ce nu pot fi tratate aici Monika BACIU
4 Actualitate
Oraºele mari atrag tinerii, dar sociologii spun cã ºi piaþa lor este limitatã C
„ªtafeta munþilor” se dã în Retezat arcul Naþional Retezat va fi P animat, la finele
ei mai mulþi tineri din Valea Jiului se gândesc sã plece de aici, înainte sau dupã facultate ºi trendul este legat de oferta de pe piaþa muncii. Este un miraj, spun sociologii, care admit cã în oraºe ca Clujul, Timiºoara, ori Bucureºti, cei tineri îºi gãsesc mai uºor de lucru, dar niciodatã nu vor avea suficienþi bani, încât sã fie pe deplin mulþumiþi.
Mirajul, însã, persistã, iar în aceste zile, la Universitatea din Petroºani se perfecteazã rezultatele unui studiu sociologic ce îi are în prim plan pe tinerii liceeni ºi aºteptãrile lor, în legãturã cu piaþa muncii, dar în extenþie ºi cãtre realitatea socioeconomicã a zonei. „De foarte multe ori s-a acreditat ideea cã aici existã aºa-numitul cult al nemuncii, în sensul cã oamenii preferã ajutorul social, decât sã se angajeze pe un salariu minim. Speranþa mea este ca ideea acestui cult al nemuncii sã fie spulberat. Ceea ce pot sã spun, însã, cu exactitate este cã se menþine, din ceea ce am vãzut prin chestionare, dorinþa de a pãrãsi Valea Jiului. Ea este receptatã, în continuare, ca o zonã lipsitã de perspective, de oportunitãþi, mai ales pentru segmentul tânãr al populaþiei”, a declarat prof. Univ. Valentin Fulger, sociolog la Universitatea din Petroºani. Oraºele Vãii Jiului pierd, odatã cu plecarea tinerilor spre oraºe precum Clujul, Timiºoara sau Bucureºtiul, dar nici acolo nu e uºor ºi existã
oricând riscul saturaþiei pe o piaþã a muncii ºi a studiilor limitatã. „În fapt, migrarea tinerilor din Valea Jiului înspre Cluj, care este principala atracþie, sau spre Timiºoara ºi Bucureºti nu înseamnã rezolvarea problemelor sociale, ci doar relocarea lor. Pentru cã, orice oraº, are un anumit potenþial de absorbþie ºi, în momentul în care acel potenþial este atins, în mod categoric, problemele de la noi sunt exportate spre acele zone de primire. Deci, cel mai inteligent lucru ar fi ca problemele sociale sã fie rezolvate la ele acasã ºi aici mã refer la Valea Jiului”, mai spune profesorul Fulger. Aici intervine, însã, atragerea investitorilor ºi calificarea tinerilor pentru meserii cerute pe piaþa muncii, însã, sociologii nu vãd bine nici acest aspect la noi la Petroºani. „Asta depinde exclusiv de autoritãþãile guvernamentale, care au datoria sã atragã investiþii în zonã. Noi nu avem potenþa necesarã de a atrage investitori, ci autoritãþile dispun de aparate întregi din punct de vedere administrativ,
structural, organizatoric, care pot sã elaboreze proiecte, sã atragã fonduri UE. Este singura noastrã ºansã. Sã se facã proiecte bine scrise, de specialiºti, nu de ºmecheri cum s-a mai întâmplat”, susþine sociologul. Studiul sociologic nu a fost încã finalizat, dar sociologii au vizat ºi dorinþele oamenilor care cautã un loc de muncã.
La toate bursele întâlnim tineri care nu îºi gãsesc locuri de muncã ºi cãrora li se spune sã urmeze cursuri de calificare sau recalificare, însã, nici acestea nu sunt pliate pe o realitate bine determinatã. Se fac cursuri de zidari, bucãtari, cosmeticiene, însã, fãrã rezultate imediate. „Vreau sã vã spun cã am adresat o întrebare celor din Petroºani ºi
Vulcan, legatã de modul cum evalueazã activitate firmelor de calificare profesionalã. Pentru cã acestea ar trebuie evaluate, la rândul lor, de cãtre consiliile locale, agenþiile judeþene de ocupare a fosrþei de muncã, din perspectiva modului în
care cei care le-au absolvit cursurile s-au angajat sau nu, pentru cã, înseamnã cã ele iau bani ºi þin cursuri în domenii care nu sunt atractive”, a conchis profesorul Valentin Fuger. Diana MITRACHE
Hunedoara, exportator de 2,5 miliarde de euro
A
m exportat fructe de pãdure ºi am maºini. Judeþul Hunedoara a exportat produse de aproape 700 de milioane de euro. Fructele de pãdure, articole de îmbrãcãminte sau produse chimice a exportat judeþul Hunedoara. În perioada 20112014 se poate observa un trend crescãtor atât în ceea ce priveºte valoarea totalã a exportului realizat de agenþi economici din judeþul Hunedoara, cât ºi o anumitã îmbunãtãþire a ponderii volumului exportului realizat în acest judeþ în totalul valorii exportului realizat la nivel naþional. Astfel, valoarea totalã a exportului realizat de judeþul Hunedoara a fost de 515.574.000 euro în 2011, 557.677.000 euro în 2012, 659.259.000 în 2013 ºi 696.371.000 euro în 2014 (cifrele pentru acest an sunt semidefinitive). “Ponderea exportului realizat în judeþul Hunedoara în totalul exporturilor din România a crescut în aceastã perioadã de la 1,14% în 2011 la 1,33 % în 2014. Categoriile de bunuri exportate în care ponderea exportului realizat în judeþul Hunedoara depãºeste valoarea de 5 % din valoarea exportului realizat la nivel naþional sunt: 1) obiecte de
acoperit capul (19,51 %), 2) zinc ºi articole din zinc (10,21 %), 3) obiecte din piele (7,97%), 4) legume, plante , rãdãcini ºi tuberculi (6,54%), 5) alte articole textile (5,99%), 6) piei crude, piei tãbãcite, blãnuri ºi produse din acestea (5,65%) ºi 7) articole din îmbrãcãmite ºi tricotaje (5,27%). Categoriile de bunuri cu cea mai mare pondere în structura exporturilor realizate în judeþul Hunedoara în perioada 2011-2014 sunt: 1) ”Maºini, aparate ºi echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus imaginile” (reprezentând 43,95 % din valoarea totalã a exporturilor în aceastã perioadã), 2) ”Textile ºi articole din textile” (12,59%), 3) ”Metale comune ºi articole din acestea” (7,09%), 4) ”Mijloace ºi materiale de transport” (7,07%), 5) ”Mãrfuri ºi produse diverse”(6,88%) ºi 6) ”Încãlþãminte, pãlãrii, umbrele ºi categorii simi-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 14 Iulie 2016
lare” (6,11 %)”, aratã un raport al Consiliului Judeþean Hunedoara. În acelaºi timp s-au realizat ºi importuri. De autoturisme sau produse chimice. “Structura importurilor din judeþul Hunedoara prezintã unele diferenþe faþã de structura existentã la nivel naþional, chiar dacã atât în judeþ cât ºi la nivelul economiei naþionale ponderea cea mai mare în importuri o are aceeaºi categorie: ”Maºini, aparate ºi echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus imaginile”, care e responsabilã din peste o treime din importurile din Hunedoara iar la nivel naþional ponderea acestei categorii fiind de aproximativ 27 % din totalul importurilor. Pe de altã parte, în timp ce la nivel naþional o pondere mai mare de 5 % din volumul importurilor o ocupã ”produsele minerale” (11,41 %), metalele comune. (10,80%), ”produsele chimice”
(10,22%), ”mijloacele de transport” (7,88%), ”materialele plastice, cauciucul ºi articolele din acestea” (7,24 %) ºi, respectiv, ”textilele ºi articolele textile” (6,53%), în structura importurilor din judeþul Hunedoara un loc important este ocupat de ”textile ºi articole textile” (13,9%), ”materiale plastice, cauciuc ºi articole din acestea” (10,78%) , ”piei crude, piei tãbãcite, blãnuri ºi produse din acestea” (6,12%), ”mijloace ºi materiale de transport” (6,01%) ºi, respectiv, ”produse chimice” (5,45%). Se poate observa o corelare strânsã între categoriile de produse importate ºi cele exportate”, aratã acelaºi raport. Tot raportul instituþiei judeþene relevã faptul cã, “spre deosebire de situaþia existentã la nivel naþional, unde soldul balanþei schimburilor comerciale are în mod constant valori negative, la scara judeþului Hunedoara valoarea bunurilor exportate tinde sã fie mai mare decât cea a importurilor. Astfel, în intervalul 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2014 valoarea totalã a bunurilor exportate din judeþul Hunedoara (2,428,881,000 euro) a depãºit cu 356,513,000 euro valoarea totalã a bunurilor importate (2,072,368,000 euro)”. Monika BACIU
acestei luni, de cei care iubesc sportul în naturã. Organizatorii spun cã intenþioneazã sã aducã la startul maratonului de turism montan, zeci de oameni pasionaþi de raiduri montane, au conoºtinþe de orientare turisticã ºi sunt pasionaþi de traseele montane. „În perioada 29-31 iulie 2016, Asociaþia de Turism Montan “ViaRetezat”, în parteneriat cu Primãria Comunei Râu de Mori, vã invitã sã participaþi alãturi de toþi iubitorii muntelui, la ce-a de a IV-a etapã din cadrul Campionatului Naþional de Turism Sportiv ªtafeta Munþilor,
ce se va desfãºura în Parcul Naþional Retezat”, spune Alexandrina Stoenescu, organizatoarea evenimentului. Etapa organizatã sub denumirea de “Trofeul Via-Retezat”, este de tip challenge ºi este deschisã tuturor cluburilor ºi asociaþiilor de turism ºi ecologie din þarã, afiliate sau neafiliate la Campionatul Naþional de Turism Sportiv ªtafeta Munþilor, cât ºi tuturor iubitorilor
de munte care doresc sã participle alãturi de noi ºi se vor putea organiza în echipe, beneficiind astfel de aceleaºi activitãþi precum cluburile ºi asociaþiile înscrise. „Conform Regulamentului competiþional 2016 – ªtafeta Munþilor se desfãºoarã pe categorii, dupã cum urmeazã: FAMILY – participã echipe formate din 3 persoane, minim un adult ºi obligatoriu minim un copil cu vârsta
de maxim 13 ani împliniþi; JUNIORI – participã echipe formate din 3 persoane, indiferent de sex, cu vârsta cuprinsã între 14 – 18 ani împliniþi; ELITE– participã echipe formate din 3 persoane, indiferent de sex; OPEN – participã echipe formate din 3 persoane, indiferent de vârstã ºi sex. Timpii pentru aceastã categorie sunt calculaþi ca timpi turistici; VETERANI – participã echipe formate
din 3 persoane cu vârste peste 45 de ani, indiferent de sex. FEMININ – participã echipe formate din trei fete, indiferent de vârstã”, mai susþin organizatorii. Locul de desfãºurare al concursului este în Parcul Naþional Retezat, cu amplasarea taberei de corturi în zona pârtiei de schi din Staþiunea Râuºor (Comunã Râu de Mori) – Munþii Retezat. Probele la care sunt supuºi competitorii vor fi: RAID MONTAN; traseu montan de dificultate medie, cu o duratã de maxim 8 ore ºi diferenþa de nivel de 1300 metri. Pentru categoria Family proba are o duratã de
Reparaþii la semafoarele de la Festival Piaþa Centralã Petroºani la Ulpia Traiana regie proprie. Doar acolo sunt ucrãrile de reabilitare a ceva probleme, la restul L semafoarelor din zona Sarmizegetusa semafoarelor nu, dar pe viitor Pieþei Agroalimentare Petroºani, care riscau sã se prãbuºeascã peste trecãtori, sunt realizate în regie proprie cu angajaþi ai DPADPP. ”Stâlpii semafoarelor sunt consolidaþi ºi nu ne costã nimic pentru cã lucrãrile le facem în
Rãmâne în arest la domiciliu
J
udecãtorii petroºãneni au decis sã prelungeascã arestul la domiciliu în cazul individului de 27 de ani, din Petrila, acuzat de viol, lipsire de libertate ºi lovire.
analizãm oportunitatea amplasãrii unor sensuri giratorii micuþe. Vom vedea dacã este oportun ºi fluidizeazã traficul”, a declarat, Daniel Viºan, directorul executiv al DADPP din cadrul Primãriei Petroºani. Maximilian GÂNJU
Duma Ioan Daniel a fost trimis în judecatã dupã ce procurorii ºi poliþiºtii au stabilit cã ºi-a sechestrat iubita în vârstã de 17 ani, a bãtut-o ºi violat-o pe fondul unei crize de gelozie. Individul, pe timpul nopþii, o þinea captivã pe minorã la locuinþa sa din Petrila ºi ziua o ducea cu autoturismul în zona Cheile Roºia unde abuza de ea. A fost salvatã de un echipaj de poliþie din localitate care oprise autoturismul pentru un control de rutinã. (M. GÂNJU) GÂNJU)
A
sociaþia de Turism Retezat organizeazã la Haþeg ºi Sarmizegetusa un eveniment de promovare a obiectivelor turistice locale. Prima ediþie a Roman Fest Ulpia Traiana Sarmizegetusa – In memoriam Dorin Alicu se va desfãºura în perioada 29 – 31 iulie 2016 ºi îºi propune, prin intermediul reenactorilor Asociaþiei Terra Dacica Aeterna, cel mai experimentat ºi mai mare grup de reconstituire istoricã din România, sã însufleþeascã locul în care, odinioarã, se afla capitala Daciei Romane. Organizatorii au pregãtit o paradã în costume antice, în centrul oraºului Haþeg în scopul promovãrii evenimentului, dar ºi tabere militare ºi ateliere meºteºugãreºti dar ºi ”ultima confruntare dintre legionari, daci ºi sarmaþi” la Amfiteatrul roman. Maximilian GÂNJU
maxim 4 ore ºi diferenþa de nivel de 600 m. ORIENTARE; probã de vitezã folosind orientarea cu busola pe azimut; echipele participã cu toþi membrii sãi. Lungimea maximã va fi de 2 km ºi diferenþa maximã de nivel de 120 m. CUNOªÞINTE TURISTICE; proba este organizatã în sistem test grilã cu un singur rãspuns corect; timpul alocat este de 7 minute. Fiecare membru al echipei va rãspunde la câte cinci întrebãri. Bibliografia pentru testele teoretice o puteþi gãsi pe site-ul www.stafetamuntilor.ro PROBA CULTURALÃ se va susþine în seara zilei de sâmbãtã, la focul de tabãrã. Fiecare club are la dispoziþie 15 minute pentru a susþine aceastã probã, ºi poate include muzicã, poezie ºi moment umoristic / stand up comedy. Diana MITRACHE
Promovabilitate de sutã la sutã la Prislop
T
oate absolventele de la Seminarul Teologic Ortodox Sf. Ecaterina Prislop au reuºit sã promoveze examenul de bacalaureat. Fetele pregãtite la ºcoala care funcþioneazã în incinta Mãnãstirii Prislop, au reuºit sã promoveze examenul maturitãþii cu medii cuprinse între 6,51 ºi 9,21. Cele zece absolvente ale seminarului pot activa ca profesoare de religie, avocaþi, medici, profesoare de limba ºi literatura românã,
economiºti, asistenþi sociali, dupã absolvirea facultãþii, la fel ca ºi absolventele din anii trecuþi. La Prislop existã ”o ºcoalã vie”, cãci elevele, trãind în mijlocul mãicuþelor, au prilejul de a învãþa pe viu credinþa ºi trãirea creºtineascã”. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Oraºele mari atrag tinerii, dar sociologii spun cã ºi piaþa lor este limitatã C
„ªtafeta munþilor” se dã în Retezat arcul Naþional Retezat va fi P animat, la finele
ei mai mulþi tineri din Valea Jiului se gândesc sã plece de aici, înainte sau dupã facultate ºi trendul este legat de oferta de pe piaþa muncii. Este un miraj, spun sociologii, care admit cã în oraºe ca Clujul, Timiºoara, ori Bucureºti, cei tineri îºi gãsesc mai uºor de lucru, dar niciodatã nu vor avea suficienþi bani, încât sã fie pe deplin mulþumiþi.
Mirajul, însã, persistã, iar în aceste zile, la Universitatea din Petroºani se perfecteazã rezultatele unui studiu sociologic ce îi are în prim plan pe tinerii liceeni ºi aºteptãrile lor, în legãturã cu piaþa muncii, dar în extenþie ºi cãtre realitatea socioeconomicã a zonei. „De foarte multe ori s-a acreditat ideea cã aici existã aºa-numitul cult al nemuncii, în sensul cã oamenii preferã ajutorul social, decât sã se angajeze pe un salariu minim. Speranþa mea este ca ideea acestui cult al nemuncii sã fie spulberat. Ceea ce pot sã spun, însã, cu exactitate este cã se menþine, din ceea ce am vãzut prin chestionare, dorinþa de a pãrãsi Valea Jiului. Ea este receptatã, în continuare, ca o zonã lipsitã de perspective, de oportunitãþi, mai ales pentru segmentul tânãr al populaþiei”, a declarat prof. Univ. Valentin Fulger, sociolog la Universitatea din Petroºani. Oraºele Vãii Jiului pierd, odatã cu plecarea tinerilor spre oraºe precum Clujul, Timiºoara sau Bucureºtiul, dar nici acolo nu e uºor ºi existã
oricând riscul saturaþiei pe o piaþã a muncii ºi a studiilor limitatã. „În fapt, migrarea tinerilor din Valea Jiului înspre Cluj, care este principala atracþie, sau spre Timiºoara ºi Bucureºti nu înseamnã rezolvarea problemelor sociale, ci doar relocarea lor. Pentru cã, orice oraº, are un anumit potenþial de absorbþie ºi, în momentul în care acel potenþial este atins, în mod categoric, problemele de la noi sunt exportate spre acele zone de primire. Deci, cel mai inteligent lucru ar fi ca problemele sociale sã fie rezolvate la ele acasã ºi aici mã refer la Valea Jiului”, mai spune profesorul Fulger. Aici intervine, însã, atragerea investitorilor ºi calificarea tinerilor pentru meserii cerute pe piaþa muncii, însã, sociologii nu vãd bine nici acest aspect la noi la Petroºani. „Asta depinde exclusiv de autoritãþãile guvernamentale, care au datoria sã atragã investiþii în zonã. Noi nu avem potenþa necesarã de a atrage investitori, ci autoritãþile dispun de aparate întregi din punct de vedere administrativ,
structural, organizatoric, care pot sã elaboreze proiecte, sã atragã fonduri UE. Este singura noastrã ºansã. Sã se facã proiecte bine scrise, de specialiºti, nu de ºmecheri cum s-a mai întâmplat”, susþine sociologul. Studiul sociologic nu a fost încã finalizat, dar sociologii au vizat ºi dorinþele oamenilor care cautã un loc de muncã.
La toate bursele întâlnim tineri care nu îºi gãsesc locuri de muncã ºi cãrora li se spune sã urmeze cursuri de calificare sau recalificare, însã, nici acestea nu sunt pliate pe o realitate bine determinatã. Se fac cursuri de zidari, bucãtari, cosmeticiene, însã, fãrã rezultate imediate. „Vreau sã vã spun cã am adresat o întrebare celor din Petroºani ºi
Vulcan, legatã de modul cum evalueazã activitate firmelor de calificare profesionalã. Pentru cã acestea ar trebuie evaluate, la rândul lor, de cãtre consiliile locale, agenþiile judeþene de ocupare a fosrþei de muncã, din perspectiva modului în
care cei care le-au absolvit cursurile s-au angajat sau nu, pentru cã, înseamnã cã ele iau bani ºi þin cursuri în domenii care nu sunt atractive”, a conchis profesorul Valentin Fuger. Diana MITRACHE
Hunedoara, exportator de 2,5 miliarde de euro
A
m exportat fructe de pãdure ºi am maºini. Judeþul Hunedoara a exportat produse de aproape 700 de milioane de euro. Fructele de pãdure, articole de îmbrãcãminte sau produse chimice a exportat judeþul Hunedoara. În perioada 20112014 se poate observa un trend crescãtor atât în ceea ce priveºte valoarea totalã a exportului realizat de agenþi economici din judeþul Hunedoara, cât ºi o anumitã îmbunãtãþire a ponderii volumului exportului realizat în acest judeþ în totalul valorii exportului realizat la nivel naþional. Astfel, valoarea totalã a exportului realizat de judeþul Hunedoara a fost de 515.574.000 euro în 2011, 557.677.000 euro în 2012, 659.259.000 în 2013 ºi 696.371.000 euro în 2014 (cifrele pentru acest an sunt semidefinitive). “Ponderea exportului realizat în judeþul Hunedoara în totalul exporturilor din România a crescut în aceastã perioadã de la 1,14% în 2011 la 1,33 % în 2014. Categoriile de bunuri exportate în care ponderea exportului realizat în judeþul Hunedoara depãºeste valoarea de 5 % din valoarea exportului realizat la nivel naþional sunt: 1) obiecte de
acoperit capul (19,51 %), 2) zinc ºi articole din zinc (10,21 %), 3) obiecte din piele (7,97%), 4) legume, plante , rãdãcini ºi tuberculi (6,54%), 5) alte articole textile (5,99%), 6) piei crude, piei tãbãcite, blãnuri ºi produse din acestea (5,65%) ºi 7) articole din îmbrãcãmite ºi tricotaje (5,27%). Categoriile de bunuri cu cea mai mare pondere în structura exporturilor realizate în judeþul Hunedoara în perioada 2011-2014 sunt: 1) ”Maºini, aparate ºi echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus imaginile” (reprezentând 43,95 % din valoarea totalã a exporturilor în aceastã perioadã), 2) ”Textile ºi articole din textile” (12,59%), 3) ”Metale comune ºi articole din acestea” (7,09%), 4) ”Mijloace ºi materiale de transport” (7,07%), 5) ”Mãrfuri ºi produse diverse”(6,88%) ºi 6) ”Încãlþãminte, pãlãrii, umbrele ºi categorii simi-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi 14 Iulie 2016
lare” (6,11 %)”, aratã un raport al Consiliului Judeþean Hunedoara. În acelaºi timp s-au realizat ºi importuri. De autoturisme sau produse chimice. “Structura importurilor din judeþul Hunedoara prezintã unele diferenþe faþã de structura existentã la nivel naþional, chiar dacã atât în judeþ cât ºi la nivelul economiei naþionale ponderea cea mai mare în importuri o are aceeaºi categorie: ”Maºini, aparate ºi echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus imaginile”, care e responsabilã din peste o treime din importurile din Hunedoara iar la nivel naþional ponderea acestei categorii fiind de aproximativ 27 % din totalul importurilor. Pe de altã parte, în timp ce la nivel naþional o pondere mai mare de 5 % din volumul importurilor o ocupã ”produsele minerale” (11,41 %), metalele comune. (10,80%), ”produsele chimice”
(10,22%), ”mijloacele de transport” (7,88%), ”materialele plastice, cauciucul ºi articolele din acestea” (7,24 %) ºi, respectiv, ”textilele ºi articolele textile” (6,53%), în structura importurilor din judeþul Hunedoara un loc important este ocupat de ”textile ºi articole textile” (13,9%), ”materiale plastice, cauciuc ºi articole din acestea” (10,78%) , ”piei crude, piei tãbãcite, blãnuri ºi produse din acestea” (6,12%), ”mijloace ºi materiale de transport” (6,01%) ºi, respectiv, ”produse chimice” (5,45%). Se poate observa o corelare strânsã între categoriile de produse importate ºi cele exportate”, aratã acelaºi raport. Tot raportul instituþiei judeþene relevã faptul cã, “spre deosebire de situaþia existentã la nivel naþional, unde soldul balanþei schimburilor comerciale are în mod constant valori negative, la scara judeþului Hunedoara valoarea bunurilor exportate tinde sã fie mai mare decât cea a importurilor. Astfel, în intervalul 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2014 valoarea totalã a bunurilor exportate din judeþul Hunedoara (2,428,881,000 euro) a depãºit cu 356,513,000 euro valoarea totalã a bunurilor importate (2,072,368,000 euro)”. Monika BACIU
acestei luni, de cei care iubesc sportul în naturã. Organizatorii spun cã intenþioneazã sã aducã la startul maratonului de turism montan, zeci de oameni pasionaþi de raiduri montane, au conoºtinþe de orientare turisticã ºi sunt pasionaþi de traseele montane. „În perioada 29-31 iulie 2016, Asociaþia de Turism Montan “ViaRetezat”, în parteneriat cu Primãria Comunei Râu de Mori, vã invitã sã participaþi alãturi de toþi iubitorii muntelui, la ce-a de a IV-a etapã din cadrul Campionatului Naþional de Turism Sportiv ªtafeta Munþilor,
ce se va desfãºura în Parcul Naþional Retezat”, spune Alexandrina Stoenescu, organizatoarea evenimentului. Etapa organizatã sub denumirea de “Trofeul Via-Retezat”, este de tip challenge ºi este deschisã tuturor cluburilor ºi asociaþiilor de turism ºi ecologie din þarã, afiliate sau neafiliate la Campionatul Naþional de Turism Sportiv ªtafeta Munþilor, cât ºi tuturor iubitorilor
de munte care doresc sã participle alãturi de noi ºi se vor putea organiza în echipe, beneficiind astfel de aceleaºi activitãþi precum cluburile ºi asociaþiile înscrise. „Conform Regulamentului competiþional 2016 – ªtafeta Munþilor se desfãºoarã pe categorii, dupã cum urmeazã: FAMILY – participã echipe formate din 3 persoane, minim un adult ºi obligatoriu minim un copil cu vârsta
de maxim 13 ani împliniþi; JUNIORI – participã echipe formate din 3 persoane, indiferent de sex, cu vârsta cuprinsã între 14 – 18 ani împliniþi; ELITE– participã echipe formate din 3 persoane, indiferent de sex; OPEN – participã echipe formate din 3 persoane, indiferent de vârstã ºi sex. Timpii pentru aceastã categorie sunt calculaþi ca timpi turistici; VETERANI – participã echipe formate
din 3 persoane cu vârste peste 45 de ani, indiferent de sex. FEMININ – participã echipe formate din trei fete, indiferent de vârstã”, mai susþin organizatorii. Locul de desfãºurare al concursului este în Parcul Naþional Retezat, cu amplasarea taberei de corturi în zona pârtiei de schi din Staþiunea Râuºor (Comunã Râu de Mori) – Munþii Retezat. Probele la care sunt supuºi competitorii vor fi: RAID MONTAN; traseu montan de dificultate medie, cu o duratã de maxim 8 ore ºi diferenþa de nivel de 1300 metri. Pentru categoria Family proba are o duratã de
Reparaþii la semafoarele de la Festival Piaþa Centralã Petroºani la Ulpia Traiana regie proprie. Doar acolo sunt ucrãrile de reabilitare a ceva probleme, la restul L semafoarelor din zona Sarmizegetusa semafoarelor nu, dar pe viitor Pieþei Agroalimentare Petroºani, care riscau sã se prãbuºeascã peste trecãtori, sunt realizate în regie proprie cu angajaþi ai DPADPP. ”Stâlpii semafoarelor sunt consolidaþi ºi nu ne costã nimic pentru cã lucrãrile le facem în
Rãmâne în arest la domiciliu
J
udecãtorii petroºãneni au decis sã prelungeascã arestul la domiciliu în cazul individului de 27 de ani, din Petrila, acuzat de viol, lipsire de libertate ºi lovire.
analizãm oportunitatea amplasãrii unor sensuri giratorii micuþe. Vom vedea dacã este oportun ºi fluidizeazã traficul”, a declarat, Daniel Viºan, directorul executiv al DADPP din cadrul Primãriei Petroºani. Maximilian GÂNJU
Duma Ioan Daniel a fost trimis în judecatã dupã ce procurorii ºi poliþiºtii au stabilit cã ºi-a sechestrat iubita în vârstã de 17 ani, a bãtut-o ºi violat-o pe fondul unei crize de gelozie. Individul, pe timpul nopþii, o þinea captivã pe minorã la locuinþa sa din Petrila ºi ziua o ducea cu autoturismul în zona Cheile Roºia unde abuza de ea. A fost salvatã de un echipaj de poliþie din localitate care oprise autoturismul pentru un control de rutinã. (M. GÂNJU) GÂNJU)
A
sociaþia de Turism Retezat organizeazã la Haþeg ºi Sarmizegetusa un eveniment de promovare a obiectivelor turistice locale. Prima ediþie a Roman Fest Ulpia Traiana Sarmizegetusa – In memoriam Dorin Alicu se va desfãºura în perioada 29 – 31 iulie 2016 ºi îºi propune, prin intermediul reenactorilor Asociaþiei Terra Dacica Aeterna, cel mai experimentat ºi mai mare grup de reconstituire istoricã din România, sã însufleþeascã locul în care, odinioarã, se afla capitala Daciei Romane. Organizatorii au pregãtit o paradã în costume antice, în centrul oraºului Haþeg în scopul promovãrii evenimentului, dar ºi tabere militare ºi ateliere meºteºugãreºti dar ºi ”ultima confruntare dintre legionari, daci ºi sarmaþi” la Amfiteatrul roman. Maximilian GÂNJU
maxim 4 ore ºi diferenþa de nivel de 600 m. ORIENTARE; probã de vitezã folosind orientarea cu busola pe azimut; echipele participã cu toþi membrii sãi. Lungimea maximã va fi de 2 km ºi diferenþa maximã de nivel de 120 m. CUNOªÞINTE TURISTICE; proba este organizatã în sistem test grilã cu un singur rãspuns corect; timpul alocat este de 7 minute. Fiecare membru al echipei va rãspunde la câte cinci întrebãri. Bibliografia pentru testele teoretice o puteþi gãsi pe site-ul www.stafetamuntilor.ro PROBA CULTURALÃ se va susþine în seara zilei de sâmbãtã, la focul de tabãrã. Fiecare club are la dispoziþie 15 minute pentru a susþine aceastã probã, ºi poate include muzicã, poezie ºi moment umoristic / stand up comedy. Diana MITRACHE
Promovabilitate de sutã la sutã la Prislop
T
oate absolventele de la Seminarul Teologic Ortodox Sf. Ecaterina Prislop au reuºit sã promoveze examenul de bacalaureat. Fetele pregãtite la ºcoala care funcþioneazã în incinta Mãnãstirii Prislop, au reuºit sã promoveze examenul maturitãþii cu medii cuprinse între 6,51 ºi 9,21. Cele zece absolvente ale seminarului pot activa ca profesoare de religie, avocaþi, medici, profesoare de limba ºi literatura românã,
economiºti, asistenþi sociali, dupã absolvirea facultãþii, la fel ca ºi absolventele din anii trecuþi. La Prislop existã ”o ºcoalã vie”, cãci elevele, trãind în mijlocul mãicuþelor, au prilejul de a învãþa pe viu credinþa ºi trãirea creºtineascã”. Maximilian GÂNJU
6 învãþãmânt
Cronica Vãii Jiului | Joi 14 Iulie 2016
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi 14 Iulie 2016
Fantomele trecutului nu îl urmãresc pe Haralambie Vochiþoiu
T
raian Bãsescu a anunþat cã Partidul Miºcarea Popularã a fuzionat cu UNPR. Astfel, senatorul Haralambie Vochiþoiu devine, culmea, coleg de partid cu Traian Bãsescu. Potrivit senatorului, nu existã reminiscenþe ale trecutului. ”Sper cã vom colabora foarte bine dacã am ajuns sã facem aceastã formulã politicã ºi am ajuns la concluzia cã avem nevoie unii de alþii. Nu am reminiscenþe legate de trecut, personal nu am probleme cu Traian Bãsescu“, a declarat Haralambie Vochiþoiu, senator.
P
oliticianul Vochiþoiu a învãþat douã lucruri despre politicã. “Am învãþat douã lucruri importante, în politicã nu faci numai ceea ce vrei, ci ºi ceea ce trebuie. Totodatã în
S
politicã trebuie sã substitui interesul personal interesului de partid. Noi aveam nevoie unii de ceilalþi. S-a ajuns la un punct în care aveam nevoie de infuzie”, a mai spus sursa citatã.
C
omunicã decizia celor din teritoriu
Pânã mai ieri, preºedintele UNPR Hunedoara, senatorul Haralambie Vochiþoiu se va întâlni cu colegii sãi din teritoriu pentru a le explica situaþia creatã de fuziunea celor douã partide. “Voi avea o întâlnire cu colegii mei pentru o con-
sultare. Le voi explica cum am ajuns aici. Eu am un grup consistent de oameni valoroºi, dar trebuie sã le explic”, a mai subliniat Vochiþoiu. Senatorul Haralambie Vochiþoiu este unul dintre cei 176 de parlamentari care în urmã cu doi ani a semnat un denunþ împotriva preºedintelui Traian Bãsescu. De altfel, nici
populaþia Vãii Jiului nu este pro-Bãsescu ºi asta din cauza mãsurilor luate de fosta guvernare Boc. “Vom face o analizã sã vedem care sunt reproºurile, sã vedem despre ce e vorba. Poate peste unele lucruri se va putea trece, poate peste altele nu, dar oricum putem învãþa din toate acestea”, a mai spus Vochiþoiu.
H
M
unicipiul Lupeni este un întreg ºantier. Primarul Cristian Resmeriþã continuã în forþã lucrãrile de modernizare a localitãþii. continuã lucrãrile de extindere a reþelei de gaz metan spre partea de jos a oraºului, pentru a ajunge cu introducerea gazului în zona EM Lupeni ºi a celor douã blocuri din apropierea acesteia. Municipiul Lupeni este un ºantier ºi în cartierul Bãrbãteni ºi zona Viitorului. În aceste zone se lucreazã la degajarea spaþiilor dintre blocurile de pe strada Viitorului ºi amenajarea zonelor din care s-a scos gardul viu dar ºi a parcurilor din Cartierul Bãrbãteni sunt acþiuni menite sã sporeascã confortul locuitorilor municipiului Lupeni.
O
Potrivit situaþiei reprezentanþilor ISU Hunedoara, de la începutul anului echipajele de la ISU au avut nu mai puþin de 8048 cazuri, adicã 44 de
intervenþii pe zi. “Din punct de vedere statistic, în primul semestru al anului 2016, la fiecare 30 de minute, structurile ISU Hunedoara au intervenit in sprijinul populaþiei fie cã au fost solicitaþi pentru urgenþe medicale, acþiuni pentru protecþia comunitãþii, incendii s-au asistenþã de persoane”, aratã Viorel Demean, inspector ºef ISU Hunedoara. Pe de altã parte, reprezentanþii ISU s-au confruntat cu un numãr însemnat de alarme false. Nu mai puþin de 300 de
unedorenii care sunt calificaþi în domeniul construcþiilor pot câºtiga pânã la 1540 de dolari lunar. Condiþia principalã este sã se angajeze în Israel.
Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara îi anunþã pe cei aflaþi în cãutarea unui loc de muncã de faptul cã se pot angaja în Israel. Aici sunt disponibile mai multe posturi pentru muncitorii calificaþi în construcþii. “Contractele de muncã se încheie pentru o perioadã de un an, cu deplasãri în teren ale echipajelor ISU s-au dovedit a posibilitatea de prelungire pânã la o duratã maximã fi alarme false. de 63 de luni. Salariul Analiza efectuatã la nivelul lunar minim brut estimat Inspectoratului pentru Situaþii este de 1.540 de dolari de Urgenþã „Iancu de americani”, aratã cei de Hunedoara” al judeþului la AJOFM Hunedoara. Hunedoara a avut ca scop Persoanele interesate principal evidenþierea necetrebuie sã aibã sitãþilor de protecþie a calificare/experienþã în populaþiei la nivelul judeþului meseriile dulgheri pentru din punct de vedere al situaþiilor de urgenþã precum ºi cofraje de construcþie stabilirea direcþiilor de acþiune industrializatã (cunoaºterea citirii planurilor de consale ISU Hunedoara pentru trucþii este obligatorie), perioada urmãtoare.
O intervenþie la 30 de minute intervenþie la fiecare 30 de minute. Aºa aratã din punct de vedere statistic o analizã a Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã Hunedoara pe primul semestru al anului 2016.
În urma fuziunii celor douã partide, PMP rãmâne cu numele, sigla ºi imnul, iar UNPR primeºte douã posturi de vicepreºedinþi în cadrul partidului. “20 de posturi de preºedinþi îi vor reveni fostului UNPR, iar alte 20 PMP-ului, însã se va face o analizã în acest sens. Unul dintre criterii va fi evaluarea electoralã”, a concluzionat senatorul. PMP vine în fuziune cu 9 deputaþi, în timp ce UNPR, chiar ºi cu plecãrile cãtre PSD, mai are 25 de deputaþi ºi 10 senatori. UNPR va avea 2 vicepreºedinþi în PMP, iar dupã negocieri s-a decis partajarea funcþiilor de 50%. Monika BACIU
Salarii de peste 1500 de dolari pentru hunedoreni
Noi lucrãri pe raza municipiului Lupeni
Dupã acþiunea de scoatere a gardului viu de pe mijlocul arterei rutiere din tot municipiul Lupeni, administraþia localã continuã acþiunile edilitare. Acum s-a ajuns pe strada Stadionului. Aici, au început lucrãrile de decolmatare a râului ºi refacerea strãzii Stadionului. O lucrare cu un grad mare de dificultate care a necesitat prezenþa unui buldoescavator de mare putere, forþa apelor a adus bolovani de mari dimensiuni ºi a deteriorat drumul blocând accesul în aceastã zonã, lucrãrile continuând ºi în zilele urmãtoare. ªi în centrul localitãþii se lucreazã intens. În zona Spitalului Municipal Lupeni
e împart posturile
fierari-betoniºti, îndoirea fierului (cunoaºterea citirii planurilor de construcþii este obligatorie), zidari – faianþari, acoperirea podelelor ºi pereþilor cu faianþã (cunoaºterea citirii planurilor de construcþii este obligatorie), zidari – tencuitori, pentru lucrãri de tencuit Totodatã, persoanele interesate trebuie sã mai îndeplineascã o serie de criterii ºi anume sã nu aibã cazier judiciar, sã nu fi muncit ilegal pe teritoriul Israelului, sã nu aibã rude de gradul I care lucreazã deja în aceastã þarã, cu excepþia fraþilor sau sã nu sufere de boli cronice. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi 14 Iulie 2016
Henþ cu mâna
PE LOCUL 19! Aici ne-a postat soarta ºi statistica clasamentului parþial la Euro 2016 : locul 19, cu un punct ºi golaver-
aj 2-4. Sub noi - nici nu mai au importanþã cifrele- Suedia, Cehia, Austria, Rusia ºi Ucraina. Cu zestrea
noastrã din Grupa A, care a dat finalistã Franþa, atât am putut, cu douã goluri marcate din penalty. Anghel Iordãnescu ºi-a asumat vina pentru acest eºec, dar chestiunea asta nu l-a afectat la bani ºi nici la altceva. Vine
dupã el, preluând o moºtenire grea ºi fãrã substanþã, germanul Christoph Daum. Al doilea strãin de la Naþionala de fotbal a României. La urma urmei, de ce nu ar reuºi omul? Aºa cum danezul Thomas Ryde
a pus lucrurile la punct la Naþionala femininã de handbal, la fel ar putea ºi Christoph Daum sã facã o treabã bunã la fotbal. Cã de-ai noºtrii “patrioþi” ne-am lãmurit: o ruºine naþionalã, numitã locul 19.
Fotbal. Liga a-III-a
INDECIZII ÎN “CETATE” ªI SUB “FURNALE” nicele echipe care mai U pâlpâie în peisajul hunedorean la nivelul Ligii a-III-a, F.C. Hunedoara ºi Cetate Deva, au destule probleme în privinþa startului din toamnã “Miºcãri” tectonice se anunþã pe Cerna ºi pe Mureº.
F.C. HUNEDOARA, RESTANÞE ªI SEMEN DE ÎNTREBARE Schimbãrile politice la nivelul echipei de sub furnale au influenþat ºi mersul grupãrii hunedorene. Întrunirea echipei a fost amânatã cu o sãptãmânã pentru a se pune la punct detalii de organizare.
Printre cei care se vor afla în conducerea echipei de la Deva este ºi fostul jucãtor al Vulcanului, Cristian Gâþ.
S-a trecut la o nouã organigramã, la club preºedinte rãmânând în continuare Alin Barna. Unul dintre jucãtorii marcanþi ai echipei în sezonul trecut, Bogdan Bozian (fost la Minerul Lupeni în urmã cu 6 ani) a declarat cã ºi-ar dori sã joace în continuare la F.C. Hunedoara doar în situaþia în care F.C.-ul îºi doreºte promovarea. Bogdan Bozian a marcat în sezonul trecut 12 goluri.
CETATE DEVA LA MÂNA POLITICULUI Frãmântãrile politice din acesta varã, în municipiul Deva au dus la un mic cutremur la nivelul fotbalului.
Astfel, antrenorul Marius Sârbu a fost înlãturat de la echipã, locul sãu fiind luat de Adrian Pepenar (38 ani), fostul jucãtor – antrenor de la ªoimul Bãiþa. În curând Pepenar va anunþa ºi noul staff tehnic.
ADRIAN PEPENAR, noul antrenor de la Cetate Deva
Bogdan Bozian doreºte sã continue la F.C. Hunedoara
Handbal. Olimpiadã
PATRICIA VIZITIU, ÎN LOTUL PENTRU RIO uternicul P inter-dreapta al echipei H.C.M Baia Mare ºi al echipei Naþionale a României la handbal feminin, Patricia Vizitiu (29 ani) a fost convocatã alãturi de alte 13 colege în lotul pentru Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro din acest an.
În ceea ce-l priveºte pe fostul antrenor Marian Sârbu, acesta ºi-a exprimat nedumerirea în legãturã cu îndepãrtarea sa de la echipã în situaþia în care mai avea încã un an de contract ºi fusese atins obiectivul stabilit.
Antrenorul Thomas Ryde a declarat cã este mulþumit de evoluþia fostei jucãtoare de la Petroºani ºi cã sperã cã echipa României se va întoarce cu o medalie de la Rio. Patricia Vizitiu dupã postul de intern-dreapta, post pe care mai evolueazã ºi Melinda Geiger. Handbalista din lotul României este singura cu origi-
ni în Valea Jiului care se aflã la Olimpiada din Brazilia.
Erau cândva douã Patricii... Patricia Vizitiu a început handbalul la C.S.S. Petroºani, sub îndrumarea antrenoarei Edith Mileti. Atunci în anii 2000-2002, C.S.S. Petroºani avea o serie de jucãtoare talentate, printre care alãturi de Patricia Vizitiu (echipament verde) se afla ºi Patricia Popa, o altã talentatã jucãtoare din acele vremuri.